Corneliu Bjola: Acest război hibrid pe care îl poartă Rusia este axat pentru reschimbarea structurii de securitate în Europa. Statele care sunt la granița cu puterea respectivă trebuie să accepte o limitare sau o amputare a suveranității lor

La "Interviul săptămânii" este invitat Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, care analizează impactul războiului hibrid asupra securității internaționale, vulnerabilitățile societăților democratice, dar și importanța rezilienței instituționale și a comunicării strategice în fața acestor amenințări, toate acestea într-un context internațional marcat de tensiuni, manipulare informațională și confruntări sub pragul războiului convențional. Înțelegerea conceptului de război hibrid devine, practic, esențială. Un interviu de Larisa Vasile.

Publicat de Gabriel Stan, 7 aprilie 2025, 15:57

Larisa Vasile (realizator rubrică): Domnule profesor, vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră aici, la „Interviul săptămânii”, la „Jurnal militar”. Vorbim despre războiul hibrid digital. Poate că ar trebui să începem exact cu această nu neapărat o definiție, dar să înțelegem ce înseamnă și cum se simte în societatea actuală.

Corneliu Bjola: Bună ziua și mulțumesc frumos pentru invitație. Într-adevăr, poate acum 10 ani sau 15 ani, când vorbeam de războiul hibrid, se părea ceva ieșit din comun, o anomalie, dar în momentul de față a devenit de fapt modul cel mai vizibil, practic, de influențare, de decizii strategice, de decizii politice.

Deci, când ne referim la războiul hibrid trebuie să înțelegem că se referă atât la mijloace militare și nonmilitare, prin care se încearcă să se influențeze deciziile care se iau într-o țară, astfel încât să fie aliniate cât mai apropiat, cât mai bine cu politica țării respective, care desfășoară acest război hibrid.

Vorbim un război hibrid, mai ales în contextul Rusiei, care are o tradiție destul de veche, de peste 100 de ani, de metode de dezinformare, de măsuri active și care încearcă să folosească războiul hibrid ca o modalitate de a compensa o anumită slăbiciune economică, o anumită slăbiciune politică față de alte state.

În Europa, obiectivul principal al războiului hibrid al Rusiei întotdeauna a fost de a întreține dezbinarea între statele membre ale Uniunii Europene, pe de o parte, și dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Acestea au fost obiective strategice de mult timp. Am mai vorbit de faptul că Rusia, în operațiunile lor de serviciile de informații rusești, cam 75 de procente din activitățile lor nu sunt axate pe operațiuni de spionaj clasic.

Să trimiți spionul să scaneze documente, să extragă informații, asta reprezintă 25% la sută din activitățile lor, 75% întotdeauna se vor axa pe măsuri active: dezbinare, amplificare vulnerabilități în țările țintă, astfel încât procesul decizional să fie crispat, să fie subminat și măsura activă de care vorbeam nu se referă la o acțiune care are o similitudine, care se bazează pe niște fapte probate, empirice, adică s-a întâmplat ceva și într-adevăr, toată lumea aceasta vede acest lucru foarte concret.

Nu, ideea este să se muleze pe o stare emoțională în societate, care are probleme empirice sau nu are probleme empirice. Deci tu când spui că virusul nu există, nu contează că virusul poate fi dovedit că există sau că e … contează că se mulează pe un sentiment de frustrare față de acea pandemie care a existat, să spunem, în momentul respectiv, și acesst sentiment de frustrare este exploatat emoțional și asta este foarte important de înțeles, pentru că această legătură emoțională care se stabilește cu cât este mai intensă, mai radicală, conduce la un model care respinge ulterior faptele.

Chiar dacă vii cu probele, momentul în care oamenii au adoptat această bulă emoțională va fi foarte greu de respins. Dar asta e și o atribuție a statului, să înțeleagă mai bine că te afli într-o nouă epocă în care lucrurile se schimbă foarte rapid. Acum câțiva ani vorbeam de Facebook, de Twitter.

Acuma vorbim de TikTok, Discord, Telegram. Peste un an probabil o să fie altfel de platforme și atuncea tu trebuie să fii foarte agil. Tu trebuie să ai o instituție, un hub din acesta care să se ocupe de războiul hibrid, care să lucreze ca un fel de start-up digital foarte rapid.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Ne-ați vorbit despre războiul hibrid în interiorul unui stat, dar în ce măsură afectează relațiile internaționale sau această diplomație modernă?

