Edi Nicola (relaizator) – Start cu o nouă producție marca „Oră armatei”, aici, la Radio România Actualități. Evenimentul central al acestei săptămâni a fost summitul Alianței Nord-Atlantice, care a avut loc de marți și până joi la Washington, în Statele Unite ale Americii, un summit aniversar care a marcat 75 de ani de la înființarea Alianței. Liderii țărilor NATO au luat acolo decizii importante privitoare la securitatea de pe glob, dar și din regiunea țării noastre. Marea Neagră și Ucraina, unde continuă războiul contra Federației Ruse, sunt puncte extrem de fierbinți în plan geopolitic, iar Alianța Nord-Atlantică este, evident, deosebit de preocupată de ceea ce se întâmplă aici. La Washington s-a stabilit consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina și s-a agreat întărirea și modernizarea posturii de descurajare și apărare colectivă. Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut ca regiunea Mării Negre să fie tratată ca una de importanță strategică și a pledat pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în mod special pentru Republica Moldova. Președinții României și Ucrainei au semnat un acord de securitate între cele două țări.
Klaus Iohannis: Apartenența noastră la NATO a constituit baza pentru dezvoltarea țării noastre, iar în prezent România și cetățenii săi beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din toate timpurile. Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea europeană, dar și pentru securitatea euroatlantică. În fața atacurilor hibride folosite de Kremlin, statele NATO trebuie să fie pregătite să se apere. Este esențial ca regiunea Mării Negre să fie tratată în continuare ca una de importanță strategică, iar Alianța să dezvolte în continuare o abordare structurată față de această regiune. Consolidarea securității Ucrainei și a Republicii Moldova înseamnă, până la urmă, sporirea propriei noastre securități și a securității întregului spațiu euroatlantic.
Edi Nicola (realizator): În declarația finală a summitului se arată că aliații intenționează să furnizeze Ucrainei o finanțare minimă de 40 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar, în cursul anului viitor, iar Alianța va continua să sprijine Ucraina pe calea sa ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. În ceea ce privește Rusia, aceasta rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților. În declarația adoptată la Washington, liderii țărilor NATO au solicitat Chinei să înceteze orice sprijin material și politic pentru efortul de război al Rusiei. Documentul evidențiază și cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, care a devenit mai semnificativă în contextul războiului din Ucraina. Declarația mai afirmă că Alianța va descuraja și va apăra împotriva tuturor amenințărilor aeriene și cu rachete, prin consolidare a sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: La acest summit trecem la o nouă etapă și punem bazele astfel încât Ucraina să învingă. Aliații au convenit asupra unui angajament financiar major pentru Ucraina, cu o valoare minimă de 40 de miliarde de euro în anul următor. Acest angajament va oferi Ucrainei sprijinul de încredere de care are nevoie pentru a descuraja și a se apăra împotriva agresiunii rusești acum și în viitor. De fapt, tot ceea ce facem, comandamente, sprijin financiar și militar, acorduri de securitate și creșterea interoperabilității sunt pentru ca Ucraina să triumfe.
Aliații au convenit că, pe măsură ce Ucraina continuă reformele necesare, o vom sprijini pe calea iversibilă către aderare. Astăzi trimitem Moscovei un mesaj puternic de unitate și hotărâre: că violența și intimidarea vor fi pedepsite și că Ucraina poate conta pe NATO acum și pe termen lung.
Edi Nicola (realizator): Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
