Nicolae Crețu: În ultimi 3 ani a crescut foarte, foarte mult nivelul de interoperabilitate între structuri de diferite dimensiuni, furnizate sau generate de statele membre NATO. Am primit nu mai puțin de 12 detașamente care au executat misiuni de poliție aeriană întărită, fiind o măsură de întărire a prezenței pe flancul estic, care și-a dorit și cred că a obținut efectul de descurajare

Baza Militară 57 de la Mihail Kogălniceanu păzește cerul României, îl apără, și nu doar cu aviatori militari români, dar de săptămâna aceasta și cu cei spanioli. Generalul de flotilă aeriană Nicolae Crețu e comandantul Bazei 57 Aeriene "Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino" de la Mihail Kogălniceanu, spuneam, una dintre cele mai importante baze aeriene din România, dar nu numai, unde sunt dislocați în sistem rotațional aproximativ 4.000 de militari americani. Această bază aeriană trece printr-un proces de modernizare, care se va întinde pe o durată de 19 ani deja din momentul în care vorbim. La finalul acestui proces, la Kogălniceanu, va fi una dintre cele mai moderne și mai mari baze aliate din Europa. Interviul săptămânii a fost realizat de Bogdan Dinu de la redacția Jurnal Militar Constanța.

Publicat de Gabriel Stan, 17 februarie 2025, 15:01

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Domnule general de flotilă aeriană, vă mulțumim că ne-ați spune aici, în Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”.

Nicolae Creţu: Vă mulțumesc pentru vizită și pentru discuțiile de înaltă complexitate și profesionalism.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): O să încep prin a vă felicita. Recent ați primit prima stea, sunteţi general de flotilă aeriană, dar nu acesta este subiectul interviului.

Am profitat de acest lucru, pentru că nu reflectă doar cariera dumneavoastră profesională, parcursul profesional, ci și importanța bazei de aici, din Dobrogea, pentru Ministerul Apărării în general și pentru tot Flancul Estic de fapt.

Nicolae Creţu: Este o onoare în cariera unui militar, a unui ofițer de armă de luptă să se întâmple ca avansarea la gradul de general să se producă atunci când îşi însușește comanda unei mari unități. Este efortul tuturor.

Cred că în ultima perioadă, în ultimii ani, la Mihail Kogălniceanu au fost îmbunătățite atât condițiile pe care le poate oferi baza aeriană pentru a asigura suportul de tip națiune-gazdă aliaților şi partenerilor care doresc să desfășoare atât misiuni, cât și antrenamente în zona noastră.

Dar, pe de altă parte, nivelul de încadrare al unității a crescut, nivelul de profesionalizare, nivelul de pregătire a personalului și, până la urmă, de ce nu, capabilitatea în sine. Şi este o încununare a eforturilor tuturor colegilor noștri, pentru care desigur că s-au bucurat fiecare.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Recent, în spațiul public au existat declarații, inclusiv ale președintelui american în funcție, dacă nu greșesc, despre reducerea efectivelor militare americane din Europa și cu trimitere direct către Flancul Estic, către cele patru brigăzi americane staționate aici.

Haideți să le spunem celor care se uită la noi în acest moment dacă cumva această ipoteză va afecta în viitor proiectul de dezvoltare a Bazei Aeriene 57.

Pentru că acesta este un proiect separat, care, să spunem, nu credem că va fi influențat de declarațiile conjuncturale.

Nicolae Creţu: Nu pot să comentez declarațiile președintelui american. Ceea ce pot să vă asigur este că modalitatea în care a fost fundamentat programul de dezvoltare al Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu își are izvorul în acțiunile și în mediul de securitate din bazinul Mării Negre, și anume acele schimbări care au apărut de-a lungul timpului în 2008, cu invazia Georgiei, s-a întâmplat în 2014 în Crimeea și celelalte evoluții.

Specialiștii, analiștii României, de fapt, liderii politico-militari la nivelul Alianței NATO, dar și al tuturor celorlalte sisteme de securitate la care România contribuie și la care este parte întotdeauna dumnealor au spus că acesta trebuie să fie un factor care să fie luat în considerare și ceea ce se întâmplă astăzi a început să fie implementat în anul 2018.

Sunt convins și documentele care stau în spatele acestor planuri spun acest lucru. Proiectele vor merge mai departe.

Ceea ce toată lumea sau despre ceea ce toată lumea vorbește în ultimele luni, ultimii ani va merge mai departe. Sunt proiecte finanțate 100% din bugetul Ministerului Apărării Naționale și România își dorește și își asumă un rol cu responsabilitate în regiunem, și-a construit o poziție credibilă în cadrul Alianțe și aceste lucruri sunt concrete, nu au nevoie să fie influențate de alte decizii.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Deci, ceea ce ar trebui să rețină telespectatorii noștri este faptul că, dincolo de valoarea proiectului, vorbim de câteva miliarde de euro, dincolo de durata acestuia, două decenii, poate chiar mai bine, în spatele acestei decizii se află factorul de descurajare și vorbim de descurajare la adresa Federației Ruse, un stat tot mai agresiv aici, pe flancul estic al Alianței.

