Viorel Pană: Este un plus în materie de siguranță pentru piloții noștri. Din punct de vedere tactic, MiG-ul 21 Lancer era depășit

Publicat de Gabriel Stan, 24 iulie 2023, 13:38

În 1913 intra în vigoare prima lege de organizare prin care reglementa conceptul de aeronautică în mată și se înființa în România Serviciul de Aeronautică Militară, ca structură de comandament specializate.

În subordinea sa erau trecute primele două componente istorice ale forțelor aerului aviația, adică aeronavele și aerostația formată din baloane în acea vreme și aerostate.

De Ziua Forțelor Aeriene, de Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, Șeful Statului Major acestei categorii de forțe, generalul-locotenent Viorel Pană, a oferit un interviu la sediul Forțelor Aeriene, în care a vorbit despre misiunile piloților români alături de aliați și parteneri, dar și despre cât de pregătită este aviația militară din țara noastră să față provocărilor din mediu de securitate actual.

24 este sintagma domniei sale, 24 de ore din 24 de ore, 7 zile din 7.

Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineața, bine ați venit la Radio!

Viorel Pană: Bună dimineața! Vă mulțumesc foarte mult pentru inviție!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și la mulți ani pentru Ziua Aviației, care a fost acum acum două zile, în 20 iulie! Vă mai amintiți câte Zile ale Aviației aveți în portofoliu?

Viorel Pană: Sunt ceva Zile ale Aviației, din păcate din ce în ce mai rar pe cerul patriei și mai mult jos, la statuie. Da, fiecare funcție vine cu avantaje și cu dezavantaje.

Le spuneam colegilor acum, la Bobocul, la festivitatea de absolvire a cursului de bază în aceste momente Ziua Forțelor Aeriene, 110 ani de aeronautică militară toate s-au adunat, poate un moment cu cea mai mare încărcătură emoțională din cariera unui pilot. Da, îmi aduc aminte aproape de fiecare Zi a Forțelor Aeriene.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sunteți un caz tipic de aviator, de pilot pasionat, care duce dorul manșei. După un anumit moment, după o anumită vârstă, ați urcat în carieră și nu mai zburați chiar cumva v-ați fi dorit.

Viorel Pană: Toți suntem așa, toți suntem așa, pentru că altfel n-am putea face meseria asta. Clar, la o conferință a Forțelor Aeriene la care am participat recent, o personalitate importantă în gândirea tactică a puterii aeriene a fost întrebată dacă UAV-urile vor înlocui aeronavele pilotate foarte curând. Și răspunsul a fost cert nu, nu numai pentru că din punct de vedere etic, e complicat, dar și pentru că e foarte plăcut să zbori.

Este o bucurie și dacă nu o tratezi ca atare, nu-ți iese. Nu-ți iese nu pentru că ar fi sau ar necesita niște calități intelectuale deosebite sau niște calități motrice deosebite, necesită o dedicație deosebită, necesită o prioritizare sau o așezare a priorităților în viața proprie, de care nu ești capabil decât dacă ești îndrăgostit de zbor.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am făcut această paranteză la început, deși subiectul săptămânii sigur se va îndrepta către importanța categoriei de forțe pe care o comandați.

De responsabilitatea foarte mare pe care o aveți dvs. aviatorii militari și cei din Forțele aeriene, pentru că este război lângă noi.

Înainte de a intra în acest subiect, vă închipuiați dumneavoastră, la începutul carierei, că veți comanda Forțele aeriene într-o perioadă așa de complicată, cu război la graniță?

Viorel Pană: Întrebarea dumneavoastră presupune că eu mi-aș fi închipuit că voi comanda forțele aeriene, punct. Nu, evident, răspunsul este nu. Situația este foarte complicată. Este și o situație, de ce să nu o spunem deschis, de oportunitate pentru întreaga Armată a României, nu numai pentru Forțele aeriene.

Această alocare de 2,5% înseamnă acoperirea unor deficite de capabilități care s-au acumulat de-a lungul anilor și în acești ultimi ani, îndeosebi în ultimii doi ani, evoluția a fost foarte, foarte rapidă.

Direcția este, clar, bună, ne-ar trebui o viteză și mai mare. Revenind la întrebarea dumneavoastră, situația de securitate complicată și necesită răspuns pe măsură. Iar aici nu vorbesc numai de creștere, de programe, de capabilități, ci vorbesc de ce este cel mai important, poate cel mai adevărat lucru în acest moment.

