David Patraeus: Ucraina trebuie să rezolve o problemă foarte provocatoare pentru ei, generarea de forte, însă depinde și de țările occidentale dacă pot să ajungă la un acord pentru a da Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în țările occidentale
Recent a fost lansat de către New Strategy Center, în aula Universității Naționale de Apărare din București, volumul „Conflict: Evoluția războiului de la 1945 până la invazia rusească a Ucrainei”, semnat de Andrew Roberts și David Petraeus.
Evenimentul a inclus și o dezbatere moderată de generalul în rezervă Daniel Petrescu, fostul șef al Statului Major al Apărării, în care generalul în rezervă Petraeus a arătat pentru publicul din România cum ar defini victoria în Ucraina, dar și cum vede viitorul descurajării în regiunea țării noastre. Un comentariu de Bogdan Dinu.
Bogdan Dinu (reporter): New Strategy Center a organizat recent lansarea cărții „Conflict: The Evolution of Warfare from 1945 to the Russian invasion of Ukraine”, scrisă de generalul David Petraeus, fostul șef CIA, și istoricul Andrew Roberts.
Evenimentul a avut loc în aula Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Pentru cei care nu știu, David Petraeus este un general american foarte cunoscut, care s-a aflat la comanda unor misiuni importante din Irak și Afganistan, care a trecut în rezervă acum mai bine de un deceniu, în 2011 mai exact, și imediat a fost numit șeful CIA – Agenția Centrală de Investigații din Statele Unite ale Americii.
Lordul Andrew Roberts este un istoric și biograf renumit, cu lucrări recunoscute la nivel mondial, cum ar fi cele dedicate lui Churchill sau Napoleon, ca să le cităm doar pe cele mai cunoscute.
Doar alăturarea celor doi autori și-ar fi garantat soluția de marketing și succesul de public. Totuși, de ce este deosebit acest nou volum, în condițiile în care subiectul evoluției războiului a fost abordat de-a lungul timpului de foarte mulți autori?
În opinia noastră, poate pentru că examinează modul în care tehnologia, politica și tacticile au influențat războiul modern, culminând cu conflictul din Ucraina./asalar/ Cartea oferă, de altfel, o privire detaliată asupra războaielor din Vietnam, Coreea, Orientul Mijlociu și Afganistan, evidențiind lecțiile învățate și greșelile comise.
Patraeus și Roberts discută, de asemenea, despre impactul geopolitic al fiecărui conflict și rolul puterilor globale, iar analiza lor include perspective asupra războiului cibernetic și asimetriei în luptele contemporane.
Nu mai insist, cartea chiar merită citită. A stârnit interesul și al opiniei publice, dar și al mediului militar, pentru că a remarcat prezența la eveniment a președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, și reprezentanților Universității Naționale de Apărare „Carol I” și, de asemenea, a generalului-locotenent Dragoș Iacob, locțiitor al șefului Statului Major al Apărării.
Interesante pentru noi, românii, ca popor, și pentru România, ca țară cu un conflict la graniță, sunt ultimele două capitole ale cărții – „Ucraina și viitorul războiului”, subiecte abordate, de altfel, frecvent și aici, la „Jurnal militar”, în ultimii doi ani.
În dezbaterea care a urmat lansării, generalul în rezervă Daniel Petrescu, fostul șef al Statului Major al Apărării și unul dintre moderatorii discuțiilor, l-a întrebat pe David Patraeus cum ar defini victoria în Ucraina. Iată răspunsul generalului, care a fost în Ucraina de trei ori doar în ultimul an.
David Patraeus: Singurul mod în care poți defini victoria este să spui că Ucraina își recapătă controlul asupra întregului său teritoriu, revenind la situația de dinainte de 2014. Marea întrebare este: oare e posibil acest lucru?
Și cred că singurul răspuns este să spunem că depinde. În primul rând, depinde de continuarea asistenței Statelor Unite. A durat prea mult timp să fie aprobată, dar a fost aprobată. 61 de miliarde de dolari sunt, evident, mai mult decât cele 44 de miliarde pe care America le-a furnizat deja.
Depinde şi de Ucraina să rezolve o problemă foarte, foarte provocatoare pentru ei, și anume generarea de forțe. Vârsta medie a unui soldat în linia întâi în Ucraina este de peste 40 de ani. Vârsta medie a soldaților pe care eu și alții am avut privilegiul să-i comandăm era de obicei între 19 și 22 de ani. Acum, în Ucraina, media a scăzut la 25 de ani, după o dezbatere foarte emoționantă. Acest lucru a fost întreprins de Rada din Ucraina.
Acum trebuie să fie pusă în funcțiune, pentru că este o perioadă periculoasă pentru ei. Depinde și de continuarea asistenței Uniunii Europene și a fiecărei țări europene în parte, care pare să fie foarte, foarte solidă. Depinde de cursa tehnologică ce se desfășoară acolo. Ucraina produce zeci de mii de drone în fiecare lună acum, așa cum vedeți exemple zilnice de utilizare a unei varietăți de drone fabricate în Ucraina, care sunt foarte, foarte eficiente, dar există o competiție acolo cu sistemele rusești de război electronic.
