Marea Britanie va decide prin referendum viitorul relaţiei cu Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 mai 2016, 10:30

A rămas mai puţin de o lună până când cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord vor decide dacă rămân sau dacă doresc să părăsească Uniunea Europeană. Rezultatul referendumului de la 23 iunie va fi, cu siguranţă, unul strâns şi va influenţa viitorul Uniunii europene.

Dezbaterea organizată pe platforma Euranet Plus a oferit posibilitatea unui schimb de idei şi o frescă a unei realităţi mult mai nunaţată. Efectele unei retrageri a Marii Britanii anunţă consecinţe pentru statele membre dar şi repercusiuni economice, sociale inclusiv în regiunile engleze. O analiză a opiniilor exprimate de jurnaliştii participanţi la dezbateare arată că în cazul unui „Brexit” toate ţările membre vor resimţi decizia englezilor atât în planul relaţiilor economice cât şi în cel al pieţei muncii ori al legislaţiei.

Întrebată dacă se teme de o retragere a Marii Britanii din Uniune, Mercedes Bresso, membră a Parlamentului European, a Comisiei Mixte pt. Spatiul Economic European a evaluat situaţia actuală. Înregistrarea a fost realizată de Florin Orban de la Radio România Internaţional.

Sincer, din ce în ce mai puţin mă tem de Brexit. La început îmi era frică. Cred că ar fi o mare greşeală pentru ei. Cred că ar fi o mare greşeală dar şi o problemă pentru Uniunea Europeană. Acum sunt interesată să văd dacă vor fi într-adevăr 60% cei care vor spune „Nu”, dacă majoritatea va răspunde „Remain”, pentru că 60 – 40 ar fi un rezultat bun, un rezultat limpede. În cazul în care ar fi un rezultat foarte strâns atunci şi negocierile vor fi mai dificile.

Voci din viaţa politică europeană apreciază că în urma referendumului englez s-ar putea ca şi alte state să se simtă încurajate să organizeze consultări. Parlamentarul european Mercedes Bresso.

Întrebarea se pune la nivel naţional. Nu se poate pune întrebarea la nivelul Uniunii Europene. Cetăţenii ar dori să aibă posibilitatea să se exprime asupra mersului înainte al Uniunii Europene. Cred că ar fi optim să existe un statut cvasi-federal cum este cel din Elveţia, spre exemplu. Acolo se adoptă decizii cu majoritatea cetăţenilor şi majoritatea cantoanelor garantând, deci, că fiecare canton se pronunţă . Dacă vrem să decidem viitorul Europei vom face acest lucru împreună. E corect că cetăţenii doresc să se poată pronunţa. Ei ar trebui să poată avea acest drept. Este un viitor comun şi nu în fiecare stat individual.     

În privinţa propagării efectului Brexit şi în alte state, parlamentarul european  Mercedes Bresso se referă la situaţia ţării natale, Italia.

Cred că ar fi ca-n Anglia. Un număr de cetăţeni s-ar exprima contra actualei componenţe a Uniunii Europene dar ar fi, după părearea mea, 60% din voturi împotriva ieşirii din Uniune.  Ar trebui, fireşte, să existe şi o dezbatere. E normal pentru că cetăţenii nu cunosc toate datele. Abia după ce sunt edificaţi pot vota în cunoştinţă de cauză şi cred că ar fi 60 – 40 în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană. 

Într-o scrisoare înaintată preşedintelui Cosiliului European, premierul englez şi-a structurat cerinţele în patru propuneri de reformă privind guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea şi imigraţia. Dintre acestea, ultima ar afecta România în mod particular. Britanicii cer impunerea unui mecanism de „salvgardare”, prin care migranţii ar trebui sa aştepte 4 ani, înainte sa primeasca ajutoare sociale.

Referendumul IN-OUT a fost programat de catre premierul David Cameron pentru 23 iunie 2016, când Marea Britanie va alege daca va continua drumul alaturi de UE sau se va desprinde de uniune.[