Pandemia de COVID-19 produce regrese majore în vaccinarea copiilor!

Publicat de Andra Radu, 16 iulie 2021, 08:37

În 2020, 23 de milioane de copii nu au primit vaccinurile oferite în cadrul programelor de imunizare de rutină, cu 3,7 milioane mai mulți decât în 2019, conform datelor oficiale publicate astăzi de OMS și UNICEF.

Această nouă serie de date cuprinzătoare privind vaccinarea copiilor din întreaga lume, primele cifre oficiale care reflectă perturbările cauzate serviciilor la nivel global de COVID-19, arată că rata de administrare a vaccinurilor la copii a scăzut anul trecut în majoritatea țărilor.

Îngrijorător, majoritatea acestora (până la 17 milioane de copii) nu au primit nici măcar un vaccin în 2020, accentuând decalajele imense în ceea ce privește accesul la vaccinuri.

Majoritatea acestor copii trăiesc în comunități afectate de conflicte, în localități izolate și marginalizate ori în așezări informale sau sărace în care se confruntă cu privațiuni multiple, printre care accesul limitat la servicii medicale și sociale esențiale.

„În timp ce țările solicită insistent să obțină vaccinuri împotriva COVID-19, am înregistrat regrese în privința altor vaccinuri, expunând copiii riscurilor asociate unor boli devastatoare dar care pot fi prevenite, cum sunt rujeola, poliomielita sau meningita”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

„Izbucnirea mai multor epidemii ar avea efecte catastrofale asupra comunităților și sistemelor de sănătate deja angajate în lupta împotriva COVID-19, astfel încât este mai urgent ca oricând să se investească în vaccinarea copiilor și să se ia măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor în programele de vaccinare”.

În 2020, în toate regiunile, a crescut numărul copiilor care au ratat primele doze, vitale, de vaccin, iar alte milioane ratează vaccinuri ulterioare

Perturbările serviciilor de vaccinare au fost foarte răspândite în 2020, țările din regiunile OMS Asia de Sud-Est și Mediterana de Est fiind cele mai afectate. Pe măsură ce accesul la servicii de sănătate și acoperirea vaccinală au fost limitate, numărul copiilor care nu au primit nici măcar primul vaccin a crescut în toate regiunile. În plus față de 2019, 3,5 milioane de copii au ratat prima doză de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP-1), iar 3 milioane au ratat prima doză de vaccin antirujeolic.

„Aceste dovezi trebuie să fie un avertisment clar: pandemia de COVID-19 și perturbările provocate de aceasta ne fac să pierdem teren valoros pe care nu ne permitem să îl cedăm, iar costurile vor fi exprimate în pierderi de vieți și de bunăstare în rândul celor mai vulnerabili”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.

„Chiar și înainte de pandemie existau semnale îngrijorătoare că pierdeam teren în lupta pentru vaccinarea copiilor împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, printre care și epidemiile de rujeolă de acum doi ani. Pandemia a agravat și mai mult situația. În timp ce distribuirea echitabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19 ne preocupă pe toți, trebuie să nu uităm că vaccinurile au fost întotdeauna distribuite inechitabil, dar această situație nu trebuie să continue”.

Datele arată că ponderea copiilor neprotejați, și anume copii care nu au primit cel puțin unele doze de vaccin, a crescut în țările cu venituri medii. India prezintă o scădere deosebit de mare, acoperirea cu DTP-3 scăzând de la 91% la 85%.

Alimentată de insuficiența finanțării, informații greșite privind vaccinurile, instabilitate și alți factori, o imagine îngrijorătoare apare și în regiunea OMS America de Sud, unde acoperirea vaccinală continuă să scadă. Doar 82% dintre copii au primit schema completă de vaccinare DTP, față de 91% în 2016.

În România, datele UNICEF și OMS arată că acoperirea cu DTP-3 a scăzut de la 88% în 2019 la 87% în 2020, 24.000 de copii rămânând nevaccinați. În 2020, acoperirea vaccinală cu prima doză de vaccin antirujeolic (ROR) era de 87%, o scădere de la 90% în 2019, estimarea fiind că 24.000 de copii din România nu au fost imunizați cu prima doza.

