5 Mai, Ziua limbii tătare
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 mai 2020, 13:50 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19
Începând din anul 2011, comunitatea tătară din România an de an sărbătoreşte în data de 5 mai, Ziua limbii tătare. Acest fapt se datorează demersului parlamentar al fostului deputat tătar Aledin Amet din anul 2010, atunci când a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea Zilei limbii tătare. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. Ocazie cu care, subsecretar de stat DRI, domnul Aledin Amet a transmis un mesaj de felicitare pentru comunitatea tătară: „În anul 2010 a fost dezbătută și promulgată Legea 256-Ziua Limbii Tătare. Unicitatea ei a constat în faptul că, la vremea respectivă, a fost prima din șirul necesar, realizat ulterior, de promovare a propriilor limbi materne. În contextul necesității accentuării valorilor spirituale, limba maternă reprezintă, indiscutabil, apogeul existenței. Păstrarea ei face ca națiunii respective și etniei respective să le fie hărăzite istoria neîncetată.Limba tătară va rămâne veșnică! La Mulți Ani !
Semnificaţia zilei de 5 mai are o importanţă deosebită pentru cultura tătară. Astfel, la 5 mai 1986, prin contribuţia a cinci profesori, Mamut Enver, Agiemin Baubec, Iusuf Newzat Sarigol, Kerim Altay, Memedemin Yaşar redactorii revistei „Renkler”, sub egida editurii Kriterion, au pus bazele unui alfabet în care s-au publicat din acel moment revistele în limba tătară din România. 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene. Se poate spune că în această revistă s-a fundamentat alfabetul latin folosit de tătarii din Dobrogea şi regulile ortografice şi gramaticale. Revista „Renkler”(Culori), era o publicaţie culturală de referinţă, propunând cititorilor un sumar bogat: în prima parte, creaţii literare originale ale poeţilor consacraţi, iar în cea de-a doua, articole ştiinţifice şi comunicări prezentate la diverse manifestări ştiinţifice, semnate de prestigioşi oameni de ştiinţă şi cultură din ţară şi din străinătate.
În consecinţă, comunitatea tătară din Dobrogea a fost nevoită ca să-şi definească un alfabet care să asigure continuitatea demersurilor din deceniile anterioare, permiţând acumularea unor experienţe lingvistice şi evitarea unor stări de confuzie. Acumularile din perioada anterioară, s-au cristalizat în editarea manualelor de predare a limbii tătare (clasele I-IV) de către un colectiv format din următoarele cadre didactice: Mamut Enver, Mamut Nedret, Baubec Servet, Boşnac Gemal, Beiş Bectaş, Iaya Nejdet, Ziyadin Gevat, Mirzali Newzat, Memedemin Yaşar, concomitent, s-au definitivat de asemenea, regulile ortografice şi ortoepice ale limbii tătare.
Pentru protejarea și promovarea limbilor istorice regionale și minoritare în Europa s-a născut primul tratat internațional care se ocupă în mod explicit cu diversitatea lingvistică și își propune protejarea acesteia- Carta Limbilor Regionale sau Minoritare care a fost elaborată pe baza unui text înaintat de Conferinţa Permanentă a Autorităţilor Locale şi Regionale şi adoptată în 1992 şi a intrat în vigoare la 1 martie 1998. Majoritatea statelor europene au semnat Carta şi multe au ratificat-o deja, transformând-o în practica obişnuită pentru majoritatea cetăţenilor europeni. Protecţia limbilor regionale sau minoritare istorice ale Europei se află la baza bunăstării culturale şi a tradiţiilor europene.
România a ratificat sau a aderat la mai multe documente internaţionale pentru protejarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, acordând o atenţie deosebită conservării şi promovării limbilor acestora.
În acest context, pentru prima oară în istoria modernă a tătarilor apare posibilitatea ca pe baza principiilor Cartei Europene a Limbilor Minoritare şi Regionale să se realizeze un program coerent care să conducă la structurarea unui schimb de valori reale între comunitatea tătară din Crimeea şi din Dobrogea.
Limba maternă, pentru etnia pe care o reprezintă limba tătară, înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei. Având în vedere situaţia creată de pandemia covid-19, anul acesta nu vor mai fi organizate manifestări cultural-artistice. Sărbătoarea limbii tătare va fi marcată prin toate mijloacele reţelelor de socializare în online.
Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa
Foto: Ghiulşen Ismail-Iusuf