În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.
Dacă în ediția de săptămâna trecută generalul Grecu a analizat evoluția surprinzătoare a războiului din țara vecină, cu ofensiva Ucrainei de pe teritoriul Federației Ruse, în a doua parte a interviului, dialogul aduce în prim-plan subiecte de interes pentru opinia publică, mai ales că din 2022 încoace se vehiculează tot felul de variante atunci când vine vorba despre stagiul militar obligatoriu ori despre formarea unei așa-numite armate de rezervă, formată din ofițeri, subofițeri și militari profesioniști în rezervă.
Interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general maior Grecu, bun venit în studioul Agenției Media a Armatei!
Dan Grecu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sunteți vicepreședinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă.
Dan Grecu: Asociația Ofiţerilor în Rezervă din România este o asociație care a împlinit luna trecută 20 de ani de la înființare.
Este membră a Confederației Interaliate a Ofiţerilor în Rezervă din NATO. Toate statele NATO sunt reprezentate în cadrul acestei confederații de către o asociație. AORR-ul, asociația noastră, bineînțeles, și după nume, are ca principal domeniu problema rezervei, rezervei nu a celor în rezervă, a rezervei generale, a rezervei operaționale, deci, cea care, Doamne ferește, în caz de nevoie, trebuie să fie folosită în luptă şi, bineînțeles, și situația rezerviștilor sau a celor în retragere, indiferent dacă sunt ca mine, care am servit și am purtat uniforma militară zeci de ani, sau dacă e vorba de noi veniți acum în rândurile forțelor armate, rezerviștii voluntari, pentru că avem și un număr mare de rezerviști voluntari, mulți dintre ei fiind alături de noi în acțiunile pe care le întreprindem.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cred că și la nivel de mesaj ar fi foarte important ca să transmitem opiniei publice că această venire în rezervă a armatei nu înseamnă doar o venire într-o armată primitivă, cum spun unii, carne de tun pe câmp. Adică, oamenii sunt și specializați și pot fi și învățați să folosească această nouă tehnologie.
Dan Grecu: Domnule colonel, problema rezervei armatei e o problemă și serioasă și grea. Din păcate, avem o istorie neplăcută, o spun eu ca militar, vizavi de modul în care a fost tratată armata, nu de populația țării, observaţi că toate sondajele de opinie plasează armata pe primele locuri în încrederea pe care o are populația, ci de conducătorii noștri.
Îmi pare foarte rău să spun, dar apărarea națională a fost un subiect aproape netratat în ceea ce înseamnă decizia politică. Or, asta se vede, se vede astăzi. Vedeți ce eforturi de înzestrare trebuie să facem la acest moment. De ce? Pentru că zeci de ani înzestrarea a fost absolut neglijată.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Inexistentă.
Dan Grecu: Sau să nu spun, eu zic neglijată, dar a fost aproape inexistentă. E, acum avem problema cu personalul, avem problema cu personalul pentru că de vreo zece ani de zile, dacă nu mai bine, oamenii sunt blamați, în lipsa educației patriotice, care iarăși nu este bine să se mai facă, nu se mai face istorie, când vorbești despre Mihai Viteazul se uită lumea la tine, ce-i cu el, sau nici măcar despre Cuza, care a modernizat țara, se uită la tine: bă, dar despre cine vorbești? Vorbim acum de globalizare, de alte probleme.
Nu, nu, nu poți să ai o armată pregătită, doritori să vină în armata, armata pregătită se pregătește prin exerciții și armata noastră, atât cât este, este pregătită. Am convingerea asta, am fost comandant, ştiu despre ce vorbesc, dar mai există loc de mai bine.
Atâta timp cât la nivelul societății nu este clar că apărarea națională trebuie să fie o prioritate, nu este clar că puterea națională a unui stat vine din conjugarea eforturilor politice, diplomatice, economice, sociale și militare, şi şi militare – dacă ai o armată puternică, vei fi mai puțin interesant ca o viitoare țintă.
Dacă nu ai, asta este. Ştiți cum este, știm atâtea vorbe despre armată: ne pregătim pentru război, ca să avem pace, dacă nu ne hrănim soldații noștri, să-i hrănim pe ai inamicului. Şi sunt multe, multe alte lucruri.
