MAE informează că 19 cetăţeni români care lucrează la o fermă din localitatea Swisttal, districtul Rhein-Sieg, din Germania, au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus.
Potrivit MAE, 320 de români lucrează la acea fermă şi o primă testare a întregului personal a avut loc în data 18 iulie, o nouă testare urmând să fie efectuată joi.
În acest context, oficiul consular din Bonn a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru a obţine informaţii suplimentare cu privire la situaţia cetăţenilor români, iar o echipă din cadrul oficiului consular s-a deplasat, luni, la ferma în cauză.
Conform informaţiilor obţinute de reprezentanţii consulatului, cetăţenii români depistaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 sunt asimptomatici, un singur român fiind internat în spital pentru o altă afecţiune, măsura fiind dispusă anterior depistării infecţiei. În prezent, starea de sănătate a cetăţeanului român internat este stabilă.
De asemenea, autorităţile germane şi reprezentanţii fermei au precizat că, până la efectuarea celei de-a doua testări, toţi lucrătorii fermei au fost plasaţi în carantină, iar persoanele infectate au fost izolate de restul angajaţilor, în spaţii special puse la dispoziţie.
Angajatorul şi-a manifestat disponibilitatea de a suporta costurile de repatriere pentru persoanele ale căror rezultate vor fi negative şi la a doua testare pentru infecţia cu noul coronavirus şi ale căror contracte de muncă expiră în perioada următoare, în măsura în care aceştia vor opta pentru revenirea în ţară.
54% dintre români nu și-au permis în 2019 să își cumpere o vacanță, arată o statistică publicată astăzi de Biroul de statistică al Uniunii Europene.
România conduce acest clasament la nivelul Uniunii Europene, fiind urmată de Grecia, Croația, Cipru și Italia, iar la polul opus se situează Suedia, unde doar 10% din cetățeni sunt în această situație.
Eurostat arată că anul trecut 29% din rezidenții de peste 16 ani ai statelor membre ale Uniunii Europene nu și-au permis să plătească pentru o vacanță departe de casă. Procentul este în scădere față de 2010. Atunci 39% dintre europeni nu îți permiteau o vacanță pe an.
Cel mai mare procent se înregistrează în România, unde 54% dintre cetățeni nu și-au permis în 2019 o vacanță. Românii sunt urmați în clasament de greci (49%), croați (48%), ciprioți (45%) și italieni (44%).
La polul opus se găsesc suedezii, din care doar 10% nu și-au permis o vacanță, danezii și luxemburghezii (11%), finlandezii (12%), germanii și austriecii (13%).
Dependența se referă la o situație de „intoxicație” cronică, care rezultă din administrarea repetată a ceva dăunător în sine sau devenit dăunător prin exces și nevoia de a continua această administrare. Astfel, o persoană poate deveni dependentă de o substanță, de un comportament, de un context, de o persoană etc.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), putem depista instalarea dependenței urmărind două aspecte:
dificultatea persoanei în a controla cât de mult sau cât de des consumă substanţa, practică comportamentul sau agresează o persoană prin a o considera ”proprietate”, nedorind să se desprindă fizic și emoțional de aceasta;
continuarea consumului sau a comportamentului, chiar dacă acest fapt are consecinţe negative asupra vieţii personale (de exemplu: probleme de sănătate, pierderi financiare sau conflicte repetate cu cei din jur).
„Păcăleala” care hrănește dependența
Totodată, psihologul Bruce K. Alexander conceptualizează în jurul anului 2008 un model al dependenței ca dislocare existențială. În viziunea sa, dependența constituie un răspuns adaptativ al persoanei la percepția propriei stări de dislocare (mai mult sau mai puțin conștientizată).
Termenul de dislocare se referă în acest context la experimentarea unei stări persistente de separare, detașare sau dezangajare, eșecul dobândirii sau pierderea unei stări de integrare psiho-socială. Persoana dependentă suferă de un deficit la nivelul semnificației vieții („pentru ce trăiesc?”, „ce sens are viața mea?”) și/sau un deficit în a face față aspectelor de bază ale vieții („cum să trăiesc?”).
„Plecând de la acest aspect evidențiat de Bruce K. Alexander, putem observa că dependența apare inițial ca un mecanism de apărare împotriva acestei stări de dislocare, de separare. Această stare se opune nevoilor noastre naturale de apartenență, acceptare, iubire. De aceea, instinctiv, persoana caută inconștient o metodă de liniștire, de siguranță, de plăcere – de fapt își asigură pe cea mai scurtă și rapidă cale găsită declanșarea hormonilor ”fericirii”: endorfine, serotonină, dopamină, oxitocină.
Persoana își creează astfel o falsă iluzie a deținerii controlului. În fapt, acel moment poate fi începutul pierderii controlului. Luând în calcul aspectul mai general al cuvântului ”dependență”, acesta ne arată că este vorba în sine despre un raport de subordonare. Persoana dependentă devine astfel ”subordonată” mental, emoțional și comportamental unei substanțe, unui comportament, unui context sau unei persoane”, explică psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Pașii necesari ieșirii din dependență. Totodată specialistul propune 4 pași prin care putem scăpa de dependență:
Cel mai dificil, dar și cel mai important pas: acceptarea faptului că există o problemă.
Solicitarea ajutorului specializat.
Acceptarea faptului că este nevoie de o investiție constantă de timp, energie și resurse interioare.
Acceptarea inerentelor eșecuri și recăderi și menținerea deciziei de a merge până la capăt în vindecare.
Cele mai multe cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate, până în prezent, în Bucureşti – 4.467, Suceava – 4.268 şi Braşov – 2.381, iar în alte nouă judeţe – Argeş, Botoşani, Dâmboviţa, Galaţi, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova şi Vrancea sunt peste 1.000 de îmbolnăviri.
Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, pe teritoriul României au fost infectate cu noul coronavirus 38.139 de persoane.
În raportarea GCS figurează şi 39 de persoane care nu sunt alocate niciunui judeţ.
Alte 681 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost raportate de la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, numărul total al îmbolnăvirilor ajungând luni la 38.139.
La ATI, în acest moment, sunt internaţi 293 de pacienţi.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 25.213 au fost externate, dintre care 22.747 de pacienţi vindecaţi şi 2.466 de pacienţi asimptomatici, externaţi la 10 zile după depistare.
Totodată, până în prezent, 972 de pacienţi cu test pozitiv au fost externaţi la cerere. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 967.192 teste, arată GCS.
12 persoane au murit, în ultimele 24 de ore, din cauza COVID-19, numărul total al deceselor în urma infectării cu noul coronavirus ajungând la 2.038.
Potrivit GCS, cei care au murit sunt şapte bărbaţi şi cinci femei, internaţi în spitalele din Argeş, Bistriţa-Năsăud, Galaţi, Prahova, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi Ilfov.
Dintre aceştia, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, un deces la categoria de vârstă 50-59 ani, unul la categoria de vârstă 60-69 ani, cinci decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi patru decese la persoane cu vârsta de peste 80 de ani.
11 dintre decese sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi. Un pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi.
Potrivt GCS, 5.215 români din străinătate au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus, iar numărul deceselor cetăţenilor români, din cauza COVID-19, rămâne 122.
Dintre cei 5.215 cetăţeni români confirmaţi ca fiind infectaţi, 1.885 sunt în Italia, 561 în Spania, 117 în Franţa, 2.330 în Germania, 129 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 111 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 15 în Grecia, 2 în Cipru şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazahstan, Ucraina, şi Suedia.
De la începutul pandemiei şi până la acest moment, 122 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au murit: 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA şi unul în Brazilia.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 158 au fost declaraţi vindecaţi: 135 în Germania, 11 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia, precizează GCS.
A 19-a ediție se va deschide vineri, 31 iulie, în Piața Unirii Open Air, cu La Belle Époque, o comedie franceză cu Daniel Auteuil, Guillaume Canet și Fanny Ardant pentru care biletele s-au epuizat în prima zi.
Filmul va putea fi vizionat în paralel și în alte două locații, iar biletele vor fi puse în vânzare curând. Peste 130 de titluri selectate de directorul artistic Mihai Chirilov vor rula de-a lungul celor 10 zile.
Proiecțiile vor începe la ora 21:30, cu excepția câtorva locații, în care startul se va da la ora 19:00.
Pentru cei mici, filmele EducaTIFF vor fi difuzate dimineața, de la ora 10:00, în curtea Muzeului de Artă.
În programul TIFF intră cinci dintre locațiile cu tradiție, precum Piața Unirii Open Air, Castelul Bánffy de la Bonțida, Arkhai Sculpture Park de la Vlaha, Muzeul de Artă Cluj și Iulius Parc Open Air, și altele noi, care vor fi amenajate special pentru festival.
Locațiile TIFF 2020:
PIAȚA UNIRII OPEN AIR
MUZEUL DE ARTĂ, str. Piața Unirii, nr. 30
BÁTHORY, Curtea Liceului Teoretic „Báthory István”, str. Mihail Kogălniceanu nr. 2
COȘBUC, Curtea Liceului Național „George Coșbuc”, str. Avram Iancu, nr. 70-72
APÁCZAI, Curtea Liceului Teoretic „Apáczai Csere János”, str. Ion I. C. Brătianu, nr. 26
JÁNOS ZSIGMOND, Curtea Liceului Unitarian „János Zsigmond”, B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 9
USAMV, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Calea Mănăștur 3-5
IULIUS PARC OPEN AIR, str. Alexandu Vaida Voevod, nr. 53 B
BAZA TRANSILVANIA, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 41
HOIA, Aleea Muzeului Etnografic
VLAHA, Arkhai Sculpture Park
BONȚIDA, Castelul Bánffy
Măsuri de acces
În fiecare locație de proiecție, vor exista fluxuri de intrare și ieșire vizibil marcate, iar membrii echipei TIFF vor ghida în permanență accesul.
La intrare, se vor scana biletele, se va efectua un triaj observațional și se va verifica temperatura (non-contact). Astfel, persoanele care au temperatura mai mare de 37,3°C sau prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree), cât și cele care refuză să le fie verificată temperatura nu vor avea acces în locație.
Purtarea măștii și respectarea distanței de minimum 1,5 metri între persoane vor fi obligatorii pe tot parcursul evenimentului. Scaunele vor fi aranjate în două moduri, pentru o persoană și pentru 2 persoane care vor viziona filmul împreună, și vor fi dezinfectate după fiecare proiecție, cu substanțe avizate.
Regulile detaliate vor fi publicate pe site-ul tiff.ro și vor fi afișate în locații.
Bilete
Biletele vor fi puse în vânzare online, după 21 iulie, pe tiff.eventbook.ro și prin TIFF Official App (disponibilă în Google Play și App Store). Va exista un singur punct de vânzare a biletelor, în Piața Unirii, spectatorii fiind îndemnați să opteze pentru achiziția lor online.
Anul acesta, vor fi două tipuri de tichete pentru proiecțiile obișnuite: bilet de intrare single, de 20 de lei (valabil pentru o singură proiecţie, pentru o singură persoană) și bilet de intrare combo, de 35 de lei (valabil pentru două persoane).
Prețul unui bilet pentru gala de deschidere și evenimentele speciale este 30 de lei, iar cel pentru Gala de închidere, din Piața Unirii, pe 8 august, de 50 de lei.
Numărul locurilor va fi limitat, doar în câteva locații fiind posibil numărul maxim de 500 de participanți admis prin lege pentru evenimentele în aer liber.
Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF au lansat ieri un avertisment cu privire la scăderea alarmantă la nivel mondial a numărului de copiii care beneficiază de vaccinurile vitale. Situația este determinată de perturbările produse de pandemia de COVID-19 în oferta și cererea de servicii de imunizare.
Conform celor mai noi date publicate de OMS și UNICEF, aceste perturbări pun în pericol progresele înregistrate în acoperirea mai multor copii și adolescenți cu o gamă mai largă de vaccinuri, progrese deja limitate de un deceniu de stagnare a ratei de vaccinare.
Cele mai noi estimări privind acoperirea vaccinală realizate de OMS și UNICEF pentru anul 2019 arată că există pericolul anulării unor îmbunătățiri, cum sunt introducerea vaccinului HPV în 106 țări și sporirea nivelului de protecție a copiilor împotriva mai multor boli. De exemplu, datele preliminare pentru primele patru luni ale anului 2020 indică o scădere semnificativă a numărului copiilor cărora li se administrează toate cele trei doze ale vaccinului diftero-tetano-pertussis (DTP3). Este prima dată în 28 de ani când se constată o scădere a acoperiri vaccinale cu DTP3 – marker al imunizării la nivel național și transnațional.
„Vaccinurile sunt unul dintre cele mai puternice instrumente din istoria sănătății publice, iar în prezent beneficiază de imunizare mai mulți copii decât oricând altădată,” a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Dar pandemia pune în pericol aceste progrese. Lipsirea copiilor de scheme de imunizare de rutină are ca efecte evitabile suferințe și pierderi de vieți omenești care le-ar putea depăși cu mult pe cele provocate de COVID-19. Nu este însă obligatoriu ca situația să evolueze în acest sens. Vaccinurile pot fi administrate în siguranță chiar și în timpul pandemiei, iar noi facem apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea acestor programe esențiale, salvatoare de vieți”.
Perturbări provocate de COVID-19
Cel puțin 30 de campanii de vaccinare împotriva rujeolei sunt în pericol de anulare din cauza pandemiei de COVID-19, fapt care ar putea conduce la noi focare în 2020 și în anii următori. Conform unui nou sondaj puls realizat de UNICEF, OMS și Gavi în colaborare cu Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor al SUA, Institutul de Vaccinuri Sabin și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, 75% dintre cele 82 de țări respondente au raportat că, începând cu luna mai a anului 2020, s-au confruntat cu perturbări provocate de COVID-19 în programele lor de imunizare.
Motivele pentru perturbarea serviciilor diferă. Chiar dacă serviciile sunt disponibile, populația nu le poate accesa fie din cauze cum sunt reticența de a părăsi domiciliul, întreruperi ale serviciilor de transport, dificultăți economice, restricții de deplasare, fie din teama de a nu se expune contactului cu persoane suferind de COVID-19. De asemenea, mare parte din personalul sanitar nu este disponibil din cauza restricțiilor de circulație, a detașării către centre de tratament al COVID și a lipsei echipamentelor de protecție.
„COVID-19 a transformat vaccinarea (până de curând, o activitate rutinieră) într-o sarcină descurajantă”, a spus Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Trebuie să oprim reducerea ratei de acoperire și să reluăm de urgență programele de vaccinare, înainte ca viețile copiilor să fie puse în pericol de alte boli. Nu putem să înlocuim o criză sanitară cu o alta.”
