Cătălin Gomboş: Declanșatorul propriu-zis a fost anunțul liderului religios şiit populist, Moqtada al-Sadr, că se va retrage definitiv din politică. Susținătorii lui Sadr chiar au luat cu asalt parlamentul irakian și au ocupat clădirea acestuia încă din luna iulie

Situația din Irak, țară unde și România participă cu militari în cadrul NATO Mission Irak, este în această perioadă deosebit de tensionată.

Din corespondența transmisă de colonelul Vasile Bătinaș, pe care am ascultat-o puțin mai devreme, reiese că până în acest moment, convulsiile sociale de acolo nu sunt îndreptate împotriva trupelor NATO.

Dincolo de acest aspect însă, evenimentele din Irak sunt îngrijorătoare prin prisma posibilelor consecințe regionale și globale.

Printre acestea se numără destabilirea semnificativă a situației din întregul Orient Mijlociu, plus inducerea unui risc semnificativ suplimentar pentru piețele petroliere globale, și așa agitate în ultima perioadă.

Constantin Herțanu a vorbit despre acest subiect cu Cătălin Gomboş, colegul nostru de la Radio România Actualități, fost corespondent în Irak.

Constantin Herţanu: Bună ziua!

Cătălin Gomboş: Bun găsit!

Constantin Herţanu: Am vrea să spunem celor care ne ascultă de unde a pornit această situație conflictuală din capitala Irakului, în special.

Cătălin Gomboş: Declanșatorul propriu-zis a fost anunțul liderului religios şiit populist, Moqtada al-Sadr, că se va retrage definitiv din politică. Rămâne de văzut cât de definitivă va fi această retragere, pentru că Al-Sadr a mai făcut astfel de anunțuri în trecut.

Al-Sadr chiar a avut o perioadă destul de îndelungată, de câțiva ani, în care a lipsit din spațiul public irakian pentru că era la studii religioase în Iran și susținătorii săi s-au înfuriat foarte tare când a făcut acest anunț,  pentru că există și cauze mai profunde și mai vechi.

În primul rând, cea mai apropiată este de anul trecut, partidul format din susținătorii lui Muqtada al-Sadr a obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din Irak, dar nu a reușit să formeze o majoritate, în primul rând din cauza opoziției altor partide șiite, partide care au și miliții, și care sunt susținute puternic de Iran.

După mai multe luni de blocaj politic, la Bagdad, susținătorii lui Sadr chiar au luat cu asalt parlamentul irakian și au ocupat clădirea acestuia încă din luna iulie, iar criza s-a amplificat treptat până când s-a ajuns la acele violențe.

Putem însă să găsim cauze și mai vechi decât atât, pentru că, Irakul, în ultimii ani s-a confruntat cu o mișcare antisistem, un protest la care au participat diferite grupuri, față de corupția profundă a autorităților, față de degradarea vieții, față de incapacitatea guvernului de a asigura o infrastructură bine pusă la punct, în condițiile în care țara are niște venituri semnificative și avea niște venituri semnificative din petrol.

E drept că a fost și războiul cu Statul Islamic, dar acesta este un alt aspect, iar Muqtada al-Sadr și mișcarea sa la un moment dat au participat la aceste mișcări antisistem, chiar i-au dat forță.

Constantin Herțanu: Dacă ne uităm puțin pe bilanțul acestor lupte de gherilă, din păcate, nu este unul tocmai pozitiv, undeva în jur de 25-30 de morți și aproape 700 de răniți.

Cătălin Gomboş: Este un bilanț grav, nu atât de grav ca alte bilanțuri cu care, din păcate, s-a obișnuit Irak începând cu cel puțin cu 2003 de când a fost răsturnat în regimul lui Saddam Hussein, dar chiar și înainte, pentru că și în perioada lui Saddam Hussein, dincolo de războaiele pe care l-a purtat acesta împotriva comunității internaționale după invadarea Kuweit-ului, înainte de acesta împotriva Iranului, au fost și probleme interne și revolte, inclusiv revolte ale şiiților care au avut loc de mai multe ori.

Cea mai recentă dintre acestea, înainte de răsturnarea lui Saddam Hussein,  la sfârșitul anilor ’90 cred, a fost tocmai când tatăl lui Muqtada al-Sadr, care era un cleric extrem de bine privit, a fost asasinat de forțele regimului împreună cu 2 dintre fiii lui, deci 2 dintre frații lui Muqtada al-Sadr.

Constantin Herțanu: Sunt convins că cei care sunt pe recepție la această oră poate nu cunosc foarte multe date despre așa-zisa zonă verde din Bagdad.

Cătălin Gomboş: Da, zona verde în Bagdad este cea în care în prezent se află cea mai mare parte din clădirile guvernamentale. Practic a fost construită, a fost transformat într-o fortificație în perioada ocupației americane.