Revin din nou la oameni, pentru că omul până la urmă sfințește locul, oricât ar fi tehnologia de avansată, dacă n-ai omul, dacă n-ai omul care să gândească, care să ia măsura, care să acționeze, să ia decizia la momentul ăla, o face inteligența artificială multe, dar nu poate să se pună într-un final pe această poziție.
Or, noi am blamat – noi, nu noi, alții blamează cariera în general, apărarea națională și militarii, pe cei din activitate mai puțin, pe ăștia care am ieșit la pensie ne fac zob, suntem ăla gras, în spatele ăluia slab, suntem ăia cu pensii nesimțite, suntem ăia care nu facem nimic. Am stat și am făcut canal de parcă canalul nu este folosit și am făcut Transfăgășanul de parcă Transfăgărășanul nu este folosit și alte, alte obiective.
Or, toată treaba asta combinată cu schimbări legislative, uitați-vă la Statutul cadrelor militare, care are aproape vreo 30 de ani aproape de când… chiar are, da, da, de când a fost adăugat, care cel puțin 80 de modificări la el. Uitați-vă la alte legi, la care toate sunt făcute… Uitați-vă legea pensiilor, nici n-a intrat în vigoare și a fost modificată. Vorbesc despre legea pensiilor militare, nici n-a intrat în vigoare.
Trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 și a fost modificată în decembrie prin ordonanță de urgență, aducând rezerviștii, cei care beneficiază de pensia militară de stat, pentru că nu-i pensie specială, este pensie militară de stat, așa se numește, așa se numește ea, până și domnul Ghinea, autorul PNRR-ului, a scris în document că avem pensiile din sistemul public, avem pensiile ocupaționale, din sistemul de apărare, ordine publică, securitate, apărare, și avem pensii instituite prin legi speciale.
E, ar trebui să vină cei de astăzi ca să le reducă și pe ale militarilor, speciale, și să te arate cu degetul, să îl arate pe militar că stă, ăla gras, pe spatele și pe un munte de bani. În condițiile în care s-au anulat actualizările, pentru că militarii, la fel ca și civilii, beneficiau de actualizări în sistemul de pensii – la civili, prin creșterea punctului de pensie, cum era după legea încă în vigoare, la militari, prin aplicarea unei creșteri corespunzătoare a 50% la ceea ce se întâmpla în acea activitate.
Şi, a doua, indexările, care s-au aplicat și la militari s-au aplicat diferențiat, că nici aici n-am putut să fim legali. La unii li s-a dat 2%, la unii li s-a dat 5%, la unii li s-a dat 11%. Noi putem să înțelegem. Adică. eu înțeleg situația prin care trece țara, dar guvernanții văd că nu înțeleg situația prin care trec oamenii.
Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Da, pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari, dar salariile au fost mai mari pentru că și privațiunile la care sunt supuși militarii sunt mai mari.
Și acum să revenim din nou la tineret, că aici este problema, în lipsa unei educații patriotice, până la urmă sociale, de conștiință, de responsabilitate, atâta timp cât citești informații ca celor care le-am prevăzut eu, când nu ai o certitudine a ceea ce se va întâmpla…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O credibilitate.
Dan Grecu: … eu când am intrat în liceul militar am știu foarte clar că mă voi duce, dacă sunt băiat de deștept, normal, la școală de ofițeri, voi avea o meserie, trebuie să îmi fac datoria și la 55 de ani o să trec în rezervă și statul îmi va recunoaște meritele printr-o pensie cu care să îmi văd de viața mea până când ajung la Ghencea, unul dintre cele trei. Și eu știam treaba asta.
Ăsta de astăzi ce să mai știe dacă vede că…, ce zice, lasă-mă, domnule în pace, mă duc în Legiunea străină, că ăștia, dacă chiar vreau să fac armata, ăștia chiar se țin de cuvânt şi nu se țin de acum, se țin de o sută de ani de cuvânt, mai bine de o sută de ani, mă duc în străinătate.
