Mihai Panait: Mulţumesc pentru invitaţie! Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Nu pot să nu vă întreb despre începuturile istorice ale Marinei Române. Sunteţi primul şef de categorie de forţe din 2024 care vine la interviu. În această săptămână am aniversat cu toţii Unirea de la 24 Ianuarie. Acolo este începutul României moderne, acolo, iată, la un an de la Unire, a fost un moment important şi pentru Forţele Navale de astăzi, pentru Marina Militară de atunci.
Mihai Panait: Este adevărat, 1860 reprezintă anul în care ia fiinţă structura noastră, Forţele Navale Române. Avem o tradiţie de aproape 164 de ani sub domnitorul Ioan Cuza. Deci se înfiinţează structura noastră de forţe, categoria de forţă Forţele Navale Române şi este important din punct de vedere al păstrării tradiţiilor, din punct de vedere al cunoaşterii istoriei, să ne amintim de fiecare dată că acum 164 de ani Marina Română, Marina Militară Română era constituită din cinci nave la fluviu şi un număr de 221 de militari.
Cristian Dumitrașcu: Forţele Navale, aşa cum se numesc ele acum, au participat la toate războaiele importante, la Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial, cu vestita Operaţiune 60.000, cu scufundarea Distrugătorului Moskva. Din acel moment ruşii n-au călcat pe lângă Constanţa până în 1944.
Mihai Panait: Dacă aţi adus în discuţie Operaţiunea 60.000, desfăşurată în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, am avut poate şi şansa, şi responsabilitatea să fiu comandantul Fregatei ‘Regele Ferdinand’ în cea mai importantă operaţie desfăşurată de către Forţele Navale Române după cel de-Al Doilea Război Mondial, Operaţia Unified Protector, în Marea Mediterană, pe coastele Libiei.
Cristian Dumitrașcu Şi apoi către emisfera sudică aproape aţi…
Mihai Panait: În anul imediat următor, în 2012, am condus fregata şi echipajul Fregatei ‘Regele Ferdinand’ pentru prima dată cu elicopter ambarcat organic la bordul navei în Oceanul Indian pentru lupta împotriva pirateriei, sub comanda Uniunii Europene.
Cristian Dumitrașcu: Aş vrea să începem de la acest grup operativ de combatere a minelor în Marea Neagră. S-a semnat de curând un memorandum la Istanbul pe înţelesul publicului. Ce aduce acest memorandum şi care sunt căile de acţiune?
Mihai Panait: Este o acţiune militară trilaterală. Un memorandum semnat la Istanbul în urmă cu două săptămâni de către miniştrii apărării celor trei state – Bulgaria, România, Turcia -, urmând să fie dezvoltat acest construct tocmai în ideea de menţinere a libertăţii de navigaţie în bazinul Mării Negre, de reducere a riscului pentru acest pericol al minelor derivante.
Cristian Dumitrașcu: Înainte de a trece la subiectul înzestrare pe care toată lumea îl aşteaptă şi suntem foarte interesaţi şi noi şi cei care ne ascultă, aţi avut o vizită de succes, s-a auzit, în Portugalia.