Rata globală de acoperire, stagnantă
Înainte de apariția COVID-19, nivelul de acoperire vaccinală stagna la 85% în cazul vaccinurilor DTP3 și rujeolic. Probabilitatea ca unui copil născut astăzi să i se administreze înainte de a împlini 5 ani toate vaccinurile recomandate la nivel global este sub 20%.
În 2019, aproape 14 milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri vitale, cum sunt vaccinurile DTP3 și rujeolic. Majoritatea acestor copii trăiesc în Africa și, cel mai probabil, nu au acces nici la alte servicii de sănătate. Două treimi dintre acești copii sunt concentrați în 10 țări cu venituri medii și mici: Angola, Brazilia, Republic Democratică Congo, Etiopia, India, Indonezia, Mexic, Nigeria, Pakistan și Filipine. Copiii din țările cu venituri medii au o pondere din ce în ce mai mare în rândul celor nevaccinați.
Progrese și provocări pe țări și pe regiuni
S-au înregistrat anumite progrese. Acoperirea regională cu a treia doză a vaccinului DTP în Asia de Sud a crescut cu 12 puncte procentuale în ultimii 10 ani, în special în India, Nepal și Pakistan. Cu toate acestea, aceste progrese greu-câștigate ar putea fi anulate de perturbări asociate pandemiei de COVID-19. Statele care au înregistrat progrese semnificative, cum sunt Etiopia și Pakistan, sunt expuse riscului de regres, dacă serviciile de imunizare nu sunt reluate cât mai curând posibil.
Situația este în special îngrijorătoare în America Latină și în Caraibe, unde ratele de acoperire tradițional mari au scăzut în ultimul deceniu. În Brazilia, Bolivia, Haiti și Venezuela, acoperirea vaccinală a scăzut cu cel puțin 14 puncte procentuale din 2010. Aceste țări se confruntă în prezent și cu perturbări moderate până la severe asociate COVID19.
Reluarea serviciilor, astfel încât țările să poată oferi în condiții de siguranță servicii de imunizare de rutină în timpul pandemiei de COVID-19, prin respectarea recomandărilor privind igiena, distanțarea fizică asigurarea echipamentelor de protecție pentru personalul sanitar;
Sprijin pentru ca personalul sanitar să comunice activ cu aparținătorii, cărora să le explice cum au fost reconfigurate serviciile pentru a putea fi prestate în condiții de siguranță;
Corectarea lacunelor de acoperire și imunitate;
Extinderea serviciilor de rutină în comunitățile neacoperite, comunități în care trăiesc unii dintre cei mai vulnerabili copii.
Gheorghe Verman este fondatorul rețelei Departamentului Studiourilor Teritoriale și Locale din Radio România și a postului Antena Satelor. De-a lungul vremii a realizat nenumărate emisiuni radio tv care au rămas în memoria ascultătorilor și în Fonoteca de Aur a Radioului și a Televiziunii.
Fostul director general adjunct al Radioului, Gheorghe Verman, ne-a părăsit la vârsta de 78 de ani. A fost cunoscut pentru emisiunea „Iarba verde de acasă”, atât de urmărită nu doar de radioascultătorii din mediul rural, ci şi de cei din întreaga ţară, dar şi pentru emisiunea „Viaţa Satului” pe care a condus-o la TVR timp de peste 20 de ani.
Gheorghe Verman s-a născut la 10 martie 1942 la Constanţa. Între anii 1960-1965, a parcurs studiile universitare la Facultatea de Limba şi Literatura Română de la Universitatea Bucureşti.
În perioada 1962-1964, a realizat studii la Universitatea “Maxim Gorki” din Moscova. Între anii 1966-1968, a fost professor în cadrul studiilor speciale organizate de Ministerul Afacerilor Externe.
Începând cu anul 1969 lucrează la Radioteleviziunea Română, afirmându-se ca realizator de emisiuni şi ca manager. Domeniul predilect l-au constituit emisiunile economice, cu accent pe cele destinate agriculturii.
Emisiunea dedicată satului şi locuitorilor săi de la Televiziunea Română s-a numit „Emisiune pentru sate”, „Transmitem pentru sate”, iar în 1969, Gheorghe Verman a propus titlul „Viaţa satului”, pentru ca în următorii 32 de ani, tot ce aparţinea zonelor rurale din ţară să facă subiectul anchetelor emisiunii.
Emisiunea avea o oră şi 45 de minute în care erau prezentate tot felul de anchete menite să pună ordine în această parte de ţară.
În anul 1991, Gheorghe Verman proiectează şi organizează postul de radio Antena Satelor, iar la 25 decembrie 1991, de pe scaunul de prezentator al postului rostea replica inaugurală „Bun găsit, aici radio Antena satelor!“.
Noul post de radio avea acoperire regională, pentru partea de sud a ţării, cu 5 ore de emisie pe zi şi recepţie în București, Argeș și Dâmbovița.
Din 1992, este şef al Departamentului de Actualităţi Radio şi director general adjunct. Din anul 1995, este şef al Departamentului Studiourilor Teritoriale şi Locale, pe care l-a înfiinţat, director general adjunct al SRR, şef al Departamentului posturi naţionale, iar din 2002, este a redevenit şef al Departamentului Studiourilor Teritoriale şi Locale.
Începând cu luna decembrie 2002, este Director general adjunct al S.R.R, şef al Departamentului Producţie Teritorială.
Gheorghe Verman a rămas un cunoscut şi preţuit om de radio, graţie miilor de emisiuni realizate cu un ataşament remarcabil faţă de satul românesc de azi, aflat, din păcate, într-o prelungită situaţie de criză identitară.
După anul 2000, Gheorghe Verman s-a manifestat şi ca autor al unor cărţi consacrate civilizaţiei rurale şi spiritualităţii naţionale.
În anul 2001, la Editura Gramar i-a apărut „Poartă la sfinţenie” (urmată, un an mai târziu de ediţia în limba engleză, „Gate to Sanctity”), şi „Iarba verde de acasă”, volum care a reunite materiale găzduite iniţial de rubrica sa populară din emisiunea duminicală pe care a dedicate-o, la Radio România Actualităţi, vieţii satului românesc.
În anul 2002, Editura Mirton din Timişoara publică volumul său „Reîntâlniri pe uliţa mare”, dedicate tot lumii satului românesc, pe care Gheorghe Verman l-a fixat drept reper esenţial al existenţei sale jurnalistice.
Un remarcabil studiu managerial despre „Radioul public regional” (coordonat de el şi editat în anul 2002 de Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu) a fost dedicat profesioniştilor din reţeaua radiourilor teritoriale şi, spre studiu, studenţilor la facultăţile de jurnalism şi comunicare preocupaţi de fenomenul descentralizării informaţiei.
În anul 2004, Editura „Casa Radio“ i-a tipărit volumul „Tărâmul îngerilor”, în care, pe lângă tablete radiofonice sunt incluse interviuri ample cu personalităţi care îşi exprimă opiniile despre satul românesc.
A fost distins cu ordine şi medalii care au exprimat aprecierea cu care a fost înconjurat acest incontestabil profesionist al microfonului: Marele Premiu acordat de Federaţia Agricultorilor Privatizaţi din România, Premiul Bursei de Mărfuri Maritime şi de Mărfuri – Constanţa, titlul de Megaradiofononist, acordat de Consiliul de Administraţie al SRR, cel de „senator de onoare“, acordat de Universitatea din Sibiu, „Meritul Academic” acordat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh.- Ionescu-Şişeşti”, Premiul Special la Gala Superlativelor VIP (16 ianuarie 2002), Marele premiu al Fundaţiei culturale “Nişte ţărani” (2005), Ordinul pentru Merit în grad de cavaler.
Profesionalismul, înțelepciunea și echilibrul de care a dat dovată toată viața, rămân adevărate repere pentru toți cei care l-au cunoscut.
Preşedintele României a anunţat că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile.
„În aceste condiţii, în care nu doar că nu scade numărul bolnavilor, ba creşte iarăşi, este evident că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile. (…) Se vor păstra doar restricţiile care sunt acum în vigoare. Nu se prevede acum introducerea de noi restricţii, cum, din păcate, având această evoluţie, nu poate fi vorba de a introduce noi relaxări”, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
El a subliniat că situaţia epidemiologică nu este bună şi a amintit că astăzi, peste 600 de persoane au fost detectate cu COVID-19. Şeful statului a făcut apel la români să respecte normele.
„Este foarte mult şi în acest context, dragi români, vreau să vă spun trei lucruri: protejaţi-vă, protejaţi-vă şi protejaţi şi pe alţii. Purtatul măştii, păstrarea distanţei sunt metode sigure pentru a opri răspândirea acestei epidemii. Respectaţi normele.
Guvernul are în pregătire şi o să prezinte la momentul oportun noi şi noi acte normative şi hotărâri care pun în practică Programul de revigorare economică ce a fost prezentat. Revigorarea economică este extrem de importantă după această perioadă complicată prin care am trecut”, a afirmat Iohannis.
Şeful statului a arătat că vineri şi sâmbătă va participa la reuniunea Consiliului European, unde se va discuta despre revigorarea economică.
„Este foarte important ca România să obţină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei, pentru asta mă voi lupta acolo, împreună cu mine toată echipa României”, a mai afirmat Iohannis.
Experţii europeni din domeniu au propus, oficial, amânarea anului în care Timişoara să devină Capitală Europeană a Culturii, cu o întârziere de doi ani, alături de alte două oraşe din Ungaria şi Grecia.
Reprezentanţii Comisiei Europene, vicepreşedintele Margaritis Schinas şi comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, au anunţat că vor propune colegiului comisarilor europeni declarea perioadei evenimentelor culturale dedicate capitalelor culturale europene 2020-2021.
„O primă decizie cu privire la decalarea anului exercitării titlului de Capitală Culturală Europeană pentru mai multe oraşe aflate în această situaţie în această perioadă a fost luată de către comisarul european Mariya Gabriel şi vicepreşedintele Margaritis Schinas. Aceştia au decis să prezinte colegiului comisarilor o propunere echilibrată de modificare a deciziei cu privire la capitalele europene ale culturii.
Pentru Timişoara propunerea este de a exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, alături de Veszprem din Ungaria şi Elefsina din Grecia, în acelaşi timp Novi Sad va exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2022, alături Kaunas din Lituania şi Esch sur Alzette din Luxemburg. Este un gest de solidaritate între toate capitalele europene ale culturii în cauză care reflectă spiritul Uniunii Europene”, a afirmat viceprimarul Dan Diaconu.
Potrivit viceprimarului Dan Diaconu, propunerea expertilor va intra pe circuitul oficial de aprobare, urmând ca o hotărâre să fie luată de Comisia Europeană până la jumătatea lunii august.
Se aşteaptă ca decizia finală să fie luată în luna octombrie a acestui an.
Atingerea obiectivului „ZERO FOAME” până în 2030 este pusă la îndoială!
Foto: sursa foto: comunicat
Publicat de Andra Radu,
14 iulie 2020, 14:30 / actualizat: 14 iulie 2020, 15:43
Tot mai multe persoane suferă de foame, conform unui studiu anual realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Zeci de milioane de persoane au intrat în rândul celor cu malnutriţie cronică în ultimii cinci ani, iar ţări din întreaga lume continuă să se confrunte cu mai multe forme de malnutriţie.
Ultima ediţie a raportului Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial, publicat astăzi, estimează că aproape 690 de milioane de persoane au suferit de foamete în 2019 – creștere cu 10 milioane din 2018 şi cu aproape 60 de milioane în cinci ani. Costurile mari şi accesibilitatea financiară scăzută înseamnă că miliarde de persoane nu se pot hrăni cu mâncare sănătoasă ori bogată în nutrienţi.
Cele mai multe persoane care suferă de foamete sunt în Asia, dar numărul acestora creşte rapid în Africa. La nivel mondial, raportul preconizează faptul că pandemia de COVID-19 ar putea determina ca încă 130 de milioane de persoane să sufere de foamete cronică până la sfârşitul anului 2020. (Apariţia unor noi zone în care persoanele suferă de foamete acută în contextul pandemiei poate uneori determina creşterea acestui număr.)
Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial este studiul global cu cea mai mare autoritate, care urmăreşte progresul spre stoparea foametei şi a malnutriţiei. Acesta este creat în comun de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Fondul Internaţional pentru Agricultură (IFAD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
În preambul, directorii celor cinci agenţii avertizează că „la cinci ani după ce lumea s-a angajat să pună capăt foametei, nesiguranţei privind obţinerea hranei şi tuturor formelor de malnutriţie, încă suntem departe de atingerea acestui obiectiv până în 2030”.
Explicarea cifrelor referitoare la foamete
În această ediţie, actualizările critice ale datelor pentru China şi alte ţări foarte populate ale lumii[ii] au determinat scăderea substanţială a estimărilor privind numărul global al persoanelor care suferă de foamete, până la cel curent de 690 de milioane. Cu toate acestea, nu s-a produs nicio schimbare a acestei tendinţe. Prin evaluarea întregului fenomen de foamete până în anul 2000 se ajunge la aceeaşi concluzie: după ce foametea cronică a scăzut constant timp de decenii, aceasta a început uşor să crească în 2014 şi acest lucru continuă şi în prezent.
Asia găzduieşte cel mai mare număr de persoane subnutrite (381 de milioane), Africa se află pe locul al doilea (250 de milioane), urmată de America Latină şi Caraibe (48 de milioane). Prevalenţa globală a subnutriţiei – sau procentajul total de persoane care suferă de foame – s-a schimbat puţin la 8,9%, dar cifrele absolute au crescut din 2014. Acest lucru înseamnă că în ultimii cinci ani foametea a crescut odată cu populaţia planetei.
Acest lucru, la rândul său, ascunde mari disparităţi regionale: în procente, Africa este regiunea cea mai afectată şi acest lucru este în creştere, cu 19,1% din populaţie afectată de subnutriţie. Acest procentaj depăşeşte dublul celui din Asia (8,3%) şi din America Latină şi Caraibe (7,4%). În privinţa tendinţelor curente, până în 2030, Africa va găzdui peste jumătate din populaţia lumii afectată de foamete cronică.
Pentru FAO – Qu Dongyu, Director General; pentru IFAD – Gilbert F. Houngbo, Preşedinte; pentru UNICEF – Henrietta H. Fore, Director Executiv; pentru WFP – David Beasley, Director Executiv; pentru WHO – Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General.
