Reutilizarea apei reziduale nu este o practică răspândită în Europa
Publicat de Stefania Grigore, 14 august 2014, 09:30
În prezent, majoritatea apei provenite de la stațiilor de tratare a apelor urbane este vărsată înapoi în râuri și lacuri.
Creşterea gradului de reutilizare a apei va contribui la reducerea secetei,în condiţiile în care schimbările climatice globale exercită o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă, spune Maria Ciorba, consilier Europe Direct Timişoara.
Reutilizarea apei are nişte avantaje, precum scăderea costurile de tratare a apei, reducerea riscului de contaminare şi reducerea impactului asupra mediului. În această perioadă, Comisia Europeană a lansat două consultări publice pe tema apei şi îi invită pe cetăţenii din cele 28 de state să îşi exprime punctul de vedere. Una dintre consultări vizează îmbunătăţirea aprovizionării cu apă potabilă în Uniunea Europeană, garantând accesul tuturor la o apă curată, sigură şi la preţuri rezonabile. Cea de-a doua consultare este deschisă până la data de 7 noiembrie şi doreşte să identifice şi să evalueze cele mai potrivite modalităţi pentru reutilizarea apei, asigurând în acelaşi timp sănătatea cetăţenilor, siguranţa mediului şi comerţul liber de produse alimentare.
Rezultatele acestei consultări vor fi incluse într-un studiu de impact care acoperă toate domeniile majore cu potenţial de refolosire a apei: agricultura, domeniul urban, cel industrial, reîncărcarea apelor subterane, dar şi utilizarea acesteia în activităţi de agrement, de exemplu, apa din bazinele de înot sau irigarea terenurilor de golf. În2015, Comisia intenţionează să prezinte o propunere oficială cu privire la reutilizarea apei în Europa.
În 2006 s-a estimat că volumul total al apelor reziduale tratate reutilizate în Uniunea Europeană se ridică la 964 mm3/an. Cea mai frecventă este reutilizarea apei în agricultură, prin irigare. Până în 2025 se preconizează un volum de ape reziduale reutilizate de 3.222 mm3/an.
România prezintă un potenţial estimat de aproximativ 30mm3/an.
În prezent, gospodărirea apelor uzate este departe de a fi satisfăcătoare. Aproximativ 25 % din apele uzate sunt direct descărcate în apele receptoare, fără a fi epurate. Mai mult de 67 % din staţiile de epurare orăşeneşti sunt mai vechi de 15 ani.
În judeţul Caraş-Severin, apa reziduală nu este reutilizată şi există cazuri în care este descărcată în râuri fără a fi epurată, şi asta din cauza lipsei unor staţii. De exemplu, la Moldova Nouă, apa reziduală se varsă în Dunăre. Toate aceste probleme vor fi însă rezolvate. Operatorul regiona lde apă şi canal AquaCaraş are în derulare un proiect din fonduri europene care prevede construcţia de staţii de epurare în toate oraşele unde acestea nu există..
