Publicat de Andra Radu,
3 iunie 2020, 15:09 / actualizat: 3 iunie 2020, 18:09
Experţi în nutriţie au întocmit un clasament al alimentelor care distrug sănătatea bărbaţilor.
Nutriţioniştii fac câteva recomandări cu privire la alimentele care ar trebui evitate de către bărbaţi, pentru a fi cât mai sănătoşi.
Proteinele, grăsimile animale şi fibrele sunt cele mai sănătoase alimente recomandate în special bărbaţilor, a precizat nutriţionistul, dietetician Aleksei Kovalikov, din Rusia, explicând că, în cazul în care grăsimile animale lipsesc din dietă, bărbaţii produc mai puţin testosteron.
Expertul a avertizat că, în cazul în care se remarcă o carenţă de proteine, grăsimi animale şi fibre în organism, persoana creşte rapid în greutate şi are mai multe disfuncţii sexuale.
„Dacă un bărbat nu asimilează grăsimile animale, iar soţia sa îi găteşte exclusiv cu ulei de măsline, atunci bărbatul respectiv va avea numeroase disfuncţii sexuale”, a specificat Kovalkov, potrivit Sport24.ru.
Fructele de mare, spanacul, legumele şi nucile sunt, de asemenea, recomandate pentru bărbaţi.
Kovalikov le mai recomandă bărbaţilor să evite consumul de bere, produsele fermentate, produsele din carne afumate, produsele procesate, alimentele prăjite şi leguminoasele. De asemenea, expertul a amintit faptul că secreţia de testosteron este suprimată de carbohidraţii uşor digerabili şi de alcool, în special de bere.
Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea duce la creșterea cu 86 de milioane a numărului de copii care vor ajunge să trăiască în sărăcie până la finalul anului 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 15%, conform analizei publicate de Salvați Copiii și UNICEF.
Analiza subliniază faptul că, în lipsa unor măsuri urgente pentru protejarea familiilor față de greutățile financiare provocate de pandemie, numărul total al copiilor care trăiesc sub limita sărăciei, în țările cu venituri mici și medii, ar putea ajunge la 672 de milioane până la finalul anului. Aproape două treimi dintre aceștia trăiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud.
Țările din Europa și Asia Centrală ar putea înregistra cea mai semnificativă creștere, de până la 44% în regiune. America Latină și Caraibe ar putea înregistra o creștere de 22%.
„Pandemia de coronavirus a generat o criză socio-economică fără precedent, care consumă toate resursele familiilor din întreaga lume”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Amploarea și profunzimea greutăților financiare cu care se confruntă familiile ar putea să anuleze progresele realizate de-a lungul anilor pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și să îi priveze pe aceștia de serviciile esențiale. Fără măsuri concertate, familiile care abia se descurcă ar putea fi împinse în sărăcie, iar cele mai sărace familii s-ar putea confrunta cu privațiuni =nemaiîntâlnite de zeci de ani”.
Salvați Copiii și UNICEF avertizează că impactul crizei economice globale cauzate de pandemie și de politicile de combatere este dublu. Pierderea imediată a veniturilor înseamnă că familiile au mai puține posibilități de a-și asigura nevoile de bază, inclusiv alimente și apă, de a avea acces la asistență medicală sau la educație, iar riscul de căsătorii timpurii, violență, exploatare și abuz la care pot fi expuși copiii crește. Când apare o contracție fiscală, pot scădea atât accesul, cât și calitatea serviciilor de care depind familiile.
Pentru familiile cele mai sărace, lipsa accesului la servicii de asistență socială sau măsuri compensatorii le limitează și mai mult capacitatea de a respecta măsurile de prevenție și distanțare fizică, ceea ce sporește riscul de expunere la infecție a acestora.
„Impactul dur al pandemiei de Covid-19, din punct de vedere al sărăciei, îi va lovi cel mai tare pe copii. Copiii sunt extrem de vulnerabili chiar și la perioade scurte de înfometare și malnutriție, acestea putându-i afecta pentru întreaga viață. Dacă acționăm acum, cu fermitate, putem să prevenim și să limităm pericolul generat de pandemie, cu care se confruntă țările cele mai sărace și unii dintre copiii cei mai vulnerabili. Acest raport ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Sărăcia nu este inevitabilă pentru copii!”, a spus Inger Ashing, Director General Save the Children International.
Înainte de pandemie, la nivel global, două treimi dintre copii nu aveau acces la nicio formă de protecție socială, iar familiile nu puteau să facă față șocurilor de natură financiară, perpetuând astfel cercul vicios al sărăciei intergeneraționale. Numai 16% din copiii din Africa beneficiază de protecție socială.
Sute de milioane de copii suferă de sărăcie multidimensională – asta înseamnă că nu au acces la servicii de sănătate, educație, alimentație corespunzătoare sau o locuință adecvată – ceea ce reflectă, de cele mai multe ori, investițiile inechitabile pe care guvernele le fac pentru serviciile sociale.
Pentru copiii care trăiesc în țări deja afectate de conflicte și violență, impactul acestei crize va spori și mai mult riscul de instabilitate și de sărăcie în familie. Regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, unde trăiesc cei mai mulți copii în dificultate din cauza conflictelor, are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor, în vreme ce aproape jumătate din copiii din regiune trăiesc în sărăcie multidimensională.
Pentru a aborda și diminua impactul COVID-19 asupra copiilor din gospodăriile sărace, Salvați Copiii și UNICEF solicită o extindere rapidă și pe scară largă a sistemelor și programelor de protecție socială, inclusiv transferuri de numerar, hrană la școală și prestații pentru copii – acestea fiind investiții esențiale care răspund nevoilor financiare imediate și asigură țărilor baza necesară pregătirii pentru viitoarele șocuri.
Guvernele trebuie să investească și în alte forme de protecție socială, politici fiscale, intervenții privind ocuparea forței de muncă, precum și intervenții pe piața muncii, menite să sprijine familiile. Aici se include și extinderea accesului universal la asistență de sănătate și alte servicii de calitate, precum și investiții în politici favorabile familiilor, cum ar fi concediul plătit și asigurarea îngrijirii copilului.
De la începutul pandemiei de COVID-19, multe țări și-au extins deja programele de protecție socială. De exemplu:
În Indonezia, programul Kartu Sembako, care asigură asistență lunară în numerar pentru nevoile de consum de bază ale unei familii, s-a extins până la 20 de milioane de persoane. Asistența lunară în numerar pentru familii a crescut de la 150.000 Rupii la 200.000 Rupii.
În Mongolia, guvernul, în cadrul Programului financiar pentru copii, a crescut alocația lunară de cinci ori, de la 20.000 tugrik (moneda mongolă) pe lună la 100.000 tugrik, pentru o perioadă de 6 luni.
În Argentina, Programul universal de alocații pentru copii a asigurat o creștere de 3.100 de pesos argentinieni (47 dolari SUA) pentru beneficiarii actuali.
Iar în Africa de Sud, o serie de scheme de protecție socială, inclusiv Grantul de sprijin pentru copii, de care beneficiază 12,8 milioane de copii, au fost și ele suplimentate.
În Georgia, Programul de asistență socială orientată va fi suplimentat temporar pentru a sprijini un plus de 70.000 de familii; de asemenea, va asigura suplimentar 100 de lari georgieni pe lună (31 dolari SUA) pentru 21.000 de familii cu trei sau mai mulți copii, pe o perioadă de 6 luni.
În Armenia, familiile eligibile înscrise în programul de prestații pentru familii vor primi un spor de 50% din prestația respectivă.
În Columbia, guvernul a creat Programul de solidaritate a veniturilor, pentru a asigura transferul de numerar către familiile care nu beneficiază de niciunul dintre programele guvernamentale naționale. Începând cu 21 mai, peste 2 milioane de familii vulnerabile au beneficiat de un transfer de 320.000 de pesos (echivalentul a 81 de dolari SUA) în două tranșe egale, pentru martie și mai.
În Peru, guvernul acordă bonusuri de solidaritate gospodăriilor rurale, lucrătorilor independenți și familiilor vulnerabile, precum și o obligațiune universală nouă pentru 6,8 milioane de gospodării. Trebuie să se acorde o atenție specială celor care locuiesc în zone îndepărtate, populațiilor indigene și migranților.
Organizatorii NEVERSEA au anunţat, în urmă cu puţin timp, amânarea ediţiei din acest an a festivalului, pentru 2021. De asemenea, festvalul UNTOLD a fost amânat.
„Cu inima frântă, dar cu certitudinea că luăm cea mai bună decizie pentru sănătatea şi siguranţa tuturor românilor, luăm decizia de a amâna UNTOLD şi NEVERSEA din acest an, pentru anul 2021. Este o situaţie extrem de grea pentru noi toţi, suntem cu toţii cuprinşi de tristeţe, însă, aşa cum ne-am asumat de fiecare dată, trebuie să punem pe primul loc siguranţa tuturor, pentru a ne putea reîntâlni sănătoşi şi mai puternici în 2021.
În acelaşi timp, în condiţiile în care s-ar putea păstra pe parcursul întregii veri măsurile de protecţie, cum ar fi distanţarea socială, număr limitat la câteva sute de oameni care se pot strânge la un loc, devine imposibil să vă oferim experienţa de festival pe care ştim că o aşteptaţi şi pe care o meritaţi.
Festivalul este despre bucuria de a fi împreună cu prietenii, despre bucuria de a fi în mulţime alături de alţi oameni frumoşi, iar orice restricţii în acest sens ne-ar face să trăim experienţa cu jumătate de măsură. Vom continua să păstrăm legătura cu autorităţile pentru a putea reveni către voi cu noua perioadă de desfăşurare a evenimentelor în 2021, în cele mai bune şi sigure condiţii”, au precizat reprezentanţii Neversea şi Untold.
Potrivit acestora, biletele şi abonamentele rămân valabile pentru anul 2021. Returnarea banilor pentru cei care nu vor mai putea participa va avea loc în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2021.
De asemenea, ediţia din acest an a festivalului de muzică Electric Castle, ce are loc la Bonţida, lângă Cluj-Napoca, a fost amânată pentru perioada 14-18 iulie anul viitor, anunţă organizatorii.
Evenimentul fusese iniţial programat în perioada 15-17 iulie, la Castelul Banffy, dar decalat din cauza pandemiei de coronavirus. Organizatorii precizează că toate biletele achiziţionate vor fi valabile pentru ediţia de anul viitor, iar cei care nu vor putea participa vor avea la dispoziţie şi alte opţiuni.
Publicat de Andra Radu,
1 iunie 2020, 14:00 / actualizat: 1 iunie 2020, 16:56
Adunarea Generală a ONU a recomandat ca toate ţările să instituie o Zi a copilului şi a sugerat guvernelor ca această zi să să fie celebrată de fiecare ţară la o dată pe care o consideră potrivită.
În România, Ziua Internaţională a Copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca şi în alte aproximativ 50 de ţări. Totodată, alte peste o sută de ţări celebrează o zi a copilului la date diferite.
