Bogdan Dinu ( reporter) : Dle Geoană, în ultimele săptămâni ați avut o prezență constantă, am putea spune, în instituțiile militare de învățământ superior și în unitățile militare în care aţi primit mesaje focusate atât din partea Alianței. Care este motivația acestei prezențe a dvs din ultimele săptămâni? Nu știu, face parte din fișa postului, în funcție de secretar general adjunct al NATO sau ține și de afinitatea națională, să spunem? Sunteți secretar general adjunct, dar sunteți și român.
Mircea Geoană: Amândouă, evident. Oriunde călătoresc în țările aliate și în țările partenere, mă duc în universități, întâlnesc pe cei tineri, pentru că trebuie să construim sprijin pentru Alianță și înțelegere a misiunii noastre pentru generațiile care vin din urmă. Noi suntem destul de convinși, trebuie să fim siguri că și cei tineri urmează același drum. Vin și cu un alt motiv, pentru că se schimbă atât de multe lucruri în lume, inclusiv în meseria militară: tehnologiile revoluționează totul, geopolitica devine tot mai compulsivă şi, într-adevăr, zona Mării Negre, pe care am vizitat-o în mod repetat, am fost și în Bulgaria, evident, și în țara mea, în România, mă fac să fiu foarte, foarte implicat în acest proces. Într-un fel, mă simt și eu un educator și sper ca prin mesajul pe care îl trimit tinerelor şi tinerilor care îmbrățișează meseria militară, că este vorba de cea marinărească aici, la Constanța, sau cea de Forțe Aeriene sau Terestre, o fac cu multă bucurie.
Bogdan Dinu ( reporter): Recent, în țara noastră au fost adoptate unele măsuri legislative, să spunem, de austeritate și ordonanțe de urgență și o lege anume care afectează într-o oarecare măsură și Ministerul Apărării Naționale. Credeți că ar fi trebuit aplicate nuanțat această legislație față de Ministerul Apărării? Cum privesc celelalte țări ale Alianței această abordare cu organismul militar, în conexiune, desigur, și cu economia, și cu deficitul bugetar și cu toate aceste chestiuni?
Mircea Geoană: Fiecare țară aliată și are propria sa politică națională, nu e rolul NATO să dăm o soluție, pentru că fiecare țară e diferită și eu știu un singur lucru: România pleacă de la un punct foarte jos. Sunt decenii de subinvestiție care trebuiesc recuperate. Știu că acești 2,5% pentru Apărare, care reprezintă o veste foarte bună, și o investiție necesară, trebuie făcută cu multă chibzuință. Sunt banii contribuabilui. Acum, ce formă legislativă, ce formă de programare multianuală, ce formă de predictibilitate pentru cariera militară și pentru investiția în armată, e o chestiune pe care fiecare aliat, în speță România, trebuie să-l facă. Pentru că tot vorbim de acest lucru, trebuie să ne gândim puțin și la generațiile care vin. Cineva în ziua de astăzi ca să îmbrățișeze cariera militară, care are multe constrângeri, trebuie să aibă un plan de carieră predictibil, trebuie să aibă condiții materiale, dar și de demnitate profesională care să îl facă pe tânărul sau tânăra care îmbrățișează această carieră frumoasă și dificilă să o facă și să nu o părăsească înainte de vreme.
De aceea, cred că e multă treabă de făcut, de investit în continuare.
Și cred că, indiferent de momentele poate mai delicate, să găsim un ritm corect în care să investim așa cum se cuvine în Armata Română.
Bogdan Dinu ( reporter): Am observat că în deschiderea discursului dumneavoastră ați amintit de Unirea Dobrogei cu România. Este un lucru amintit mai puțin, eu o numesc „Unirea din umbra Marii Uniri”, în cazul României. Ce putem face noi, ca națiune și ca popor, să sensibilizăm clasa politică, să înțeleagă mai bine geopolitica Mării Negre și legat de acestea și programul de dotare al Forțelor Navale, care trebuie abordat într-un mod consecvent și constant, nu prin mesaje trimise de unii și alții în cadrul unor programe deja aprobate în Parlament? Cât de acută este această situație?