Oamenii sunt centrali. Acest sisteme noi de ultimă generație, digitalizare, programe accentuate, programe de mare viteză, programe de mare performanță nu înseamnă nimic fără oameni.

Trebuie să intensificăm foarte tare antrenamentul, trebuie să facem tot ce se poate face cu oamenii pe care îi avem, pentru că aș zice că cea mai importantă trăsătură a lor, cel puțin, vorbesc pentru Forțele aeriene, cea mai importantă trăsătură este tăria de caracter. Sunt oameni care își doresc să facă acest lucru.

Și acum nu vorbesc numai despre piloți, vorbesc și despre artileriștii antiaerieni, despre rachetiști, despre radiolocatorişti. Ținem cont că în această perioadă, aproape tot efectivul Forțelor aeriene este la datorie, 24-7 – nu este nicio exagerare.

Sistemele de supraveghere lucrează 24-7, sistemele de rachete sunt pe poziții și lucrează 24-7. Și nu mai vorbim despre aviație, indiferent de tipul de aviație. Și elicopterele își fac misiunile și le-ați văzut făcându-și misiunile. Și aviația de luptă și aviația de transport.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Foarte importantă, de altfel.

Viorel Pană: Absolut. Ne concentrăm și toată lumea se concentrează. E o situație de criză, pe vectori, pe ceea ce e important, pe capabilitatea de luptă. Dar atât România, cât și celelalte țări din Alianță își dau seama de importanța domeniilor, să le numim așa, de sprijin sau așa-numiții enablers.

Și aici vorbesc și despre aviația de transport, o capacitate importantă pentru noi. Să ne amintim ce rol important a avut aviația de transport atât pentru integrarea în NATO, cât și pentru suportul, pentru sprijinul pe care România l-a acordat diverselor operațiuni NATO. Am fost una dintre puținele țări capabile să-și sprijine forțele cu aviația de transport.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar acum, când vorbim, Herculesul a dus pompierii în Grecia.

Viorel Pană: Herculesul a adus pompierii în Grecia. Am executat misiuni de evacuare medicală. Înainte să începem discuția, am aflat despre o solicitare transport a unui pacient grav rănit, a unui mare ars, în Germania.

Și noi suntem gata 24-7. Știți că în aproximativ o oră, o oră și un pic – și asta, datorită aprobărilor de survol – Spartanul de la Otopeni poate decola către orice destinație din Europa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vorbeați mai devreme despre oameni, că sunt foarte importanți, oricât de mare ar fi performanța tehnologică. Este aceasta explicația pentru care ani de zile MIG-ul a fost menținut, el fiind totuși o mașinărie veche, pentru că oamenii au fost foarte pasionați – și noi știm asta.

Viorel Pană: Este și aceasta o explicație. Oamenii au fost pasionați, oamenii au făcut posibil acest lucru. Dar să nu uităm că MIg-21 în acești ani a furnizat o capabilitate de apărare aeriană, de poliție aeriană critică. Să nu uităm că avem niște obligații în NATO. Evident, în primul rând față de noi este obligația primordială, cea de asigurare a apărării aeriene și de sprijin a celorlalte categorii de forțe.

Am putut să lăsăm bătrânele MIG-uri la sol pentru că programul F16 a căpătat o nouă turnură, altfel ar fi trebuit să le ținem, pentru că așa bătrâne cum erau, furnizau o capacitate importantă de apărare aeriană. Nu era ușor de zburat, așa este. Oamenii făceau posibilă… Aș spune că 80% din resursele pilotului erau dedicate zborului, în timp ce într-un avion modern, ca F16, doar 20% sunt dedicate zborului, 20% din resurse, restul luptei. Aici se face toată diferența.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mă pregăteam să vă întreb, voiam să fiu un pic rău, așa, să pun o întrebare incomodă. E un plus sau e un minus că s-au retras MIG-urile?

Viorel Pană: Este un plus, în primul rând, în materie de siguranță. În materie de siguranță, piloții noștri de luptă zboară cu un avion performant, model nou.

Repet, faptul că doar 20% din resursele pilotului sunt dedicate zborului e un aspect pozitiv, restul de 80% sunt dedicate analizei situații aeriene și luptei sau antrenamentului sau misiunii din ziua respectivă.