Acoperirea cu cea de a doua doză ROR era estimată la 75% în 2020 (46.000 de copii nevaccinați), o scădere de un procent față de anul pre-pandemic anterior. O creștere de 1% a fost înregistrată în cazul vaccinului BCG (administrat în maternități), de la 96% în 2019 la 97% anul trecut, 6.000 de copii rămânând nevaccinați.

Țările riscă reapariția rujeolei și a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare

Încă dinainte de pandemia de COVID-19, rata de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive și poliomielitei la nivel global rămăsese blocată la circa 86% timp de mai mulți ani.

Această rată este semnificativ mai mică decât cea de 95% recomandată de OMS pentru a se asigura protecția împotriva rujeolei (aceasta fiind deseori prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt cuprinși în schemele de vaccinare) și insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.

În timp ce s-au alocat resurse semnificative și mult personal pentru reacția la COVID-19, au apărut perturbări semnificative în realizarea schemelor de vaccinare în multe părți ale lumii. În unele țări, clinicile au fost închise sau au funcționat cu program redus, iar oamenii au fost reticenți să meargă la medic de teama contagiunii ori s-au confruntat cu dificultăți în accesarea serviciilor medicale din cauza măsurilor de carantină și a perturbării transporturilor.

„Acestea sunt cifre alarmante, care sugerează că pandemia anulează ani de progres în vaccinarea de rutină și expune milioane de copii unor boli ucigătoare, dar care pot fi prevenite”, a spus dr. Seth Berkley, CEO al Gavi, the Vaccine Alliance.

„Acesta este un semnal de alarmă. Nu putem permite ca una dintre consecințele pandemiei de COVID-19 să fie reapariția rujeolei poliomielitei și a altor boli ucigătoare. Trebuie să colaborăm cu toții și să ajutăm țările să învingă COVID-19, asigurând acces global și echitabil la vaccinuri, dar și să reluăm programele de vaccinare de rutină. Viitorul sănătății și bunăstării a milioane de copii din întreaga lume și a comunităților din care fac parte depinde de acest demers”.

Preocupările nu se limitează la bolile care pot provoca epidemii. Deja cu rate scăzute, vaccinarea împotriva infecției cu papilomavirus uman (HPV) – care protejează ulterior în viață fetele împotriva cancerului de col uterin – a fost puternic afectată de închiderea școlilor.

Ca rezultat, circa 1,6 milioane de fete din țările care au introdus vaccinul HPV au ratat vaccinarea în 2020 când, la nivel global, doar 13% din fete erau vaccinate HPV, comparativ cu 15% în 2019.

Agențiile fac apel la revenirea urgentă și la investiții în vaccinările de rutină

În timp ce țările depun eforturi să recupereze terenul pierdut din cauza perturbărilor provocate de COVID-19, UNICEF, OMS și parteneri precum Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, sprijină eforturile de consolidare a sistemelor de vaccinare prin:

• Reluarea serviciilor și campaniilor de vaccinare, astfel încât țările să poată derula în condiții de siguranță programe de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19;
• Sprijinirea personalului medico-sanitar și a liderilor comunitari să comunice activ cu părinții și tutorii pentru a le explica importanța vaccinării;
• Corectarea lacunelor în acoperirea vaccinală, inclusiv identificarea comunităților și persoanelor omise în timpul pandemiei;
• Măsuri pentru ca vaccinarea împotriva COVID-19 să fie planificată și finanțată separat și să se desfășoare în paralel cu vaccinurile pediatrice, nu în detrimentul acestora;
• Implementarea unor planuri naționale de prevenție și de răspuns la epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, precum și consolidarea sistemelor de vaccinare ca parte a eforturilor de recuperare în urma pandemiei de COVID-19.

Agențiile colaborează cu statele și partenerii pentru a îndeplini țintele ambițioase ale Agendei globale pentru imunizare 2030, care urmărește realizarea unei acoperiri vaccinale de 90% cu vaccinurile pediatrice esențiale, înjumătățirea numărului copiilor complet nevaccinați (copii cu „zero doze”) și sporirea asimilării noilor vaccinurilor salvatoare de vieți, cum sunt vaccinul anti-rotavirus sau cel pneumococic, în țările cu venituri mici și medii.