La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 iunie – Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Astfel, din 2017, ziua de 1 iunie este nelucrătoare.
În 2020, principalele activităţi ale instituţiilor sunt legate de protejarea copiilor în condiţiile pandemiei provocate de noul coronavirus.
În aceste condiţii, Teatrul de Animaţie Ţăndărică transmite gratuit online o serie de spectacole pentru copii, pe pagina oficială a instituţiei, https://www.facebook.com/teatrultandarica/.
De asemenea, Teatrul Excelsior are programe online dedicate spectatorilor mici şi mari, deopotrivă: podcasturi inspirate din culisele vieţii de actor, vlogging cu şi pentru adolescenţi, momente de improvizaţie, lecturi din literatura universală pentru copiii de toate vârstele, precum şi multe alte activităţi (re)creative, care pot fi urmărite pe pagina oficială de Youtube sau pe pagina https://www.facebook.com/teatrulexcelsiorbucuresti/.
Tot cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, Muzeul „Grigore Antipa” îşi reia activitatea cu publicul, aşteptând copiii să-i treacă pragul, în condiţiile impuse de starea de urgenţă.
În perioada 1-30 iunie, Radio România organizează o ediţie exclusiv online a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, festival care aduce atmosfera sărbătorii în casele ascultătorilor.
La cea de a VIII-a ediţie a festivalului dedicat inovaţiei în creaţia radiofonică conectăm creatorii spectacolului sonor internaţional cu audienţa teatrului radiofonic. Ajungem oriunde în lume în spaţiul virtual, pe platformele www.grandprixnova.ro sau www.eteatru.ro.
Selecţia finală a festivalului propune 39 de producţii de top din Europa, Asia şi America de ascultat din fotoliul de acasă.
Toate producţiile participante în concurs vor fi accesibile spre audiţie liberă în perioada 1 – 30 iunie pe site-urile www.eteatru.ro şi www.grandprixnova.ro, însoţite de textele în limba engleză ale acestora (în format pdf). Reamintim, limba oficială a festivalului este engleza.
Luni, 30 iunie, vor fi anunţaţi câştigătorii ediţiei a VIII-a a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.
În contextul anulării festivalurilor internaţionale de profil din prima parte a anului, Grand Prix Nova este singurul festival de teatru radiofonic care s-a mutat în spaţiul virtual. GPN #online 2020 reflectă vitalitatea mediului profesional şi explorează diversitatea formelor spectacolului radiofonic.
În această ediţie, 39 de producţii de teatru radiofonic, din 13 ţări din toată lumea, au intrat în selecţia finală a competiţiei pentru Marele Premiu, la una dintre cele trei secţiuni de concurs: drama (maximum 60 minute), forma scurtă (maximum 10 minute) şi binaural (secţiune inaugurată cu succes în ediţia 2018, ce oferă ascultătorilor un nou nivel de experienţă audio, audiţia în căşti).
Dintre ţările participante, amintim: Georgia, Iran, Canada, Croaţia, Serbia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Rusia ş.a.
Păstrăm tradiţia juriilor internaţionale. Importanţi specialişti din domeniu, membrii juriului vor colabora de la distanţă, prin video-conferinţe de evaluare şi decizie. Juriul este format din cinci personalităţi ale creaţiei radiofonice internaţionale, producători de radio sau artişti ai spectacolului sonor multipremiaţi la nivel interrnaţional.
Preşedintele juriului, Bernard Clarke (artist, producător la RTÉ lyric fm Irlanda), va fi secondat de Soila Valkama (regizoare, dramaturg şi actriţă din Finlanda), Dimtriy Nicolaev (regizor rus, autor de spectacole sonore şi ars acustica), Ulrich Bassenge (artist german independent, deţinător a două trofee Grand Prix Nova în 2019 şi 2016) şi Attila Vizauer (regizor, redactor şef al redacţiei Teatrul Naţional Radiofonic).
Împreună vor decide palmaresul GPN #online 2020.
Premiile Teatrului Naţional Radiofonic
Radio România oferă anual distincţii pentru cele mai valoroase prestaţii actoriceşti ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent: premiul pentru cea mai bună actriţă, cel mai bun actor şi pentru debut radiofonic.
Comunicarea premiilor TNR va avea loc în cadrul ceremoniei online de comunicare a palmaresului competiţiei internaţionale Grand Prix Nova #online 2020, de marţi, 30 iunie, pe platformele www.grandprixnova.ro şi www.eteartu.ro şi pe pagina de facebook a festivalului Grand Prix Nova Romania.
Într-o perioadă plină de incertitudini, cu toate concertele cu public anulate, Radio România Muzical și Orchestrele Radio România deschid cea mai mare scenă din România: în direct de la Sala Radio, concerte fără public, însă cu publicul larg al celor care pot asculta de acasă, pe frecvențele radioului public.
Este un prim pas spre revenirea la normalitatea ante-pandemie; o pată de culoare roz într-o lume gri, simbol pentru speranță și vitalitate.
Începând din 3 iunie până în 9 iulie, pe parcursul a 6 săptămâni, Radio România Muzical și Orchestrele Radio România propun câte două concerte săptămânal, în direct de la Sala Radio pe frecvențele Radio România Muzical și Radio România Cultural.
Ziua de miercuri este dedicată muzicii lui Ludwig van Beethoven: soliștii concertiști ai Orchestrelor Radio România (violoniștii Alexandru Tomescu și Gabriel Croitoru, pianistul Horia Mihail), instrumentiști din Orchestrele Radio România (cvartetul alcătuit din violoniștii Tiberiu Branga și Andrei Stanciu, violista Emma Rotomeza și violoncelistul Radu Sinaci) și alți muzicieni invitați (violonistul Răzvan Stoica, violoncelistul Ștefan Cazacu, pianiștii Josu de Solaun și Andreea Stoica, harpista Adriana Câlțea) abordează partituri camerale semnate de compozitorul de la nașterea căruia se împlinesc anul acesta 250 ani. Unuia dintre cei mai importanți compozitori din istoria muzicii, lui Beethoven îi fuseseră dedicate anul acesta numeroase proiecte, acum anulate – concertele de la Sala Radio explorează extinsa și foarte importanta creație camerală a Titanului de la Bonn, un omagiu necesar în acest an aniversar.
Ziua de joi este dedicată jazzului – Alone Together Jazz Series, proiect propus de membri ai Big Band-ului Radio România – George Natsis, Sebastian Burneci, Laurențiu Zmău, Adrian Flautistu, Paolo Profeti, Cătălin Milea, Liviu Negru și Florian Radu. Spontaneitate, creativitate, viață și un ton estival în aceste concerte cu titluri incitante: “Dor de viață”, “Behind social bars”, “A tribute to Miles”, “Beauty of it all”, “Jazzin’ up video games”. Ultimul concert al seriei va fi susținut de Sorin Zlat Trio, ansamblul selectat de Radio România Muzical pentru participarea la Euroradio Jazz Competition 2020.
Toate concertele vor fi transmise în direct, începând cu ora 19.00, la Radio România Muzical și Radio România Cultural. Comentariul este asigurat, chiar din sala de concert, de Irina Cristina Vasilescu, realizator Radio România Muzical, pentru seria Beethoven și de Cristian Marica, redactor șef Radio România Cultural și prezentator al Stagiunii de Jazz de Teatrul Act, produsă de Radio România Muzical și Orchestrele Radio România, pentru seria de jazz.
Toate concertele pot fi urmărite în format video pe conturile facebook și youtube Radio România Muzical și Orchestrele și Corurile Radio România: sâmbăta și duminica, începând cu data de 6 iunie, înregistrările concertelor sunt programate, de la ora 19:00, în regim de premieră.
Programul complet al “Concertelor roz”
3 iunie
Seria Beethoven. Violonistul Gabriel Croitoru și pianistul Horia Mihail. Ludwig van Beethoven – Sonatele nr. 1 op. 12 nr. 1 în Re major și nr. 5 op. 24 în Fa major “a Primăverii”. Prezintă Irina Cristina Vasilescu. Redactor Jeanine Costache.
4 iunie
Alone Together Jazz Series. Membri ai Big Bandului Radio România – Sebastian Burneci, Paolo Profeti, George Natsis – Pian, Adrian Flautistu (invitat), Laurențiu Zmău. Concertul “Dor de viață”. Prezintă Cristian Marica. Redactor Lucian Haralambie.
10 iunie
Seria Beethoven. Violonistul Răzvan Stoica și pianista Andreea Stoica. Ludwig van Beethoven – Sonatele nr. 2 op. 12 nr. 2 în La major și nr. 7 op. 30 nr. 2 în do minor. Prezintă Irina Cristina Vasilescu. Redactor Jeanine Costache.
11 iunie
Alone Together Jazz Series. Membri ai Big Bandului Radio România – Sebastian Burneci, Florian Radu, George Natsis, Liviu Negru, Adrian Flautistu (invitat), Laurentiu Zmău. Concertul “Behind social bars”. Prezintă Cristian Marica. Redactor Lucian Haralambie.
17 iunie
Seria Beethoven. Cvartetul alcătuit din violoniștii Tiberiu Branga și Andrei Stanciu, violista Emma Rotomeza și violoncelistul Radu Sinaci. Ludwig van Beethoven – Cvartetele op. 18 nr. 1 în Fa major și nr. 4 în do minor. Prezintă Irina Cristina Vasilescu. Redactor Jeanine Costache.
18 iunie
Alone Together Jazz Series. Membri ai Big Bandului Radio România – Sebastian Burneci, Cătălin Milea, Florian Radu, George Natsis, Adrian Flautistu (invitat), Laurentiu Zmău. Concertul “A tribute to Miles”. Prezintă Cristian Marica. Redactor Ștefan Costache.
24 iunie
Seria Beethoven. Violonistul Alexandru Tomescu, violoncelistul Ștefan Cazacu și harpista Adriana Câlțea. Ludwig van Beethoven – piese inedite. Prezintă Irina Cristina Vasilescu. Redactor Jeanine Costache.
25 iunie
Alone Together Jazz Series. Membri ai Big Bandului Radio România – Sebastian Burneci, Paolo Profeti, Cătălin Milea, Florian Radu, Liviu Negru, George Natsis, Adrian Flautistu (invitat), Laurențiu Zmău. Concertul “Beauty of it all”. Prezintă Cristian Marica. Redactor Lucian Haralambie.
1 iulie
Seria Beethoven. Pianistul Horia Mihail. Ludwig van Beethoven – Sonata nr. 21 pentru pian op. 53 ”Waldstein”, 32 de variatiuni în do minor pe o temă originală WoO 80. Prezintă Irina Cristina Vasilescu. Redactor Mihai Stănescu.
2 iulie
Alone Together Jazz Series. Membri ai Big Bandului Radio România – Sebastian Burneci, George Natsis, Adrian Flautistu (invitat), Laurentiu Zmău. Concertul “Jazzin’ up video games”. Prezintă Cristian Marica. Redactor Mihai Stănescu.