Mihai Panait: În această misiune am atins două obiective deosebit de importante. Primult obiectiv a fost cel de arborare, de ridicare a Drapelului naţional în cadrul comandamentului NATO, Strikfornato. Comandamentul NATO, , gruparea principală de lovire a Alianţei Nord-Atlantice este cea mai importantă grupare de lovire din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Comandamentul se află în Lisabona, Oeiras din Portugalia. Este condus de către Comandantul Flotei a 6-a şi faptul că am reuşit să intrăm în acest grup important, aces grup select, să avem participare cu ofiţeri de stat major, cu personal de stat major în acest comandament, pe facilităţile pe care le deţine gruparea, inclusiv în România în momentul de faţă, este un lucru deosebit de important. Cel de-al doilea obiectiv a fost axat pe relaţia bilaterală cu partenerul portughez, cu forţele navale ale Portugaliei. Avem o dezvoltare deosebit de importantă, inclusiv prin pregătirea ofiţerilor şi a maiştrilor militari din cadrul Forţelor Navale Române în domeniul antisubmarin. Am desfăşurat un curs cu opt dintre ofiţerii şi maiştrii militari din Forţele Navale Române la bordul submarinelor portugheze, inclusiv cu misiuni de imersare a submarinului, misiuni reale ale submarinului portughez, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu personalul Forţelor Navale Române din 1994, de la ultima imersiune a submarinului ‘Delfinul’ pe care îl avem în dotarea Forţelor Navale Române. Dar nu numai domeniul antisubmarin. Există un comandament de excelenţă NATO, GEOMETOC, pe meteorologie şi oceanografie. Acesta este domeniul acestui centru de excelenţă şi România este naţiune contributoare. Suntem prezenţi acolo cu ofiţeri de stat major la post şi furnizăm cunoaştere, expertiză. Primim în acelaşi timp expertiză din partea acestui centru NATO şi doresc să aduc un exemplu concret: pregătirea şi dezvoltarea marşului de dislocare către ţară al Vânătorului de mine 270 ‘Sublocotenent Ion Ghiculescu’ s-a bazat şi pe prognozele pe care le-am primit de la acest centru NATO de excelenţă în buna măsură.
Cristian Dumitrașcu: Şi care vânător de mine, chiar acum câteva zile, a avut prima misiune.
Mihai Panait: Chiar ieri am finalizat această misiune. A fost prima misiune pe scenariu organizat de către flotă, astfel încât să putem să integrăm această nouă capabilitate, intrată în dotarea, în înzestrarea Forţelor Navale Române, cât mai repede în misiunile reale pe care le avem de desfăşurat în zona de responsabilitate în Marea Neagră pentru menţinerea libertăţii de navigaţie, în principal pentru că aceasta este cea mai importantă misiune pe care o avem în perioada aceasta.
Cristian Dumitrașcu: Venim către înzestrare şi către submarinul despre care vorbeaţi, lupta anti-submarin şi aş vrea, dacă se poate, să ne daţi veşti bune.
Mihai Panait: Nu pot să vă spun când vor intra noile submarine în dotarea Forţelor Navale Române în dotarea Armatei României, dar planurile există. Am fundamentat şi am argumentat pe analiza strategică a apărării necesitatea aceasta, pentru Forţele Navale Române şi pentru Armata României este o capabilitate deosebit de importantă. Eu, personal, ca şef al Statului Major al Forţelor Navale, sunt optimist.
Am avut şansa ca în ultimii doi ani să semnăm patru contracte importante pentru marina noastră, pentru Forţele Navale Române, pentru Armata României, pentru că suntem în structura Armatei României şi lucrăm integrat cu forţele terestre şi cu forţele aeriene. Şi atunci când mă refer la cele patru contracte importante mă refer la contractul pentru rachetele de coastă, sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete de coastă, racheta NSM. De asemenea, în urmă cu doi ani /…/ şi anul trecut, în 2023, nu mai târziu, am reuşit să încheiem alte trei contracte pentru dotarea Forţelor Navale Române cu două elicoptere cu capabilităţi de luptă la suprafaţă, ceea ce se traduce că aceste elicoptere vor fi dotate cu rachete antinavă şi, în afara faptului că respectăm şi îndeplinim o ţintă NATO de capabilităţi pe constructul ţintelor de capabilităţi asumate de către România 2021, cu acest proiect, cu acest nou produs pot spune că readucem speranţa în aviaţia militară de marină. Un alt contract important este cel din domeniul infanteriei marine, şi mă refer la contractul pentru înzestrarea Regimentului de Infanterie marină cu 21 de AMPHIBIOUS assault vehicles. Sunt vehicule de asalt amfibii deosebit de necesare pentru dezvoltarea Regimentului de Infanterie marină.