Depinde, de asemenea, dacă țările occidentale pot să ajungă la un acord pentru a da Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în țările occidentale, ceea ce cred că este absolut vital. De asemenea, cred că este și legal.
Bogdan Dinu (reporter): Desigur, termenul folosit de general depinde, și ați ascultat factorii respectivi, poate fi confuz și speculativ pentru analiști și publicul larg deopotrivă, dar nu face decât să devoaleze complexitatea conflictului din Ucraina.
Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării, care a participat la eveniment, a apreciat lucrarea drept o analiză profundă și inteligentă a războiului modern, evidențiind relevanța sa pentru conflictele recente și actuale.
Incitant este și răspunsul lui Patraeus la viitorul descurajării în zonă și viitorul războiului din Ucraina, un fel de nimic nou pe frontul de vest, cum l-a caracterizat jurnalistul Max Boot de la Washington Post, un război de tranșee și baraje de artilerie din Primul Război Mondial, combinate cu tehnologia de ultimă oră a dronelor.
Max Boot: Viitorul descurajării este viitorul războiului. Descurajarea este o funcție cu două elemente, este evaluarea potențialului adversar cu privire la capacitățile tale, pe de o parte, și disponibilitatea ta de a le folosi, pe de altă parte. Și trebuie să te asiguri că nu există nicio îndoială cu privire la niciuna dintre acestea.
Pentru cei din Senatul Statelor Unite, care au spus că nu ne putem permite să sprijinim Ucraina și, de asemenea, să asigurăm descurajarea în Indo-Pacific, sunt de acord că Indo-Pacificul, ca teatru strategic pentru Statele Unite, este cel mai important.
Dar, uite, dacă nu arăți că vei sprijini un partener care luptă împotriva unui inamic comun aici, în Europa, un inamic care a întreprins prima invazie a unui vecin de la Al Doilea Război Mondial și subminează dramatic ordinea internațională bazată pe reguli, dacă nu vei sprijini asta, de ce ar crede chinezii că vom sprijini Taiwanul?
Deci, din nou, ceea ce se întâmplă într-o parte a lumii influențează percepțiile în alte părți. Dar ce zici despre capabilităţi? Este ceea pe ce ar trebui să ne concentrăm. Iată un aspect foarte simplist, dar ne vom transforma forțele din ceea ce ar trebui să fie descris ca un număr mic de platforme mari, fie că sunt combatanți maritimi majori, tancuri, avioane, care sunt incredibil de capabile, adesea puternic echipate, exorbitant de scumpe și, de asemenea, din ce în ce mai vulnerabile.
Și astfel trebuie să ne transformăm, de la acest număr mic de platforme mari la un număr masiv de sisteme mici fără pilot, care tot mai mult nu vor mai fi pilotate de la distanță, ci vor fi pilotate algoritmic. Vedem deja începuturi ale acestui lucru în Ucraina. Adică există implicații uriașe dacă te gândești la Marea Neagră. Unde ar trebui să investești dolarul?
Probabil în sistemele pe care le-am văzut că Ucraina le folosește atât de eficient împotriva rușilor, poate chiar mai mult decât flota propriu-zisă. Iar inamicul știe că ai aceste capabilități. Doar asta în sine cred că poate adăuga enorm la descurajarea anumitor acțiuni, să zicem, în partea de vest a Mării Negre.
Bogdan Dinu (reporter): Aici suntem pe aceeași lungime de undă; investirea banilor în sisteme de drone la Marea Neagră de care amintea generalul ca factor în sine de descurajare în vestul Mării Negre, pentru că recent s-a încheiat și exercițiul „OPEX” organizat de Forțele Navale Române și rezervat exclusiv utilizării sistemelor fără pilot.
Și nu e lipsit de importanță să mai amintim o dată că dronele au fost cele care au permis Ucrainei să scufunde peste o treime din flota Mării Negre, a forțat retragerea majorității flotei din portul Sevastopol din vestul Crimeei și a deschis partea de vest a Mării Negre, care este crucială pentru securitatea alimentară a Egiptului, de exemplu.
Este vorba de 25% din exporturile mondiale de cereale și este crucială și pentru situația fiscală din Ucraina, de asemenea. Acesta este un exemplu a ceea ce poate face tehnologia – mai subliniază încă odată generalul Petraeus.
La finalul comentariului, să precizăm că acum a fost lansată în România ediția în limba engleză a cărții, publicată prima oară în toamna anului trecut în Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, iar în septembrie urmează să apară o nouă ediție, tot în limba engleză, actualizată cu ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și mai ales dintre Israel și Hamas.
Nu putem decât să sperăm că va fi tradusă repede și în limba română pentru că, în opinia mea, o astfel de carte ar trebui să fie lectură obligatorie.