8 iulie
Seria Beethoven. Violonistul Alexandru Tomescu și pianistul Josu de Solaun. Ludwig van Beethoven – Sonatele nr. 3 op. 12 nr. 3 în Mi bemol major și nr. 4 op. 23 în la minor. Prezintă Irina Cristina Vasilescu. Redactor Mihai Stănescu.
9 iulie
Alone Together Jazz Series. Sorin Zlat Trio – Sorin Zlat, Alexandru Marin, Michael Acker. Prezintă Cristian Marica. Redactor Mihai Stănescu.
Până astăzi, pe teritoriul României, au fost confirmate 18.594 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 12.162 au fost declarate vindecate și externate.
Totodată, până acum, 1219 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.
De la ultima informare transmisă de GCS, au fost înregistrate alte 165 de noi cazuri de îmbolnăvire. La ATI, în acest moment, sunt internați 198 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 4.935 de persoane. Alte 82.655 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
Societatea Ornitologică Română organizează, pe data de 30 mai, a 8-a ediție a evenimentului Noaptea Privighetorilor.
Cel mai relaxant duel dintre păsări și oameni se desfășoară, în acest an, în condiții speciale, doar în mediul online, pe pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române și pe paginile sucursalelor din Cluj, Sibiu și Iași.
Noaptea Privighetorilor este un eveniment prin care Societatea Ornitologică Română aduce oamenii în contact cu păsările și natura prin intermediul muzicii. Este un tribut adus artei și naturii deopotrivă.
„Rețeta evenimentului rămâne aceeași ca în anii trecuți. Chiar dacă nu ne putem întâlni în natură din cauza măsurilor de restricție impuse de autorități, tot ne vom bucura de păsări și muzica lor, doar că, de data aceasta, doar în mediul online. Printre activitățile pe care le-am pregătit iubitorilor de natură și înaripate se numără un tur ornitologic virtual în care vom descoperi păsările comune pe care le putem vedea în oraș.
După ce vom ascula și afla informații inedite despre ele, vom încerca să le dăm replica printr-un concert de muzică clasică. Unele dintre ariile pe care le vor interpreta 9 artiști din București și din Cluj sunt opere inspirate de păsări. Evenimentul online va cuprinde și o demonstrație de pictură în acuarelă dedicată atât copiilor, cât și celor mari”, a declarat coordonatorul proiectului Noaptea Privighetorilor, Dora Domșa.
Sursa foto: Societatea Ornitologică Română
Scurt istoric al Nopții Privighetorilor
Primele ediții ale evenimentului au avut loc inițial doar la Cluj, iar apoi, în anii ce au urmat, concertele au ajuns și la București, Sibiu și Iași.
Ideea evenimentului a pornit din Marea Britanie. Pe 19 mai 1924, violoncelista Beatrice Harrison a convins postul de radio BBC să realizeze prima transmisiune în direct a unui duet dintre artistă și privighetorile din grădina ei. În timp ce interpreta arii din muzica clasică, Harrison era acompaniată de trilurile păsărilor.
Experimentul a avut succes în rândul ascultătorilor, concertul reluându-se ani la rând, iar Beatrice primind peste 50.000 de scrisori de felicitare de la ascultători.
Privighetoarea, pasărea care a inspirat denumirea evenimentului, are un repertoriu foarte bogat. Poate să producă peste 1.000 de sunete diferite, comparativ cu doar cele 340 ale ciocârliei și aproape 100 ale mierlei. Acest lucru este posibil datorită faptului că partea creierului responsabilă de crearea sunetului este mai mare la privighetoare decât la alte păsări.
Programul complet al ediției din 2020
10:00 – Demonstrație de pictură în acuarelă cu pictorul Arh. Ovidiu Iovanel
13:00 – Tur ornitologic virtual ghidat
19:00 – Concert de muzică clasică
În prima parte interpretează: Alexia Dănăcică (pian), Valentin Simion (violoncel) – București
Lucrări de: Camille Saint-Saëns, Frédéric Chopin, Vittorio Monti
În a 2-a parte interpretează: Grațiela Aranyosi (vioară), Oana Badescu (flaut/piccolo), Teodora Buia (vioară), Diószegi Benjámin (pian), Fodor Lilla (violă), Diana Stir (violoncel), Sonia Vulturar (vioară) – Cluj
Lucrări de: Béla Bartók, Ludwig van Beethoven, Maurice Ravel, Camille Saint-Saëns, Antonio Vivaldi
COVID-19 perturbă furnizarea de servicii de imunizare salvatoare de vieți în întreaga lume, punând în pericol milioane de copii, care riscă să se îmbolnăvească de difterie, rujeolă și poliomielită, atât în țări bogate, cât și în țări sărace.
Acest avertisment sumbru vine din partea Organizației Mondiale a Sănătății, UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, înainte de summit-ul mondial privind vaccinarea care va avea loc în data de 4 iunie și la care vor participa lideri din lumea întreagă pentru a contribui la menținerea programelor de imunizare și a reduce impactul pandemiei în țările cu venituri reduse.
Conform datelor colectate de Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF, Gavi și Institutul de Vaccinuri Sabin, furnizarea serviciilor de imunizare de rutină a fost îngreunată în mod semnificativ în cel puțin 68 de țări și poate afecta aproximativ 80 de milioane de copii, cu vârste sub un an, care trăiesc în aceste țări.
Imunizarea de rutină a copiilor este perturbată
Din luna martie 2020, serviciile de imunizare de rutină a copiilor au fost perturbate în întreaga lume la un nivel care ar putea fi fără precedent de la începerea programelor extinse de imunizare (PEI) din anii 1970.
Peste jumătate (53%) din cele 129 de state în care au fost disponibile date au raportat perturbări, de la moderate la severe sau o suspendare totală a serviciilor de vaccinare în perioada martie-aprilie 2020.
„Imunizarea este unul dintre cele mai puternice și fundamentale instrumente pentru prevenirea bolilor din întreaga istorie a sănătății publice”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.
„Perturbarea programelor de imunizare provocată de pandemia de COVID-19 amenință să anuleze deceniile de progrese înregistrate împotriva unor boli care pot fi prevenite prin vaccinare, precum rujeola”.
„La summit-ul mondial privind vaccinarea din 4 iunie de la Londra, donatorii își vor declarat suportul pentru Gavi, Alianța Mondială pentru Vaccinuri și Imunizare, pentru a susține și accelera aceste eforturi salvatoare de vieți în unele dintre cele mai vulnerabile țări. Îi îndemn, din toată inima, pe donatori să finanțeze integral Alianța. Aceste state, și mai ales acești copii, au nevoie de vaccinuri și au nevoie de Gavi”.
Motivele care au provocat perturbarea furnizării de vaccinuri diferă. Unii părinți sunt reticenți în a-și părăsi domiciliul din cauza restricțiilor de circulație, a lipsei de informare sau din cauza temerii de infectare cu noul coronavirus. Și mulți lucrători medicali nu sunt disponibili din cauza restricțiilor de călătorie sau a reafectării pe alte posturi destinate luptei împotriva COVID-19, precum și din cauza lipsei echipamentului de protecție.
„Mai mulți copii din mai multe țări sunt acum protejați împotriva mai multor boli ce pot fi prevenite prin vaccinare decât oricând în istorie”, a declarat Dr. Seth Berkley, CEO Gavi.
„Din cauza coronavirusului, acest progres imens este acum în pericol, iar boli precum rujeola și poliomielita riscă să reapară. Menținerea programelor de imunizare nu are doar rolul de a preveni mai multe epidemii, ci va asigura și infrastructura de care avem nevoie pentru eventuala vaccinare împotriva COVID-19 la scară internațională”.
Întârzierea transporturilor de vaccinuri exacerbează această situație. UNICEF a raportat o întârziere semnificativă în distribuirea planificată a vaccinurilor din cauza măsurilor de izolare și a scăderii numărului de zboruri comerciale și disponibilității limitate a charterelor. Pentru a reduce aceste întârzieri, UNICEF face apel către guverne, sectorul privat, sectorul transportului aerian și altele în vederea asigurării de spațiu pentru transportul de mărfuri la costuri accesibile pentru aceste vaccinuri care salvează vieți.
Gavi a semnat recent un acord cu UNICEF pentru a oferi finanțări suplimentare menite să acopere costurile mai mari de transport de mărfuri pentru a livra vaccinuri, în contextul reducerii numărului de zboruri comerciale disponibile pentru transport.
„Nu putem permite ca lupta împotriva unei boli să pericliteze progresele obținute pe termen lung în lupta împotriva altor boli”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.
„Avem vaccinuri eficiente împotriva rujeolei, poliomielitei și holerei. Deși circumstanțele actuale pot impune suspendarea temporară a unora dintre eforturile dedicate imunizării, aceste campanii de imunizare trebuie să reînceapă cât se poate de repede sau riscăm să o epidemie mortală cu o alta”.
Săptămâna viitoare, OMS va adresa noi recomandări statelor cu privire la menținerea serviciilor esențiale pe durata pandemiei, inclusiv recomandări privind efectuarea vaccinurilor în condiții de siguranță.
Campaniile de imunizare în masă sunt perturbate temporar
Multe state au suspendat temporar și în mod justificat campaniile de vaccinare preventivă în masă împotriva unor boli precum holera, rujeola, meningita, poliomielita, tetanosul, febra tifoidă și febra galbenă, din cauza riscului transmiterii și a nevoii de a menține distanța fizică în etapele incipiente ale pandemiei de COVID-19.
Campaniile de vaccinare împotriva rujeolei și poliomielitei, îndeosebi, au fost drastic perturbate, cu campanii de vaccinare anti-rujeolă suspendate în 27 de țări și campanii de vaccinare împotriva poliomielitei suspendate în 38 de țări. Cel puțin 24 de milioane de persoane din 21 de state cu venituri reduse susținute de Gavi riscă să nu efectueze vaccinările împotriva poliomielitei, a rujeolei, febrei tifoide și febrei galbene, holerei, rotavirusului, HPV, meningitei A și rubeolei din cauza amânării campaniilor și introducerii unor noi vaccinuri.
La finalul lunii martie, îngrijorările privind răspândirea virusului în condițiile adunărilor publice au dus la publicarea unei serii de recomandări din partea OMS pentru state de a suspenda temporar campaniile de prevenire, în timp ce evaluările de risc și măsurile eficiente de reducere a transmiterii COVID-19 urmau a fi stabilite.
În toată această perioadă, OMS a monitorizat situația, iar acum a publicat recomandări pentru a ajuta statele să decidă cum și când pot relua campaniile de vaccinare în masă. Îndrumările arată că țările vor trebui să facă evaluări specifice de risc pe baza dinamicii locale a transmiterii coronavirusului, în funcție de capacitatea sistemului sanitar și în funcție de beneficiile aduse sănătății publice în urma desfășurării campaniilor de vaccinare de prevenire și de control al epidemiilor.
