Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații.
Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate.
Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor.
Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!
