Constantin Spînu: Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut, ci oferim utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur

În ultima perioadă, tot mai multe mesaje de dezinformare au apărut în mediul online despre legile Apărării, despre apărarea spațiului aerian al României, dar și despre posibilitatea predării comenzii militare către comandanți ai unor structuri dintr-o armată străină în eventualitatea unui conflict. Toate aceste știri false au fost combătute de Ministerul Apărării Naționale prin platforma Inforadar. Despre toate acestea aflăm din interviul pe care ni l-a acordat generalul-maior Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.

Publicat de Gabriel Stan, 23 decembrie 2024, 13:27

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-maior Spînu, bine ați venit în această dimineață.

Constantin Spînu: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Mă simt ca acasă și mă bucur să revin la o astfel de discuție.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O discuție serioasă, din ce în ce mai serioasă, plecând de la o sintagmă pe care o aveam noi pe un banner aici, „Pe frontul cuvintelor”, este un front al cuvintelor chiar de luat în seamă mai ales în ultima perioadă și nu doar, acest Inforadar, această adresă de internet pe site-ul Ministerului Apărării Naționale, care vine și explică și combate aceste informații false.

Constantin Spînu: Mulțumesc pentru întrebarea cu platforma Inforadar. Ea a fost lansată în 2019, Direcția Informare și Relații Publice, al cărei șef eram atunci, împlinea atunci 30 de ani. A fost un produs pe care noi îl gândisem de ceva vreme, era un exemplu pe care îl vedeam de câțiva ani chiar și care a constituit modelul de la care am plecat.

Pagina de internet a Alianței Nord-Atlantice are un dosar care se numește „Setting de records straight”- pe românește, noi i-am adaptat traducerea în „Să spunem lucrurilor pe nume”.

Am văzut acolo cum a fost construit în timp un dosar tematic pe teme principale de dezinformare răspândite de Rusia în spațiul public în legătură cu Alianţa Nord-Atlantică.

Mi s-a părut foarte important ca ele odată să fie transmise ori de câte ori este nevoie și apoi să se constituie într-o bază de date, într-un dosar care să poată fi consultat ulterior ori de câte ori dorești să verifici un anumit tip de informații.

Acest dosar există pe pagina de internet a Alianței Nord-Atlantice, el a fost, vă spuneam, modelul nostru după care am dezvoltat platforma Inforadar, acum se numește Detectorul Dezinformării.

I-am stabilit ca obiectiv principal acela de a fi un instrument prin care să putem să semnalăm cu promptitudine ori de câte ori detectăm în spațiul public, nu neapărat online, informații incorecte sau informații manipulate, care au potențialul de a crea confuzie cu privire la activitatea și imaginea instituției militare.

Am început modest în 2019, dar în timp aceste semnalări s-au acumulat. Metoda de lucru în care am abordat această, să spunem, expunere a dezinformării, a fost cumva aliniată metodei celor de la NATO, de la „Setting de records straight”, în sensul în care nu ne luăm la trântă cu actorii dezinformării, deși în multe situații îi bănuim sau chiar îi putem identifica foarte precis, însă ni s-a părut mult mai important să ne concentrăm pe dezinformare, pe informația…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pe conţinut..

Constantin Spînu: Pe conținut, și să ne facem parteneri utilizatori. Cei care doresc cu adevărat să se lămurească sau să se intereseze, nu trebuie neapărat, nu avem pretenția că putem să convingem pe toată lumea, dar ceea ce propunem noi oricărui utilizator care deschide pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale, mapn.ro, și accesează secțiunea Inforadar, propunem argumente.

Noi semnalăm dezinformarea, spunem: Informația aceasta este falsă sau este manipulată și iată argumentele.

Ori de câte ori putem, și cam toate postările noastre sunt construite așa, oferim și posibilitatea să mergi la o altă sursă, unde să vezi informația reală, de unde a fost manipulată, de unde a fost extrasă sau contextul, pentru că sunt legi care sunt citate și care sunt citate incorect sau sunt informații care au mai fost transmise și care pot să lămurească situația. Nu rugăm pe nimeni să ne creadă pe cuvânt.

Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut. Oferim cititorului sau utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur.

Mi se pare foarte important, pentru că asta are și o valență de educație. Cei care se simt exasperaţi sau, eu ştiu, se simt afectați, de foarte multe ori am primit întrebări de la persoane care mă cunoșteau și pe care le-am trimis către platforma Inforadar, pentru că mi s-a părut mai important să vadă acolo decât să mă creadă pe mine, cu care ne cunoșteam dinainte.