Dar dacă tot am ajuns să vorbim de acest proiect de modernizare, domnule general de flotilă aeriană, v-aș ruga să detaliați pe scurt care ar fi principalele lucrări aici, la bază, pe acest an, 2025, sau să spunem, pe următorii 2 ani, pentru că știm că sunt câteva etape distincte.

Ce se va întâmpla aici, la Mihail Kogălniceanu, să spunem, în următorii 2 ani? Un calendar al investițiilor.

Nicolae Crețu: Ne-ați vizitat anul trecut, în iunie, când am demarat efectiv în teren lucrările la infrastructura aeroportură, care este principala prioritate. Sunt și alte aspecte sau proiecte la care lucrăm, care n-au un impact neapărat operațional atât de important, însă ele sunt o condiție pentru ca lucrările să se dezvolte.

Vorbim de relocare de utilități, de amenajare teren, de împrejmuire, s-au întâmplat și se întâmplă. Însă, din punct de vedere operațional, vom vedea în vara acestui an că ceea ce am proiectat până acum, și anume noua infrastructură operațională, și anume pistă, bretele de rulaj, platforme de staționare aeronave, platforme cu diferite destinații pentru operarea aeronavelor pentru mentenanță, le veți vedea construindu-se efectiv și această etapă, care este contractată din luna mai a anului 2022, planificată a fi implementată pentru o perioadă de 5 ani de zile; practic, vom putea să vedem rezultatele acestei munci inițiale de planificare, de proiectare și gradual, toate acestea vor apărea în teren.

Ne concentrăm, de asemenea, eforturile pentru a conecta noua infrastructură la infrastructura existentă și în paralel și diferit de proiectele mari de investiții, îmbunătățim infrastructura și celelalte capabilități care sunt aferente pistei existente, astfel încât, imediat cum vom avea finalizată noua pistă, să putem să o operăm, utilizând infrastructura actuală.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): V-aș întreba acu – pentru că noi realizăm interviul după vizita comună a ministrului apărării din România, domnul Angel Tîlvăr, și a ministrului apărării din Spania, doamna Margarita Robles Fernández, despre prezența partenerilor noștri aici, în misiuni de poliție aeriană.

Noi am mai vorbit de-a lungul timpului, dar v-aș ruga să faceți o trecere în revistă, să spunem, doar pe ultimii 3 ani.

Nicolae Crețu: În acești ultimi 3 ani, din punctul meu de vedere, a crescut foarte, foarte mult nivelul de interoperabilitate între structuri de diferite dimensiuni, furnizate sau generate de statele membre NATO.

Am primit în această perioadă de 3 ani nu mai puțin de 12 detașamente care au executat misiuni de poliție aeriană întărită. Și aici aș vrea să fac o mică paranteză și observație, pentru că este extrem de important să se cunoască faptul că Forțele Aeriene Române au executat continuu misiuni de poliție aeriană.

Este o măsură de întărire a prezenței pe flancul estic, care și-a dorit și cred că a obținut efectul de descurajare.

Deci, spuneam, am primit 12 detașamente venind din șase state diferite, sper să nu omit pe nimeni, dar vorbim despre Canada, vorbim despre Italia, vorbim despre Marea Britanie, vorbim despre Germania, vorbim despre Finlanda, un nou membru al Alianței – care pentru prima… decizia de a executa prima misiune în afara teritoriului național sub umbrela NATO a ales România și a ales Mihail Kogălniceanu – și vorbim despre Spania. 12 detașamente trimise din șase state.

De-a lungul acestei perioade am primit, am avut în spațiul aerian al României 65 de aeronave de luptă care au executat misiuni de pe Mihail Kogălniceanu. Și, dacă îmi permiteți, o mică paranteză sau observație, aș vrea să ne gândim că nu sunt foarte multe state din Europa sau poate chiar din Alianță, care în interiorul Forțelor Aeriene au o flotă de aeronave de luptă mai mare de Fightere operaționale.

Vorbim de capabilități de înaltă performanță, și toate aceste lucruri ne-au condus ca astăzi să putem să lucrăm împreună. Toată această experiență vine cu dezvoltat acorduri tehnice, implementat prevederile lor, dislocări, redislocări, planificarea și executarea misiunilor.

Pentru că toate aceste detașamente nu au executat numai misiunea de poliție aeriană, ci și foarte multe antrenamente. I-ați văzut prezenți de la Ziua Forțelor Aeriene sau Navale, la Ziua Națională, fiind alături de noi la paradele organizate cu aceste ocazii.

Practic, am reprezentat o echipă permanent, și aceasta spune foarte mult despre rolul și capacitatea structurii de forțe a Forțelor Aeriene, care este în măsură să se adapteze și este în măsură să coopereze cu toți partenerii.