Mircea Geoană: Îmi vorbiți de momente aniversare când înregistrăm acest interviu, este și Ziua veteranilor din teatrele de operații, n-avem voie să uităm vreo clipă de cei care înaintea noastră s-au jertfit pentru țara aceasta sau pentru alianța aceasta mai recent, de când am intrat în NATO. Deci, cred că atunci când ne gândim să recunoaștem meritele și jertfa celor dinaintea noastră, trebuie să fim siguri că asigurăm celor care vin după noi condiții cât mai bune și cred că acest lucru se va întâmpla în cele urmă. Vorbeați de Unirea Dobrogei cu Regatul României, acum 145 de ani, pe 14 noiembrie se marchează, cred că este o dată la fel de importantă în istoria, în calendarul devenirii naționale cum sunt celelalte mari date, Unirea Principatelor sau Marea Unire, pentru că, dacă România nu ar fi avut acces la Marea Neagră prin Dobrogea, România ar fi fost azi o țară mult mai puțin influentă, mult mai puțin dezvoltată economic și mult mai puțin relevantă strategic pentru NATO. De aceea, cred că zona Mării Negre este în atenția noastră permanentă, la NATO, are și o șansă de dezvoltare, pe lângă problemele pe care le vedem în fiecare zi. Cred că după terminarea războiului și venirea Ucrainei și a Moldovei și sper și a Georgiei către lumea occidentală, această zonă de Dunăre maritimă, de Mare Neagră va căpăta o valență economică și comercială excepțională. Și dacă se va ajunge și la dragarea Dunării și la crearea celorlalte condiții pentru comerț, vom avea o zonă de dezvoltare incredibil de puternică în această parte a României și această parte a Europei.
Bogdan Dinu ( reporter): Ați punctat bine, ieri ați fost la Varna și ați purtat discuții despre situația din Marea Neagră cu forțele NATO de acolo, cu oficialii bulgari și relativ la această chestiune. Mai este de actualitate Convenția de Montreux din 1936? Ea împiedică în acest moment prezența navală aliată în Marea Neagră și de mult timp deja. Ce se poate face – acea forță navală comună la Marea Neagră, care deja este în lucru și se pare că se va pune în practică din țările NATO riverane Mării Negre?
Mircea Geoană: Este o realitate juridică care există și care funcționează, nu cred că este ușor de imaginat modificarea acesteia. Dar, în condițiile date, se poate lucra și lucrăm, evident, cu aliatul nostru din Turcia, care este o țară vitală și din acest punct vedere și iată, încercări… Grupul acesta comun pe deminare, între România, Bulgaria și Turcia, sunt multe alte operațiuni în care lucrăm împreună cu Turcia, inclusiv Comandamentul de la Izmir. Deci cred că putem să găsim împreună soluții care să permită, pe de o parte, și acest control al țării care guvernează în strâmtorile, care este Turcia, dar și modalități poate mult mai flexibile, care să permită, în funcție de condițiile de pe teren, o prezență aliată și, în principal, păstrarea caracterului de navigație liberă pe Marea Neagră.
Pentru că, până la urmă, ne interesează să ne protejăm teritoriul și aliații, și o facem prin NATO, dar la fel de important e să fim siguri că infrastructurile sunt marine, că navigația este liberă în Marea Neagră și acest lucru este un interes comun al tuturor țărilor riverane.
Bogdan Dinu ( reporter): Și ultima întrebare, credeți că va exista o notă de plată finală pentru Federația Rusă pentru acest război declanșat, care, iată, ne afectează și pe noi, România, un stat care nu este parte la conflict, dar care, știți cu tot ce s-a întâmplat, cu dronele care cad pe Brațul Chilia, am fost nevoiți să deplasăm și instalații Ghepard mai nou, se consumă resurse, resurse umane, financiare. Va exista o notă de plată?
Mircea Geoană: Nu putem vorbi neapărat de o notă de plată, deși responsabilitate pentru aceste crime trebuie să existe, inclusiv din punct de vedere uman; distrugerile financiare, materiale trebuie să aibă la anumit moment, conform legislației internaționale, un răspuns. Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat. A vrut mai puțin NATO și avem acum doi noi membri, cel puțin Suedia și Finlanda, și, eventual, Ucraina. De aceea, cred că din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, cred că Rusia este un perdant net al acestei aventuri imperialistice pe care a avut-o în vedere și în care au găsit un Occident foarte unit, un NATO foarte puternic și o Ucraină foarte dârză și eroică.
Bogdan Dinu ( reporter): Vă mulțumesc și vă mai așteptăm la întâlniri cu presa militară.
Mircea Geoană: Mulțumesc mult.