Corneliu Bjola: Acest război hibrid pe care îl poartă Rusia este axat pentru reschimbarea structurii de securitate în Europa.

Ce își dorește Rusia în Europa probabil, în momentul de față, este aceasta doctrină a sferelor de influență pe care ea a promovat-o de mult timp. Şi ce înseamnă doctrina sferelor de influență?

Că cel care este mai puternic, presupun, din punct de vedere militar, că Rusia nu este puternică din punct de vedere economic, economic, are nivelul de dezvoltare al Italiei, al Spaniei, dar din punct de vedere militar și modul în care s-a organizat ca dictatură, care previne orice fel de dezbatere internă, îi dă o alonjă care, în speranța lor, a lui Putin și a regimului de la Kremlin, îi permite să continue cu această expansiune teritorială.

Sfera de influență înseamnă că statele care sunt la granița cu puterea respectivă trebuie să accepte o limitare sau o amputare a suveranității lor.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Spuneaţi despre o apărare împotriva războiului hibrid, dar ce înseamnă această apărare? Ce fac statele în momentul de față sau ce ar trebui să facă?

Corneliu Bjola: În momentul de față sunt mai multe componente pe războiul hibrid, cum vorbeam. Deci trebuie să fii foarte atent pe măsurile militare și măsurile nonmilitare şi aici probabil că există o anumită expertiză, să înțelegi ce înseamnă măsuri militare. Călcâiul lui Ahile este problema de dezinformare, pentru că acolo se vorbește și de acest concept al libertății de expresie, unde tragi linie și unde nu tragi. Dar de unde? Ce se întâmplă?

În momentul față, țările care sunt bune pe război hibrid și mă refer la Marea Britanie, mă refer la Suedia, mă refer la Finlanda, la țările baltice, tu trebuie, în primul rând să dezvolți o doctrină, să conștientizezi că ai o problemă, să ai un concept de amenințări informaționale și o doctrină de amenințări informaționale, pe care le dezvolți. Asta ce înseamnă?

Că tu trebuie să monitorizezi proactiv, să anticipezi ce fel de dimensiuni îți apar. Modul în care funcționează dezinformarea, mai ales rusească, este cam în două etape. În primul rând, ei încastrează ecosistemele de dezinformare în mediul tău informațional. Asta înseamnă, să spunem, rețele de boți pe două feluri de canale.

Marea problemă este discursul conspiraționist. Dintr-o dată, tu trebuie să monitorizezi tot ce înseamnă conspirație în sistemul tău, pentru că discursul conspiraționist este foarte coroziv, de discurs antiștiință, este discurs anti instituții.

Deci oamenii nu mai au încredere în nimic. Și asta, din punct de vedere informațional, e de succes. În momentul acela poți să clădești tot felul de povești pe modelul respectiv. Deci tu trebuie să dezvolți doctrine, să dezvolți capacitate, să antrenezi oameni, să înțelegi cum să reacționezi şi pe urmă intervine partea principală, care nu se vede…, să începi să vorbești, să comunici. Comunicarea trebuie făcută cu oameni, cu vectori care au credibilitate în comunitățile respective.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Pe final, domnule profesor Bjola, care este viitorul războiului hibrid? Vedem noi tehnologii emergente, vedem inteligența artificială ca nouă armă sau care poate să fie folosită în sprijinul sau împotriva statelor. Care este viitorul?

Corneliu Bjola: Tehnologia evoluează constant. Inteligența artificială acum este foarte activă și asta creează probleme, pentru că dacă înainte aveai nevoie de fabrici de troli, ca cea din Sankt Petersburg, cu oameni care lucrau de la 9:00 la 17:00 să împrăștie minciuni, acum același lucru tu poți să-l faci 24 din 7 cu câteva rețele de boţi, care sunt alimentate de inteligența artificială.

Intervine și pe partea cealaltă modul în care reacționezi la acestea ar însemna că tu trebuie să este tot ce ține de tehnologia spațială.

Nu mă refer la rachetele care se duc pe Marte, ci la acești minisateliți care oferă date foarte multe, oferă date de imagine, oferă date de monitorizare, de vreme.

Deci când vorbim de războiul hibrid, trebuie să fii puțin cu un pas înainte și să te gândești nu la ziua de ieri, ci la ziua de mâine.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Domnule profesor Bjola, vă mulțumesc pentru prezența aici, la „Interviul săptămânii”, la „Jurnal militar”.

Corneliu Bjola: Mulțumesc frumos şi eu pentru invitație!