Constantin Spînu: “În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare.”

Cristian Dumitraşcu (realizator):  Începem cu un interviu care sunt convins că este foarte așteptat, despre subiectul fierbinte al săptămânii cu dronele rusești din care au căzut fragmente pe teritoriul național și este la telefon, în direct cu noi, seful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu. Domnule general, bună dimineața.

Constantin Spînu: Bună dimineața. Mulțumesc pentru invitație. Salut și eu radioascultătorii noștri de pe frecvențele Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Au fost câteva teme de dezbatere aprinsă în spațiul public cu privire la această situație și aș vrea să le abordăm frontal, dacă-mi permiteți, poate reușim să facem puțină lumină, un pic mai multă lumină, pentru că s-a tot discutat săptămâna aceasta. Ministerul Apărării a fost acuzat de dezinformare prin faptul că luni a infirmat categoric informațiile venite de pe canalele de comunicare oficiale ucrainene, care vorbeau despre explozii ale unor drone, una sau chiar mai multe, dincolo de Dunăre, pe partea românească, iar apoi, miercuri, după cum știți, a anunțat că a descoperit resturile unei drone. Cum explicăm acest lucru?

Constantin Spînu: În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare. Întrebarea a fost foarte bună. Ați spus despre informațiile care au apărut în spațiul public luni dimineaţa referitoare la explozii la mai multe drone care să fi impactat, să fi căzut pe malul românesc al Dunării, în urma atacurilor de la Ismail, asupra infrastructurii portuare de la Ismail. Aș vrea să explic într-un limbaj cât mai simplu, pentru ca toată lumea să ne înțeleagă. Sunt și militari care ne aud, dar în preponderență presupun că ne adresăm acum cetățenilor care nu au pregătire militară.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Aşa este.
Constantin Spînu: Noi vedem aceste atacuri cu drone de fiecare dată, e la o frecvență ridicată, de aproape o lună și jumătate. Știți foarte bine că sunt distrugeri, sunt atacuri nejustificate, ilegale. Sunt crime de război pe care Federația Rusă le face atacând infrastructura portuară a Ucrainei din porturile dunărene. Vedem aceste atacuri de la peste 100 de km. Deci, valurile de drone care sunt trimise de forțele ruse către porturile ucrainene sunt vizibile. Vedem dronele pe imagine radar cu mult timp înainte de a ajunge să lovească în aceste zone. Ca atare, forțele noastre sunt pre-alertate. Suntem în timp real de fiecare dată, și noi am comunicat de fiecare dată când au fost atacuri de maximă intensitate, am comunicat prompt opiniei publice faptul că am urmărit în timp real și de fiecare dată, pentru că aceasta a fost situația, am informat, pentru că opinia publică era evident direct interesată, faptul că nu am detectat în urma acestor atacuri, amenințări directe asupra teritoriului național al României. Aceasta a fost și situația de luni dimineață. Informațiile din spațiul public vorbeau de explozii pe malul românesc al Dunării. Niciuna dintre sursele noastre de informații obiective, imagine radar, avioane F-16 pe care le aveam ridicate în aer și care supravegheau zona, verificările celorlalți senzori de natură tehnică pe care îi avem, și nu sunt puțini și sunt foarte performanți în teren, verificările cu celelalte elemente din sistemul național de apărare, în speță Poliția Frontieră, verificările pe care le-am făcut noi cu echipele noastre în zonă, în comunitate, de unde nu au venit niciun fel de semnalări de incendii de mare intensitate sau explozii în acea noapte – deci, toate aceste informații au dus la formarea imaginii pe care noi am transmis-o. Nu puteam confirma că pe malul românesc al Dunării au fost înregistrate explozii sau impact puternic cu mijloace de atac ale forțelor Federației Ruse și informațiile de la acel moment acestea erau. Evident, informațiile s-au rostogolit. Noi am început, vă spuneam, verificările încă de luni dimineață. Marți seară, în cursul serii de marți, echipe pe teren, echipe care au scotocit zeci de kilometri pătrați în acea zonă greu accesibilă de pe malul românesc, vizavi de la Ismail, au identificat totuși resturi dintr-un aparat de zbor care, evident, pare o dronă. La acest moment nu putem să identificăm cu