Actualizările unui parametru cheie, care măsoară inegalitatea consumului de alimente în interiorul societăţilor, au fost realizate pentru 13 ţări a căror populaţie combinată se apropie de 2,5 miliarde de locuitori: Bangladesh, China, Columbia, Ecuador, Etiopia, Mexic, Mongolia, Mozambic, Nigeria, Pakistan, Peru, Sudan şi Thailanda. Numărul populaţiei din China, în special, are cel mai mare impact asupra cifrelor la nivel global.
Efectele pandemiei
Pe măsură ce progresul luptei împotriva foametei stagnează, pandemia de COVID-19 intensifică vulnerabilităţile şi insuficienţele sistemelor alimentare ale lumii – adică toate activităţile şi procesele care afectează producţia, distribuţia şi consumul de alimente. Deşi este prea devreme să evaluăm impactul total al carantinelor şi al altor măsuri de izolare, raportul estimează că cel puţin alte 83 de milioane de persoane, sau posibil cel mult 132 de milioane, ar putea suferi de foame în 2020 ca rezultat al recesiunii economice declanşate de COVID-19. Acest pas înapoi aduce şi mai multă îndoială asupra îndeplinirii Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2 (“Zero Foame ”).
Diete nesănătoase, nesiguranţă alimentară şi malnutriţie
Combaterea foamei şi a malnutriţiei în toate formele sale (inclusiv subnutriţia, deficienţele de micronutrienţi, excesul de greutate şi obezitatea) nu înseamnă doar asigurarea hranei suficiente pentru a supravieţui: alimentele consumate – şi în special cele oferite copiilor – trebuie să conţină nutrienţi. Însă un obstacol cheie este costul mare al alimentaţiei nutritive şi accesibilitatea financiară scăzută a dietelor sănătoase pentru un număr foarte mare de familii.
Raportul prezintă dovezi privind faptul că o dietă sănătoasă costă peste 1,90 dolari americani/ zi, sumă ce reprezintă limita internaţională a sărăciei. Astfel, preţul celei mai ieftine diete sănătoase este de cinci ori mai mare decât preţul pentru o masă formată doar din alimente pe bază de amidon. Lactatele, fructele, legumele bogate în nutrienţi şi alimentele bogate în proteine (de origine vegetală sau animală) sunt cele mai scumpe grupe de hrană existente la nivel global.
Cele mai noi estimări arată că un număr uimitor de peste 3 miliarde de persoane nu-şi pot permite o dietă sănătoasă. În Africa Subsahariană şi Asia de Sud, 57% din populaţie se află în această stare – deşi nicio regiune, inclusiv America de Nord şi Europa, nu este ocolită. Ca rezultat parţial, cursa pentru stoparea malnutriţiei pare compromisă. Potrivit raportului, în 2019, între un sfert şi o treime dintre copiii sub cinci ani (191 de milioane) erau subdezvoltaţi sau aveau masă musculară redusă – erau prea scunzi sau prea slabi. Alte 38 de milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali. Printre adulţi, între timp, obezitatea a devenit o pandemie globală în sine.
Apel la acţiune
Raportul susţine că odată ce sunt integrate argumentele privind sustenabilitatea, o trecere globală la dietele sănătoase ar ajuta la combaterea reapariţiei foametei, aducând în același timp economii enorme. Acesta calculează că o astfel de trecere ar permite compensarea aproape în totalitate a costurilor pentru sănătate asociate cu dietele nesănătoase, care se estimează că vor ajunge la 1,3 mii de milioane de dolari americani per an în 2030; în timp ce costurile sociale legate de dietă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, care se estimează că vor ajunge la 1,7 mii de milioane de dolari americani, ar putea fi diminuate cu până la trei sferturi.
Raportul îndeamnă transformarea sistemelor alimentare pentru a reduce costurile alimentelor nutritive şi pentru a creşte accesibilitatea financiară a dietelor sănătoase. În timp ce soluţiile specifice vor fi diferite de la ţară la ţară, şi chiar în interiorul acestora, răspunsul general se află în intervenţiile din întreg lanţul de aprovizionare cu alimente, în mediul alimentar şi în economia politică ce dă formă comerţului, cheltuielilor publice şi politicilor de investiţii.
Studiul face apel către guverne să integreze nutriţia în abordările lor privind agricultura; să acţioneze pentru a elimina factorii de creştere a costurilor din producţie, depozitare, transport, distribuţie şi comercializare a alimentelor – inclusiv prin reducerea ineficienţelor, a pierderii şi a risipei de alimente; să susţină producătorii locali la scară redusă pentru a creşte şi a vinde alimente mai nutritive şi să le asigure accesul în pieţe; să prioritizeze nutriţia copiilor, în calitate de categoria cu cel mai mare grad de necesitate; să încurajeze schimbarea comportamentului prin educaţie şi comunicare; să introducă nutriţia în sistemele sociale de protecţie şi în strategiile de investiţii la nivel naţional.
Acest interval corespunde celor mai recente aşteptări privind o scădere de la 4,9% până la 10% al PIB-ului global.
Raportul analizează „costurile ascunse” ale dietelor nesănătoase şi modelează opinii privind cele patru diete alternative: flexitariană, pescărească, vegetariană şi vegană. De asemenea, raportul confirmă faptul că emisiile de carbon ale anumitor ţări mai sărace vor trebui iniţial să crească pentru a le permite să atingă obiectivele nutriţionale. (În ceea ce priveşte ţările bogate este valabilă situaţia inversă.)
Directorii celor cinci agenţii ONU care au dezvoltat raportul Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial îşi declară angajamentul de a sprijini această schimbare esenţială, asigurându-se că va evolua „într-un mod sustenabil, pentru oameni şi pentru planetă”.
Până astăzi, 13 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 32.948 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 23.552 au fost externate, dintre care 21.692 de pacienți vindecați și 1.860 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Totodată, până în prezent, 573 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 413 noi cazuri de îmbolnăvire. La ATI, în acest moment, sunt internați 235 de pacienți.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 854.241 de teste. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 328 de apeluri la numărul unic de urgență 112.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.105 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19: 1.885 în Italia, 561 în Spania, 115 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Grecia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, și Suedia.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 157 au fost declarați vindecați: 135 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
De astăzi este interzis accesul rezidenților din România pe teritoriul Lituaniei, iar cetățenilor lituanieni care au vizitat țara noastră li se va impune obligativitatea izolării timp de 14 zile.
Lituania se adaugă astfel Maltei, care a impus o asemenea restricție la începutul acestei luni din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu COVID-19 raportate în România.
Nici în Finlanda nu pot călători cetățenii români decât dacă sunt angajați pe baza unui contract de muncă, dacă studiază acolo ori dacă își vizitează o rudă de gradul întâi care are rezidență în această țară.
Pe de altă parte, cetățenii români care călătoresc în Estonia, Irlanda, Letonia, Olanda, Slovenia și Ungaria trebuie să intre în izolare timp de 14 zile.
Alte state europene impun românilor care ajung acolo prezentarea unor teste negative privind infectarea cu noul coronavirus care să nu fie mai vechi de două până la patru zile, ori chiar efectuarea acestui text la intrarea în țara respectiv.
În total, 20 de state europene impun românilor restricții de călătorie.
Condițiile prevăzute de fiecare stat în parte pot fi consultate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, la secțiunea „Atenționări de Călătorie Europa COVID-19”.
Turiştii care vor intra în Grecia pe la punctul de trecere a frontierei Promachonas vor trebui să prezinte începând de marţi, 14 iulie, un test molecular negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte care să ateste că nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, a decis guvernul de la Atena.
De asemenea, călătorii vor trebui să completeze formularul „Passenger Location Form” cu cel mult 24 de ore înaintea sosirii lor în Grecia.
Aceste decizii survin după ce numeroase cazuri de COVID-19 au fost descoperite în rândul turiştilor străini veniţi în Grecia prin punctul de trecere de la Promachonas.
29 de turişti veniţi din Bulgaria şi România au fost testaţi pozitiv la coronavirus la Promachonas.
Târgul meşterilor populari din România va avea loc în două serii!
Foto: arhiva
Publicat de Andra Radu,
10 iulie 2020, 15:00 / actualizat: 10 iulie 2020, 16:24
Tradiţionalul Târg al meşterilor populari din România se va desfăşura în acest an, din cauza pandemiei, în două serii consecutive, în perioadele 17-19 iulie şi 24-26 iulie, a anunţat organizatorul principal al evenimentului, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.
Potrivit unui comunicat al instituţiei muzeale, târgul va avea loc în Parcul Nicolae Bălcescu de lângă Grădina Zoologică, cu respectarea regulilor şi măsurilor de distanţare socială.
În prima perioadă, la târg vor participa meşteri care vor expune ceramică, ouă încondeiate, podoabe, piese textile, port popular tradiţional, obiecte din sticlă, os, plante medicinale şi turtă dulce.
În perioada 24-26 iulie 2020 vor fi prezenţi meşteri care vor expune obiecte din lemn, piele, icoane şi pictură naivă, împletituri din papură şi nuiele, instrumente muzicale şi măşti.
Meşterii populari participanţi sunt din zone geografice şi etnografice cunoscute ale ţării – Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crişana.
Vor fi invitate să-şi expună creaţiile spre vânzare asociaţiile unde activează copii cu dizabilităţi: Asociaţia „Down” Oradea, Centrul de Zi Iedera, DGASPC Bihor, Centrul nr. 3 şi Casa „Steaua Norocoasă” Oradea.
Spectacolele de muzică populară vor fi susţinute zilnic de membrii Ansamblului Artistic Profesionist „Crişana”.
Pandemia COVID-19 a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice în România, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis.
„Pandemia a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice, precum o economie naţională puternic dezechilibrată, lipsa investiţiilor publice, productivitate scăzută şi o capacitate administrativă redusă. Criza COVID-19 a pus o presiune uriaşă pe marile sisteme publice care ani la rând au fost subfinanţate şi uneori gestionate fără simţ de răspundere.
Diletantismul şi lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacităţii statului de a răspunde unei asemenea ameninţări. Din cauza vulnerabilităţilor sistemice, efortul autorităţilor române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.
Iohannis a adăugat că evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional evidenţiat „carenţe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere şi nevoile urgente, esenţiale”.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a trimis către Parlament informarea privind acţiunile şi iniţiativele pe care le-a avut în perioada stării de urgenţă, care a fost instituită pe întreg teritoriul ţării ca urmare a pandemiei COVID-19, prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie.
„Am transmis Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întreg teritoriul României prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie. Documentul prezintă în mod sintetic şi transparent acţiunile şi iniţiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgenţă pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea şi relansarea economiei”, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a adăugat că documentul propune şi o serie de măsuri menite să îmbunătăţească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în faţa unor provocări similare.
„Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial, care a reclamat din partea tuturor statelor acţiuni rapide, adaptabilitate şi soluţii inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoştea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând situaţie de urgenţă pentru sănătate internaţională, motivată de faptul că SARS-COV-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate şi capacitate de transformare, dar şi adaptare la mediu.
Noul coronavirus a schimbat radical vieţile tuturor şi a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecţie socială, precum şi pe cele economice de pe întregul mapamond. Realitatea din toate ţările afectate ne arată acum, fără echivoc că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poate fi ţinută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme. România a acţionat la timp şi eficient”, a spus şeful statului.
Principalele probleme cu care se confruntă populația, în special grupurile vulnerabile, sunt pierderea locurilor de muncă și lipsa oportunităților temporare de lucru, arată rezultatele celei de a treia runde a Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, realizată de UNICEF.
Acestea au efecte asupra nivelului de trai al gospodăriei, fiind semnalate ca probleme în comunitățile cuprinse în studiu dificultățile în plata utilităților/chiriei sau ratelor la locuință. În contextul reducerii veniturilor în familie, și copiii sunt direct afectați.
Accesul beneficiarilor la serviciile sociale este îngreunat îndeosebi de suspendarea activității unor servicii sociale destinate prevenirii separării copilului de familie (de ex., centrele de zi), precum și de imposibilitatea deplasării beneficiarilor, din cauza reglementărilor curente. Teama personalului de a contracta virusul, precum și lipsa echipamentelor de protecție au fost și ele invocate.
Raportul arată o creștere până la 61% (față de 34% – runda 1 și 47% – runda 2) a ponderii respondenților care consideră că furnizarea serviciilor medicale la nivelul comunităților a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Spre deosebire de runda 2 a evaluării rapide, când respondenții plasau pe primul loc dificultățile de acces la produse de igienă, în runda 3 aceștia apreciază într-o proporție mai mare ca fiind problematic accesul la medicamente (63%).
A crescut, de asemenea, percepția că furnizarea serviciilor în educație a fost afectată, explicabilă prin faptul că au devenit mai vizibile problemele legate de implementarea educației asistate de tehnologie, atât în discursul public și în mass-media, cât și prin efectele în practică ale desfășurării activităților educaționale în mediul online.
Raportul identifică în categoria grupurilor vulnerabile afectate copiii din familii care trăiesc în sărăcie și copiii de etnie romă, copiii care locuiesc în locuințe supraaglomerate, copiii cu dizabilități și copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii din familii monoparentale și copiii ai căror părinți revin în țară, dar și copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și cei din familii cu risc de violență. De asemenea, 15% dintre respondenți îi identifică pe copiii solicitanți de azil și refugiați drept grup vulnerabil, iar 18% pe copiii neacompaniați cu statut de solicitanți de azil sau refugiați.
Autorii raportului recomandă implicarea mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari în oferirea de suport pentru persoanele cu risc medico-social ridicat, identificarea cazurilor cu risc ridicat, informarea cu privire la soluțiile existente, precum și în distribuirea de medicamente și echipamente de protecție în comunități.
„Implementarea Pachetului Minim de Servicii la nivelul întregii țări, pe modelul testat cu succes de UNICEF în ultimii ani în 45 de comunități din județul Bacău, ar contribui semnificativ la rezolvarea acestor probleme. Echipele locale de profesioniști pot interveni activ în identificarea, prevenirea și rezolvarea problemelor sociale, medicale sau educaționale pe care le au copiii vulnerabili, eficient și cu costuri reduse”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Evaluarea rapidă a fost realizată în baza unui parteneriat între UNICEF în România și Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Terre des hommes România, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România (JRS România), Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și Fundația Star of Hope România.
Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății au oferit comentarii tehnice oferite pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului inițial de colectare a datelor, iar
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții a transmis comentarii la rapoartele preliminare pentru cele trei runde ale evaluării rapide și la instrumentul de colectare a datelor.