Pe baza acestor îndrumări și în urma preocupărilor crescânde cu privire la transmiterea poliomielitei, Inițiativa Globală pentru Eradicarea Poliomieliteile recomandă statelor să înceapă planificarea pentru reînceperea campaniilor de vaccinare împotriva poliomielitei, mai ales în țările cu risc crescut de îmbolnăvire de poliomielită.
În ciuda dificultăților, mai multe state depun eforturi deosebite pentru a continua imunizarea. Uganda se asigură că serviciile de imunizare continuă împreună cu furnizarea altor servicii medicale esențiale, furnizând inclusiv fonduri destinate transportului pentru desfășurarea activităților de informare și comunicare.
În Laos, în ciuda măsurilor de izolare impuse la nivel național în luna martie, imunizarea de rutină a continuat în puncte prestabilite, respectându-se măsurile adoptate de distanțare fizică.
A fost aprobat noul calendar de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de Bacalaureat în anul şcolar 2019-2020. Documentul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.
Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a fi centru de examen sunt următoarele:
organizarea sălilor de examen să se realizeze, astfel încât în fiecare sală, candidaţii să fie repartizaţi la o distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt stânga/dreapta – faţă/spate;
sălile de examen şi sălile în care îşi desfăşoară activitatea comisia din centrul respectiv se află, de regulă, în aceeaşi clădire;
sălile deţin sisteme de supraveghere audio-video.
CALENDARUL examenului naţional de bacalaureat
3 – 10 iunie 2020 Înscrierea candidaţilor
11 – 17 iunie 2020 Echivalarea şi recunoaşterea competenţelor lingvistice şi digitale
22 iunie 2020 Limba şi literatura română – proba E a) – proba scrisă
23 iunie 2020 Limba şi literatura maternă – proba E b) – proba scrisă
24 iunie 2020 Proba obligatorie a profilului – proba E c) – proba scrisă
25 iunie 2020 Proba la alegere a profilului şi a specializării – proba E d) – proba scrisă
30 iunie 2020 Afişarea rezultatelor la probele scrise – până la ora 12:00
30 iunie 2020 Depunerea contestaţiilor în intervalul orar 16:00 – 20:00
1 iulie 2020 Depunerea contestaţiilor în intervalul orar 8:00 – 12:00
1 – 4 iulie 2020 Rezolvarea contestaţiilor
5 iulie 2020 Afişarea rezultatelor finale
Elevii care se află în izolare sau cei confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus, dar şi cei care au diferite afecţiuni cronice sau cei care prezintă un risc crescut de infecţie/de a dezvolta complicaţii asociate infecţiei Sars-CoV-2 vor susţine probele pentru examenul naţional de Bacalaureat conform unei proceduri speciale, elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii.
De la începutul lunii maifuncţionează la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu cel de-al doilea aparat de testare moleculară RT-PCR pentru detecţia virusului SARS-COV 2.
„Această dotare ne ajută să creştem capacitatea de testare în judeţul Sibiu, lucru foarte important mai ales în condiţiile reluării activităţii în multe domenii şi în condiţiile unei mobilităţi crescute a populaţiei faţă de perioada stării de urgenţă”, precizează Daniela Cîmpean, preşedinta Consiliului Judeţean Sibiu.
Capacitatea de testare este influenţată de capacitatea de extracţie a laboratorului precum şi de tipul de extracţie a ARN-ului viral, manual sau automat.
Un extractor automat de 48 de probe va sosi la Spitalul Judeţean săptămâna viitoare. Cu acest extractor şi cu a treia hotă care se va instala peste câteva zile, se poate ajunge la 400 de testări pe zi.
Numărul total de teste realizate prin metoda RT-PCR la SCJU până în prezent este de 5876. Dintre acestea, 3782 teste au fost realizate pentru pacienţi, 1815 pentru personal medical al spitalului, 130 personal medical din alte unităţi medicale şi 149 pentru alte instituţii cu grad ridicat de risc de infectare.
Românii care se întorc în România vor putea reintra în ţară prin vămile Petea şi Urziceni după un program anunţat de către autorităţile maghiare, informează un comunicat de presă al Instituţiei Prefectului Satu Mare.
„Printr-o notă de informare emisă de autorităţile din cadrul Ministerului de Interne maghiar, punctele de trecere a frontierei de pe teritoriul Ungariei au primit ordin să se deschidă pentru traficul de turisme şi persoane, începând cu data de 22 mai 2020, ora 13:00.
Punctele de trecere a frontierei Vallaj – Urziceni şi Csengersima – Petea vor fi deschise cu posibilitatea de tranzitare atât pe sensul de intrare, cât şi pe sensul de ieşire din ţară, cu respectarea următorului program: de luni până vineri, de la ora 6:00 – 24:00; în weekend, cele două puncte de trecere vor fi deschise 24h/24h”, precizează sursa citată.
Un număr de 198 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, ajungându-se astfel la un total de 17.585 de îmbolnăviri, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 10.581 au fost declarate vindecate şi externate. La terapie intensivă sunt internaţi 203 de pacienţi. Până acum, 1.151 persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.
De asemenea, 3.026 de cetăţeni români aflaţi în alte state au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu noul coronavirus.
Dintre aceştia, 1.699 sunt în Italia, 561 în Spania, 84 în Franţa, 535 în Germania, 87 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia şi Suedia.
Potrivit GCS, de la începutul epidemiei de coronavirus şi până la acest moment au decedat 105 de cetăţeni români aflaţi în străinătate – 31 în Italia, 19 în Franţa, 35 în Marea Britanie, 8 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA şi unul în Brazilia.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 22 au fost declaraţi vindecaţi: 9 în Germania, 9 în Franţa, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.
Dacă este să aruncăm o piatră în apă, ea ajunge mai departe sau mai aproape, în funcție de puterea (energia) cu care am aruncat-o. Fix la fel se întâmplă și atunci când ne apucăm (sau în cazul de față – ne reapucăm de lucru): energia o măsurăm dacă am terminat ce ne-am propus, iar în timpul acțiunii, această crește, scade sau rămâne constantă.
„Să presupunem că avem o idee sau, în speța de față, redeschidem o afacere sau diferite servicii pe care le oferim. Energia se măsoară în toate etapele planului, până la acțiunea finalizată a fiecărui punct din plan, iar toată acțiunea depinde de noi. Dar cum în multe din etapele planului mai depinde și de alții, de exemplu, să primim o hârtie de aprobare sau, în cazul de față – măsurile luate pe timpul pandemiei Covid-19, atunci energia noastră este consumată în așteptare, fapt care trage acțiunea în jos.
Aceste 2 acțiuni sunt: (1) activă – atunci când avem entuziasm, lucrurile merg ca pe roate, avem susținere, motivație, ne trezim dimineața, investim energia și resursele noastre și (2) pasivă – atunci când așteptăm că alții să facă alte lucruri, când ne apucăm de o idee din plan și nu o susținem cum ne-am propus, când alții ne spun că nu va merge sau când nu avem banii exact cât ne trebuie să completăm o acțiune, când primim refuzul, când uităm, când ne luăm cu altele etc”, psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.
În opinia specialistului, aceste acțiuni sunt omniprezente în activitățile omului, iar acestea se pot vedea în energia cu care începem ceva și în deznădejdea sau uitarea la ce ne-am propus să terminăm. Astfel, energia nu poate fi constantă pentru că omul nu este constant, acesta își schimbă punctele de vedere, gândurile și atitudinea în funcție de contextul din jur, iar el numește adaptare, dar în realitate este uitare.
„Pentru a lucra ca energia să fie constantă într-un plan, omul are nevoie să fie constant în acțiunile, cuvintele și faptele sale. Astfel, una precede pe cealaltă. Dacă vorbim una și facem alta, ne tragem singuri preșul. Investiția într-o acțiune este direct proportioanala cu cât de bine se cunoaște omul pe el însuși. Din acest motiv, cei în poziții cheie de conducere, leadership, terapie sau alte afaceri bine construite, sunt oameni care mai întâi au muncit cu ei înșiși și după aceea au ajuns la nivelul de unde să țină afacerea într-o energie constantă.
Aceste două acțiuni (activă și pasivă) sunt favorizate tot timpul de a treia, una care decide încotro o ia acțiunea. Astfel, în creștinism este Trinitatea, la chinezi – Yin – Yang care dau Dao, la hinduși – Shiva, Vishnu care duc la Brahman, la etrusci – Tinia, Uni și Menrva, la români = Jupiter, Minerva și Iuno, la egipteni era: Mut, Khonsu și Amon Ra, iar la mesopotamieni era: Sin (luna), Samas (soare) și Adad (forța supremă). Această forță cosmică se numea, în limbajul vechi, legea lui 3: o forța activă, una pasivă și una decisivă (neutralizatoare sau mediatoare)”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
Cele trei forțe, așa cum le întâlnim în natură și în viața reală
1. Mama și tata au o discuție, apare copilul și readuce dragostea în inima lor;
2. Marfă oferită și cumpărătorul dornic, apar banii și se face trocul;
3. Sămânța care ajunge în pământ, dar pământul e prea dur. Apare ploaia sau soarele și o face stejar;
4. Îți place o fată, nu vrea să iasă cu tine în oraș. Apare un lucru comun, o rudă, prietenă, feedback despre tine din partea altuia și după va ieși;
5. Te rogi (activ) și apare un gând (pasiv). Îți aduci aminte de Dumnezeu sau stai cu mintea la gând (forța decisivă). Dacă dai energie gândului și ai „plecat” cu el, rugăciunea nu are valoare.
De ce se pierde energia noastră?
„Pierdem energia întrucât nu înțelegem și nici știm legea lui 3. Nu ne-a învățat nimeni cum s-o aplicăm. Spre exemplu: gândurile care sunt în afară la ce este în fața noastră sunt imaginație involuntară, utopie; emoțiile pe care le creștem, dar nu ne ajută, ca de exemplu: iritarea că nu primesc ceva; mișcările nenecesare pe care le facem, hrana care ne trage în jos, în loc să ne dea energie în plus etc.”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.
Grădina Zoologică din Oradea îşi redeschide porţile pentru vizitatori, începând de miercuri, 20 mai.
Conform noilor măsuri de prevenire aplicabile pe perioada stării de alertă, publicul vizitator va avea acces doar în spaţiile deschise din incinta Grădinii Zoologice, rămânând inaccesibile Casa Reptilelor, Casa Animalelor Exotice, respectiv Casa Liliecilor.
Vizitatorii trebuie să ştie că au obligaţia să respecte distanţa de doi metri, faţă de alte persoane, precum şi toate celelalte măsuri de prevenire a răspândirii coronavirusului, pe tot parcursul vizitei.
Programul de funcţionare al ZOO Oradea, în lunile mai – august 2020, este zilnic între orele 9:00 și 18:00.