Aici sunt problemele, pentru că oamenii ar veni. Uitați-vă, pentru aceste funcții de rezervişti voluntari, putem discuta, a fost concurență, în special la ofițeri, și la ofițeri şi la suboofiţeri, mai puțin la soldați, la soldați gradaţi, dar nu la nivelul la care ne-am fi așteptat și nu la nivelul care să satisfacă cerințele Ministerului Apărării Apărării Naționale.
Și aici vorbim doar de voluntari, deci, care exercită un serviciu pe o durată limitată de timp, serviciu practic vreau să spun, că ei rămân sub contract 4 ani la semnarea primului contract sau 3 ani contractele următoare.
Dar vorbim inclusiv de soldații și gradații profesioniști, a căror remunerație este rezonabilă, probabil nu la nivelul care este, şi asta tot datorită guvernanților, pentru că, să nu uităm, în grila de salarizare încă în vigoare, există doar două categorii care au coeficient unu: muncitorul necalificat și soldatul profesionist.
Adică, faci soldat profesionist, îi dai zeci, mii, zeci de mii, sute de mii de euro pe mână să le mânuiască, să le folosească și îl pui la nivelul de muncitor necalificat? Păi, ce armată profesionistă e asta? Ce armată profesionistă, dacă tu spui că ăla e necalificat? Pentru că asta rezultă din modul în care îi recunoști munca.
E, aici sunt probleme la care nimeni, nu nimeni, nu prea există aplecare… Noi încercăm, Asociația Ofițerilor, nu numai Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, sunt structurile care sunt cuprinse în forma structurilor asociative.
Ba, s-a ajuns inclusiv la situația să vezi rezerviști militari în stradă, în fața Guvernului, și din militari, din foști ofițeri şi cadre ale Ministerului Apărării Naționale, și de la Ministerul de Interne, și de la Jandarmerie, și de la ISU, și de la Penitenciare, și de unde vrei. Mai știți vreun stat în Europa unde se întâmplă, s-a întâmplat acest lucru în ultimii 10 ani? Eu nu știu.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): N-am auzit.
Dan Grecu: Nici eu n-am auzit. Pentru că acolo lucrurile sunt foarte clare. Legea românească privind pensiile militare de stat este perfect, nu este, a fost perfect aliniată cu ceea ce se întâmplă în statele NATO.
În toate statele principiile, vorbesc de state NATO, dar la fel este și în cele care sunt non-NATO, europene, adică, o vârstă de pensionare care era între 55 și 58 de ani, noi am o ducem până la 60, am dus-o din 2015 și până în 2030, deci, am mărit-o cu 5 ani de zile, iar în următorii 5 ani, 30-35, o mai duce încă 5 ani, vedea-l-aș luptător pe ăla de 65 de ani în forțele armate. Eu aș vrea să văd, măcar așa sau măcar la o ședință de pregătire la aplicație să particip. Ăsta este doar un aspect.
Peste tot nivelul pensiilor sunt între 70-80-85% maxim. La noi este 80%, limitate. Peste tot pentru statul în armată, în efectuarea serviciului peste stadiul minim se acordă bonificații. La noi nu se acordă, pentru că e limitat plafonul, indiferent ce faci. Și sunt atâtea și atâtea lucruri prin care oamenii nu mai sunt atrași, tinerii, pentru că de ei vorbim. Noi avem nevoie în armată de tineri.
Dacă, Doamne ferește, e nevoie, eu mă duc și iau pușca, pușcă n-am, că n-am vrut să-mi iau pușcă, dar mai am sabia pe care am primit-o la trecerea în rezervă, mă duc și particip, dar problema este că trebuie să vină și fii-miu, și fiică-mea, și nepotul, și trebuie să vină și vecinii și și cei care într-adevăr sunt apți din toate punctele de vedere, ca să spun. Cum poți să faci treaba asta dacă nu iei niște măsuri?
Sunt niște măsuri grele. Nu mai poți să mai introduci serviciu militar, că și asta este o mare problemă. Nu mai, domnule, în momentul în care ai tăiat, este groznic să pui înapoi, este exact ca la croitor, dacă n-a măsurat bine și a tăiat pantalonul, te duci în bermude în loc să te duci în pantaloni lungi.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-maior Dan Grecu, vă mulțumesc foarte mult și vă mai așteptăm.
Dan Grecu: Cu plăcere.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): A fost generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.