În runda 3 a evaluării rapide, la chestionar au răspuns un număr de 186 de respondenți (lucrători comunitari, autorități locale, autorități județene și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din cinci județe – Bacău, Botoșani, Brașov, Dolj și Ilfov – și reprezentanți ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne, ai centrelor de tip rezidențial din subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și organizații neguvernamentale care oferă protecție copiilor refugiați/solicitanți de azil și copiilor neînsoțiți din București, Rădăuți (județul Suceava) și Timișoara (județul Timiș).
Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluării rapide precedă sfârșitul stării de urgență și începutul declarării stării de alertă (din 15 mai 2020).
Aeroportul din Cluj-Napoca reia cursele spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia!
Foto: Sursa foto: Andra Radu / arhiva
Publicat de Andra Radu,
7 iulie 2020, 15:00 / actualizat: 7 iulie 2020, 16:35
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a anunţat că reia cursele aeriene spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia.
„Începând de astăzi, 7 iulie, de pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj se reiau zborurile regulate spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia. Compania aeriană Wizz Air va opera zboruri către 6 destinaţii din Spania, 3 destinaţii din Marea Britanie, o destinaţie din Olanda şi o destinaţie din Belgia”, se arată într-un comunicat trimis, astăzi, de aeroportul clujean.
Potrivit sursei menţionate, spre Marea Britanie vor fi zboruri zilnice spre Londra (Luton) şi câte două curse spre Birmingham (miercuri şi duminică) şi Doncaster (marţi şi sâmbătă).
Spre Spania vor fi cinci curse, la Barcelona (marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică), câte trei spre Madrid (luni, miercuri şi vineri) şi Zaragoza (marţi, joi şi sâmbătă), câte două spre Valencia (marţi şi sâmbătă) şi Alicante (miercuri şi duminică) şi câte una spre Palma de Mallorca (sâmbătă).
Spre Belgia vor fi cinci curse, la Charleroi (marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică), iar spre Olanda, trei curse, la Eindhoven (marţi, joi şi sâmbătă).
„Pentru detalii referitoare la zborul pentru care şi-au achiziţionat bilete de avion, recomandăm pasagerilor să menţină legătura cu operatorul aerian. Totodată, având în vedere situaţia generată de pandemia de Covid-19, pasagerii trebuie să se prezinte la birourile de check-in din aeroport cu 3 ore înainte de zbor, să respecte toate măsurile de distanţare socială, măsurile sanitare obligatorii de purtare a măştii şi toate instrucţiunile personalului aeroportuar”, se mai arată în comunicat.
Celebrităţi din întreaga lume readuc culoarea roz la modă, realizând fotografii îmbrăcate în haine în nuanţe de roz.
Iniţiatoarea trendului este actriţa Jodie Comer din serialul „Killing Eve”, care a devenit populară în 2020.
Într-unul dintre episoade, eroina ei, Villanelle apare într-o rochie spectaculoasă din tul, într-o culoare roz profundă. Nu a trecut mult timp până când această imagine a fost imitată de vedete din lumea întreagă.
Tendința a fost urmată de cântăreţele Rihanna, Jennifer Lopez, Rita Ora, de surorile lui Kim Kardashian, Kylie şi Kendall Jenner, prezentatoarele TV Amanda Holden şi Laura Whitmore.
În luna mai, doamnele din întreaga lume au început să-şi vopsească părul roz în masă în timpul izolării sociale din cauza pandemiei.
Experţii au remarcat că cererile pentru vopseaua de păr roz au ibucnit după ce au fost folosite de celebrităţi de calibrul Dua Lipa şi Taylor Swift.
Organizatorii Festivalului de Artă Stradală din Sibiu (SISAF) au anunţat că 11 artişti şi grupuri din România, Franţa şi Ucraina au fost aleşi, în urma selecţiei proiectelor, să participe la ediţia din acest an, care va avea loc în perioada 10 – 16 august.
Sursa foto: Sibiu International Street ART Festival/Facebook
„Cu toţii aveam o viziune puternică asupra viitorului, dar ceea ce ne-a învăţat 2020 este că ‘schimbarea este singura constantă’. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să rămânem în armonie cu noi înşine şi să ne întoarcem la origini. Să construim împreună o lume mai bună, mai luminoasă şi colorată! We got the power!”, transmit organizatorii SISAF despre conceptul ediţiei din acest an.
La Sibiu au confirmat prezenţa câţiva dintre cei mai cunoscuţi artişti de artă stradală din România – Pisica Pătrată, Sweet Damage Crew, John.S sau Kaps Crew, dar şi alţi artişti apreciaţi, ATOMA (Andreea Toma), Lucian Sandu-Milea şi Homeboy.
SISAF se organizează de şase ani. Galeria de Street Art în aer liber din Sibiu, ce însumează acum 84 de lucrări şi 8.100 mp de culoare, va fi completată, în acest an, cu noi murale cu tema ediţiei – #Origins.
Alte 420 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost raportate de la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, numărul total al îmbolnăvirilor ajungând vineri la 28.166.
La ATI, în acest moment, sunt internaţi 224 de pacienţi. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 20.433 au fost externate. Dintre acestea, 19.545 sunt pacienţi vindecaţi, iar 887 – asimptomatici externaţi la 10 zile după depistare.
De asemenea, În ultimele 24 de ore au murit în România 21 persoane din cauza noului coronavirus. Până vineri, 1.708 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.
„În intervalul 02.07.2020 (10:00) – 03.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 21 decese (12 bărbaţi şi 9 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Argeş, Bacău, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Mehedinţi, Bucureşti, Prahova, Sibiu şi Tulcea„, precizează GCS.
Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 7 decese la categoria 60-69 ani, 8 decese la categoria 70-79 ani şi 4 decese la persoane de peste 80 de ani.
Potrivit sursei citate, toate decesele sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.
Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 747.592 de teste, arată GCS.
În Germania, încă şapte români infectaţi cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor cetăţenilor români din afara ţării din cauza COVID-19 ajungând la 122, informează, vineri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).
Potrivit GCS, 4.995 de cetăţeni români din diaspora au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-CoV-2: 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franţa, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina şi Suedia.
De la începutul pandemiei şi până în prezent, 122 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au decedat – 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, câte unul în Suedia, Elveţia, SUA şi Brazilia.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 72 au fost declaraţi vindecaţi: 50 în Germania, 10 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.
Licitaţia de Artă Contemporană şi Postbelică „Frumuseţea salvează lumea”, eveniment caritabil dedicat cauzei umanitare a Crucii Roşii Române, va avea loc astăzi, de la ora 19:30, online, pe platforma Artmark Live.
Potrivit unui comunicat al Crucii Roşii Române, în cadrul licitaţiei, alături de cele 154 de opere ale artei contemporane, vor fi vândute 24 de lucrări realizate de artişti români contemporani care şi-au donat operele pentru susţinerea programelor sociale de ajutorare a persoanelor nevoiaşe afectate de pandemia de COVID-19.
„Într-o perioadă în care România este greu încercată, 24 de artişti români s-au solidarizat cu misiunea umanitară a Crucii Roşii Române, aceea de a alina suferinţa umană venind în ajutorul celor mai afectaţi de efectele pandemiei COVID-19 – donându-şi propriile creaţii.
Este un gest profund de bunătate şi responsabilitate, care ne aduce aminte de faptul că, de-a lungul istoriei sale, Crucea Roşie Română s-a bucurat în cele mai dificile momente de încrederea şi susţinerea artiştilor români. Transmit cele mai calde mulţumiri şi admiraţia mea oamenilor de cultură care fac posibilă această licitaţie caritabilă de obiecte de artă”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general al Crucii Roşii Române.
Printre artiştii care au ales să susţină cauza Crucii Roşii Române se numără:
Şerban Savu, care semnează o lucrare reprezentativă pentru actuala perioadă – „Patrula” şi care porneşte în licitaţie de la 6.000 de euro;
Marius Bercea, care este prezent cu una dintre cele mai valoroase lucrări în cadrul evenimentului – „After Dinner Critique”, cu un preţ de pornire de 9.000 de euro;
Ioan Sbârciu impresionează cu „Don Quijote” care va intra în licitaţie de la preţul de 6.000 de euro.
Acestora li se alătură Felix Aftene, Mircea Cantor, Dana şi Ştefan Maitec sau Andrei Gamarţ.
Proiectul „Moștenitorii României muzicale”, care a pornit în 2018, a însemnat până în prezent 9 recitaluri și concerte la Sala Radio, susținute de tineri muzicieni români cu o importantă carieră internațională, dar și un dublu CD apărut în 2019 la Editura Casa Radio.
Din 2020, „Moștenitorii României muzicale” înseamnă și o bursă de 4000 euro, oferită cu generozitate de Rotary Club Pipera, cu atât mai importantă într-un an când muzicienii sunt afectați de pandemia COVID-19.
În concursul pentru obținerea acestei burse s-au înscris 24 de tineri muzicieni cu vârste între 16 și 24 ani, aplicațiile fiind transmise exclusiv online.
Juriul care a analizat aceste aplicații este alcătuit din personalități ale vieții muzicale românești: violonistul Alexandru Tomescu, solist concertist al Orchestrelor Radio, Liliana Staicu, director al Orchestrelor și Corurilor Radio, violonistul Răsvan Dumitru, șef partidă vioara a doua în cadrul Orchestrei Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca și membru al Cvartetului Arcadia, Valentina Băințan, producător TVR și Cristina Comandașu, manager Radio România Muzical.
Membru delegat din partea Clubului Rotary Pipera: Dan Popescu, vicepreședinte al clubului și președinte al Comisiei de planificare strategică a districtului Rotary International 2241.
În 29 iunie 2020, juriul a stabilit 4 finaliști, și dintre aceștia, a fost ales câștigătorul bursei.
Câștigător al Bursei „Moștenitorii României muzicale” a fost desemnat pianistul Cadmiel Boțac. În vârstă de 23 ani, Cadmiel Boțac este în prezent masterand la Academia de Muzică și Arte din Viena, după studii la Sighetu-Marmației și Cluj-Napoca.
Deține o listă impresionantă de premii naționale și internaționale, fiind invitat deja regulat în stagiunile de concerte românești, în calitate de solist-concertist. Un talent ieșit din comun, cu o tehnică impecabilă și înțelegere a actului muzical, Cadmiel Boțac deține toate datele pentru o carieră artistică de înalt nivel internațional.
Bursa pusă la dispoziție de Clubul Rotary Pipera îi va permite lui Cadmiel să-și achiziționeze un pian pentru studiu, pe care nu l-a avut niciodată în proprietate până acum.
Ca parte a bursei sale, Cadmiel Boțac va susține un recital la Sala Radio. Mai mult, va susține și un concert alături de Orchestra Națională Radio, iar înregistrările de studio pe care le-a realizat pentru Radio România Muzical ca parte a premiului câștigat în 2018 la Concursul internațional de pian „Transilvania” de la Brașov, vor fi incluse pe un disc al Editurii Casa Radio ce va apărea în 2021.
Luând în considerare încurajarea cât mai multor talente românești, ținând cont și de nivelul profesional ridicat al tinerilor muzicieni care au ajuns în finală, juriul a decis să acorde și alte beneficii pentru aceștia.
Pianista Kira Frolu, în vârstă de 20 ani, în prezent studentă la Academia Regală de Muzică din Londra, va fi invitată să susțină un concert alături de Orchestra de Cameră Radio, dar și alături de Cvartetul Arcadia, în cadrul Festivalului „Toamna muzicală clujeană”, precum și un concert în cadrul stagiunii Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca.
Contrabasistul Vlad Rațiu, în vârstă de 23 ani, este invitat să realizeze o sesiune de înregistrări speciale la Sala Radio și de asemenea, să susțină un concert alături de Orchestra de Cameră Radio.
Violoncelistul Cornelius Zirbo (22 ani) va fi solistul Orchestrei Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca într-un concert din stagiunea viitoare și va realiza o serie de înregistrări speciale în studiourile Radio România.
Toți finaliștii vor fi invitați să susțină recitaluri în seria „Concertelor roz” organizate de Radio România Muzical și Orchestrele Radio România, de asemenea, vor fi invitați în emisiunile Radio România Muzical.
Desigur, programarea tuturor concertelor și recitalurilor depinde de situația concretă determinată de pandemia COVID-19 și va fi comunicată ulterior.
Muzica românească are viitor doar prin cei care duc mai departe tradiția performanței și profesionalismului.
În perioada 1-30 iunie, Radio România a organizat o ediţie exclusiv online a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova. Vreme de o lună, festivalul a adus în casele ascultătorilor atmosfera sărbătorii festivaliere şi s-a bucurat de o numeroasă audienţă online.
Pasionaţi de fascinanta lume a spectacolelor sonore, oameni din România şi din întreaga lume au avut oportunitatea de a asculta online pe www.grandprixnova.ro sau www.eteatru.ro 39 de producţii selectate în cele trei secţiuni ale festivalului: Drama, Short Forms şi Binaural.
Între 24 şi 28 iunie participanţii au avut oportunitatea să se întâlnească online cu membrii juriului pentru dezbaterile dedicate fiecărei secţiuni a competiţiei. Timp de cinci zile, înregistrarea discuţiilor transmisă pe Facebook a marcat un număr record de vizualizări, unele dezbateri fiind urmărite de mai mult de 6.000 de persoane.
Marţi, 30 iunie, în transmisia live pe pagina de Facebook Grand Prix Nova România, au fost anunţaţi câştigătorii ediţiei a VIII-a a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.
Câştigătorii GPN #online 2020 sunt:
RADIO DRAMA category
The Ears Game (Czech Radio – Cehia) – Author & Director: Jiří Adámek
Holidays from Suicide (Swiss Radio and Television – Elveţia) – Authors & Directors: Birgit Kempker and Anatol Atonal
101 FM (Radio România – România) – Director & Sound engineer: Mihnea Chelaru
SHORT FORMS category
The Painting – Director’s Cut (Canada) – Autor, Director & Sound engineer: Neil Sandell
Earthquake (HRT Radio – Croaţia) – Director: Dario Harjaček
People’s House (Radio România – România) – Director: Ilinca Stihi
Letter to Irma (Le Labo Radio Télévision Suisse Espace 2 – Elveţia)- Directors & Sound engineers: Benoit Bories and Aurélien Caillaux
Dreamways (Geräuschkulisse – Germania) – Directors & Sound engineers: Martina Weber, Lena Löhr, Carina Pesch
Premiul special al juriului – Zurab Kandelaki (Georgian Public Radio – Georgia)
Importanţi specialişti din domeniu, membrii juriului au colaborat de la distanţă, prin video-conferinţe de evaluare şi decizie. Juriul a fost format din cinci personalităţi ale creaţiei radiofonice internaţionale, producători de radio sau artişti ai spectacolului sonor premiaţi la nivel internaţional.