Și apoi, în mod clar, din punct de vedere tactic, MiG-ul 21 Lancer era depășit. Da, a răspuns unei cerințe acum 20 și ceva de ani. Da, ne-a sprijinit să intrăm în NATO, pentru că avionica era clar vest și putea utiliza armament de tip vest. Totuși, să nu uităm că e un avion care a intrat pe planșetă în secolul trecut.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și nu așa încoace, spre spre jumătatea secolului trecut.

Viorel Pană: Așa este, da.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Forțele aeriene, apropiindu-ne către finalul interviului de la „Sfârșitul săptămânii”, forțele aeriene nu sunt doar avioanele și piloții. Aș vrea să dezvoltăm, pentru că și aici s-au făcut pași importanți în anii de când avem buget serios la Apărare.

Am trăit s-o vedem și pe asta, Patriot și alte capabilități la care nici nu puteam visa în anii, nu știu, din urmă, 15-20 de ani.

Viorel Pană: Atât cu sistemele Patriot, cât și cu sistemele Hawk se execută misiunea de luptă permanentă. Acum, în timp de pace este necesar datorită situației de securitate. Revenim iarăși la oameni.

În timpul ăsta antrenăm, pregătim oamenii să operaționalizăm încă un sistem și încă un sistem. Țelul este, evident, ca undeva la sfârșitul anului viitor să avem toate cele patru sisteme Patriot cel puțin în capacitate operațională inițială, deci să execute misiune de tip poliție aeriană integrată în sistemul de apărare NATO.

Și, evident, toate sistemele Hawk. Programul SHORAD-VSHORAD al Armatei României e foarte aproape, e foarte aproape, se apropie cu pași repezi. S-ar putea, era demult o glumă cu comentatorul care comenta mult prea repede pentru cât de repede puteau juca fotbaliștii, cam aici este și pericolul pentru noi.

Trebuie să ținem oamenii la o intensitate, la un ritm de pregătire, și de mișcare, și de flexibilitate în gândire care să țină pasul cu noile sisteme. Atenție, cumva contraintuitiv, te-ai putea aștepta că noile sisteme înseamnă mai puțini oameni necesari. Nu este adevărat. Clar, nu este adevărat.

E nevoie de mai mulți oameni și cu un nivel de pregătire mult mai mare, mult mai mare și multidomeniu. Permițându-mi o mică exagerare, ofițerii de rachete, pentru că ați întrebat de rachete, s-au cam îndepărtat de domeniul rachete, au devenit ofițeri specialiști de computere, de comunicații, de informații. Într-adevăr, necesită o pregătire multi-domeniu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru cei care ascultă la radio acum interviul, ați folosit mai devreme, ați dat o cifră, trei-patru sisteme

Patriot și cu celelalte Hawk. Ca om de meserie, explicându-le celor care nu se pricep la asta, este asigurator, sunt destule ca strategie de apărare aeriană pentru România?

Viorel Pană: Vor asigura pentru distanță mare o umbrelă rezonabilă de securitate pentru România. Să nu uităm că programul Patriot nu înseamnă patru sisteme, înseamnă șapte sisteme.

Demersurile administrative sunt în curs și pentru următoarele sisteme. La sfârșit, pe acest segment, ne amintim că apărarea aeriană se realizează cu sisteme cu baza la sol, se realizează multistrat, de sus în jos, da, distanță mare, înălțime, mare, medie și cele despre care făceam vorbirea adineauri, SHORAD – Short Range Air Defense, respectiv Very Short Range Air Defence.

Niciodată nu-i destul. Ucraina, în termeni foarte practici, nu trebuie să fii un mare specialist, ne arată că niciodată nu sunt suficiente sisteme de apărare aeriană cu bază la sol şi atunci trebuie să vezi ce necesități ai, cu ce eficiență poţi combate țintele de orice natură și de ce nu trebuie să te uiți și în buzunar, pentru că, să nu uităm, o singură rachetă costă foarte mult, costă foarte mult și atunci, iarăși, ajungi la cât te costă antrenamentul, cât te costă lipsa de antrenament, cât te costă pregătirea pentru luptă a unui astfel de sistem, cât te costă să nu fie pregătit pentru luptă un asemenea sistem, cât costă să nu fie pregătit pentru luptă un asemenea sistem.

Și da, foarte curând, toate cele patru sisteme vor fi operaționale, pentru că nu există altă cale.