Centrul Bagdadului, care era și înainte de a veni americanii, în mare parte închis publicului, pentru că acolo se afla palatul lui Saddam Hussein, aceea era principala clădire, principalul obiectiv.

Constantin Herțanu:  Aceasta nu este o revoluție, a declarat public Muqtada al-Sadr, după care oamenii din milițiile sale am înțeles că s-au retras.

Cătălin Gomboş: Este adevărat, dar asta nu înseamnă că violențele nu pot reizbucni oricând, în primul rând pentru că avem istoricul lui Muqtada al-Sadr, care, după cum am și spus mai devreme, s-a mai retras de câteva ori din politică.

Forțele loiale lui, inclusiv forțe armate, o miliție care inițial s-a numit Armata Mehdi, au fost implicate în diferite conflicte, mai întâi într-o revoltă împotriva forțelor americane, după aceea a fost un scurt conflict – e mult să-i zicem război civil, dar un scurt conflict intrașiit între Armata Mehdi și alte grupări reprezentate însă de forțele de securitate irakiene, întrucât statul era controlat atunci de acele formațiuni șiite.

Revolta față de corupția generalizată care este asociată cu aceste formațiuni pro-iraniene ce au dominat viața politică din ultimii aproape 20 de ani rămâne, deci pot oricând să reizbucnească tensiunile intraşiite de data aceasta, pentru că mai este și o problemă, știim că Irakul a trecut prin practic 2 războaie civile inter-confesionale: primul, din perioada 2006 – 2008, în principal dintre şiiți și suniți, și după aia cel din perioada Statului Islamic, când o grupare de extremiști suniți căreia i s-au alăturat și numeroși suniți irakieni.

Constantin Herțanu: În același timp, în aceste zile președintele american Joe Biden, împreună cu alți lideri mondiali au făcut apel la calm și la găsirea unor soluții politice de natură să pună capăt acestor conflicte.

Cătălin Gomboş: Este evident că nu e în interesul nimănui ca Irakul să explodeze din nou, mai ales în actualul climat, să zicem, din punct de vedere al energiei. Din cauza războiului cu Ucraina, situația este extrem de complicată pe piața energetică.

Vă dați seama ce s-ar întâmpla, ce explozie de prețuri ar fi dacă ar fi afectate livrările Irakului, care cred că este al doilea sau al treilea mare exportator din cadrul OPEC.

Încă rămâne problema Iranului, încă Siria nu este complet pacificată, încă există potențialul și riscul unor grupări teroriste și islamiste, jihadiste, care să creeze probleme acolo, mai avem și războiul civil din Yemen, deci un nou focar de conflict în Orientul Mijlociu este ultimul lucru pe care și l-ar dori cineva.

Constantin Herțanu: Cătălin Gomboş, aţi fost acolo, aţi cunoscut poportul irakian, aţi trăit printre ei şi am vrea să împărtăşiţi câteva din aspectele acestea…

Cătălin Gomboş: Am fost acolo şi am cunoscut nu numai poporul irakian, înainte de război am stat câţiva ani în Irak şi este un popor care a trecut, zic eu, pe nedrept prin atâtea greutităţi în ultimele deja sunt generaţii de irakieni care au văzut numai războiul şi numai dificultăţile economice, de exemplu perioada embargoului de după invazia Kuweitului a fost una extrem de grea pentru populaţia irakiană şi este păcat pentru acea ţară, pentru că e unul dintre locurile unde a apărut civilizaţia, este ceva senzaţional ce poţi să vezi şi ce poţi să găseşti în Irak, iar oamenii sunt şi ei extrem de calzi, extrem de ospitalieri, din păcate şi aprigi, ceea ce poate să explice parţial violenţele la care par a fi predispuşi unii dintre irakieni şi o altă explicaţie a violenţelor sunt condiţiile sociale grele cu care se confruntă unii dintre ei, dar aş mai vrea să spun în încheiere că fiind corespondent în Irak nu am fost doar în Bagdad printre irakieni, am petrecut şi câteva luni buni, în mai multe ocazii, alături de militarii români detaşaţi în sudul Irakului, în zona Nassiriya, şi şi aceea a fost o experienţă foarte importantă pentru mine ca jurnalist.

Constantin Herțanu: Noi, cei din trustul de presă al Armatei, ştim foarte bine acest lucru şi ne reamintim cu plăcere de corespondeţele dumneavoastră de acolo.

Vă reamintesc, a fost alături de noi, la subiectul săptămânii, Cătălin Gomboş, colegul nostru de la Radio România Actualităţi, fost corespondent din Irak. Mulţumim mult!

Cătălin Gomboş: Mulţumesc pentru invitaţie! E întotdeauna o plăcere.