Preşedintele juriului, Bernard Clarke (artist, producător la RTÉ lyric fm Irlanda) a fost secondat de Soila Valkama (regizoare, dramaturg şi actriţă din Finlanda), Dimtriy Nicolaev (regizor rus, autor de spectacole sonore şi ars acustica), Ulrich Bassenge (artist german independent, deţinător a două trofee Grand Prix Nova în 2019 şi 2016) şi Attila Vizauer (regizor, redactor şef al redacţiei Teatrul Naţional Radiofonic).
Împreună au decis palmaresul GPN #online 2020.
PremiileTeatrului Naţional Radiofonic
Radio România oferă anual distincţii pentru cele mai valoroase prestaţii actoriceşti ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent ca gest de recunoaştere şi apreciere a valorii artiştilor cu care colaborăm. Premiile anului 2020 sunt:
Premiul pentru debut „Ilinca Tomoroveanu” – Nicoleta Lefter, pentru rolul Onda, din spectacolul Frumoasa adormită şi trezită de Alexandra Ares, regia artistică Diana Mihailopol.
Cea mai bună interpretare feminină – Gabriela Popescu, pentru rolul Anastasia din spectacolele Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii şi Anastasia Dicescu – Aria destinului de Magda Duţu şi Manuella Popescu, regia artistică: Petru Hadârcă.
Cea mai bună interpretare masculină – Ion Caramitru, pentru rolul Hamlet, din spectacolul Hamlet de William Shakespeare, regia artistică: Mihai Lungeanu.
Rata de promovare (înainte de contestaţii) înregistrată de absolvenţii studiilor liceale şi care au susţinut probele examenului de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2020, atât din promoţia curentă, cât şi din promoţiile anterioare este de 62.9%.
Pentru promoţia curentă, rata de promovare este 71.4%, iar pentru promoţiile anterioare – 25.00%
În sesiunea iunie-iulie 2020, au promovat 92.930 de candidaţi, dintr-un total de 147.790 candidaţi prezenţi. Dintre aceştia, 86.140 de candidaţi sunt din promoţia curentă, iar 6.790 de candidaţi sunt din promoţiile anterioare.
232 de candidaţi au obţinut media 10.
Pe discipline de examen, situaţia candidaţilor cu note de 10 este următoarea:
1.927 au obţinut nota 10 la proba de Limba şi literatura română;
209 au obţinut nota 10 la proba de Limba şi literatura maternă;
5.624 au obţinut nota 10 la proba obligatorie a profilului (Matematică – 2.241 / Istorie – 3.383)
6.799 au obţinut nota 10 la proba la alegere a profilului şi a specializării.
Procente de promovare peste 70% s-au înregistrat în următoarele judeţe: Cluj (77.8%), Sibiu (71.8%), Iaşi ( 71.4%) şi Braşov (71.00%). În Capitală, rata de promovare s-a situat la 70%.
Judeţele în care ratele de promovare au fost sub 50%: Ilfov (32.2%), Giurgiu (42.4%), Mehedinţi (47.8%) şi Gorj (49.7%).
Nota minimă de promovare, pentru fiecare disciplină, este 5, iar media finală pentru promovarea examenului este minimum 6. Procentul de promovare s-a calculat din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.
Rezultatele (înainte de contestaţii) au fost afişate astăzi, 30 iunie, la ora 12:00, atât în centrele de examen, cât şi pe pagina web dedicată.
Contestaţiile pot fi depuse atât în format fizic, cât şi electronic, în zilele de 30 iunie, în intervalul orar 16:00 – 19:00 şi pe data de 1 iulie, în intervalul orar 8:00 – 12:00.
Rezultatele finale vor fi anunţate duminică, 5 iulie.
La etapa specială a examenului de Evaluare Naţională s-au înscris 216 absolvenţi ai clasei a VIII-a, conform situaţiei centralizate până la această oră de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Examenul începe luni, 29 iunie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română (192 de candidaţi înscrişi). Marţi, 30 iunie, se desfăşoară proba la Matematică (206 candidaţi înscrişi), iar miercuri, 1 iulie, va avea loc proba la Limba şi literatura maternă (9 candidaţi înscrişi).
La nivelul judeţului Sibiu sunt 3 candidaţi care vor susţine EN8 în etapa specială, la limba şi literatura română şi matematică.
Probele încep la ora 9:00 şi se vor desfăşura în 60 de centre de examen din 37 de judeţe.
Potrivit situaţiilor transmise de către inspectoratele şcolare, la nivelul judeţelor Arad, Covasna, Ilfov, Mehedinţi şi Tulcea nu au fost situaţii care să determine organizarea acestei etape speciale.
Primele rezultate se vor afişa joi, 2 iulie, până la ora 12:00, în centrele de examen. Contestaţiile pot fi depuse în ziua de 2 iulie, în intervalul orar 14:00 – 20:00. Acestea pot fi depuse/transmise şi prin mijloace electronice. Rezultatele finale vor fi afişate sâmbătă, 4 iulie.
Media generală obţinută în urma susţinerii Evaluării Naţionale are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a.
Astăzi, la ora 11:00, la Rădăuți-Prut, s-a atins vârful maxim de viitură. În acest moment, se înregistrează 875 cm (cu circa 275 cm peste COTA DE PERICOL.) și este în scădere.
La stația Oroftiana, nivelul apei este în continuare în scădere și se situează cu 70 cm sub COTA DE PERICOL.
Apele Române monitorizează îndeaproape situația hidrologică de pe râul Prut. Echipele de intervenție au intensificat acțiunile de supraveghere a liniei de apărare de pe malul drept al râului Prut, județul Botoșani.
În localitatea Rădăuți-Prut, personalul de la Apele Române Prut-Bârlad a montat noaptea trecută linia de apărare formată din diguri mobile și saci cu nisip.
Prin acumularea Stânca-Costești se tranzitează și se atenuează unda de viitură.
BAZINUL HIDROGRAFIC JIU
În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat precipitații abundente de circa 175 l/mp la stația hidrometrică Câmpu lui Neag, din județul Hunedoara, de pe râul Jiu. La stația hidrometrică Câmpu lui Neag a fost depășită cota de pericol.
Echipele Apelor Române Jiu intervin cu utilajele din dotare în zona Câmpu lui Neag pentru deblocarea albiei și asigurarea secțiunilor de scurgere pe cursurile de apă.
În zonă s-au înregistrat pagube importante. În localitatea Aninoasa, echipele Apelor Române intervin împreună cu cele ale ISUJ pentru evacuarea apelor din gospodăriile inundate.
Bârfa este o atitudine des întâlnită, o atitudine care nu doar deranjează, dar poate produce uneori chiar un rău iremediabil. Totodată, aceasta nu reprezintă o simplă informare, așa cum este deseori prezentată și nu este nici o conversație obișnuită deoarece, de obicei, „informația” este spusă cu intenția de a denigra și a produce un rău altei persoane. Uneori, poate să pară o remarcă binevoitoare, însă ea atacă persoana în mod indirect.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), motive pentru care oamenii manifestă interes crescut față de viața personală sau profesională a altora pot fi diverse, însă pot fi remarcată 7 cauze principale, precum:
lipsa de ocupație, obișnuința de a se compara cu alții,
invidia și dorința de răzbunare, neputința de a rezolva sau accepta o situație,
stima de sine scăzută și sentimente de inferioritate pe care persoana vrea să le „mascheze” prin punerea în inferioritate a celor din jur,
mecanismul de apărare emoțional, menit să mute atenția de la aspectele nerezolvate din viața lor personală
mecanismul de apărare emoțional, menit să „consoleze” persoana cu ideea că problemele ei sunt mai mici decât ale altora.
„Atunci când suntem tineri – cu cât suntem mai tineri! – suntem plini de energie, avem visuri mărețe, obiective, motivație și încredere în viață, în reușită. Suntem așa deoarece încă nu suntem pe deplin ”virusați” de părerile celor din jur, de negativism, perfecționism, criticism, de modelul lor de neîncredere, indolență, delăsare etc.
Cu cât înaintăm în viață, cu atât riscul să devenim bârfitori (din motive de frustrări nerezolvate) crește. Ca atare, putem spune că bârfa este mai degrabă un Semn de Bătrânețe. Atunci când ”bârfitorul ”este totuși tânăr în buletin, putem lua în calcul o bătrânețe emoțională.
În opoziție, un Semn de Tinerețe ar fi construirea unor atitudini de tipul: acceptare, joc, bucurie, prietenie, colaborare, liniște interioară, renunțarea la compararea cu alte persoane, renunțarea la ”gura lumii”, asumarea responsabilității pentru propriile decizii, comportamente, respectiv rezultate obținute în viață”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
5 sfaturi pentru a nu fi afectați de bârfele din jurul nostru
Totodată, pentru a ieși din acest cerc vicios și nu pune la suflet negativitatea cauzată de bârfa din jurul nostru, specialistul ne recomandă următoarele:
Acceptă și înțelege motivul bârfei având ca sursă, de cele mai multe ori, o rană emoțională nerezolvată.
Dacă ești tu cel care ești tentat să bârfești, alege să-ți ocupi timpul cu lucruri mai utile pentru creșterea ta personală și caută o cale să-ți vindeci rănile emoționale.
Când alții bârfesc în jurul tău, schimbă subiectul și direcționează discuția către aspecte pozitive, utile.
Dezvoltă recunoștință pentru toate persoanele pe care le întâlnești în viață deoarece, fiecare te ajută în felul său să crești.
Klaus Iohannis: „Apar din ce în ce mai multe fenomene meteo extreme şi în ţara noastră!”
Foto: Sursa foto: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Publicat de Andra Radu,
24 iunie 2020, 15:34 / actualizat: 24 iunie 2020, 17:35
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, alături de Guvern, va face demersuri pentru ca proiectele finanţate din fonduri europene, menite să prevină schimbările climatice, să fie implementate în România, inclusiv în vederea combaterii unor fenomene extreme, precum inundaţiile din ultima perioadă.
În acest context, şeful statului a pledat pentru conservarea fondului forestier şi campanii susţinute de împădurire, subliniind că trebuie depăşită mentalitatea conform căreia ar fi suficientă construirea de noi diguri pentru a stopa inundaţiile.
„O parte semnificativă din fondurile europene de care va beneficia România în următorul exerciţiu bugetar 2021 – 2027 va trebui să fie direcţionată către proiecte legate de combaterea schimbărilor climatice, aşa numitul Pachet Green Deal, propus de Comisia Europeană. Împreună cu Guvernul, vom face demersurile necesare astfel încât proiecte de acest tip să poată fi implementate şi să aibă drept efect prevenirea unor inundaţii similare cu cele din aceste zile sau chiar unele mult mai grave. Această schimbare de mentalitate despre care vorbeam este obligatoriu să aibă loc acum pentru a evita aceste drame pe care oamenii le trăiesc în fiecare an când avem ploi abundente”, a arătat Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
El a atras atenţia asupra faptului că inundaţiile cu consecinţe grave sunt fenomene „care se repetă frecvent” în România şi că este necesară o pregătire mult mai bună în vederea gestionării lor.
Potrivit preşedintelui, conservarea fondului forestier şi campanii susţinute de împădurire sunt „soluţii aflate la îndemână, care au nenumărate efecte benefice atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru protecţia malurilor cursurilor de apă” din perspectiva combaterii inundaţiilor.
„Ceea ce vedem acum este consecinţa amplificării schimbărilor climatice şi a ignorării timp de ani de zile a acestor pericole. Odată cu schimbările climatice, apar din ce în ce mai multe fenomene meteo extreme şi în ţara noastră. Luna iunie, de exemplu, a acestui an a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundaţii severe şi numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. Este imperativă o schimbare rapidă de abordare pentru a putea răspunde eficient unor situaţii de o asemenea amploare. Va trebui să depăşim mentalitatea că e suficient să construim încă câteva diguri pentru a stopa inundaţiile. Digurile nu sunt suficiente”, a mai spus Iohannis.
Programarea neuro-lingvistică (acronim internațional: NLP, după denumirea din engleză: Neuro-linguistic programming) este un ansamblu coordonat de cunoștințe și practici din domeniul psihologiei, creat de Richard Bandler și John Grinder în California, Statele Unite, în anii 1970.
Creatorii săi pretind o conexiune dintre procesele neurologice (neuro-), limbă (lingvistic) și modele de comportament învățate prin experiență (programare), și că acestea pot fi modificate pentru a atinge țeluri specifice în viață.
În același timp, sunt destui oameni care încă nu au încredere în NLP ca știință și o consideră o formă mai degrabă de manipulare decât de vindecare.
Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), NLP poate fi rezumat ca fiind capacitatea de a ne controla stările interioare prin dirijarea propriului creier, având ca obiective următoarele: gestionarea emoțiilor, vindecarea experiențelor traumatice, depășirea convingerilor limitative, creșterea stimei de sine, rezolvarea conflictelor etc.
„În cei 7 ani de când studiez și practic NLP-ul, am ajuns o concluzie paradoxală: NLP nu este un set de tehnici de manipulare sau de vindecare, dar în același timp pot fi folosite și ca tehnici de manipulare, dar și de vindecare. Întreaga abordare a programării neurolingvistice (NLP) cu tot setul de tehnici nu este în esență nici bun, dar nici rău. Ceea ce îl definește ca fiind una sau alta este intenția celui care o folosește.
Ca orice pe lumea asta, un lucru capătă o nuanță, abia în momentul în care omul decide cum să o folosească. Să luăm focul spre exemplu. Când l-a descoperit omul, a realizat că poate să se încălzească, să se protejeze de prădători și să își pregătească hrana. Ulterior, tot omul a realizat că poate provoca incendii prin care să facă rău. Putem spune, prin urmare, că Focul este rău? Sau că este bun? Nici una, nici alta.
Doar există și atât! Focul capătă o semnificație diferită, în funcție de cum decide omul să îl folosească. Știu că există persoane care caută să învețe tainele psihologiei, indiferent de abordarea din care vine, pentru a manipula. Asta este adevărul și momentan nimic nu schimbă realitatea asta; și nu putem învinui psihologia pentru intențiile oamenilor”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Totodată, specialistul afirmă că intențiile oamenilor sunt diferite și fiecare are o motivație intrinsecă, independentă de exterior și complet în afara controlului nostru.