Cristian Dumitrașcu: Zona lagunară, o zonă complicată, o zonă periculoasă care poate deveni periculoasă. Am văzut aceste vehicule, arată foarte bine şi am înţeles că sunt cu nişte capabilităţi absolut remarcabile.
Mihai Panait: În acelaşi timp, am pregătit, am fundamentat, avem planurile construite pentru noile capabilităţi pe care dorim să le aducem în Forţele Navale Române. Sunt planuri integrate la nivel naţional, la nivelul Armatei României şi este important să putem dezvolta capabilităţile în toate domeniile, în domeniul antiaerian, la suprafaţă sau submarin, în toată zona de responsabilitate a Forţelor Navale Române. Şi, atunci când spun de această zonă de responsabilitate, vorbim de cei 30.000 kmp în mare şi 15.000 kmp în zona terestră, în zona Dobrogei, în zona de responsabilitate fluvială. Aceasta este zona de responsabilitate a Forţelor Navale şi este important să ne dezvoltăm capabilităţile pe toate structurile pe care le avem organizate, astfel încât să putem să ne îndeplinim misiunile în totalitate.
Cristian Dumitrașcu: De aceea cred, având în vedere şi experienţa războiului de lângă noi, că acel program de rachetă de coastă nu reprezintă puţin lucru.
Mihai Panait: Este foarte important şi pe programul acesta, pe această rachetă modernă, este ultima rachetă care este apreciată ca fiind cea mai bună rachetă în momentul de faţă pe plan mondial. Ne dorim, de asemenea, să punem în practică, să realizăm programul de modernizare a navelor purtătoare de rachete, aflate deja în program de modernizare, de schimbare a turbinelor, pentru a asigura resursa pe modelul pe care am reuşit să implementăm acest construct la bordul fregatelor T22, vorbim de Regele Ferdinand şi de Regina Maria.
Realizator: V-aţi întâlnit cu studenţii, cu cadeţii din Forţele Navale? Închipuiţi-vă că suntem noi acolo şi că sunteţi în în amfiteatru. Le-aţi povestit vreodată despre un moment complicat, un moment pe care l-aţi rezolvat din postura de comandant de navă acolo, în misiune de luptă?
Mihai Panait: Da, de fiecare dată încerc să vin cu această practică, pentru că am şi un principiu că diferenţa între teorie şi practică este foarte mare, inclusiv cunoaşterea aceasta a operaţiilor, cunoaşterea războiului de multe ori este greu de realizat. Este greu să treci din bancă în realitate pe navă, pe mare sau pe fluviu şi să înţelegi ce înseamnă să trăieşti, să munceşti, să lupţi la bordul unei nave. Am încercat de fiecare dată să aduc în atenţia acestor studenţi, acestor viitori ofiţeri de marină sau maiştri militari de marină să înţeleagă că este o meserie grea meseria de marinar, dar este şi o meserie frumoasă, îţi aduce multe satisfacţii şi trebuie să înţeleagă şi ce înseamnă o evacuare de urgenţă de pe mare într-un teatru de operaţii ostil, în acelaşi timp să înţeleagă şi spiritul botezului marinăresc, de exemplu, ca să aduc şi partea frumoasă în discuţia meseriei noastre deosebit de atractive.
Cristian Dumitrașcu: Vă mulţumesc tare mult, domnule viceamiral, şi cred că cei care ne-au ascultat se simt mai în siguranţă şi un pic mai optimişti.
Mihai Panait: Doresc să-i asigur că ştim să ne facem treaba, că asigurăm libertatea de navigaţie în zona de responsabilitate la mare şi la fluviu şi le mulţumim tuturor pentru colaborare şi pentru efortul întrunit pe care îl desfăşurăm.
Cristian Dumitrașcu: Vă mulţumesc frumos.