Preţul unui bilet de intrare este de 18 lei pentru adulţi şi 9 lei pentru elevi, pensionari şi persoane cu dizabilităţi. Copiii până la trei ani şi persoanele peste 75 de ani au acces gratuit.
Pacienţii oncologici din Alba şi cei cu alte afecţiuni grave care necesită intervenţii medicale de specialitate urgente în spitale din alte judeţe, pot fi testaţi gratuit pentru COVID-19 de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba, potrivit unui comunicat.
„DSP Alba vine în întâmpinarea cetăţenilor judeţului şi decide să sprijine pacienţii oncologici, dar şi pe cei cu alte afecţiuni grave care necesită intervenţii medicale de specialitate urgente, fie că este vorba de tratament oncologic de specialitate sau intervenţii chirurgicale ce trebuie realizate în spitale din alte judeţe.
Pe lângă testarea pacienţilor spitalelor din judeţul Alba, în laboratorul DSP vor fi testaţi pentru COVID-19 şi pacienţii din Alba care necesită asistenţă medicală în spitale din alte judeţe unde testarea ar presupune un timp prea mare de aşteptare, dar şi cheltuieli de cazare până la obţinerea rezultatului”, arată sursa citată.
Persoanele în cauză trebuie să se deplaseze la spitalul din raza domiciliului, fără programare prealabilă, unde le va fi recoltat testul. Aici, vor trebui să prezinte bilet de trimitere de la medicul de familie sau scrisoare medicală.
Recoltarea se va face în baza acestor documente, rezultatul şi buletinul de analiză urmând să fie comunicate de către spitalul unde s-a făcut recoltarea.
„Considerăm că este de datoria noastră, a DSP Alba, să venim în sprijinul acestor persoane care oricum se află într-o situaţie delicată şi cărora trebuie să le asigurăm acces la servicii medicale în timp util. În acest mod protejăm nu doar sănătatea cetăţenilor, dar şi unităţile medicale„, a declarat, potrivit comunicatului, directorul executiv al DSP Alba, Alexandru Sinea.
În fiecare an, la data de 15 mai, este sărbătorită Ziua Internaţională a Familiilor. Această zi, aflată la a 25-a aniversare, a fost instituită pentru a promova conştientizarea problemelor de legate de familie, a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile.
Activităţile specifice acestei zile sunt reprezentate de conferinţe, seminarii, programe radio şi TV, articole de presă şi programe culturale, conform site-ului Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org.
Aniversarea din 2020 vine într-o perioadă a uneia dintre cele mai provocatoare crize sociale de sănătate şi sociale la nivel mondial.
Pandemia COVID-19 din acest an pune accentul pe importanţa investiţiilor în politicile sociale care protejează persoanele şi familiile cele mai vulnerabile. Familiile sunt cele care suportă criza, adăpostindu-şi membrii de vătămare, au grijă de copiii în afara şcolii şi, în acelaşi timp, îşi continuă responsabilităţile de muncă.
Familiile au devenit hub-ul interacţiunilor dintre generaţii, care ne susţin în această criză, notează site-ul citat. În condiţii de protecţie economică, sărăcia se adânceşte. În momentele de incertitudine se măreşte stresul – adesea ducând la creşterea violenţei împotriva femeilor şi copiilor. De aceea, sprijinul acordat familiilor vulnerabile – cei care şi-au pierdut veniturile, cei aflaţi în locuinţe inadecvate, cei cu copii mici, persoanele în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi – este imperativ acum mai mult ca oricând.
La nivel mondial, femeile participă din ce în ce mai mult la forţa de muncă formală şi informală, în timp ce continuă să-şi asume o sarcină disproporţionată a muncii gospodăreşti în comparaţie cu bărbaţii, iar echilibrul muncă-familie este mai dificil de realizat. Prin urmare, imperativul asigurării egalităţii de gen în familie este ca femeile să beneficieze de mai multă atenţie.
Pe măsură ce lumea se luptă să răspundă la criza COVID-19, există o oportunitate reală de a regândi şi transforma modul în care funcţionează economiile şi societăţile, pentru a favoriza o egalitate pentru toţi.
Familiile din întreaga lume se schimbă, multe devenind mai mici, pe măsură ce numărul gospodăriilor monoparentale creşte. În prezent, 65% dintre familii sunt alcătuite fie din cupluri care trăiesc împreună cu copii de orice vârstă, fie cupluri în care trăiesc copii şi membri ai familiei extinse, cum ar fi bunicii. Numărul în scădere al familiilor extinse şi numărul tot mai mare de familii monoparentale pun în centrul atenţiei problema protecţiei sociale.
Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române.
La 25 septembrie 2015, cele 193 de state membre ale ONU au adoptat în unanimitate Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă, un set de 17 obiective care au ca scop eliminarea sărăciei, a discriminării, a abuzurilor şi a deceselor care pot fi prevenite, precum şi eliminarea distrugerii mediului înconjurător.
Familiile, politicile publice şi programele orientate spre familie sunt vitale pentru îndeplinirea acestor obiective, mai notează site-ul oficial al ONU.
Alți peste 6.000 de copii ar putea să moară în fiecare zi, în următoarele șase luni, din cauze care pot fi prevenite, pe măsură ce pandemia de COVID-19 continuă să slăbească sistemele de sănătate și să creeze probleme serviciilor de rutină, a anunțat UNICEF astăzi.
Această estimare se bazează pe o analiză realizată de cercetătorii de la Școala de sănătate publică Johns Hopkins Bloomberg, publicată recent în revista de specialitate The Lancet Global Health. Pe baza celui mai grav din cele trei scenarii, care vizează 118 țări cu venit mic și mediu, analiza estimează că un număr suplimentar de 1,2 milioane de decese din rândul copiilor sub cinci ani ar putea să survină în doar șase luni, din cauza reducerii nivelului de asigurare a serviciilor de sănătate de rutină, precum și a creșterii numărului copiilor afectați de malnutriție severă.
Aceste posibile decese ale copiilor se adaugă celor 2,5 milioane de cazuri deja existente de decese la copii înainte de vârsta de 5 ani, în cele 118 țări incluse în studiu și la un interval de șase luni, amenințând astfel să anuleze progresele obținute în decursul unui deceniu, menite să pună capăt mortalității evitabile copiilor cu vârsta de sub cinci ani.
În plus, mortalitatea maternă ar putea să crească cu încă 56.700 de decese, în doar șase luni, adăugându-se astfel celor 144.000 de decese care se produc deja în aceleași țări, pe parcursul unei jumătăți de an.
„Conform celui mai pesimist scenariu, la nivel global, numărul copiilor care mor înainte de a împlini vârsta de cinci ani ar putea crește pentru prima dată în ultimele decenii”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Nu trebuie să permitem ca mamele și copiii să devină victime colaterale în lupta împotriva virusului. Și nu trebuie ca progresele care s-au făcut de-a lungul deceniilor pentru reducerea deceselor ce pot fi evitate în rândul copiilor și a mamelor să fie pierdute”.
În țările cu sisteme de sănătate deja fragile, COVID-19 produce disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare medicale și pune presiune pe resursele financiare și umane. Vizitele la centrele medicale au scăzut din cauza carantinei, restricțiilor de deplasare și disfuncționalităților din sistemul de transport și pe fundalul temerii comunităților față de infecție. Într-un comentariu pe marginea raportului realizat de Lancet, UNICEF avertizează că aceste disfuncționalități pot să producă o creștere substanțială a deceselor în rândul mamelor și copiilor.
Studiul analizează trei scenarii privind impactul pe care-l are reducerea intervențiilor de sănătate, provocată de criză, asupra deceselor în rândul mamelor și copiilor. Studiul avertizează că, în scenariul cel mai puțin grav, în care reducerea intervențiilor este de aproximativ 15%, se poate produce o creștere de 9,8% a deceselor în rândul copiilor sub cinci ani sau a unui număr estimat la 1.400 decese zilnic și o creștere de 8,3% a deceselor în cazul mamelor.
În scenariul cel mai grav, în care intervențiile se reduc cu aproximativ 45%, se poate produce lunar o creștere de 44,7% a deceselor în rândul copiilor sub cinci ani și de 38,6% a deceselor în rândul mamelor. Aceste intervenții variază de la planificare familială, îngrijiri pre și post natale, naștere, vaccinări și până la servicii de prevenire și curative.
Estimările arată că dacă, din orice motiv, îngrijirile de sănătate de rutină întâmpină probleme și, dacă scade accesul la alimentație, creșterea numărului deceselor copiilor, precum și în rândul mamelorva fi devastatoare.
Cel mai mare număr de decese suplimentare în rândul copiilor se va datora creșterii prevalenței malnutriției severe în rândul copiilor, ceea ce înseamnă un posibil impact dincolo de sistemul de sănătate, și reducerii tratamentului septicemiei și pneumoniei neonatale.
Conform modelării realizate, precum și luând în calcul reducerea intervențiilor din scenariul cel mai pesimist, cele 10 țări care ar putea să aibă cel mai mare număr suplimentar de decese în rândul copiilor sunt: Bangladesh, Brazilia, Republica Democrată Congo, Etiopia, India, Indonezia, Nigeria, Pakistan, Uganda și Republica Unită Tanzania.
Cele 10 țări care vor depăși cel mai probabil rata cea mai mare a mortalității copiilor conform scenariului cel mai pesimist sunt: Djibouti, Eswatini, Lesoto, Liberia, Mali, Malaui, Nigeria, Pakistan, Sierra Leone și Somalia. În aceste țări este esențial să se continue furnizarea serviciilor de sănătate care salvează vieți.
În plus față de creșterea potențială a deceselor copiilor sub cinci ani, precum și a celor ale mamelor, prezentată în analiza din revista de specialitate a Lancet Global Health, UNICEF este foarte îngrijorat de celelalte efecte colaterale ale pandemiei asupra copiilor:
Se estimează că 77% dintre copiii sub 18 ani la nivel global – 1,80 miliarde din cele 2,35 miliarde – trăiesc într-una din cele 132 de țări în care este instituită obligația de a rămâne acasă, începând cu luna mai.
Aproape 1,3 miliarde de elevi -peste 72% – nu merg la școală la ora actuală, ca urmare a închiderii școlilor în 177 de țări.
40% din populația lumii nu are posibilitatea să se spele pe mâini cu săpun și apă acasă.
Aproape 370 de milioane de copii din 143 de țări care în mod normal se bazează pe mesele școlare ca sursă sigură pentru alimentația zilnică, trebuie acum să caute alte surse deoarece școlile sunt închise.
Din 14 aprilie, peste 117 milioane de copii din 37 de țări ar putea să nu fie vaccinați împotriva rujeolei deoarece pandemia cauzează întreruperea campaniilor de imunizare, pentru a reduce riscul de răspândire a virusului.