„Tot ce putem controla sunt gândurile, credințele, emoțiile și acțiunile proprii. De asemenea, putem alege să întoarcem spatele celor care vedem și simțim că au intenții necurate și să ne vedem de viață. Putem alege să eliminăm relațiile toxice, oamenii și situațiile toxice din viața noastră. În final, putem alege să ne înconjurăm de oameni care să aducă plus de valoare în viața noastră”, continuă psihologul.
Orice lucru poate fi folosit ca o tehnică de manipulare, dacă …
Atât NLP-ul, cât și orice alt lucru în această lume pot fi folosite oricând ca mijloace de manipulare, însă potrivit psihologului Andra Tănăsescu, manipularea psihologică negativă funcționează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
1. Alegi să te lași dus cu zăhărelul, pentru că este mai ușor.
„Cei mai mulți se lasă manipulați, nu pentru că sunt proști, nu pentru că sunt ușor influențabili, ci pentru că sunt leneși. Este mult mai ușor să lăsăm pe altcineva să gândească și să ia decizii pentru noi. Și pentru că nu vrem să facem vreun efort, mergem după ceilalți, chiar dacă asta ne provoacă nefericire și insatisfacții.
Celălalt motiv? Dincolo de o posibilă doză de masochism, adevărul este că nu vrem să fim respinși sau judecați. Dacă majoritatea trage într-o direcție, din dorința de a fi acceptați și incluși, vom merge mai degrabă cu turma decât să alegem să avem credințe diferite, pe cont propriu. Este pur și simplu „mai simplu” așa”, declară psihologul Andra Tănăsescu.
2. Nu vrei să îți asumi nici o responsabilitate.
„Pe lângă lejeritatea și acceptarea socială pomenite mai devreme, lipsa de asumare este regină. Cum să ne asumăm noi riscul de a o da în bară? Cum să ne asumăm resposabilitatea pentru o posibilă greșeală? Cum să recunoaștem că greșim, în cazul în care ce ne-am propus nu merge? Este mult mai simplu să arătăm cu degetul. Să lăsăm riscul pentru alții.
În timp ce alții fac eforturi și riscă zi de zi, mulți stau în confortul casei lor, departe de a fi expuși oricărui risc de a fi văzuți. Și din spatele ecranelor, comentează acțiunile și efortul celor din Arenă. Iar asta nu se întâmplă doar acum. Asta a fost dintotdeauna. Oamenii se dau rotunzi puțin prea mult, îi critică prea ușor și prea repede pe ceilalți, când mulți dintre ei stau în pat, cu ochii în tavan.
Cine știe să vadă dincolo de gălăgia provocată, va ști că este doar zgomot, fără nici un pic de conținut. Cei care aleg calea ușoară, vor alege să asculte zgomotul pentru că este mai simplu”, adaugă psihologul.
3. Rămâi în ignoranță și lipsă de cunoaștere.
„Mulți oameni mi-au spus „NLP-ul este folosit pentru manipulare, nu vreau să am de-a face cu așa ceva!” Haideți să îi întreb încă o dată: Dacă nu știi cu ce se mănâncă NLP-ul, cum știi că e manipulare? Cum știi că folosește NLP și nu altceva? Cum știi să te protejezi, dacă nu știi ce folosește? E mai bine să ieși pregătit în Arenă, decât să pretinzi că știi, când de fapt nu ai habar.
Da, poate fi folosit cu scopuri negative, însă atâta timp cât știi și recunoști ce folosește, cum te-ar mai putea manipula? Tu știi deja ce vrea să facă și ai puterea (cunoașterii) de a te proteja. În plus, ai în mâini uneltele NLP prin care poți să îți creezi viața după bunul plac; evident, ținând cont de ecologia sistemului din care faci parte”, este de părere specialistul.
4. Pierzi conexiunea cu propria persoană.
„Chiar și fără studii de psihologie, poți să simți când cineva îți vrea răul, dacă ești prezent și în conexiune cu tine. Când ești aliniat cu propria persoană, nimic nu te va putea influența să îți schimbi viața în rău. Vei accepta numai ce este spre binele tău și al celor din jurul tău. Cum? Simplu! Știi ce vrei, ce ți se potrivește, ce îți aduce bucurie. Și asta este tot ce accepți în viața ta!
Este imposibil să fii dus de nas atunci când știi foarte clar cine ești, care îți sunt plusurile și minusurile și care este tipul de viață potrivit pentru tine. În concluzie, ai posibilitatea să alegi cine vrei să fii. În fiecare moment, la fiecare pas. Întrebare este, cine vrei să fii?”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).
ANM a emis o avertizare Cod portocaliu de furtuni, valabilă până marţi dimineaţa în mai mult de jumătate din ţară, precum şi o atenţionare Cod galben de instabilitate atmosferică în 14 judeţe.
Conform prognozei, în intervalul 22 iunie, ora 10:00 – 23 iunie, ora 10:00, în Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, în Moldova şi în zona montană a Olteniei şi Munteniei, vor fi perioade cu averse torenţiale şi se vor acumula cantităţi de apă de peste 40 l/mp şi pe arii restrânse 50 – 80 l/mp. De asemenea, se vor semnala intensificări ale vântului, vijelii, descărcări electrice şi grindină.
Totodată, până marţi, la ora 10:00, va fi în vigoare o atenţionare Cod galben de vreme, iar în Dobrogea, Muntenia şi local în Oltenia vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torenţiale, grindină şi vijelii. Cantităţile de apă vor depăşi 20 – 25 l/mp şi, pe arii restrânse, 40 – 50 l/mp.
În acelaşi timp, în intervalul 23 iunie, ora 10:00 – 25 iunie, ora 10:00, instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată în întreaga ţară pe fondul actualizării Codului galben de vreme rea.
Astfel, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torenţiale, grindină şi vijelii. Cantităţile de apă vor depăşi 25 – 30 l/mp şi, izolat, 40 – 60 l/mp, îndeosebi în nord, centru, nord-est şi în zonele de munte.
ANM precizează că, în funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, va actualiza avertizările emise luni.
Conform unui grup de oameni de știință din Germania, apa înseamnă viaţă şi sănătate, iar un pahar de apă consumat pe stomacul gol este extrem de important pentru metabolismul nostru, pentru sănătatea pielii și a părului.
Specialiștii au efectuat un studiu, în cadrul căruia au monitorizat un grup de voluntari, care consumau zilnic câte un pahar de apă pe stomacul gol. La sfârșitul experimentului s-a remarcat o accelerare cu 20% a metabolismului voluntarilor.
Apa s-a dovedit a fi un aliat bun şi pentru piele, menținând elasticitatea pielii. Participanții la studiu au observat, de asemenea, o ameliorare generală a calităţii tenului, a epidermei în ansamblu, au dispărut petele roşii şi iritaţiile cutanate, iar starea tenulului feței s-a îmbunătățit radical, iar părul a devenit mult mai strălucitor.
Klaus Iohannis a declarat că doreşte o sumă considerabil mai mare pentru România în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene şi condiţii de implementare favorabile pentru ţara noastră.
„În actualul exerciţiu bugetar, România a avut dreptul la 44 de miliarde de euro. Eu şi întreaga echipă a României ne luptăm ca să obţinem o sumă considerabil mai mare pentru următorul exerciţiu bugetar şi, de asemenea, ne luptăm ca să obţinem condiţii de implementare favorabile pentru România.
Asta înseamnă bani pentru dezvoltare economică, pentru mediul de sănătate, pentru autostrăzi şi pentru căi ferate, pentru apă şi canalizare, pentru educaţie, pentru energie regenerabilă şi multe alte lucruri.
Cred că este evident că România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din Uniunea Europeană. Aceasta este ambiţia noastră şi în continuare ne vom întâlni într-un format fizic în Consiliul European, probabil la mijlocul lunii iulie, când voi continua să mă implic pentru a obţine cât mai mult pentru România”, a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
„Pe de altă parte, s-a văzut astăzi în videoconferinţă că încă este nevoie de destul de multe discuţii pentru a pune toate lucrurile la punct. Încă nu toată lumea este lămurită cum trebuie abordată suma finală pentru fondul de recuperare şi de asemenea trebuie să mai discutăm anumite condiţii în care se pot acorda aceste sume”, a mai punctat el.
În fiecare an, jumătate din copiii lumii (aproximativ un miliard) cad victime violenței fizice, sexuale sau psihice, suferind vătămări corporale, dizabilități și chiar pierzându-și viața, pentru că statele lumii nu au reușit să aplice strategiile pentru protecția copiilor.
Aceasta este situația conform unui raport publicat astăzi de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF, UNESCO, Reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru combaterea violenței împotriva copiilor și a Parteneriatului global Opriți Violența Împotriva Copiilor.
„Nu există nicio scuză pentru violența împotriva copiilor”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Pentru prevenirea violenței împotriva copiilor, dispunem de instrumente bazate pe dovezi. Îndemnăm toate țările să aplice aceste instrumente. Protecția sănătății și bunăstării copiilor este esențială pentru a proteja sănătatea și starea de bine a întregii populații a lumii, atât în prezent, cât și pe viitor”.
Raportul global privind prevenirea violenței împotriva copiilor 2020 este primul de acest tip și urmărește progresele înregistrate în 155 de state prin raportare la cadrul „INSPIRE” – șapte strategii pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor. Raportul semnalează că, în toate țările, este necesară amplificarea eforturilor de aplicare a acestor strategii. Deși în aproape toate țările (88%) există legi pentru protecția copiilor împotriva violenței, mai puțin de jumătate dintre țări (47%) au declarat că aceste legi sunt aplicate temeinic.
În premieră, raportul cuprinde estimări privind numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani care au fost uciși. Anterior, estimările aveau la bază date care includeau tinerii cu vârste între 18 și 19 ani. Raportul arată că aproximativ 40.000 de copii au fost uciși.
„Violența împotriva copiilor a fost mereu un fenomen generalizat, dar acum situația poate deveni mult mai gravă”, a spus Henrietta Fore, Director Executive la UNICEF. „Oprirea activităților economice și sociale, închiderea școlilor și restricționarea libertății de mișcare au făcut ca mulți copii să rămână izolați împreună cu cei care îi supun abuzurilor, fiind lipsiți de mediul protector oferit în mod normal de școală. Este nevoie urgentă să se amplifice eforturile de protecție a copiilor în prezent și pe viitor, inclusiv prin declararea asistenților sociali ca lucrători esențiali și prin îmbunătățirea liniilor de asistență telefonică pentru copii.”
Progresele diferă mult de la țară la țară
Dintre strategiile INSPIRE, progresele cele mai mari s-au înregistrat în creșterea participării școlare, 54% dintre țări raportând un număr suficient de copii care au beneficiat de măsuri în acest sens.
Între 32% și 37% dintre țări consideră că victimele violenței au acces la servicii de sprijin, în timp ce 26% dintre țări oferă programe de asistență pentru părinți și tutori; 21% dintre țări aplică programe de modificare a normelor dăunătoare; 15% dintre țări au introdus modificări pentru a asigura un mediu fizic sigur pentru copii.
Cu toate că majoritatea țărilor (83%) dispun de date privind violența împotriva copiilor la nivel național, doar 21% dintre acestea folosesc aceste date ca referință pentru stabilirea unor ținte naționale privind prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor.
Aproximativ 80% dintre țări au planuri de acțiune și politici naționale, dar doar o cincime au planuri integral finanțate sau cu obiective măsurabile. Lipsa finanțării, combinată cu deficitul de competențe profesionale, reprezintă factori care contribuie la această situație, dar și motive pentru implementarea lentă a acestor planuri și politici.
Combaterea COVID-19 și impactul asupra copiilor
„În timpul pandemiei de COVID-19, când școlile au fost închise, am observat creșterea violenței și mesajelor care instigă la ură online, aici fiind incluse și actele de bullying. În prezent, pe măsură ce școlile se redeschid, copiii își exprimă temerile legate de întoarcerea la școală”, a afirmat Audrey Azoulay, Director General al UNESCO. „Ne revine responsabilitatea colectivă de a ne asigura că școlile sunt medii sigure pentru toți copiii. Trebuie să gândim și să acționăm împreună pentru a opri violența în școală și în societate”.
Măsurile de limitare a circulației persoanelor, inclusiv închiderea școlilor, au redus relațiile familiilor și indivizilor cu persoanele care le acordau asistență – prieteni, familia extinsă sau specialiști în diverse domenii. Această situație reduce și mai mult capacitatea victimelor de a face față crizei și de a se adapta la noile rutine de viață. S-a remarcat creșterea numărului de apeluri la liniile telefonice de asistență în situații de abuz împotriva copiilor și de violență comisă de partenerii de viață.
În timp ce comunitățile online au devenit esențiale pentru continuarea educației, jocului și sprijinirii copiilor, s-a identificat o creștere a comportamentelor dăunătoare online, inclusiv a intimidării cibernetice, comportamentelor riscante și exploatării sexuale.
„În timp ce acest raport se afla în etapa de finalizare, măsurile de izolare și întreruperea serviciilor deja limitate de protecție a copiilor au exacerbat vulnerabilitatea copiilor în fața diverselor forme de violență”, a declarat Najat Maalla M’jid, Reprezentantul special al Secreterului General al ONU pentru combaterea violenței împotriva copiilor.
„Pentru a răspunde acestei crize, este esențial să existe un cadru de acțiune unificat și multisectorial în materia drepturilor copilului, cadru care impune mobilizarea puternică a guvernelor, cu implicarea donatorilor bilaterali/multilaterali, societății civile, sectorului privat și a copiilor. Punctele de vedere ale copiilor trebuie ascultate și luate în considerare cu adevărat, pentru a le asigura tuturor copiilor protecția la care au dreptul și posibilitatea de a prospera și a-și realiza potențialul maxim de dezvoltare”.
Accelerarea măsurilor de protecție a copiilor
OMS și partenerii săi vor continua să colaboreze cu statele lumii în vederea implementării depline a strategiilor INSPIRE, prin amplificarea coordonării, dezvoltarea și implementarea planurilor naționale de acțiune, colectarea datelor și consolidarea cadrelor legislative. Sunt necesare acțiuni la nivel global pentru a asigura tuturor statelor asistența financiară și tehnică de care au nevoie. Monitorizarea și evaluarea sunt cruciale pentru a determina măsura în care aceste eforturi de prevenție au efecte reale asupra tuturor celor care au nevoie de ele.