Agenția Media a Armatei, spre exemplu, este un partener foarte important pentru noi, pentru Direcția Informare și Relații Publice și pentru acest efort de combatere a dezinformării, ceea ce facem noi acum la Pro Patria.

Ați avut foarte multe poziționări și pe secțiunea de radio, la „Jurnal Militar”, relația „Observatorului Militar”, redactorul-şef  Florin Șperlea și excelenta lui echipă de reporteri au publicat în repetate rânduri studii și articole pe acest subiect, pe care noi l-am preluat în platforma Inforadar, pentru că ne ajutăm, ne potențăm unii pe alții, nu putem să facem lucrurile astea de unii singuri.

Și în această ecuație și adăuga și presa tradițională, bine intenționată, profesionistă, care n-are niciun contract cu noi, dar care a înțeles în timp că suntem o sursă care răspunde solicitărilor, suntem o sursă care se angajează în dialog, că suntem o sursă oficială, care are interesul să explice cei care ne contactează din ce în ce mai des.

Iar ultimele săptămâni, pentru că noi așa am început discuția de astăzi, au fost săptămâni care ne-au confirmat că ceea ce am gândit prin lansarea platformei Inforadar și prin lansarea acestui concept, a acestui proiect de combatere a dezinformării, a avut și elemente care s-au confirmat în timp.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Uitați, sunt pe Inforadar, publicat în 7 decembrie. Noi dezinformări – și aici este un caz special și dumneavoastră și profesioniștii care se ocupă de Inforadar au semnalat aici noi încercări de dezinformare în mediul online, în special pe platforma TikTok, prin diferite înregistrări ale unor deplasări de tehnică militară. Când colo, ele erau din altă zi, în alt loc, dar era foarte, foarte bine jucată să spun, sau bine, bine, comunicată, într-o perioadă complicată, ceva legat de turul de scrutin pentru alegerea președintelui, lumea era foarte tensionată și foarte mulți s-au simțit ca la Revoluție, cum e vorba.

Constantin Spînu: Da, e adevărat, contextul pune totul, contextul face, de fapt, toate conexiunile pe care ulterior le putem descifra. Noi suntem militari, nu avem atribute și nici nu avem competențe și nici nu ne permite statutul să facem aprecieri cu privire la mediul politic și la activitatea politică, dar contextul este important și nu-l putem ocoli.

Erau mai multe seturi de imagini care au fost folosite în această campanie, să spun, în acea perioadă, dar principalul videoclip pe care noi l-am semnalat atunci era filmat foarte aproape de noi, aici, pe Calea 13 septembrie, pe traseul de, spunem noi în limbaj militar, de afluire sau defluire – ele sunt în sunt antonime – deci deplasarea tehnicii din bazele militare către Piața Presei Libere, de unde urmau să pornească la ora 10:00 în defilarea către Arcul de Triumf.

Evident că trebuie să ajungi pe stradă și vedeți acolo în videoclip o parte din blindatele care au fost văzute la ora 10:00 pe sub Arcul de Triumf. Sunt blindate, chiar tancuri ale Armatei României, dar și ale partenerilor și aliaților noștri.

Erau acolo, am văzut mașinile de luptă poloneze, cele ale luxemburghezilor, MRAP-urile, mașinile blindate, cele pe care le-am și comentat după aceea la paradă. Sigur, diferența era de câteva zile. E foarte greu să verifici ca simplu utilizator, să-ți dai seama când au fost filmate și din ce context au fost extrase.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dar apoi, foarte interesant – mă iertați că vă întrerup. Foarte interesant, imediat după acest filmuleț au mai fost publicate, la o zi, ați consemnat-o aici, în 8 decembrie, dezinformări virale în mediul online cu tehnică militară, de data asta care nu mai era românească și care nu era din România.

Constantin Spînu: Da, ăsta este un alt subiect predilect pe care noi l-am văzut încă de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Suntem o țară de flanc a NATO. Exerciții și dislocări de tehnică sunt în toate țările NATO de pe flancul estic, în general în toate țările NATO, dar noi suntem aici pe flancul estic.

Avem la nord Polonia, un pic mai la nord, avem la sud Bulgaria, suntem vecini și cu Ungaria. Există în permanență o mișcare dintr-un sens sau în altul, de la nord către sud, de la sud către nord de tehnică și de trupe. Asta înseamnă să fii parte dintr-o alianță, asta ne și dorim să avem, cât mai multe soluții de mobilitate militară.

