Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule căpitan-comandor, există în armată mai multe structuri care au în dotare UAV-uri, drone, mai pe înțelesul oamenilor de acasă, sau, dacă nu este așa, puteți să mă corectați și o să încep direct cu această întrebare: ce înseamnă UAV?
Căpitan-comandorul Cristian Turcu : Există structuri din Armata României care au aceste tipuri de sisteme, dar brigada este una dintre cele mai vechi unități care are în dotare aceste sisteme. Există, într-adevăr, și la alte structuri. Dar ca să revenim puțin la întrebarea principală a dvs.: ce înseamnă, practic, UAV, că toată lumea vorbește despre UAV și drone? Practic, UAV-ul este prescurtare de la Unmanned Aerial Vehile, care înseamnă aeronavă fără pilot uman la bord. Un sistem de genul acesta nu are în compunere doar această aeronavă sau dronă. El este un pic mai complex, adică are stații de comandă-control, aeronava, echipamente de sprijin la sol, totul este integrat, este un sistem, nu este doar o simplă aeronavă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): O simplă jucărie. Îmi permit să intervin, pentru că dronele, în accepțiunea publicului larg, sunt acele drone de jucărie, cum le spunem noi, care zboară cu motor electric câtva timp, nu știu, 10 minute, 15 minute și foarte important, cred, este și vorba aici despre operatorul care acționează în timp real.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: De asta am adus în discuție sistemul, pentru că este foarte important de știut, aceste sisteme care există în dotarea armatei sunt sisteme complexe care, prin stațiile de comandă-control, adică prin legături de date radio sau satelitare, operatorul care are în control aeronava are permanent comandă a aeronavei. Aș putea spune că ați adus în discuție la un moment dat acel termen de 10 minute, trebuie puțin schimbată percepția oamenilor, aceste sisteme pot opera de la câteva zeci de minute până la zile, dar o să ajungem și la acest subiect. Aș vrea să mă aduc în discuție puțin istoria sistemelor UAV în Armata României, ca lumea să înțeleagă că nu suntem străini de acest subiect. În Armata României, istoria sistemelor UAV începe în anii ’80, aș putea spune exact în ’86, când se achiziționează primul sistem VR-3, într-adevăr, de proveniență rusească, dar, odată cu trecerea timpului, în anii ’90, în contextul anumitor conflicte, domeniul a căpătat o…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Alte, alte valențe, e mult mai importantă acțiunea lor.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Și a apărut o necesitate a dezvoltării acestora. În ’97, armata primește în dotare două sisteme foarte complexe de genul acesta, la momentul respectiv având capabilități net superioare pentru toate armatele, să zicem din NATO. Ulterior, în 2012 și în 2013, au apărut anumite sisteme cu o mobilitate crescută. Practic, s-a ajuns la situația în care un echipaj foarte restrâns, în câteva ore, să fie dislocați într-o zonă de acțiune sau de desfășurare a unei activități cu astfel de sisteme.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunt convins că sunt categorii diferite de UAV-uri, începând de la foarte popularul model american Reaper, care a avut problemele acelea cu MIG-ul rusesc sau Suhoi, ce era deasupra Mării Negre.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu : Așa este! Practic, aceste sisteme sunt catalogate în funcție de raza de acțiune, anduranță, capabilitățile de care dispun. Există la nivelul NATO clasificare, iar Armata României, de principiu, dispune de aceste sisteme conform clasificării NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte important cred că este să ne spuneți despre misiunile sistemului UAV, pentru că oamenii își închipuie că există doar așa, într-o gamă restrânsă, precum vedem noi în războiul din Ucraina, de atac sau kamikaze, dar ele sunt cu mult mai multe misiuni pentru corecția focului, monitorizarea câmpului de luptă, informația, care e foarte importantă.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Misiunea generală a unui astfel de sistem este de recunoaștere și culegere date din zona de interes. Trebuie făcută o mențiune aici, aceste date sunt, practic, date brute, ele nu reprezintă nimic, doar dacă intră într-un proces de analiză și, practic, aici apare o categorie de personal aparte, care face parte din aceste sisteme, să spunem așa, partea de analiză. Deci, ulterior, aceste date sunt analizate și sunt extrase informațiile care sunt puse la dispoziția factorilor decidenți, pentru că asta este cel mai important. Într-adevăr, sunt sisteme care dispun și de astfel de capabilități, dar este cu totul și cu totul o altă discuție și nu este momentul.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneam în emisiunea trecută că apariția dronelor pe câmpul de luptă modern au schimbat paradigma războiului și aici cred că ar fi foarte interesant să aflăm cum se instruiesc oamenii care deservesc asemenea sisteme.
Căpitan-comandorul Cristian Turc: Instruirea oamenilor o facem de foarte mult timp și, în funcție de categoria sistemului, într-adevăr, sunt diferite etape de pregătire și programe de pregătire. Ce pot să spun este că, în principiu, personalul care deservește astfel de tipuri de sisteme este personal aeronautic nenavigant de aviație și aici intră mai multe categorii: operatorii, în speță ai aeronavei, intră inginerii de aviație, maiștrii militari de aviație și să nu uităm o categorie destul de importantă, practic, partea de analiști care lucrează pe analiza elementelor primite de la senzorii ambarcați pe aceste aeronave. Oamenii sunt pregătiți atât la producători, cât și în școli și centre de perfecționare din afara României, în speță în țările membre NATO sau partenere NATO. Și aș aminti aici, foarte important, în proporție de 80%, personalul structurii a fost școlit în Statele Unite, Marea Britanie și Germania, care au o istorie destul de bogată privind aceste sisteme.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aș vrea să vorbim despre avantaje și dezavantaje, pentru că este clar, chiar și cei mai în afara fenomenului, să spunem, își pot da seama că avantajele unui asemenea sistem, hai să îi spunem dronă, în termeni generici, este că e ieftin și că nu există să riști viața unui om acolo, dar sunt convins că sunt și dezavantaje în angajarea unui astfel de sistem UAV, dronă, cum se numește.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Ce aș putea să spun despre avantaje: este, clar, lipsa factorului uman de la bordul acestor tipuri de aeronave. Fizic, el nu se află la bordul unei astfel de aeronave. Indiferent ce situație sau defecțiune ar apărea în cadrul sistemului, există proceduri și procese foarte bine gândite care limitează deteriorarea echipamentelor sistemului în orice situație de urgență s-ar ivi. Ce aș mai putea să aduc aici ca și avantaje ale unui astfel de sistem? Plecând de la categoria din care face parte respectivul, cum am amintit anterior, poate să stea în aer de la o oră până la zile.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți aici așa ceva?
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Sunt echipamente care pot sta peste 24 de ore în aer. Da asemenea, o observație este că cele cu motoare de principiu electrice au o anduranță redusă, dar la cele cu motoare termice anduranța depășește 24 de ore. Foarte importante sunt și capabilitățile acestor sisteme, adică ce tipuri de senzori utilizează – plecând de la cercetare, supraveghere, radare… Sunt anumite sisteme care într-adevăr utiliează și sisteme de lovire. Au un consum redus de combustibil – asta înseamnă că, cu o cantitate redusă de combustibil, pot să stea foarte mult timp în aer. Un număr redus de membri de echipaj și, nu în ultimul rând, partea de posturi de operare în sine, de exploatare a acestor sisteme, care sunt reduse comparativ cu celelalte.
Dar există și dezavantaje. O astfel de aeronavă poate fi comandată și controlată în limita legăturii radio directe sau a legăturii satelitare. La legătura radio directă, probabil cum toată lumea știe, există o rază maximă de acțiune, datorită curburii pământului. La legătura satelitară intervin partea de costuri de canale satelitare, alte echipamente ș.a.m.d.
Astea sunt principalele avantaje și dezavantaje ale unor astfel de sisteme.
Cristian Dumitrașcu (realizator): M-aș gândi la o comparație cu aeronavele clasice: 1 – la o comparație și 2 – dacă vedeți în viitor, ca om de specialitate, un fel de operare în comun sau poate chiar înlocuirea aeronavelor clasice cu UAV-urile (vehicul aerian fără pilot – n.r.).
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Partea de înlocuire a aeronavelor clasice cu UAV-urile nu se va putea face foarte curând, luând în considerare partea de aeronave de transport. Dar partea de aeronave de cercetare, recunoaștere, identificare și alte aspecte, da, este posibil. Totuși, trebuie avută în vedere modalitatea de utilizare în mediu operațional. Nu poţi să utilizezi un UAV dacă ai nevoie să ajungi la un alt răspuns. În funcție de tipurile misiunilor sau activităților militare desfășurate, consider că ambele își vor avea locul bine definit.
Legat de interoperabilitate, lucrurile acestea deja se desfășoară și la momentul actual, condițiile în care aceste sisteme de O-AV execută misiuni în comun cu aeronavele clasice, să spunem așa, plecând de la recunoaște, re-identificare și. Chiar în lovire ținte mai mult decât atât, pot sprijini aeronavele clasice și chiar piloții aeronave clasice în desfășurare a misiunilor. Sunt convins că știți despre dezbaterea din Congresul american despre intenția lor de a introduce la un moment dat. Drone lângă F35 și care să poată să și atace acolo se ridica o problemă de epică din partea congres-meni da, este în discuție, bănuiesc că există discuții și legat de inteligența artificială. Dar lucrurile vor fi făcute pas cu pas și este clar că vor exista anumite bariere care nu vor fi depășite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este foarte greu de integrat inteligența artificială atât pe aeronavele de luptă clasice, cât și pe OAS-uri și dispunerea acestora într-un mediu operațional comun și încercarea de a fi comandate sau controlate doar prin inteligența artificială. Îndreptându-ne către finalul interviului, cred, unul dintre cele mai importante semnale pe care le putem da este că nu suntem chiar străini de. Acest fenomen, de, această capabilitate ca Armata României. Are și știe cum se operează, gândindu-ne că oamenii se uită și acum, la ora la care vorbim. Sunt adăposturi pe care armata le-a înființat acolo, pe granița cu Ucraina, unde au fost problemele? Există? Practic vorbind, posibilitatea de a contracara, să zicem, dronele camicaze cu. Asemenea aeronave fără pilot există capabilități pentru aceste tipuri de sisteme WISE care pot contracara alte sisteme sau alte drone. Cum ați spus dvs. există și probabil că se utilizează la final.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: De ce nu și o promovare a unei bucăți mici din cariera militară? Pentru că și aici poate ajunge un tânăr care își propune să ajung în armată, care vedeți dvs. că sunt câteva dintre particularitățile unui astfel de operator, unui astfel de militari, să spunem așa, sunt două paliere mediu în care. Acest personal poate activa plecând de la comunitate, plecând de la tehnologia care utilizează aceste sisteme. Până la modul de pregătire a personalului, noi facem o recrutare destul de timpurie și destul de selectivă, adică. Cam din perioada liceului încercăm să identificăm persoane care ulterior merg la. Școlile militare specifice și mai departe încercăm să vedem aptitudinile și să-i canalizăm spre zona în care încercăm să îl ducem pe respectivul militar. Foarte important este că majoritatea cursurilor se desfășoară.
La producători adică, ai șansa și ocazia să mergi în centre de pregătire la un standard destul de ridicat. Și mai este. Consider foarte important partea financiară care trebuie să recunoaștem, ăpersonalul din ziua de astăzi este foarte atent la acest subiect, sunt salarii competitive și anumite. Sporuri specifice în structurile respective, care diferențiază. Personalul. Care deservește aceste sisteme de celălalt personal. Totuși, trebuie luată în considerare că și. Sarcinile și așteptările de la. Personalul respectiv sunt destul de mari și nu vreau să. Spun mai mult decât faptul că majoritatea elementelor de pregătire sau etape de pregătire, de foarte multe ori se desfășoară într-o limbă de circulație internațională, în speță în limba engleză, pentru că în armată se vorbește foarte mult și nu doar în armată și sunt foarte importante lecțiile învățate. Lecțiile învățate, mai ales într-un domeniu special, cum este al dvs.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți misiuni în Irak, în Afganistan, unde ați reușit să faceți lucruri foarte bune și să vă întoarceți fără pierderi.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Așa este, am folosit aceste sisteme în teatrele de operații, atât din IRA, cât și din Afganistan. Mii de misiuni, mii de ore de zbor, cu riscuri și cu incidente minime, aș putea spune. În comparație cu alte națiuni care au o istorie destul de bogată, nu pot să spun decât că în era cam sprijinit atât forțele. Armate naționale, cât și forțele internaționale care își desfășoară activități acolo, la fel și în Afganistan. Din punctul ăsta de vedere, putem considera că forța pe care o avem acum este cu mult mai bine pregătită decât dacă nu ar fi fost în aceste misiuni. Teatrele de operație au oferit o altă perspectivă.
Echipajelor care au deosebit aceste steme și modului în care se desfășoară. Activitățile cu sistemele în general au deprinderi foarte bine stabilite, foarte bine gândite și au căpătat o experiență extraordinare. Încercăm să o menținem la. Nivelul la care trebuie, pentru că altfel este greu să creeze o nouă. Structură sau, să spunem așa, să creeze o nouă echipă dacă nu menții această experiență la nivelul la care este dobândită în momentul de față. Mă duce gândul la o comparație care ne este nou la îndemână în Armata României, de când Delfinul submarinul delfinul n-a mai operat, sunt generații întregi care nu au putut să fie format în în mediul aici fiind legătura și cu dronele navale pe care sunt convins că le știți măcar în teorie. Chiar dacă, să spunem, sistemele s-au schimbat, au apărut generațiile.
Noi și ca și în orice domeniu, fluctuația de personal este mai mare sau mai mică. Am încercat ca personalul meu încadrat sau cei care vin din urmă să-i aducem la nivelul dorit de experiență, odată prin aceste misiuni la care mare parte din dânșii au participat, dar și ulterior în exerciții internaționale și nu vă ascund aici un fapt foarte important suntem singura națiune care am reușit să. Participăm la un exercițiu internațional în afara teritoriul național cu un sistem de genul acesta și executăm zbor în spațiu aerian european. S-a întâmplat începând cu anul 2014 și suntem mândri de acest aspect și, mai mult decât atât, am primit recunoașteri din partea partenerilor privind activitățile desfășurate cu astfel de tipuri de sisteme.