Suntem – așa ați început discuția noastră – acest 2023, Ziua Forțelor Aeriene – foarte multe se vor întâmpla în forțele aeriene până la sfârșitul acestui an și ceea ce se întâmplă în aceste câteva luni va fi definitoriu. Să nu uităm vrând, nevrând, ajung din nou la aviație. Să nu uităm că F-16 este o soluție tranzitorie și că programul F-35 a început, începe în 2023. Și de ceea ce reușim să facem în 2023 depinde prezența piloților români în avioane F-35 în anul 2030.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că se poate face trecerea de pe F-16 pe F-35 mult mai ușor decât de la MIG.

Viorel Pană: Absolut și iarăși, trebuie să vorbim foarte deschis, este clar că F-35 nu va înlocui definitiv F-16, ci sunt două sisteme care sunt două sisteme diferite, evident, dar sunt două sisteme care vor lupta împreună, se vor antrena și vor lupta împreună.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înainte de a încheia, nu pot să mă abțin. Am am fost în Afganistan împreună acum vreo câțiva ani, când încă mai era…

Viorel Pană: Când încă mai umblau dinozaurii.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Când încă mai umblau dinozaurii, da, și mi-ați povestit pe drumul de întoarcere despre misiuni pe care le-ați executat nu cu mult timp în urmă, cu poate cu 10 ani, ca pilot pe un avion de transport și misiuni periculoase, misiuni cu trupe speciale.

Nu o să vă întreb, că nu puteți să îmi spuneți evident, gradul de secretizare este încă valabil. Care a fost cea mai grea încercare pe care ați avut într-o asemenea misiune?

Viorel Pană: Cred că a fost o misiune de noapte când am plecat din Kabul, cu probleme la un motor. Și era foarte, foarte cald. A trebuit să zburăm foarte jos timp îndelungat. A fost o misiune, haideți să spunem, interesantă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Erați cu C-130?

Viorel Pană: C-130, da.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Deci din patru motoare, unul nu mergea.

Viorel Pană: Din patru motoare, unul avea unele probleme, era foarte cald, noi eram foarte grei. Erau destule amenințări de la sol. Totul a fost bine, pentru că, la fel, diferența a fost făcută de antrenament.

Să ne amintim de acum mulți ani, C-urile noastre 130 nici nu erau modernizate, nu aveau sisteme de autoprotecție, dar, repet, echipajele erau foarte bine pregătite și mai compensăm operând noaptea, operând în anumite condiții, operând după anumite proceduri. Ne-am dus și ne-am făcut treaba așa cum trebuie. Și ne-am protejat pasagerii. Asta este important.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Colegul dumneavoastră de promoție din liceu, cred, directorul trustului de presă, Alexandru Leaua, a scris în săptămâna asta, în Observatorul militar, o frază superbă. La Ziua Presei Militare, care e în 23, adică mâine. La mulți ani! La fel, mulțumesc. Și a scris acolo că – un citat, evident – un ziarist ar trebui să scrie doar în ceea ce crede și știe că e adevărat. Din această perspectivă, pentru tinerii care aud la radio, pentru viitorul aviației militare, pentru viitorul Forțelor Aeriene Militare, într-o propoziție, două, ce credeți că ar putea să fie așa de important pentru cei care vor bate la poarta unei asemenea instituții și a unei asemenea cariere?

Viorel Pană: Important este că noi, cei din generația mea, îi invidiem. Cred sincer că toate oportunitățile le sunt deschise. Cred sincer că noi toți, leadershipul din acest moment din Forțele aeriene, ne dorim cu ardoare să reușească.

Ne dorim cu ardoare să facă o carieră frumoasă, fie și numai pentru că aceste cariere frumoase ale lor, indiferent de domeniu, de armă pe care o au în Forțele aeriene, înseamnă succesul Forțelor aeriene. Repet, este o oportunitate fantastică.

Sunt noi sisteme intrând în dotare cu un ritm deosebit. Au posibilitatea să facă ceva deosebit cu viața lor, pentru că e o viață, nu e doar o meserie în armată. Cu viața lor în armată au șansa să facă ceva deosebit.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul-locotenent Viorel Pană, șeful Forțelor Aeriene. Domnule general, la mulți ani și cer senin!

Viorel Pană: La mulți ani și dumneavoastră.