„Oprirea violenței împotriva copiilor este ceea ce trebuie și ceea ce putem să facem, o investiție inteligentă. A venit vremea să se finanțeze planuri naționale de acțiune cuprinzătoare prin care să se asigure protecția copiilor acasă, la școală, online și în comunitățile în care trăiesc”, a afirmat Dr. Howard Taylor de la Parteneriatul global Opriți Violența Împotriva Copiilor.
„Putem și trebuie să construim o lume în care fiecare copil să se poată dezvolta ferit de violență, devenind membru al unei noi generații de adulți care trăiesc vieți sănătoase și prospere”.
Alocațiile universale acordate copiilor, cum ar fi prestațiile financiare necondiționate sau transferurile fiscale, sunt critice în lupta împotriva sărăciei infantile și, cu toate acestea, nu sunt disponibile decât în 1 din 10 țări din lume, potrivit unui nou raport publicat astăzi de către Overseas Development Institute și UNICEF.
Raportul Universal Child Benefits: Policy Issues and Options [Alocațiile universale pentru copii: probleme/provocări și variante de politici] punctează faptul că, în țările cu venituri medii, acordarea unor alocații universale pentru copii reprezentând doar 1% din PIB poate contribui la reducerea cu 20% a sărăciei înregistrate la nivelul întregii populații.
În 15 state cu venituri ridicate, simpla acordare a alocațiilor universale pentru copii a permis reducerea sărăciei infantile cu 5 puncte procentuale, în medie. S-a demonstrat, de asemenea, că alocațiile universale pentru copii diminuează lipsurile și duc la îmbunătățirea bunăstării generale, a sănătății, a educației, a siguranței alimentare, a productivității și a capacității copiilor de a contribui la societatea și economia țării lor când ajung la maturitate.
„Investiția în copii reușește nu doar să schimbe viața acestora, ci și să ofere beneficii substanțiale comunităților lor și întregii societăți”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Mai mult ca niciodată acum, când criza economică provocată de COVID-19 amenință să șteargă ani întregi în care s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei, alocațiile universale acordate copiilor pot fi vitale. Acestea pot ajuta familiile vulnerabile să nu se adâncească în sărăcie și lipsuri și pot feri țările de un impact societal și economic catastrofic”.
Universalizarea prestațiilor sociale reduce riscul prezentat de evaluarea restrictivă a nevoii de ajutor acordat beneficiarilor, prin care unele familii aflate în dificultate rămân fără sprijin financiar, inclusiv din cauza unor erori de excludere. Universalizarea programelor de protecție socială, precum transferurile financiare sau fiscale, contribuie și la eliminarea stigmatizării ce afectează în general beneficiarii schemelor de prestații sociale.
„Alocațiile universale pentru copii joacă un rol critic în reducerea sărăciei, promovând totodată coeziunea socială și sprijinul public pentru garantarea protecției sociale. În țările în care sunt prevăzute alocații universale pentru copii, acestea reprezintă piatra de temelie a sistemelor naționale de politică socială, dovedindu-se a fi eficiente în extinderea protecției sociale în perioade de criză”, afirmă Sara Pantuliano, director executiv al ODI.
Francesca Bastagli, principalul autor al raportului și director pe probleme de echitate și politici sociale în cadrul ODI, adaugă: „În practică, țările au reușit să atingă un grad ridicat de acoperire a populației sau o acoperire completă a alocațiilor universale pentru copii, urmând traiectorii diferite. Implementarea progresivă reprezintă o abordare comună, având la bază un proces iterativ ce implică adoptarea legislației referitoare la alocațiile universale pentru copii și a politicilor de reglementare, dezvoltarea capacității administrative și financiare și obținerea unui sprijin politic și public pentru politicile respective”.
Important de menționat este faptul că, potrivit raportului, programele de transferuri financiare nu reduc implicarea populației active în activități remunerate. Transferurile financiare ajută mai degrabă părinții să găsească un echilibru între exigențele profesionale și nevoile familiilor lor.
Raportul precizează faptul că extinderea acoperirii schemelor de alocații acordate copiilor și familiilor necesită o prioritizare la nivel național și solidaritate internațională pentru asigurarea finanțării – în special în cazul țărilor cu venituri mai mici, confruntate cu o populație numeroasă și constrângeri bugetare cauzate de COVID-19. De asemenea, se subliniază faptul că alocațiile universale pentru copii trebuie susținute de sisteme care oferă o amplă protecție socială și servicii sociale de calitate, inclusiv servicii medicale și educaționale.
Raportul prezintă o serie de modalități prin care se poate obține o acoperire universală, inclusiv modurile prin care țările cu venituri reduse pot implementa scheme de transferuri dedicate copiilor mici și pot ajunge treptat la prestații universale pentru populația de orice vârstă. Adoptarea legislației și a normelor politice, dezvoltarea capacității administrative și financiare și obținerea unui sprijin politic și public pentru politicile respective constituie pași critici ce permit stabilirea unor alocații universale pentru copii.
Conform unor studii recente, consumul de cafea poate diminua riscul de cancer al ficatului şi endometrului, precum şi al gurii, faringelui, laringelui şi pielii. De asemenea, se crede că băutura scade probabilitatea apariţiei unor boli maligne ale sistemului digestiv.
„Efectele consumului de cafea asupra diferitelor forme de cancer este subiectul unor cercetări active. Unele studii sugerează că un consum moderat de cafea reduce riscul de cancer al ficatului şi endometrului. Există dovezi că această băutură scade riscul de malignităţi ale gurii, faringelui şi laringelui, de carcinom bazocelular (un tip de cancer de piele) la bărbaţi şi femei şi melanom la femei”, a declarat dr. Cheryl Rock, şeful echipei care a efectuat studiile.
Cercetătorii remarcă faptul că motivul efectului protector al cafelei încă nu este înţeles pe deplin.
„Sute de compuşi biologic activi cum ar fi cofeina, flavonoidele, lignanii şi alţi polifenoli se găsesc în cafeaua prăjită. Aceştia, ca şi alţi compuşi din băutură, cresc consumul de energie, suprimă deteriorarea celulelor, reglează genele cu rol în repararea ADN-ului, au proprietăţi antiinflamatorii şi / sau previn metastazele”, explică specialiştii.
În primăvara anului 1990, la scurt timp după evenimentele din decembrie, Radioul public începea să îşi construiască o sursă solidă de informaţii, care să îi permită transmiterea rapidă a unor ştiri diversificate şi de calitate.
Centrul de Informare şi Sinteză (CIS – denumirea iniţială a Rador) a început să funcţioneze ca o agenţie naţională spre sfârşitul lui martie 1990, iar Rador a fost înregistrată ca marcă la OSIM în noiembrie 1993.
Numele său şi data de naştere, 16 iunie, sunt un omagiu adus agenţiei de presă interbelice româneşti, Rador, prima agenţie naţională modernă.
Rador dispune de un Flux general de ştiri competitiv, în care ştirile naţionale sunt furnizate în special de reporterii şi corespondenţii Radio România Actualităţi, şi de un Flux de ştiri locale, unde sunt cuprinse informaţii provenite de la studiourile regionale: Radio România Bucureşti FM, Radio România Iaşi, Radio România Târgu Mureş, Radio România Cluj, Radio România Timişoara, Radio România Reşiţa, Radio România Craiova, Radio România Constanţa, Radio România Braşov.
Agenţia radioului public este şi cel mai important centru de monitorizare a presei din România. Din grila sa fac parte peste 50 de posturi de radio şi televiziune care emit în limba română, dintre care amintim: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Antena Satelor, Radio România Internaţional, posturile regionale Radio România, Radio România Chişinău, Europa FM, Realitatea FM, Digi FM; TVR 1, TVR 2, Digi 24, Antena 3, Realitatea Plus, România TV, B1 TV.
De asemenea, posturi care emit în limbi străine: BBC, CNN, EURONEWS, Radio Belgrad, Radio Novi Sad, Radio Kossuth, Duna Tv, Radio Moscova, Radio Kiev.
Totodată, presa scrisă internaţională se monitorizează din cincisprezece limbi, având în baza de date peste 400 de titluri, acoperind practic Europa, America de Nord, America Latină şi, parţial, Asia, Africa şi Australia.
Produsele Rador sunt de două tipuri: generaliste şi personalizate.
Produse generaliste – fluxuri de informaţii, buletine tematice, calendare: Fluxul General, Fluxul Transcrieri, Fluxul Ştiri Locale, Fluxul Inedit, România văzută din străinătate, Revista presei internaţionale, Români de pretutindeni, Balcanii şi Marea Neagră (săptămânal), Calendarul evenimentelor, Calendarul matinal, Calendarul săptămânal, Calendarul previzibil, Calendarul trimestrial, Buletin mass-media, Protocol intern, Subiectele zilei.
Produse personalizate: monitorizări pe domenii de interes, teme sau cuvinte-cheie, ale oricărui mediu de difuzare (radio, tv, online).
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.
Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.
Medicul nutriţionist Elena Kalen a demontat mitul conform căruia o gustare înainte de culcare dăunează siluetei.
Potrivit experţilor, cei care vor să slăbească nu ar trebui să meargă la culcare cu stomacul gol, deoarece „interdicţiile stricte se termină adesea cu abateri”.
„Sfatul principal este acesta: cina nu trebuie să fie prea abundentă, deoarece perturbă somnul. Este recomandat să mâncăm cu trei-patru ore înainte de culcare. Pentru a nu exagera volumul de alimente, urmați regula de a mâca de pe o farfurie mică. Acesta este un truc psihologic care ne ajută să mâncăm mai puţin.
O salată uşoară de ţelină, roşii, castraveţi şi varză vor ajuta la satisfacerea foamei şi nu vor dăuna siluetei. Legumele sunt digerate în 30-40 de minute, creând greutate în stomac”, susţine Elena Kalen.
Printre produsele lactate cele mai recomandate se numără chefir, brânză de vaci cu conţinut scăzut de grăsimi şi lapte fermentat. Sunt absorbite rapid, conţin proteine şi calciu şi au un efect benefic asupra funcţionării tractului gastrointestinal.
„Ouăle fierte sau omleta sunt o altă posibilitate de cină uşoară. Amestecându-le cu legume, obţinem o mâncare gustoasă şi săracă în calorii. În plus, nu uitaţi de peştele slab.
Corpul digeră fructele de mare mai repede decât carnea de porc sau de vită. În medie, durează 45 de minute până la o oră pentru a digera peştele. Adesea, un pahar de chefir nu este suficient pentru a satisface foamea, mai ales când petreci o zi întreagă în picioare şi corpul are nevoie de energie pentru a se recupera.
În acest caz, poţi prepara un sandviş cu pâine, pui sau curcan şi salată. Conţine o mulţime de proteine şi vitamine. Brânza cu conţinut scăzut de grăsimi, brânza feta şi mozzarella sunt, de asemenea, alegeri grozave. Conţin cazeină, care satisface rapid foamea şi influenţează, de asemenea, viteza proceselor metabolice”, a subliniat nutriţionistul.
16 filme din 11 ţări au ajuns în selecția finală a secțiunii competitive din cadrul celei de-a XII-a ediţii a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov. Acestea vor concura pentru premiile Publicului, Juriului Profesionist şi Juriului de Liceeni.
În competiţie au intrat filme din Franţa, Rusia, Polonia, Finlanda, Coreea de Sud, Mexic, Republica Moldova, Croaţia, Brazilia, Irak şi România.
Tema principală a acestei ediţii a festivalului va fi „Război şi Pace”. Evenimentul este programat în două etape distincte: 17 – 26 iulie şi 21 – 30 august, secţiunea competitivă.
Filmele care vor putea fi văzute în secţiunea competitivă sunt:
„Acasă, My Home” (Radu Ciorniciuc, România 2020);
„Colombia In My Arms” (Jenni Kivistö, Jussi Rastas, Finlanda 2020);
KIM IL SUNG’s Children” (Deog-Young Kim, Coreea de Sud 2019);
„Lady Time” (Elina Talvensaar, Finlanda 2019);
„La mort en face, le pogrom de Iaşi” (Nellu Cohn, William Karel, Franţa 2019)
„Never Going Back” (Janette A. López, Mexic 2019);
„Nostalgia Dictaturii” (Marius Barna, România 2019);
„Paşi pe graniţă” (Alecu Deleu, Republica Moldova 2019);
„Retour a Kigali, une histoire française (Jean-Christophe Klotz, Franţa 2019);
„Serenade to the Wind” (Sanela Bajric, Croaţia 2019);
„Servitude” (Renato Barbieri, Brazilia 2019);
„Sleeping in Ruins” (Horén Ghareeb, Hardi Qadir Ibrahim, Irak 2019);
„The Borovsk Effect” (Julia Grebennikova, Polina Zavadskaya, Rusia 2019);
„The Case of Johanna Langefeld” (Wladek Jurkow, Gerburg Rohde-Dahl, Polonia 2019);
„Vie et Destin du Livre Noir” (Guillaume Ribot, Franţa 2019).
Sursa foto: Festivalul de Film şi Istorii Râşnov/Facebook
Preşedintele juriului profesionist este cineastul francez Pierre-Henri Deleau (actor, producător, selecţioner, director de festival) ce va fi prezent la Râşnov. Alături de el vor mai fi criticul de film Irina Margareta Nistor şi Şerban Georgescu (regizor, producător, editor), câştigător a două premii la ediţia din 2019, cu filmul „Jurnalul familiei -escu”.
Din juriul liceenilor vor face parte nouă elevi din Timişoara, Braşov şi Bucureşti, care vor participa la ateliere tematice cu profesionişti din industria cinematografică şi la alte activităţi educative, precizează organizatorii.
Ştrandul termal din Tăşnad se redeschide din 19 iunie şi va avea program normal de vară, au anunţat autorităţile locale.
„Avem deosebita plăcere să vă informăm că, începând cu data de 19 iunie, orele 8:00, Ştrandul Termal Tăşnad îşi va redeschide porţile şi va avea program normal de vară/sezon!
Având în vedere situaţia actuală, turiştii sunt rugaţi să fie preventivi şi să respecte regulile impuse de reglementările legale şi de autorităţile relevante şi locale”, precizează reprezentanţii Centrului de Informare Turistică din Tăşnad.
Potrivit unui raport al Ministerului Sănătăţii, apa termală de la staţiune poate fi folosită ca tratament pentru boli reumatismale, neurologice periferice cronice, ginecologice cronice, afecţiuni posttraumatice sau pentru boli profesionale, endocrine sau boli de metabolism.