Şi noi am văzut crescând aceste subiecte. Dacă vă uitați pe Inforadar, există acolo o secțiune, Arhiva temelor, și vedeți că ne apropiem de 80 și ceva de teme. Vedeți că la începuturile platformei Inforadar apar astfel de dezmințiri, astfel de încercări de dezinformare cu tehnică militară, cu trupe, dar care erau puse în contextul care era atunci, acum 4 ani, acum 5 ani.

Se spunea fie că sunt în drum către Ucraina pentru a amplifica războiul și a luat parte la război, se spunea chiar despre faptul că România calcă suveranitatea Moldovei și trimite tehnică în Moldova – găsiți astfel de dezmințiri, când, în realitate, erau fie exerciții pe teritoriul național al României, fără nicio legătură cu Republica Moldova, sau exerciții în Republica Moldova, pentru că avem astfel de exerciții în fiecare an, noi și alți aliați și parteneri ai Republicii Moldova, care, chiar dacă este o țară neutră, poate să își desfășoare exerciții pentru pregătirea și instruirea propriei armate și suntem invitați, și noi îi invităm pe ei la astfel de exerciții.

Din acest context sunt extrase de filmări, de fotografii, care sunt după aceea montrate într-un alt context. Eu nu aş da foarte mare credit celor care se ocupă cu propagarea acestor dezinformări. Să ştiţi că nu sunt foarte sofisticați, nu sunt foarte atenți la detalii, lucrurile sunt ușor de sesizat pentru cine dorește să le sesizeze.

Însă, în ceea ce priveşte metoda lor, să ştiţi că şi cantitatea are o calitate a ei: cu cât dezinformezi mai mult, cu cât prezinţi mai mult, oricât de gogonate ar fi minciunile astea, o parte dintre ele vor rămâne.

Pentru că nu avem timp, suntem într-un secol al super-vitezei, n-avem timp. Şi, să recunoaștem, să nu fim ipocriți, nici eu, nici dumneavoastră, nici cei care ne urmăresc, toți suntem utilizatori de facebook, de, eu știu, instagram, chiar tiktok, nu verificăm toate informațiile pe care le dăm mai departe către prietenii noștri.

Sau pe whatsapp, pe whatsapp este un festival de distribuiri de ani de zile, glumițe-uri, meme-uri, cum le spune, nu le verifici, sau alte articole pe care le consideră interesante prietenii noștri pentru a ni le trimite, le dăm și noi mai departe, nu facem de fiecare dată verificarea lor, pentru că, de fapt, ăsta este ritmul vieții noastre.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Spuneți că nu pot fi creditați 100% cei care transmit informațiile și le fac într-un fel poate nu atât de complicat, adică mai pe înțelesul oamenilor, însă noi trebuie să ne gândim la cei care stau în spatele lor. Aceia sunt decreditaţi, pentru că, iată, a fost un tir în această perioadă la care facem referire, nu au slăbit deloc.

Constantin Spînu: Nu și nici nu ne așteptăm să slăbească. Ați văzut și din rapoartele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, unde se spune cu subiect și predicat că sunt campanii aliniate unor acțiuni desfășurate chiar de actori statali, care au o agendă contrară suveranității României și o agendă contrară coeziunii NATO.

Același lucru îl spunem și noi, de la Ministerul Apărării Naționale, şi postările noastre din ultima vreme fac referire la acest context, context denumit de Uniunea Europeană FIMI – Foreign Information Manipulation /and Interference/.

Deci, există, știm cine sunt, vedem ce se întâmplă. Există, evident, master-narativele din spate, adică poveștile majore, subiectele majore…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din care se extrag toate…

Constantin Spînu: … pe care au interesul să le propage și să le mențină în dezbaterea publică nu doar din România, așa am început dezbaterea, suntem parte a spațiului occidental. Să știți că astfel de încercări sunt prezente și detectate peste tot.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): E clar că nu vom termina acest subiect…

Constantin Spînu: Evident.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): …  într-o singură emisiune. Și de aceea vă rog să fiți de acord ca undeva începutul de an, în 2025, să reluăm această dezbatere. Însă, înainte de final, nu pot să nu vă întreb despre, poate, cea mai „periculoasă”, sigur, cu ghilimele de rigoare, știre falsă pe care ați combătut-o, și spun periculoasă pentru că ea a avut tracțiune foarte mare în mediul online.

Aveți aici, pe InfoRadar, o ștampilă marcă înregistrată „Fake News”. Chiar îi invit pe cei care ne privesc să intre și să vadă. E, aici este așa: „Alertă” – ați considerat-o dvs.

