Învârtita dorului
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 18 iunie 2018, 05:00 / actualizat: 18 iunie 2018, 10:41
Învârtita dorului
În folclorul muzical pastoral învârtita este un joc specific. Ritmul învârtitei ca şi cromatica alb-negru a costumelor „ungureneşti” (ciobăneşti) sunt elemente definitorii.
(varianta audio a rubricii)
La Vaideeni, judeţul Vâlcea Învârtita dorului nu e doar un joc şi nici doar o sărbătoare veche de o jumătate de veac.
Folcloristul Vartolomei Todeci, cel ce şi-a trăit viaţa învăţând generaţii de-a rândul buchia cărţii şi cântatul din fluier, a cules folclor literar-muzical, uneori variante inestimabile care s-ar fi pierdut în vreme de n-ar fi fost „izvorul Todeci”. Dumnezeu i-a-ndeplinit rugămintea, aureolându-i spiritul cu har:
Luncavăţ, apă vioară,
Face-te-ai neagră cerneală
Să te iau în călimară,
Să-mi scriu dorurile mele
Printre miile de stele…
Profesorul Vartolomei Todeci a cules spre a nu se uita „Învârtita dorului” cântată la fluier de un cioban vaideean Ion Iscru între anii 1914-1916 o sinteză exemplară de trăiri transpuse melodic în 24 de părţi. Mai târziu, nedeia tradiţională „Învârtita dorului” a devenit sărbătoare a ansamblurilor folclorice de o parte şi de alta a munţilor desfăşurată în Ziua de Sânziene a fiecărui an. Învârtita dorului nu este doar un joc şi nici doar o nedeie tradiţională. Este, precum o definea folcloristul într-un interviu acordat nouă, „gândul omului care porneşte din sat, urcă înălţimile munţilor mergând pe lăsători cotite, se învârteşte în jurul munţilor până ajunge în vârf, acolo unde odată se ţineau nedeile”.
Drumul învârtitei dorului de o parte şi alta a muntelui e „semănat” cu cântec din fluier. Dacă am porni de la Vaideeni şi am lua-o pe stânga Luncavăţului la Măjereni, la Frăsinet, am trece Făgetul, am ajunge la Margine şi mai departe la Vârful Ursu, locul de întrunire a păstorilor de nedeie. Luînd-o la dreapta Luncavăţului, pe plaiul dinspre Recea am ajunge la Comandă, acolo unde grănicerii se retrăgeau de la Obârşia Lotrului în timpul iernii. Am trece Făgetul, am urca la Marginea de la Recea, la Pietrele Stroieşti, Căşeria şi am ajunge la Nedei, unde se ţinea cea mai mare nedeie înainte de a se ţine bâlciul de la Polovragi (judeţul Gorj). Bâlciul de la Polovragi este coborât din Vârful Nedeii din cauza unor trăsnete care au omorât câteva tinere.
Legenda locului consemnează în variantă metaforică o întâmplare din viaţa comunităţii sub numele de Piatra Fetei.
Şi azi Piatra Fetei (legendă şi reper geografic) străjuieşte înălţimile muntelui, iar la 35 de metri de la Vârful Pietrei este o poliţă, un tăpşan, pinten de munte, unde şi azi cresc flori de câmp, stânjenei, busuioc. Se crede că fata purta la brâu florile, singurele care dăinuiesc în timp şi care amintesc ziua morţii fetei: de Sânziene.
Învârtita dorului este chiar gândul omului.
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Vizitați și site-ul folclor.romaniadenota10.ro și veți afla despre Leacuri și credințe românești și Superstiții românești.