Săptămâna aceasta, UNICEF lansează #Reimagine, o campanie globală menită să prevină transformarea pandemiei de COVID-19 într-o criză de durată pentru copii, în mod special a celor mai vulnerabili dintre ei – cum ar fi cei afectați de sărăcie, excluziune sau violență domestică. Prin intermediul acestei campanii, UNICEF face un apel de urgență la adresa guvernelor, publicului, donatorilor și sectorului privat să se alăture UNICEF în demersul său de a acționa, a reface și a reimagina o lume care la ora actuală este asaltată de coronavirus:
Acționăm. Trebuie să acționăm acum pentru a stopa răspândirea bolii, a-i ajuta pe cei bolnavi și a-i proteja pe profesioniștii din linia întâi care-și riscă viața pentru a-i salva pe ceilalți.
Chiar și atunci când ritmul pandemiei va încetini, toate țările vor trebui să continue reducerea efectelor colaterale asupra copiilor și să rezolve daunele provocate de aceasta. Comunitățile vor trebui să conlucreze, iar la nivel transfrontalier, vor trebui să reconstruiască și să prevină întoarcerea acestei boli.
Reimaginăm. Dacă am învățat ceva de la COVID-19, este că sistemele și politicile noastre trebuie să protejeze oamenii, tot timpul, nu numai în eventualitatea unei crize.
În timp ce lumea se reface în urma pandemiei, acum este momentul să punem bazele unei reconstrucții mai bune.
Pentru a lansa campania, doi dintre partenerii importanți ai UNICEF au fost de acord să facă o donație generoasă pentru a arăta că răspund acestui apel și pentru a genera mai multe donații din partea publicului în următoarele săptămâni.
„Criza COVID-19 este o criză a drepturilor copilului. Avem nevoie de un răspuns imediat- pe termen mediu și lung care să rezolve provocările create depandemie și impactul său secundar asupra copiilor, dar, în același timp, să vină cu o versiune clară pentru reconstrucția unei lumi mai bune, atunci când criza va lua sfârșit. Pentru aceasta, avem nevoie de ideile, resursele, creativitatea și dăruirea tuturor”, a declarat Fore. „Astăzi avem o responsabilitate comună, aceea de a reimagina felul cum va arăta lumea de mâine.”
Până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 2.302 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 223 persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.
Până astăzi, 13 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 16.002 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 7.961 au fost declarate vindecate și externate.
Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:
Nr. crt.
Județ
Număr de cazuri confirmate
1.
Alba
250
2.
Arad
679
3.
Argeș
188
4.
Bacău
394
5.
Bihor
488
6.
Bistrița-Năsăud
276
7.
Botoșani
632
8.
Brașov
594
9.
Brăila
19
10.
Buzău
95
11.
Caraș-Severin
110
12.
Călărași
65
13.
Cluj
516
14.
Constanța
252
15.
Covasna
225
16.
Dâmbovița
156
17.
Dolj
152
18.
Galați
522
19.
Giurgiu
209
20.
Gorj
84
21.
Harghita
24
22.
Hunedoara
589
23.
Ialomița
297
24.
Iași
326
25.
Ilfov
385
26.
Maramureș
73
27.
Mehedinți
85
28.
Mureș
621
29.
Neamț
785
30.
Olt
51
31.
Prahova
79
32.
Satu Mare
54
33.
Sălaj
52
34.
Sibiu
437
35.
Suceava
3.317
36.
Teleorman
109
37.
Timiș
477
38.
Tulcea
93
39.
Vaslui
144
40.
Vâlcea
26
41.
Vrancea
467
42.
Mun. București
1.555
43.
–
50
TOTAL
16.002
Totodată, până acum, 1016 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș și Olt, au decedat.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 224 de noi cazuri de îmbolnăvire.
La ATI, în acest moment, sunt internați 228 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 14.313 de persoane. Alte 18.980 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 277.804 de teste.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 375 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.794 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 568 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.
Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 107 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 42.700 de lei.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.855 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19: 1.698 în Italia, 561 în Spania, 29 în Franța, 424 în Germania, 83 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 102 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 33 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 21 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 8 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358.
Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.
UNICEF face apel pentru strângerea unei sume de 1,6 miliarde de dolari pentru a-și susține acțiunile umanitare dedicate copiilor afectați de pandemia de COVID-19, în creștere față de suma inițială de 651,6 milioane de dolari solicitați într-un apel similar la finalul lunii martie. Această creștere reflectă consecințele socio-economice devastatoare ale bolii și nevoile crescânde ale familiilor. În timp ce epidemia intră în cea de-a cincea lună, costurile materialelor, transporturilor și a serviciilor de protecție a copiilor a cresc alarmant.
„Pandemia este o criză sanitară care devine rapid o criză a drepturilor copilului”, a afirmat Henrietta Ford, Directorul Executiv UNICEF.
„Școlile sunt închise, părinții nu mai au locuri de muncă, iar familiile se confruntă cu tensiuni sporite. Pe măsură ce începem să ne reimaginăm lumea în urma pandemiei, aceste fonduri ne vor ajuta să intervenim pentru a răspunde crizei, pentru a ne restabili și pentru a proteja copiii împotriva consecințelor sale indirecte”.
Accesul la servicii esențiale precum îngrijirile medicale și imunizarea de rutină a fost deja compromis pentru sute de milioane de copii, lucru care ar putea conduce la o creștere semnificativă a mortalității infantile. De altfel, sănătatea mintală și impactul psihosocial provocat de circulația restricționată, închiderea școlilor și izolarea ulterioară au o probabilitate mare de a intensifica nivelurile de stres deja crescute, în special în rândul copiilor vulnerabili.
Conform unei analize realizată de UNICEF, aproximativ 77% dintre copiii cu vârsta sub 18 ani din întreaga lume sau 1,8 miliarde de copii trăiesc într-una din cele 132 de țări în care s-au introdus diferite forme de restricție din cauza pandemiei de COVID-19.
Factorii de risc privind violența, abuzul și neglijarea sunt în creștere pentru copiii afectați de restricționarea libertății de mișcare și în condiții de declin economic. Fetele și femeile se confruntă cu un risc crescut de violență sexuală și de gen. În multe cazuri, refugiații, migranții și copiii strămutați intern, precum și persoanele repatriate au acces redus la servicii și protecție și se confruntă cu o expunere sporită la xenofobie și discriminare.
„Am văzut efectele pandemiei în țările cu sisteme sanitare avansate și ne temem de ce s-ar putea întâmpla în statele cu sisteme mai slabe și resurse reduse”, a declarat Fore.
UNICEF își concentrează intervențiile destinate combaterii efectelor pandemiei în statele în care există crize umanitare, acționând atât pentru a preveni transmiterea, cât și pentru a reduce efectele colaterale asupra copiilor, femeilor și grupurilor vulnerabile, în special în privința accesului la servicii medicale, apă și salubritate, educație și protecție socială.
De asemenea, a primit până în prezent o finanțare de 215 milioane de dolari pentru a putea răspunde pandemiei.
Fondurile suplimentare vor ajuta UNICEF să pornească de la rezultatele deja atinse printre care se numără:
Peste 1,67 miliarde de persoane au primit mesaje despre spălarea mâinilor și igiena respiratorie ca măsuri de prevenție a infectării cu COVID-19;
Peste 12 milioane de persoane au primit provizii esențiale de apă și materiale sanitare și igienice;
Printre măsurile de contracarare a pandemiei, UNICEF a distribuit peste 6,6 milioane de perechi de mănuși, 1,3 milioane de măști chirurgicale, 428.000 de măști N95, 291.000 de halate, 13.000 de perechi de ochelari de protecție, 63.500 de viziere, 200 de concentratoare de oxigen și 34.500 de teste de diagnosticare COVID-19, ajutând 52 de state;
Aproximativ 80 de milioane de copii au fost sprijiniți pentru a putea învăța la distanță sau la domiciliu;
Peste 10,9 milioane de copii și femei au primit servicii esențiale medicale în unitățile sprijinite de UNICEF; și
Peste 830.000 de copii, părinți și profesioniști au beneficiat de servicii de sănătate mintală comunitară și de asistență psiho-socială.
În România, încă de la debutul epidemiei, UNICEF a acționat împreună cu partenerii săi guvernamentali și neguvernamentali – pentru a înțelege mai bine cum evoluează situația socială și pentru a veni în ajutorul părinților și copiilor cu informații utile pentru a se putea proteja, furnizând și echipamente de protecție specială astfel încât profesioniștii din prima linie care lucrează pentru copii să continue să asigure servicii esențiale de sănătate și protecție socială.
Printre parteneriatele încheiate de UNICEF în România se numără și cel cu Poșta Română, în cadrul căruia la, începutul lunii mai, compania va distribui un total de 1.080.000 de materiale de informare în județele Brașov și Bacău. De asemenea, beneficiind de o finanțare din partea Fundației Botnar, UNICEF a început livrarea a 210.000 de perechi de mănuși, 280.000 de măști faciale, 20 de concentratoare de oxigen și peste 4000 de kituri de testare pentru SARS-COV-2.
De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 2.290 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 199 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.
Până astăzi, 11 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 15.588 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID–19. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 7.245 au fost declarate vindecate și externate.
Totodată, până acum, 972 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș și Olt, au decedat.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 226 de noi cazuri de îmbolnăvire. La ATI, în acest moment, sunt internați 255 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 14.745 de persoane. Alte 19.059 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 262.219 de teste.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 412 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 815 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 369 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 355.550 de lei.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.758 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19: 1.698 în Italia, 561 în Spania, 29 în Franța, 329 în Germania, 81 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 100 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 31 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 21 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 8 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
După ce Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia şi-a adaptat întregul pachet de norme, măsuri, proceduri şi acţiuni privitoare la susţinerea cursurilor şi a examenelor online, vine cu o noua veste, de aceasta dată pentru viitorii studenţi.
Pentru a sprijini şi a proteja viitorii candidaţii la programele de licenţă, masterat şi doctorat si întreaga procedură de admitere programată în luna iulie 2020 se va desfăşura tot online.
UAB a procedat la achiziţionarea unui modul specializat pentru admiterea online al platformei UMS (University Management System), platformă pentru care au optat numeroase alte instituţii de învăţământ superior din România.
Aşadar, pentru toate programele de licenţă, masterat şi doctorat din cadrul UAB, înscrierea şi înmatricularea candidaţilor se vor face online, urmând să fie puse la dispoziţia acestora noua metodologie de admitere online, calendarul admiterii (în acord cu etapele de finalizare a activităţii anilor terminali din învăţământul preuniversitar, respectiv cu emiterea adeverinţelor sau diplomelor de bacalaureat), precum şi numeroase instrumente de consiliere profesională.
Reprezentanţii universităţii au anunţat că vor demara, în curând, o serie de activităţi de consiliere privind admiterea şi de training-uri motivaţionale online, precum şi alte activităţi dedicate, în special, elevilor şi părinţilor care doresc să cunoască mai multe detalii despre oferta educaţională, oportunităţile de studiu, condiţiile din campusul universitar, facilităţile multiple oferite studenţilor care optează să studieze la Alba Iulia.
Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie investighează felul în care hormonii influenţează modul în care reacţionează o persoană la COVID-19.
Aparent, bărbaţii prezintă un risc mai mare decât femeile pentru COVID-19, iar un specialist în probleme de menopauză, dr. Louise Newson, crede că ar putea exista o legătură între nivelurile mai mari de estrogen, hormonul sexual feminin, şi simptome mai puţin grave, de pe urma coronavirusului.
„Femeile au capacitatea de a lupta mult mai eficient împotriva virusului, iar celulele care luptă cu infecţia au receptori de estrogen. Acest lucru înseamnă că ele răspund la estrogen, iar estrogenul poate, practic, să reprogrameze aceste celule, să le facă mai eficiente şi, de asemenea, să le înmulţească.”
Un număr de 312 noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, ajungându-se astfel la 14.811 de îmbolnăviri, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 6.423 au fost declarate vindecate şi externate. La terapie intensivă sunt internaţi 232 de pacienţi.
Până acum, 898 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.444 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.387 în Italia, 560 în Spania, 29 în Franța, 329 în Germania, 79 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 96 de cetățeni români aflați în străinătate, 29 în Italia, 19 în Franța, 30 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția și unul în SUA, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 21 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 8 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Pandemia de coronavirus i-a afectat din punct de vedere emoţional, într-o proporţie covârşitoare, pe copii şi adolescenţi: 91% dintre ei trec prin experienţe tulburătoare din cauza COVID-19, conform unui studiu realizat de World Vision.
Studiul a inclus 101 copii şi tineri cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani din 13 ţări: România, Albania, Bangladesh, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Republica Democrată Congo (RDC), Mali, Mongolia, Nicaragua, Peru, Filipine, Sierra Leone şi copii refugiaţi sirieni care trăiesc în tabere de refugiaţi în apropierea graniţei turco-siriene.
Printre sentimentele pe care copiii şi adolescenţii intervievaţi le-au simţit în perioada pandemiei de coronavirus sunt stresul emoţional, anxietatea, furia, îngrijorarea, incertitudinea. Conform studiului, trei factori importanţi au avut un impact direct asupra stării emoţionale a copiilor: închiderea şcolilor, distanţarea socială şi sărăcia în creştere.
71% dintre copii se simt izolaţi şi singuri din cauza închiderii şcolilor.
Copiii şi tinerii din toate ţările participante au fost de acord că decizia de a închide temporar şcolile este o măsură adecvată în contextul COVID-19. Cu toate acestea, au declarat că măsura a avut un impact negativ asupra procesului lor educaţional, dar şi a rutinei zilnice, iar acest lucru le-a crescut sentimentul de izolare şi disperare.
În foarte multe dintre ţările parte din acest studiu, nici elevii, nici cadrele didactice nu au fost pregătite pentru trecerea la învăţământul online.
„Vieţile noastre au fost foarte afectate de când s-a închis şcoala, profesorii nu au fost pregătiţi pentru educaţia online. Cei mai mulţi dintre ei nu folosesc vreo platformă digitală pentru a explica mai bine lecţiile sau pentru a ne da teme”, a spus Angie, 16 ani din Nicaragua.
Aceasta este o frustrare comună în rândul copiilor, mulţi dintre ei având dificultăţi în a înţelege lecţiile online.
În plus, potrivit copiilor şi tinerilor, elevii din comunităţile cele mai vulnerabile sunt discriminaţi în această perioadă. Miruna, în vârstă de 15 ani, din România a menţionat: „Multe familii nu beneficiază de lucruri esenţiale, cum ar fi electricitatea sau internetul, astfel copiii nu pot participa la cursuri online.” Şi Salimata, 15 ani, din Mali, a spus că „accesul la internet nu este posibil pentru toţi copiii din Mali, deoarece mulţi dintre ei trăiesc în condiţii precare şi, prin urmare, nu pot studia online.”
Stres emoţional din cauza distanţării sociale pentru 75% dintre copii şi adolescenţi.
Deşi respondenţii cred că măsurile de distanţare socială sunt importante pentru a-i proteja de coronavirus, 75% dintre ei au recunoscut că este dificil din punct de vedere emoţional să facă faţă restricţiilor.
Principalele consecinţe negative ale restricţiilor care îi afectează pe copii sunt singurătatea, lipsa colaborării, a lucrului în echipă, schimbări în alimentaţie sau în regimul de somn, acces limitat la internet în unele comunităţi.
Teodora, în vârstă de 16 ani, din România a spus: „Copiii se simt închişi în casele lor. Suntem obişnuiţi să ne jucăm afară şi să comunicăm cu cât mai mulţi oameni.’ Acest sentiment de frustrare a fost împărtăşit de respondenţi din multe ţări. Lishee, de 14 ani din Mongolia, a comentat: ‘Din cauza coronavirusului, nu putem lucra, studia ori ieşi. Totul se simte îndepărtat de mine, ca şi cum sunt într-o ţară îndepărtată.”
Sărăcia în creştere le cauzează anxietate copiilor.
Sărăcia şi accesul la apă curată sunt probleme dintotdeauna pentru multe dintre ţările chestionate, iar COVID-19 a înrăutăţit situaţia, lucru care a dus la creşterea anxietăţii în rândul copiilor.
Pe copii şi tineri îi îngrijorează în special riscul ca părinţii lor să rămână fără venituri. De asemenea, sunt îngrijoraţi de impactul economic pe care criza l-ar avea asupra celor mai vulnerabili şi preocupaţi pentru numeroasele persoane din comunităţile lor care nu au economii şi depind de banii câştigaţi zilnic.
Anita, în vârstă de şaisprezece ani, din Republica Democrată Congo, o ţară care a fost afectată şi de Ebola, a explicat: „Nu îmi place această situaţie. Am vrut să anunţăm sfârşitul Ebola, dar acum coronavirusul vine deja. În ciuda faptului că izolarea ne va ajuta să ne protejăm de virus, acest lucru va duce la înfometare care ne poate ucide.”
„O mare problemă este lipsa apei. De exemplu, una dintre cele mai importante recomandări este spălarea mâinilor, dar acolo unde trăim, nu avem apă. Multe case primesc apă doar o dată pe săptămână; Deci, cum vor avea aceste persoane oportunităţi bune de igienă? Ei nu pot! Acest lucru va provoca multe infecţii”, a spus Lara, 17 ani, din Brazilia.
În ciuda tuturor acestor temeri, copiii îşi doresc să contribuie la lupta împotriva răspândirii COVID-19. În cadrul interviurilor, toţi au declarat că este foarte important pentru ei să se implice în conştientizarea cu privire la importanţa măsurilor de protecţie împotriva răspândirii virusului.
„Din rezultatele acestui studiu reies cifre alarmante, dar foarte adevărate. Trebuie să recunoaştem că suntem copii, adolescenţi ce iubesc să fie înconjuraţi de oamenii dragi, de colegi şi de prieteni. Ne apasă gândul că anul acesta nu ne mai întoarcem la şcoală, că nu ne mai revedem, dar sperăm ca într-un final să revenim la zilele dinainte. Copiii nu sunt victime ale pandemiei, sunt cei care pot aduce schimbare în comunităţile din care fac parte, pioni importanţi în stoparea răspândirii virusului”, a declarat Teodora Grîu, preşedinte al Consiliului Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România.
Voluntarii şi personalul angajat al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România sărbătoresc în data de 8 Mai, Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii. Din anul 1863 până în 2020, Mişcarea de Cruce şi Semilună Roşie este principalul mijloc de intervenţie umanitară la nivel mondial.
În ultimii ani, voluntarii şi angajaţii Crucii şi Semilunei Roşii au sprijinit peste 160 de milioane de oameni în situaţii de urgenţă, de la dezastre naturale la războaie civile. Deşi suntem organizaţi ca o reţea la nivel global, rezultatele acţiunilor noastre au impact la toate nivelurile : mondial, regional, local, fiind mereu aproape de cei aflaţi în nevoie. De aceea, deciziile ce privesc organizaţia în ansamblul ei şi stabilirea agendei umanitare internaţionale pleacă de la cei care înţeleg cel mai bine problemele şi soluţiile: voluntarii, oamenii şi comunităţile afectate de greutăţi.
În cei 157 de ani de existenta, Crucea Roşie şi Semiluna Roşie s-a adaptat mereu provocărilor cu care s-a confruntat. Anul acesta, de la începutul pandemiei, voluntarii şi angajaţii au fost permanent în acţiune, asumându-şi riscul îmbolnăvirii, pentru a oferi asistenţă umanitară şi servicii socio-medicale celor în nevoie. Totodată, pentru a ajuta comunităţile să se pregătească, au diseminat informaţii esenţiale pentru prevenirea şi limitarea răspândirii virusului. În condiţii neprielnice, voluntarii au depăşit bariere şi cu responsabilitate şi dăruire, au dus la îndeplinire misiunea organizaţiei.
În această zi aniversară, aducem un omagiu celor 14 milioane de voluntari şi personalului angajat din cele 192 de Societăţi Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie care sunt implicaţi şi fac tot ce le stă în putere pentru a sprijini comunităţile afectate de pandemia COVID-19.
Fiecare voluntar de Cruce Roşie, merită aplauzele noastre şi vă încurajăm pe toţi, în data de 8 Mai, să aplaudaţi împreună cu noi eforturile lor.
Activitatea fizică este esenţială în această perioadă de autoizolare pentru menţinerea unui stil de viaţă sănătos, pentru dezvoltarea armonioasă a corpului şi pentru menţinerea unui tonus ridicat şi a unei bune dispoziţii.
Ar trebui să profităm de fiecare oportunitate de a face cât mai multă mişcare, chiar şi în autoizolare!
Nu ar trebui să uităm că activitatea fizică frecventă şi regimul alimentar potrivit sunt cele mai bune recomandări pe timp de autoizolare.
Pavel Kondraşev, psiholog şi instructor de health & fitness a dăzvăluit cum anume putem să ne menţinem în formă în perioada de autoizolare.
Expertul ne recomandă să achiziţionăm pentru a avea în casă în această perioadă câteva echipamente suplimentare pentru antrenament, obligatoriu o saltea sport pentru exerciţii fizice, o coardă, gantere şi o bandă elastică fitness.
„Acest set de echipamente sportive ne poate ajuta să înlocuim pentru o scurtă perioadă antrenamentele de la sală cu cele de acasă, din autoizolare. Optând pentru un antrenament complex, combinând exerciţii pentru toate grupurile musculare, puteţi antrena corpul la fel de bine ca în timpul unui antrenament de la sala de sport”, a declarat Kondraşev.
Dacă nu avem echipamentul respectiv sau aparate acasă, putem face exerciţii cu greutăţi, cu nişte frânghii, bidoane sau sticle umplute cu apă.