„În data de 13  decembrie” și aici spune: „Guvernul are azi 12.12.2024, pe ordinea de zi proiecte de lege inițiate de MApN privind: controlul utilizării spațiului aerian național, operațiuni militare pe timp de pace” și în aceste proiecte de lege se prevedea transferul comenzii Armatei României către ofițeri străini. A făcut mare vâlvă această știre.

Foarte mulți oameni au fost speriați, precum spuneați că ați fost întrebat de diferiți oameni, așa am fost și noi întrebați, că știu că lucrăm aici, și erau îngrijorați și erau foarte serioși, „Domnule, e adevărat?”.

Constantin Spînu: Vă aduceți aminte de „Nu le vindem țara” din anii ’90?

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ceva.

Constantin Spînu: Da, deci nu ne lăsăm armata sub comanda străinilor, noi suntem români. Sunt manipulări într-un context relaxat. Dacă am fi avut această dezbatere acum 15 ani, acum 20 de ani, am fi putut chiar să facem și glumițe pe acest subiect.

Din păcate, lucrurile sunt cât se poate de… le-aș spune chiar grave, pentru că manipulările de genul acesta, chiar dacă sunt grosolane, apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale.

Deci ne e teamă de necunoscut, suntem afectați în mod direct de senzația de nesiguranță. Și atunci evident că te revolți când auzi o astfel de știre: „Cum să ne predăm armata? Să ne punem armata sub comandă străină? Noi ce mai suntem aici?”.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Și de aici până la decizia altui stat de a intra în război România nu mai e decât un pas.

Constantin Spînu: Evident, da, suntem cu un pas aproape de război. Noi am fost foarte promți, dar să știți că nu e pentru prima dată când vedem acest narativ. Acum a devenit cu adevărat important, pentru că legea, după ce a parcurs toate etapele de avizare interinstituționale, împreună cu instituțiile coinițiatoare, instituțiile avizatoare, este un proces laborios.

Ce înseamnă, pe scurt? Transferul de autoritate este un concept care există de când există armate în istorie. Orice operație, orice acțiune militară care se desfășoară în context internațional, avem două, trei sau patru armate care nu se duc cu toate efectivele armatei unei țări, trimit acolo un pluton, o companie, un batalion.

Se constituie o structură multinațională, dar care trebuie să acționeze ca orice structură militară. Și ea trebuie să aibă o linie de comandă, un comandant, care poate să fie unul dintre comandanții țărilor care au trimis acolo efective.

Facem asta de 30 de ani, cel puțin după 1990 toate efectivele militare trimise de Armata României, la început în misiuni ONU, apoi în misiuni de coaliție și ulterior și și în prezent misiuni sub egida NATO sau a Uniunii Europene, sunt organizate la fel. Sunt structuri militare de sine stătătoare, care au în componență plutoane, batalioane, brigăzi, diferite eșaloane din diferite țări și care au o structură de comandă.

Comandantul este dintr-o țară, locțitorul lui din altă țară, şeful de stat major… Deci se face o structură de comandă militară, altfel nu funcționează nici o operație militară nicăieri în lume. Pentru asta, pentru a avea un comandant unic, țările care își trimit efective acolo trec printr-o procedură care se numește transfer de autoritate.

Facem și noi asta de 30 de ani de zile. Avem în legislația internă definit transferul de autoritate pentru situațiile în care trimitem contingente, detașamente de militari în teatrele de operație.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar acum vom prelua comanda în Bosnia şi Herţegovina.

Constantin Spînu: În Bosnia-Herţegovina, deci, de la 1 ianuarie, generalul maior Barbu va conduce întreaga forță a Uniunii Europene care acționează în Bosnia-Herţegovina ca forță de pace. Şi toate țările care contribuie cu trupe la această forță de pace fac transfer de autoritate către misiunea EUFOR, al cărei comandant este român.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): E de văzut în mediul online de la Sarajevo, din ianuarie încolo…

Constantin Spînu: Absolut.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): … dacă apar astfel de narative.

Constantin Spînu: Nu vor apărea. De ce? Pentru că nu servesc celor care doresc să servească.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult. Sunt convins că a fost utilă această întâlnire, știind cât de mulți oameni au fost îngrijorați și și vor mai fi. Refacem această dezbatere, pentru că eu cred că dacă apăreți cu pozițiile astea adevărate, oficiale mai des, este o șansă în plus pen ru ca oamenii să nu ia de bun chiar orice vine…

Constantin Spînu: Să vă audă Dumnezeu! Noi sperăm că ceea ce facem este relevant și ajută.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult.