Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Publicat de gabrielasaksa, 19 februarie 2024, 16:27
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”!
Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de ceea ce facem la Ministerul Apărării și din perspectiva relațiilor internaționale!
Adrian Gâtman: Două sunt temele pe care vi le propun să le discutăm. Două evenimente foarte importante la care ați participat odată, miercuri și joi, la Roma, pentru ședința de guvern comună româno-italiană. Ați avut acolo convorbiri cu conducerea Ministerului Apărării din Italia, în calitate de membru al Guvernului României. Care sunt principalele puncte de interes asupra cărora v-ați oprit?
Angel Tîlvăr: Pentru mine a fost o întâlnire care era pregătită de o întâlnire anterioară pe care am avut-o la sfârșitul anului trecut, cu omologul meu, cu domnul Guido Crosetto. Am avut ocazia din nou la Ministerul Apărării din Italia să reluăm temele pe care le fixaserăm atunci ca fiind subiecte de interes, și anume o prezență sporită a militarilor italieni în România. Și aici am avut ocazia să le mulțumesc pentru faptul că piloții militari au asigurat serviciu de poliție aeriană pentru o perioadă în România, cu rezultate foarte bune și cu efecte foarte bune, ținând seama de specificul misiunilor lor. Pe de altă parte, am putut să vedem că avem opinii identice și viziuni identice, pentru că și eu și colegii mei italieni sunt membri în diferite, formate internaționali din care facem parte, la nivel politico-militar, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel NATO. Nu-i mai puțin adevărat că după discuțiile pe care le-am avut la minister, am participat la ședința comună în care, împreună cu premierul Ciolacu și cu doamna Meloni, am luat fiecare domeniu care a fost reprezentat de miniștrii de linie și am făcut o evaluare a discuțiilor bilaterale, punându-le în felul acesta în, să zicem, coșul comun al ședinței de guvern. Deci, cred că a fost o inițiativă bună, concretizată, din punctul meu de vedere, atât cu lucruri care țin de viziunea noastră comună, politico-militară, dar și cu lucruri complete, care țin de prezență militară, care țin de invitația adresată prietenilor italieni să fie mai prezenți în ceea ce privește procesele de achiziție sau de creare de locuri de muncă în România prin implicarea industriei de apărare.
Adrian Gâtman: Știu că un punct de discuție a fost și procentul din Produsul Intern Brut al fiecărui stat membru NATO alocat pentru apărare. Iată, nu mai departe de două zile în urmă, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunța un număr record de state, 18, care au depășit acest procent. Evident, și România se numără printre ele.
Angel Tîlvăr: Mă bucur că mi-aţi pus această întrebare, pentru că am ocazia să spun că România a depășit acest procent încă de acum șase sau şapte ani, anul trecut având chiar 2,5% din PIB, iar anul acesta în momentul de față 2,28, cu posibilitatea de a avea la jumătatea verii din nou 2,5. Deci noi n-am fost niciodată vizați de astfel de discuții, pentru că statul român, cetățenii României, prin intermediul parlamentarilor care îi reprezintă, care au aprobat bugetul pentru apărare, au înțeles nevoia de înzestrare și, iată, situația de securitate apărută în această perioadă la estul României ne-a găsit cu câteva echipamente care sunt de vârf din punct de vedere tehnologic și extrem de utile. Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani. Deci, România, din acest punct de vedere, a înțeles înaintea multora nevoia de înzestrare, pentru că regiunea Mării Negre este o regiune care ne-a îndemnat la un soi de prudență, care s-a concretizat în achiziții de acest gen.
Adrian Gâtman: Privitor la participarea trupelor atât din România, cât și din Italia în teatrul de operații din Balcanii de Vest. Cele două țări au poziții importante negociate acolo, în structurile de comandă ale misiunilor KFOR și respectiv EUFOR ALTHEA.
Angel Tîlvăr: Exact! În Bosnia-Herţegovina momentan avem Şeful Statului Major. La anul vom avea comanda misiunii, dar este și normal să o avem, pentru că avem cea mai mare contribuție la misiunea EUFOR ALTHEA. Deci, lucrul acesta vine și ca urmare a contribuție României și, ca urmare, a importanței pe care România o dă unor astfel de misiuni. Același lucru este valabil și în format KFOR în Priștina, în Kosova, unde am luat decizia la sfârșitul anului să mărim efectivul militarilor prezenți, având acum în jur de 250. Deci, România este adepta și a formalizat și a transformat în decizie ceea ce s-a discutat și la summit-ul de la Madrid, şi la summit-ul de la Vilnius, și anume o abordare de tip 360° și Italia, să știți că vede lucrurile asemănător cu noi. Şi ei consideră că prezența noastră acolo poate genera pace și stabilitate, ceea ce ne dorim.
Adrian Gâtman: Sunteți acum la Munchen pentru Conferința de securitate, cel de-al doilea eveniment important al agendei dumneavoastră din această săptămână. Care sunt elementele semnificative pe care le aveți în vedere acolo?
Angel Tîlvăr: Pentru cei care ne ascultă, vreau să vă spun că Formul de Securitate de la Munchen este probabil cel mai important eveniment în acest format din lume. Este la a 60-a ediție, cred, și întotdeauna parte de prezență începând de la șefi de state, premieri, miniștri ai apărării, șefi de state majore și terminând cu experți din toate domeniile, inclusiv industria de apărare, /…/ și aşa mai departe. Este o agitație permanentă aici, pentru că în marja acestui eveniment au loc foarte multe întâlniri bilaterale. Eu însumi, astăzi, am avut întâlniri bilaterale, pe lângă sesiunile plenare la care am participat, prima fiind încă de dimineață, dedicată relației între buget și componenta militară și nivelul de apărare strategică. Și aici am avut ocazia să reprezint o țară care și-a făcut datoria și din punct de vedere al bugetului alocat față de Alianță, după care am avut reuniri bilaterale cu omologul meu din Estonia, cu care avem două proiecte pe care le discutăm mai de multă vreme și pe care dorim să le consimțim și am avut o discuție substanțială împreună cu Şeful Statului Major care m-a însoțit pe subiecte pe care le avem pe agendă mai de multă vreme și care sper să se concretizeze. Am avut apoi două întâlniri cu mediul care ține de industria de apărare, și anume cu președintele Rheinmetall și președintele Lockheed Martin. Cu ambele companii, noi avem operațiuni de înzestrare sau de colaborare foarte, foarte importante și care au început de multă vreme. Nu vă ascund faptul că în ceea ce privește una din ele, dat fiind faptul că există o cerere foarte mare de echipamente militare și o producție care nu ține pasul cu cererea, din nou, așa cum am făcut-o și la Washington, din nou am pus accentul pe respectarea termenelor de livrare, pentru că este foarte important pentru noi ca stat stabil și predictibil în regiunea Mării Negre, fiind probabil unul din principalii donatori de securitate în regiune, să avem echipamentele necesare pentru a asigura securitatea rezilientă pe Flancul estic.
Adrian Gâtman: Domnule ministru, vă mulțumesc pentru toate aceste detalii! Vă mulțumesc pentru prezența la „Jurnal militar”!
Angel Tîlvăr: La revedere! Vă mulțumesc și eu!