Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN-T) joacă un rol crucial în asigurarea libertăţii de mişcare a pasagerilor şi bunurilor în Uniunea Europeană.
Publicat de Monica Slavici, 26 ianuarie 2015, 10:14 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36
Aceasta include toate modurile de transport şi suportă aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă. Unul din obiectivele importante în ceea ce priveşte crearea unei reţele intermodale, este asigurarea alegerii celui mai potrvit mod de transport pentru fiecare etapă a călătoriei.
Violeta Bulc , comisarul European pentru transport a declarat la o întâlnire cu jurnaliştii, săptămâna trecută, la Buruxelles: Am încredere că putem trece la un nivel superior în ceea ce priveşte serviciile aduse populaţiei şi în transformarea mijloacelor de transport într-un instrument eficient care să vină în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor şi a mediului de afaceri. De exmplu, marele meu vis este a acela de a crea zona biletului unic ceea ce înseamnă că orice cetăţean , stând pe canapeaua de acasă să poată , pe baza nevoilor şi dorinţelor lui să aleagă exact mijlocul de transport pe care vrea să-l folosească între punctul 1 si puntul doi. Ceea ce înseamnă, de ex că dacă vrei să călătoreşti de la Lisabona la Helsinki să poţi să combini cele mai bune variante ca transport şi preţ.
În 2020, TEN-T va include 89500 Km de drumuri şi 94000 Km de cale ferata, incluzând aproximativ 20000 Km de linii de mare viteză. Reţeaua TEN-T va include, de asemenea, un numar de 294 de porturi maritime si 366 de aeroporturi.
Un alt aspect important este acela de a deservi piaţa unică europeană şi de a găsi soluţii pentru a ieşi din zona unică de transport europeană pentru că avem nevoie de extinderea infracstructurii şi trebuie să incepem să gandim şi să găsim soluţii care să ne permită finanţarea acesteia pentru că este invechită şi necompetitivă.
Studiile care privesc coridoarele Rin – Dunăre și Orient – Mediterana de est, prezintă un portofoliu de proiecte de pe teritoriul României eligibile pentru finanţare. Proiectele identificate au ca obiect infrastructura feroviară (tronsonul Arad – Constanța, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă și Fetești; tronsonul Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova / Calafat – București), infrastructurafluvială (segmentul românesc al Dunării, inclusiv canalul Dunăre – Marea Neagră) și conexiunile dintre rețele (conectarea aeroporturilor (Otopeni și Traian Vuia) și a porturilor (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constanta) cu infrastructura feroviară și rutieră).