Comisiile de Bacalaureat de echivalare şi recunoaştere a competenţelor lingvistice şi digitale din unităţile de învăţământ liceal au ănceput calcularea mediilor candidaţilor şi asigură echivalarea/recunoaşterea nivelurilor de competenţă la probele de profil, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.
Activitatea urmează să se încheie pe 17 iunie.
Conform metodologiei, nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română/în limba maternă se stabileşte în urma echivalării cu media aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de candidat pe parcursul învăţământului liceal la aceste discipline.
Prin recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la disciplina Limba şi literatura română/Limba şi literatura maternă, în clasele a IX-a – a XII-a, candidaţilor li se acordă următoarele niveluri de competenţă lingvistică de comunicare:
utilizator mediu – pentru media cuprinsă între 5 şi 6,99;
utilizator avansat – pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49;
utilizator experimentat – pentru media cuprinsă între 8,50 şi 10.
Noua metodologie prevede că nivelul de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională din cadrul probei C se stabileşte prin echivalarea cu media aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de candidat pe parcursul învăţământului liceal la disciplina aleasă pentru susţinerea probei, în anii în care a studiat această materie.
Potrivit MEC, nivelul unic de competenţă se identifică, în raport cu nivelurile de la A1 la B2, prevăzute în Cadrul european comun de referinţă pentru limbi şi se acordă conform următoarei grile:
calificativul A1 – pentru media cuprinsă între 5 şi 5,99;
calificativul A2 – pentru media cuprinsă între 6 şi 6,99;
calificativul B1 – pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49;
calificativul B2 – pentru media cuprinsă între 8,5 şi 10.
Nivelul de competenţă digitală din cadrul probei D se stabileşte calculând un punctaj de la 5 la 10 pe baza mediei aritmetice, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de acesta la disciplina Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor în clasele a IX-a, respectiv a X-a.
Nivelul de competenţă digitală se acordă conform următoarei grile:
utilizator începător – pentru media cuprinsă între 5 şi 5,99;
utilizator de nivel mediu – pentru media cuprinsă între 6 şi 6,99;
utilizator avansat – pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49;
utilizator experimentat – pentru media cuprinsă între 8,50 şi 10.
„Candidaţii care nu au studiat disciplina Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor sau echivalente vor susţine proba de evaluare a competenţelor digitale (proba D) în baza Procedurii Centrului Naţional de Examinare şi Evaluare nr. 177/2019 pentru organizarea şi desfăşurarea probei de evaluare a competenţelor digitale (proba D).
Candidaţii care au promovat, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal – proba C”, a stabilit MEC.
De asemenea, candidaţii care au promovat, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de evaluare a competenţelor digitale – proba D.
Sute de persoane venite din toată ţara aşteaptă, zilnic, la cozi mari, ca să poată să-şi urmeze tratamentul la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, dar unitatea medicală nu poată să facă faţă solicitărilor.
Directorul medical al IOCN, Patriciu Achimaş Cadariu, a declarat că acest lucru este cauzat de faptul că bolnavii respectivi n-au putut să beneficieze de tratament în ultimele două luni, din cauza pandemiei de coronavirus.
„Sunt pacienţi care n-au fost trataţi în lunilea astea. Am avut 1.830 săptămâna trecută, 570 ieri, azi n-avem încă statistica, dar sunt sigur peste 500. Facem tot ce e omeneşte posibil.
Vin pacienţi şi nu-i putem opri, oricât ar fi de planificat. Şi sigur că-i primeşti pe toţi, că 80% sunt din altă localitate. Şi trebuie făcut triajul, fiindcă astea-s regulile, şi testare la pacienţii oncologici. Iar toate aceste lucruri trebuie să se desfăşoare în afara spaţiului de spital.
Căutăm toate soluţiile şi noi, colegii mei sunt absolut înnebuniţi de cât lucrează. A ne bate joc de oameni ar însemna să-i trimitem acasă”, a spus Patriciu Achimaş Cadariu.
La rândul său, prefectul Mircea Abrudean spune că e un număr foarte mare de pacienţi care vin din toată ţara.
„Sunt 500 de pacienţi zilnic la IOCN. Trebuie triaţi şi testaţi înainte de a fi internaţi şi a beneficia de tratament. Sunt pacienţi din toată ţara, care timp de două luni nu au mai beneficiat de tratament de specialitate.
Săptămâna trecută au fost 1.830 persoane. Din păcate, nu pot fi introduşi în spital până nu sunt triaţi şi testaţi conform algoritmului naţional”, a mai spus prefectul Mircea Abrudean.
Situaţia legată de răspândirea coronavirusului în Europa se îmbunătăţeşte, însă, per ansamblu, în lume aceasta se înrăutăţeşte, a declarat directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„OMS a primit informaţia privind creşterea până la 7 milioane de cazuri de infectare cu coronavirus în lume şi la circa 400.000 de decese”, a declarat acesta.
„Deşi situaţia în Europa se îmbunătăţeşte, la nivel global aceasta se înrăutăţeşte”, a constatat şeful OMS.
Directorul general al organizaţiei a amintit că, în ultimele 9-10 zile, în lume au fost înregistrate zilnic peste 100.000 de cazuri noi de infectare. Duminică, acest număr a depăşit 136.000 într-o singură zi, 75% dintre cazuri fiind confirmate doar în zece state, în principal din America şi Asia de Sud.
„De asemenea, observăm o creştere a numărului de cazuri COVID-19 şi în unele regiuni din Europa de Est şi în Asia Centrală”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Potrivit afirmaţiilor sale, principala ameninţare în aceste ţări este „autorelaxarea”.
Data de 15 iunie va aduce o nouă etapă de relaxare a restricţiilor în România, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, enumerând redeschiderea mall-urilor, cu excepţia restaurantelor din incinta acestora şi a locurilor de joacă, precum şi posibilitatea organizării de evenimente private cu cel mult 20 de participanţi în interior şi până la 50 în exterior.
Se mai pot deschide creşele, grădiniţele şi unităţile after-school, dar doar din mediul privat, sălile de fitness şi piscine exterioare, însă numai cu respectarea unor reguli sanitare stabilite de autorităţi.
Șeful statului a mai precizat că starea de alertă este în continuare necesară şi a făcut un apel către legislativ al cărui vot este necesar pentru prelungirea perioadei actuale, ce expiră la mijlocul lunii.
„Stimaţi parlamentari, fiţi responsabili, gândiţi-vă că virusul nu dispare printr-un vot în Parlament, dar, dacă sprijiniţi Guvernul, atunci putem să controlăm eficient, şi am dovedit-o, putem să controlăm eficient această răspândire a epidemiei. Vreau să subliniez, în mod expres, guvernul a luat cele mai bune măsuri, a luat măsurile care au dus la o răspîndire foarte limitată a acestei epidemii”, a spus Klaus Iohannis.
După 15 iunie, şi pentru obligaţia de autoizolare la intrarea în România s-ar putea aplica un criteriu nou: aceasta nu va mai fi impusă celor care vin dintr-o ţară care înregistrează o evoluţie favorabilă a situaţiei sanitare şi nu are mai mult de cinci cazuri COVID-19 la un milion de locuitori în ultimele 14 zile.
Până astăzi, 8 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 20.604 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 14.826 au fost declarate vindecate și externate.
Totodată, până acum, 1334 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt, Ilfov, Harghita, Tulcea și Buzău, au decedat.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 125 noi cazuri de îmbolnăvire. La ATI, în acest moment, sunt internați 146 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 2.113 de persoane. Alte 94.405 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 506.115 de teste.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 289 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 585 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.304 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19: 1.885 în Italia, 561 în Spania, 84 în Franța, 617 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 114 cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 28 au fost dec larați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Începând de astăzi, pasagerii ce urmează să călătorească în Marea Britanie vor fi nevoiți să completeze un formular, în situația instituirii carantinei obligatorii pentru toate persoanele venite din afara granițelor. Acesta poate fi găsit accesând link-ul: https://www.gov.uk/provide-journey-contact-details-before-travel-uk.
Elevii din clasele terminale s-au reîntors în școli pentru a participa la orele de pregătire a examenelor de evaluare națională și a bacalaureatului. E un moment de bucurie pentru copiii și tinerii care au stat acasă în ultimele luni, dar și pentru profesori, care nu și-au mai văzut elevii decât online în tot acest timp.
Pentru părinți, revenirea copiilor în clase poate fi un motiv de neliniște, dar nu și dacă regulile de igienă și procedurile de distanțare stabilite de autorități vor fi respectate cu strictețe.
Pentru a veni în ajutorul copiilor, cadrelor didactice și părinților, UNICEF a distribuit măști și dezinfectanți, cât și materiale de informare pentru protecția împotriva infectării cu noul coronavirus în 55 de școli gimnaziale, profesionale și licee din județul Bacău. De acestea beneficiază peste 5.000 de elevi și 2.100 de cadre didactice și membri ai personalului auxiliar.
De la începutul epidemiei de COVID-19 în România, UNICEF a distribuit aproximativ peste 670.000 de măști și mănuși, precum și dezinfectanți Direcțiilor de Sănătate Publică din opt județe, Direcțiilor Generale de Asistență socială și Protecția Copilului din întreaga țară, precum și în școli din județul Bacău.
Mai multe detalii despre acțiunea UNICEF, puteți afla accesând acest link.
Radio România Muzical și Rotary Club Pipera vor acorda bursa „Moștenitorii României muzicale”, menită să sprijine valorile artei interpretative românești în domeniul muzicii clasice, se adresează tinerilor muzicieni cu vârste între 16 și 24 ani.
Valoarea bursei este de 4000 euro și se acordă integral unui singur bursier.
Desfășurarea competiției pentru obținerea bursei „Moștenitorii României muzicale”
Candidații vor depune aplicații online pentru înscriere, până la data de 15 iunie 2020.
În data de 1 iulie 2020, juriul va anunța câștigătorul bursei.
Câștigătorul urmează să susțină, ca parte a bursei câștigate, un recital de o oră, în cadrul stagiunii 2020-2021, la o dată ce a fi stabilită de comun acord cu organizatorii.
Condiții de participare
Pot aplica interpreți născuți între 1 ianuarie 1996 și 31 decembrie 2004, indiferent de instrument/tip de voce, de forma de învățământ și locul unde studiază în prezent.
Bursa se acordă pentru susținerea unui proiect specific propus de candidat, în relație cu evoluția sa profesională. Bursa poate fi folosită pentru susținerea la instituții de învățământ din țară și din străinătate, participarea la masterclasses, achiziția unui instrument, realizarea de înregistrări audio/video, editarea de discuri sau oricare alte activități relaționate cu devenirea profesională a unui muzician.
Juriul nu va analiza forma în care este conceput proiectul, ci conținutul efectiv al acestuia, precum și capacitatea aplicantului de a-l susține efectiv, demonstrată prin înregistrările cu care se înscrie în competiție.
Înscrierea în competiție
Pentru etapa preliminară, candidații vor trimite la adresa muzical@radioromania.ro dosarul de înscriere care trebuie să cuprindă:
• Proiectul propus de candidat, pentru care solicită bursă
• O copie după actul de identitate, care să ateste vârsta candidatului
• Un CV profesional, din care să reiasă experiența artistică a candidatului
• Cel puțin trei linkuri youtube către evoluții relevante ale candidatului, din recitaluri/concerte anterioare – se acceptă înregistrări realizate cu mijloace non-profesionale (telefon mobil).
• Date de contact
• Fișa repertorială generală a candidatului
• Programul muzical propus pentru finală
• Numele corepetitorului (dacă este cazul). Fiecare candidat își va asigura propriul corepetitor.
Finaliștii și corepetitorii lor vor semna contracte gratuite de cesiune drepturi conexe în vederea înregistrării și difuzării evoluțiilor lor, atât la Radio România, cât și în rețeaua Uniunii Europene de Radio.
Candidații trebuie să respecte legea 8/1996 a drepturilor de autor în ceea ce privește dreptul de folosire a partiturilor interpretate în finală.
Organizatorii concursului nu acoperă costuri de cazare și transport pentru finaliști și corepetitorii lor.
Juriul este alcătuit din personalități ale vieții muzicale românești:
violonistul Alexandru Tomescu – solist al Orchestrelor Radio și ambasador al proiectului „Moștenitorii României muzicale”;
Liliana Staicu – director al Orchestrelor și Corurilor Radio;
Răsvan Dumitru – concertmaestru al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca,
Valentina Băințan – producător TVR;
Cristina Comandașu – manager Radio România Muzical;
Membru delegat din partea Rotary Club Pipera: Dan Popescu.
Deciziile juriului nu pot fi contestate.
Juriul poate propune, în funcție de evoluțiile candidaților, beneficii suplimentare de natură profesională pentru finaliști: înregistrări speciale, participări în concerte, etc. Bursierul „Moștenitorii României muzicale” va beneficia de promovare în emisiunile Radio România Muzical.
Informații suplimentare pot fi obținute la adresa octavia.galescu@radioromania.ro.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a anunţat că va suplimenta numărul locurilor fără taxă, pentru admiterea din acest an, prin subvenţionarea a 138 de locuri prin granturi şi cu suportul unor companii partenere.
„La admiterea din iulie 2020, care se va desfăşura în cea mai mare parte online (excepţie făcând Facultatea de Medicină, unde va fi examen scris, şi Artă Teatrală, unde va exista o proba de aptitudini), Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu (ULBS) va suplimenta numărul locurilor fără taxă pentru studiile de licenţă, master şi doctorat.
Un număr de 138 de locuri vor fi subvenţionate din surse proprii, acestea adăugându-se celor 1.744 de locuri bugetate alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru programele de licenţă şi 959 pentru programele de master”, se arată într-un comunicat transmis de ULSB.
O parte din cele 138 de locuri vor fi susţinute prin granturile iniţiate de către universitate, dar şi cu suportul unor companii partenere şi printr-un proiect CNFIS-FDI.
De asemenea, 20 de locuri sunt subvenţionate printr-un proiect CNFIS-FDI.
În total, ULBS va scoate la concurs, pentru programele de studiu de la învăţământul cu frecvenţă (IF), peste 5.700 locuri pentru studiile de licenţă şi masterat, în sesiunea vară 2020. Dintre acestea, 3.700 sunt locuri pentru studii de licenţă, 2.050 de locuri pentru studiile de masterat, iar pentru învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) şi învăţământul la distanţă (ID) vor fi scoase la concurs 1.045 de locuri cu taxă.
Înscrierile online vor începe în 6 iulie, pentru toate formele de învăţământ.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
