Ionela Maria Ciolan: Perspectiva de securitate din regiunea Mării Negre trebuie promovată mai mult și trebuie să ne asigurăm că partenerii europeni înțeleg care sunt amenințările de securitate pentru că Marea Neagră este la momentul actual singura zonă de teatru activ de război
Liderii europeni au aprobat în această săptămână strategia Comisiei Europene privind întărirea securităţii Uniunii Europene, numită ”Carta Albă pentru apărarea europeană”, care prevede investiţii în apărare de 800 de miliarde de euro, dintre care 150 de miliarde vor reprezenta un fond comun. Invitata Gabrielei Saksa la interviul săptămânii este experta în politica de securitate a Uniunii Europene, Ionela Maria Ciolan, cercetătoare la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene, din Bruxelles. Ce înseamnă ”ReArm Europe”, care sunt strategiile de înarmare și unde ar trebui să se situeze țara noastră în această ecuație, aflăm în interviul următor.
Publicat de Gabriel Stan, 22 martie 2025, 14:49
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Bun găsit! Mulțumesc pentru că ați acceptat invitația noastră la Jurnal Militar. Bine ați venit!
Ionela Maria Ciolan: Vă mulțumesc şi eu pentru invitație.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Vorbim despre ReArm Europe. Mai exact, ar trebui, în următorii patru ani, alocați 800 de miliarde de euro pentru înarmarea de urgență – este scris în acest plan – a Uniunii Europene și a continentului european, pe fondul războiului Rusiei cu Ucraina și a schimbărilor relațiilor cu Statele Unite ale Americii, condusă de președintele Donald Trump. Una dintre întrebările principale ale ascultătorilor noștri ar fi de ce abia acum s-a început acest plan de înarmare și mereu Europa a privit cu un ochi către, să-i spunem fratele mai mare, America?
Ionela Maria Ciolan: Lucrurile au început să evolueze sau să avem mai multă voință politică în ceea ce privește dezvoltarea pilonului european de apărare, odată cu începutul războiului din Ucraina, în 2022, pentru că practic atunci a fost și un moment strategic în arhitectura de securitate europeană, când am migrat de la acea mentalitate că Europa este o insulă a păcii, că în Europa nu se întâmplă războaie, acestea sunt practic doar reverberații ale Războiului Rece și că noi am reușit în Europa să ne rezolvăm problemele la masa negocierilor, colaborând între noi.
Practic, avem o schimbare de paradigmă. Faptul că avem, pe de o parte, trecerea aceasta la nivel global de la o ordine mondială bazată pe reguli și multilateralism, și pe liberalism, către o stare de incertitudine, nesiguranță și către această tranziție către o lume globală, un sistem internațional bazat pe multipolaritate și pe diverse sfere de influență în care anumite mari puteri își domină regiunea.
Lucrul acesta schimbă foarte mult și dinamica relațiilor între state la nivel internațional și pune mai multă presiune pe europeni să facă mai multe pentru propria lor securitate. În plus, ținem cont de faptul că Rusia va rămâne pe perioada următoare cea mai mare amenințare de securitate pentru continentul european şi aș mai aduce o altă idee, faptul că vedem și această retragere parțială a Statelor Unite din a oferi această umbrelă de securitate tradițională pe care am avut-o în ultimii 80 de ani în Europa și către o accelerare a pivotului Statelor Unite către Indo-Pacific.
Pentru următoarele decenii vom vedea faptul că zona Asia-Pacific va reprezenta obiectivul cel mai important pentru agenda de politică externă a Statelor Unite, precum și faptul că alte zone geografice își vor crește importanța în agenda politică americană, iar europenii își vor reduce această importanță.
Prin urmare, vedem și un fel de schimbare a dinamicilor internaționale și lucrul acesta înseamnă că pe viitor nu mai putem să trăim în paradigma că Statele Unite vor oferi în continuare acea protecție a securității convenționale în Europa.
Cu toate acestea, situația internațională va deveni mai complicată, deci vom avea mai multe amenințări la securitatea europeană, pe lângă amenințarea convențională care vine din partea Rusiei, sunt numeroase amenințări în ceea ce privește tot felul de pericole hibride.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Europa a fost 80 de ani sub această umbrelă a Statelor Unite ale Americii. Cumva trebuia oare să le dea de gândit?
Ionela Maria Ciolan: Noi am trăit în această paradigmă a faptului că în Europa, noi nu mai avem războaie. Este cumva faptul că nu a existat acea trezire a europenilor în a înțelege în adevăratul sens pericolul rusesc.
Iar lucrurile vedem că doar acum încep să se schimbe. Și încă există voci care vorbesc de faptul că ne-am trezit sau nu cu adevărat și înțelegem pericolul rusesc?
Sau acum reacționăm mai mult, pentru că există și presiunea din partea administrației Trump ca europenii să își asume mai mult pentru propria lor securitate? Președintele Trump este foarte virulent în a declara că europenii trebuie să ajungă să investească 5 la sută din PIB.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Cumva, și de aici a început. În momentul în care Donald Trump cerea să alocăm fiecare stat mai mulți bani pentru NATO.
