Atracţie pe Crișul Repede, în Oradea. Zeci de lebede au decis să-şi stabilească „domiciliul” lângă Podul Sovata.
Publicat de Dan Boanţă, 4 februarie 2019, 17:14
Spre bucuria orădenilor, peste 30 de lebede au devenit o adevărată atracție în Oradea. Frumoasele exemplare se plimbă zi de zi pe râu, sub privirile trecătorilor care le pot admira și fotografia.
Ce nu ştiu însă orădenii este că nu doar în oraş pot fi admirate graţioasele păsări, ci şi în mai multe alte zone din judeţ străbătute de Crişul Repede.
Zecile de lebede care au rămas peste iarnă în oraș sunt foarte prietenoase. Acceptă mâncarea aruncată de trecători și oferă un adevărat spectacol atunci când își iau zborul.
„Foarte frumoase și îmi pare bine că au rămas și s-au acomodat aici, la noi.”
„Ar trebui luate măsuri de ocrotire a lor și să le hrănească cineva care se pricepe”, spune o localnică.
Păsările s-au stabilit în Oradea în urmă cu șase ani. De cum dădea frigul în zonele nordice ale Europei, o mulţime de lebede veneau să ierneze la Oradea. Păsări acvatice, din familia anatideaelor, înrudite cu gâştele, ele puteau fi uşor recunoscute după gâtul curbat dar şi după penajul alb aproape imaculat. În zona fostului pod de pontoane, orădenii vedeau an de an frumoasele înaripate, care totuşi nu zăboveau pe aici mai mult de câteva săptămâni.
Pentru prima oară, anul acesta peste 30 de lebede au decis însă să rămână aici, stabilindu-şi „domiciliul” lângă Podul Sovata.
„Sunt lebedele venite din țările nordice unde iarna e mult mai grea, îngheață apele și atunci ele tind să vină mai la sud”, spune Attila Nagy, de la asociația Milvus.
Cele 30 de exemplare care își duc veacul pe raza orașului nu sunt singurele din zonă. Alte câteva zeci trăiesc pe bălțile aflate în apropiere. Deși oamenii încearcă să se apropie de ele, acestea nu trebuie hrănite, atrag atenția specialiștii.
„Ba chiar mai mult rău se face, pentru că se adună într-un loc și toate bolile care le periclitează sunt mai ușor de transmis. Deci ele se descurcă singure; când nu e apa înghețată găsesc resturi vegetale”, spune Attila Nagy.
Săptămâna trecută o lebădă a fost recuperată de pompieri de pe Strada Republicii, iar salvatorii au transportat-o cu mașina până pe malul Crișului Repede, unde au eliberat-o.
Ce a adus în Bihor atât de multe lebede încă nu ştie nimeni. Ar trebui studiate îndelung de specialişti. Abia atunci am putea spune de ce vin şi de ce rămân. Totuşi, unii pun „exodul” pe seama lucrărilor de îndiguire care se derulează pe unele râuri din Ungaria, unde anii trecuţi trăiau colonii întregi de lebede. Betonarea malurilor pare să alunge păsările care, în lipsa vegetaţiei, nu mai au ce mânca.
Este logic, pentru ca lebedele să rămână la noi, singurul lucru care poate fi făcut este păstrarea intactă a habitatului natural.
„Nu permitem nimănui să taie stufărişul. Asta sigur le-ar alunga”, precizează preşedintele Aqua Crisius, care admite că e foarte posibil ca tocmai malurile naturale ale Crişului să fie ceea ce le atrage.
Pe de altă parte, alţi specialişti presupun că schimbările climatice ce se accentuează de la an la an determină păsările să capete alte obiceiuri decât cele cunoscute, inclusiv să-şi schimbe „domiciliul” ori zonele în care petrec anumite anotimpuri.