certitudine originea acestor resturi. Deci, la acest moment încă se desfășoară expertiza tehnică, nu vă pot spune cărei țări aparține drona de la care am găsit aceste resturi. Cert este că marți seara au fost identificate aceste resturi, iar noi, miercuri dimineața, după ce am strâns datele preliminare, am informat cu promptitudine, din nou, opinia publică. Deci n-aș dori să fac o pledoarie pro domo în ceea ce privește dezinformarea. Evident că este un proces de comunicare în evoluție, într-o situație în care ai un conflict atât de fierbinte, atât de distrugător, foarte aproape de granițele naționale, la câteva sute de metri, pot să apară și astfel de situații în care, de la un moment la altul, informațiile să se schimbe. Aceasta este natura, în esență, natura subiectului, așa cum s-a dezvoltat el în aceste zile.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Am văzut cu toții, domnule general Spînu, filmulețele pe care le-au postat oamenii locului și erau înfricoșați. Care a fost gradul de pericol pe care l-a reprezentat această situație? Ce distrugeri au fost înregistrate de explozie la locul la care ați găsit restul le dronei? Pentru că din filmulețele acestea se vede cum suflul exploziei ajunge de pe un mal pe celălalt al Dunării, adică de la Chilia Nouă la Chilia Veche către noi.

Constantin Spînu: Sunt două lucruri ușor diferite. Distrugerile în infrastructura portuară de la Chilia, respectiv Chilia Veche la noi, de la Ismail, iar peste Dunăre sunt Ceatalchoi și Plauru, deci distrugerile în partea ucraineană sunt semnificative, sunt, aș putea spune, devastatoare. Vă dați seama în ce teroare trăiesc oamenii aceia care noapte de noapte sunt atacați. Nu au nicio vină decât că trăiesc într-o într-o zonă portuară, într-o zonă cu infrastructură care asigură exporturi de cereale din Ucraina. Și în acest context chiar n-aș vrea să fac o paranteză inutilă. Peste 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina au fost tranzitate prin România, astfel încât să putem menține totuși o linie de aprovizionare pentru statele care au nevoie de aceste cereale. Dar revenim, acolo, în Ucraina, este cu adevărat un infern ori de câte ori aceste atacuri se declanșează. Evident că la câteva sute de metri, comunitățile românești aflate în proximitate sunt şi ele la fel de apăsate, la fel de terorizate. De aceea, măsurile pe care le-am luat au fost măsuri graduale, astfel încât să asigurăm în permanență gradul maxim de securitate pe care îl putem asigura în aceste condiții. Revenim la întrebarea dvs., la locul la care am găsit aceste resturi nu au fost identificate, cel puțin din datele preliminare, urmele unei explozii. Sunt urme de incendiu care se pare că s-a stins de la sine – dacă aceste resturi sunt în urma atacului din noaptea de duminică spre luni, în noaptea aceea ploua – deci un incendiu care s-a stins de la sine – plecăm de la această premisă. O chestiune foarte importantă din probele strânse de la fața locului: nu au fost identificate elemente de explozibil, deci resturile acestea, aparatul care a generat aceste resturi nu a avut la bord substanțe explozive – cel puțin asta reiese din analizele care s-au făcut și pe teren, pe suprafețele din acea locație, dar și pe probele ridicate – însă este nevoie de verificării tehnice, de expertize tehnice mult mai amănunțite, astfel încât să putem identifica, zic eu, cu precizie proveniența acestui aparat de zbor, ce țară l-a operat și, sper eu, să putem să avem și elemente mai concrete în ceea ce privește timpul când anume s-a produs acest impact. Repet, luni dimineața era vorba de explozii care s-au întâmplat pe malul românesc al Dunării, explozii care nu au putut fi confirmate și v-am explicat din câte surse verificăm, ori de câte ori facem o astfel de comunicare.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Şi o ultimă întrebare, domnule Spînu. Aș vrea să încercăm să înțelegem într-un limbaj cât mai simplu și cât mai puțin tehnic, pornind și de la ceea ce aţi spus la începutul interviului, că Forțele Aeriene Române și, sigur, aliate NATO au putut repera aceste drone și pot să le repereze de la 100 km. Cum poate sau cum putea fi combătută de forțele noastre înainte de a lovi malul românesc? Se mai poate repeta un astfel de incident?