Ionela Maria Ciolan: Cred că este important ca noi, europenii, să înțelegem faptul că, dacă vrem să ne asigurăm protecția continentului, va trebui să investim mai mult pentru apărarea noastră, să creștem capabilitățile militare și să fim mai activi în această zonă.
Acei 2% pentru apărare din PIB nu sunt suficienți. Deja se discută nevoia de a crește la 3-3,5% din PIB anual în cadrul NATO și s-ar putea ca la următorul summit NATO din vară, de la Haga, să existe o decizie politică în acest scop.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Vedem că și Ursula von der Leyen a făcut, pe o platformă de socializare, un anunț cu acest proiect SAFE, denumit Security Action For Europe. Credeți că este un proiect realizabil?
Ionela Maria Ciolan: Este un plan realizabil. Dintre cele cinci măsuri de finanțare propuse în acest an ReArm Europe, patru dintre ele au fost identificate și în măsurile de finanțare pe care noi la,Martens Centre, le-am cercetat anul trecut și le-am inclus în propunerea noastră pentru această nouă Carte albă pentru viitorul apărării europene, ce va fi lansată de Comisia Europeană, pentru că sunt soluții care pot să restarteze industria de apărare europeană.
Acest nou instrument SAFE, care va furniza această sumă de 150 de miliarde de euro, are un scop pozitiv cum îl văd eu, prin faptul că va încuraja statele să investească în împrumuturi comune și în proiecte comune pentru investiții în acele capabilități care sunt considerate capabilități strategice.
Și aici mă refer la apărare aeriană, la apărare antirachetă, la sisteme de artilerie, la dezvoltarea a tot felul de inițiative de creștere a capabilității în privința rachetelor și munițiilor, dar și în ceea ce privește dezvoltarea de capabilități pentru drone și sisteme anti-drone, dar și alte nevoi în ceea ce privește securitatea cibernetică, mobilitatea militară și toate aceste achiziții se vor întâmpla împreună, ceea ce va face ca statele europene, pe de o parte, să își rezolve problema fragmentării și competiției între diversele industrii de apărare națională și va fi și un fel de susținere a dezvoltării pieței de apărare comune europene.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): La cum decurge în momentul de față războiul din Ucraina, negocierile nu sunt chiar așa cum ne-am fi așteptat.
Ionela Maria Ciolan: Majoritatea orașelor ucrainene sunt intacte. Este foarte important de menționat faptul că statul ucrainean rezistă și noi nu suntem într-o poziție în care Rusia învinge, ci este o poziție în care, practic, Ucraina a reușit să supraviețuiască acestei invazii de trei zile, care s-a transformat într-un război de trei ani.
Apoi, este important de menționat faptul că Ucraina lovește și are capacitatea, la momentul actual, să lovească infrastructura de petrol și gaze de pe teritoriul Rusiei, reducându-se astfel capacitățile de producție și că în ultimii trei ani, flota rusă din Marea Neagră a părăsit Crimeea, după ce a fost decimată de dronele ucrainene și că există o susținere politică majoritară în Ucraina pentru președintele Zelenski.
Cred că 68% dintre ucraineni îl susțin. Și țările europene continuă să sancționeze Rusia, recent adoptând al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Practic, există mai multe pârghii din partea europenilor pentru a ne asigura că Ucraina rezistă.
Este foarte important de menţionat lucrul acesta, pentru că europenii încearcă să negocieze cu administraţia Trump pentru ca aceştia să primească un rol în procesul de negociere și să fie invitați la masa negocierilor.
Şi în felul acesta trebuie să ne asigurăm, la fel, că voci ucraineană este respectată, pentru că în actualele propuneri de pace care vin din partea Statelor Unite acestea arată foarte mult ca anumite propuneri de împăciuire, de „appeasement” pentru președintele Vladimir Putin, și nu arată un fel de mediere neutră care să favorizeze și perspectiva ucraineană.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Unde vedeţi că se află România în această înarmare a Europei? Suntem foarte aproape de război, suntem la graniță.
Ionela Maria Ciolan: România este la acest moment o țară care ar trebui să fie foarte activă în toate aceste procese și inițiative privind dezvoltarea politicii europene de apărare, pentru că odată dezvoltând această politică europeană de apărare, vom dezvolta și pilonul european al NATO și lucrurile acestea vor însemna practic mai multă securitate și pentru România, dar și anumite beneficii economice, pentru că România s-ar putea implica în toate aceste procese, de creare a noii capabilități militare, dezvoltare a unor linii de producție la fabricile din România, dar și de apariția unor noi fabrici de armamente în țară, care vor duce și la beneficii economice și la noi locuri de muncă.
Deci ar trebui să fim mult mai implicați în aceste activități care se întâmplă la la Bruxelles. România ar trebui să-și schimbe un pic perspectiva în ceea ce privește politica de securitate.
Perspectiva de securitate din regiunea Mării Negre trebuie promovată mai mult și trebuie să ne asigurăm că partenerii europeni înțeleg care sunt amenințările de securitate din zona Mării Negre, în special pentru că Marea Neagră este la momentul actual singura zonă de teatru activ de război.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Mulțumesc că pentru că ați acceptat invitația noastră la „Jurnal militar”.
Ionela Maria Ciolan: Mulțumesc și eu pentru invitație.