Constantin Spînu: Foarte bună întrebarea și vreau să-mi aleg cu mare grijă vorbele pentru a vă răspunde. În primul rând, nu este niciun paradox faptul că le vedem de la 100 km, dar sunt probleme reale în a le urmări și a le observa permanent atunci când sunt foarte aproape, la câteva sute sau zeci de metri. Lucrul acesta ține de fizică, oricât de ciudat ar suna, și de limitările tehnologice ale aparaturii de radiolocație, care sunt aceleași în toată lumea. Vreau să vă spun că Forțele Aeriene Române, Armata României dispune de mijloace de radiolocație foarte performante, de ultimă generație. Însă la înălțimi mici, la distanțe foarte apropiate și având în vedere faptul că aceste aparate de zbor sunt construite din materiale care nu reflectă foarte mult semnal înapoi,  pentru că așa se formează imaginea radar, se emite o undă radio și înregistrezi întoarcerea acestei unde care se lovește de o suprafață metalică – suprafețele metalice metalice au amprentă radar cea mai importantă. Or, aceste aparate de zbor au o imagine radar foarte mică. Noi le vedem de la peste 100 km, pentru că sunt compacte, sunt grupate în valuri, atunci când se angajează la lovitură, la obiectivul pe care îl au înregistrat în traiectul de zbor, atunci ele se desfac și orice aparatură de radiolocație din lume va avea limitări tehnice în a urmări fiecare aparat. Or, aici discutăm de fragmente de dronă, deci obiecte cu suprafețe și mai mici, astfel încât în aceste situații limitările sunt foarte importante oricine ar avea dificultăți în a le urmări. Încă un lucru foarte important, tot în termeni nemilitari, nu există soluții tehnice pentru nicio țară în lume, oricât de dezvoltată tehnologic ar fi dotarea sa, pentru a institui, să spunem, un zid impenetrabil de câțiva kilometri înălțime, astfel încât să te asiguri că în astfel de situații fragmente sau, eu știu, aparate din acestea de tip dronă să nu intre accidental în urma acțiunilor de luptă, în spațiul național. Lucrurile se calculează în risc. Cât de riscant este pentru comunitățile noastre din proximitate? Care sunt riscurile pentru zone, pentru infrastructura noastră? Or, aici sunt eforturile pe care le facem zi de zi cu fiecare măsură pe care o luăm, astfel încât aceste riscuri să fie aduse cât mai aproape de zero. Însă nimeni nu poate garanta că o astfel de situație nu se va mai putea repeta. De altfel, știți că, ieri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre care completează paleta măsurilor militare cu măsuri din zona protecției civile, şi Ministerul Apărării Naționale a primit prin această hotărâre misiuni de a evalua, de a stabili care sunt zonele de pe teritoriul României adiacente zonele de conflict Reni și Ismail în care pot fi instituite măsuri specifice de protecție a populației. Deci, trebuie să mergem mai departe, mult mai departe de măsurile specific militare, de identificare și combatere a acestor ținte și să găsim acele soluții pentru protejarea populației și a comunităților care sunt în această zonă. De aceea, în perioada imediat următoare, împreună cu forțele Ministerului Afacerilor Interne, cu Departamentul pentru Situații de Urgență, va urma implementarea unui astfel de plan, astfel încât comunitățile românești de pe malul românesc al Dunării, aflate în proximitatea zonelor Reni şi Ismail să fie cât mai bine protejate.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Este clar că aceste drone reprezintă provocarea generației noastre. Dronele militare au schimbat total paradigma războiului, drept pentru care, în edițiile viitoare ‘Jurnal Militar’ vom realiza un interviu cuprinzător despre dronele militare din Armata Română și despre operatorii pe care îi avem. Vă mulțumesc foarte mult, domnule general Constantin Spînu. Ne reauzim aici, la ‘Jurnal Militar’ şi cu alte ocazii mai fericite. Mulţumesc, domnule Spînu.
Constantin Spînu: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.