„Trebuie reţinut faptul că toate aceste recomandări sunt relevante nu numai pentru perioada carantinei şi izolării, ci şi pentru perioadele normale. Astfel de exerciţii includ antrenamente de împingere, exerciţii pentru piept, umeri, cvadricepşi şi tricepşi, iar o zi de antrenament trebuie să includă de obicei exerciţii push-pull pentru întregul corp.
Optăm pentru exerciţii eficiente, alegem exerciţiile push-pull pentru întregul corp, neapărat facem abdomene, nu uităm nici de genuflexiuni, considerate în general regele tuturor exerciţiilor. Cuplăm cu exercitiile push-pull pentru întregul corp, îndreptările şi antrenamentul muscular pentru trunchi, cat şi cel pentru partea inferioară a corpului.
Stabiliţi drept obiectiv 3-5 serii din fiecare exerciţiu, cu câte 5-8 repetări. Pentru partea superioară a corpului, principalele două ridicări pe care trebuie să le încadrăm în aceste exerciţii sunt împingerile din culcat şi ramatul cu haltera. Atenţie: acest exerciţiu nu este recomandat persoanelor care au dureri de spate.
Atunci când facem îndreptările şi antrenamentul muscular şi antrenamentul de forţă, există doua reguli: ridicăm greutăţi şi optăm pentru ridicări multi-joint, folosind o tehnică foarte bună push-up-urile, greutăţi pentru gleznă umplute cu nisip (săculeţi cu nisip), exerciţii dinamice şi statice, exerciţii pe presă, picior şi hiperextensie. De asemenea, exerciţiile cu frânghii, exerciţiile cu benzi elastice de fitness vor fi o opţiune foarte bună”, a subliniat antrenorul.
În România, 270 de noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate. Astfel, numărul de îmbolnăviri a ajuns la 14.107.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 5.788 au fost declarate vindecate şi externate. La terapie intensivă sunt internaţi 244 de pacienţi. Până acum, 858 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.
2.405 români din străinătate au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-CoV-2. Numărul deceselor cetăţenilor români din afara ţării, din cauza COVID-19, rămâne 96.
Din cei 2.405 cetăţeni români confirmaţi ca fiind infectaţi cu noul coronavirus, 1.387 sunt în Italia, 560 în Spania, 29 în Franţa, 292 în Germania, 78 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta şi Suedia.
De la începutul pandemiei şi până la acest moment, 96 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au murit: 29 în Italia, 19 în Franţa, 30 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia şi unul în SUA.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 21 au fost declaraţi vindecaţi: 9 în Germania, 8 în Franţa, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia, mai precizează GCS.
325 de noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, ajungându-se astfel la 13.837 de îmbolnăviri.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 5.454 au fost declarate vindecate şi externate. La terapie intensivă sunt internaţi 244 de pacienţi.
Până acum, 827 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 514 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.896 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 526 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.
Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 3.709 persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 6.795.810 lei.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.384 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19: 1.387 în Italia, 560 în Spania, 29 în Franța, 271 în Germania, 78 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta și Suedia.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 96 de cetățeni români aflați în străinătate, 29 în Italia, 19 în Franța, 30 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția și unul în SUA, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 21 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 8 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Ionuț-Marian Stroe, ministrul Tineretului și Sportului, într-o conferință de presă susținută astăzi, a vorbit despre regulile ce trebuie urmate de către sportivi pentru a putea reveni la antrenamente.
Acesta a ținut să precizeze că aceste măsuri sunt pentru a se putea relua antrenamentele. Competițiile sportive încă nu se vor relua.
„După 15 mai, activitatea sportivă va începe gradual, așa cum a anunțat președintele Klaus Iohannis. Propunerea noastră conține o serie de măsuri generale, foarte ușor de înțeles. E vorba de distanțarea între persoane și despre norme de igienă.
Suntem în faza întâi a unui traseu de lungă durată. La final, sporturile vor reveni la normal, dar epidemia e o realitate și trebuie să ținem cont de evoluția ei. Nu vom vorbi azi despre reluarea competițiilor, ci despre faza de pregătire. Pentru moment, bazele și sălile sportive nu se vor redeschide.
Sportivii vor sta într-un regim închis și-și vor desfășura activitatea controlat. Cluburile trebuie să dispună de o bază proprie, cu spații de cazare, bucătărie, spații medicale, terenuri de antrenament, săli de forță sau alte utilități. Baza sportivă are nevoie de personal administrativ și de suport care să fie utilizat prin rotație, în ture de 14 zile. În interiorul bazelor, vor exista măsuri și reguli clare pentru sălile de antrenament, vestiare, spălătorie și zonele medicale. Trebuie să existe și spații pentru persoanele suspecte de COVID-19”, a declarat ministrul Tineretului și Sportului.
Există 4 faze pe care un club sportiv trebuie să le urmeze:
pregătire preliminară
sesiuni de pregătire individuală
sesiuni de pregătire în grupuri mici
sesiuni de pregătire colectivă comună
„Vor fi trei categorii de persoane în această perioadă:
Persoanele care necesită măsuri de protecție crescută: antrenorii, jucătorii, medicii și terapeuții.
Personalul administrativ, cel de suport, personalul din bucătărie. Ei vor lucra în ture de 14 zile.
Măsuri reduse de protecție: cei care se ocupă de securitate și de bază, care nu vor avea accces. Pentru ca sportivii să-și reia antrenamentele, ei trebuie, în mod obligatoriu, să stea o perioadă de 14 zile începând de astăzi în izolare totală. La ieșirea din izolare, aceștia trebuiesc testați pentru COVID-19. Doar cei care au rezultatul negativ vor fi admiși în bazele de cantonament desemnate”
„Transportul sportivilor de acasă spre locul de cantonament se va face, de preferință, cu automobilul propriu, fără opriri pe traseu. Medicii vor face un triaj epidemiologic, vor testa temperatura, vor identifica eventuale simptome. În cazul în care indentifică siptome, medicul îi va interzice jucătorului participarea la antrenament.
Testarea pentru COVID-19 se va efectua în orice moment, la recomandarea medicului care însoțește echipa în cantonament. Staff-ul nu se schimbă și nu interacționează decât online până la faza a patra, cea a antrenamentelor colective.
Vorbim despre reluarea pregătirii, nu despre activitatea de sport în masă. Regulile pot fi relaxate, dar, în acest moment, preferăm să nu estimăm nimic. Vom face periodic, din două în două săptămâni, o reevaluare a situației”, a spus Ionuț Stroe.
Ziua naţională a inimii este marcată anual în România, la data de 4 mai, fiind instituită în conformitate cu directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Boala cardiovasculară este situată pe locul I în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate în Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi. Este responsabilă de aproximativ o jumătate din totalul deceselor, în Europa provocând peste 4,35 milioane de decese în fiecare an, în statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Regiunea Europeană şi peste 1,9 milioane de decese în fiecare an, în Uniunea Europeană.
Conform Societăţii Române de Hipertensiune, în ţara noastră, bolile cardiovasculare determină peste 62% din totalul deceselor/
Specialiştii au constatat că, la nivel naţional, mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer, aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional fiind provocate de boli cardiovasculare, faţă de 19% provocate de cancer. De altfel, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în toată Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare.
Pe lângă marcarea Zilei naţionale a inimii, la data de 4 mai, România se alătură şi statelor care marchează Ziua mondială a inimii, la 29 septembrie în fiecare an.
Totodată, Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie marchează, în luna februarie, Ziua naţională a prevenţiei cardiovasculare, campanie ce are rolul de a promova măsuri de prevenţie a bolilor cardiovasculare.
Anual, la data de 1 Mai este sărbătorită, în peste 80 de ţări din întreaga lume, Ziua internaţională a muncii.
Ziua de 1 Mai este, astăzi, în cele mai multe state, între care şi România, zi nelucrătoare. Pe de altă parte, în multe alte ţări, Ziua internaţională a muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele muncitorilor de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.
În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti.
Primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945, la Bucureşti, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971.
După 1990, această zi este sărbătorită prin organizarea de concerte, plimbări cu bicicleta, ieşiri la iarbă verde, diverse activităţi festive, concursuri pentru copii etc.
COVID-19 ar putea rămâne în plămânii pacienţilor aparent vindecaţi şi care nu mai prezintă simptome, fără ca acest lucru să poată fi depistat prin testele convenţionale, potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători chinezi şi publicat de revista ştiinţifică Cell Research, consemnează joi agenţia EFE.
Studiul descrie cazul unei femei care la jumătatea lunii februarie a murit în mod neaşteptat după ce aparent se vindecase de COVID-19 şi a avut rezultat negativ la trei probe de SARS-CoV-2.
Autopsia nu a relevat prezenţa virusului în ficat, inimă, intestine, piele sau măduva osoasă, în schimb acesta a fost descoperit în ţesutul pulmonar care prezenta daunele specifice unei infecţii virale.
Autorii studiului, propun efectuarea de lavaje bronhoalveolare (LBA), respectiv spălarea arborelui respirator, înaintea externării pacienţilor pentru a se depista virusurile ascunse, deşi este o procedură complexă şi costisitoare.
Aproximativ 80 de angajaţi a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu sunt în autoizolare la domiciliu, după ce alţi trei angajaţi sunt suspecţi a fi infectaţi cu COVID-19.
Este vorba de aproximativ 60 de angajaţi TESA şi 20 de cadre medicale, ancheta epidemiologică fiind în desfăşurare.
Decizia autoizolării a venit după ce directorul de Îngrijiri medicale al SJU Târgu Jiu, o infirmieră şi o angajată de la Resurse Umane au fost depistaţi pozitiv la testul pentru noul coronavirus.
DSP Gorj le-a recoltat probe celor trei, acestea fiind transmise pentru confirmare la Craiova, de unde se aşteaptă rezultatul oficial.
În contextul actual al pandemiei de COVID-19, vulnerabilitățile deja existente ale copiilor, familiilor și comunităților pot duce la exacerbarea riscurilor preexistente: acces limitat la servicii sociale, inegalități în ceea ce privește accesul la educație, sărăcie, se arată într-un raport coordonat de Reprezentanța UNICEF în România.
Sursa foto: comunicat UNICEF
Scopul acestui prim raport a fost evaluarea situației copiilor și familiilor, cu accent pe grupurile vulnerabile, pentru a permite UNICEF și altor actori relevanți să stabilească în mod avizat măsuri de prevenire și răspuns în vederea reducerii consecințelor pandemiei de COVID-19 în trei sectoare: sănătate, educație și servicii sociale.
Categoriile cele mai afectate de măsurile de prevenire a COVID-19 sunt:copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie; copiii de etnie romă (limitarea circulației a redus veniturile familiilor rome); copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate; copii care trăiesc în locuințe supraaglomerate; copiii cu dizabilități și persoanele vârstnice, afectate de reducerea activității medicilor de familie în comunități, dar și de diminuarea contactelor sociale.
Copiii din categoriile amintite sunt caracterizați cel mai adesea de vulnerabilități multiple: trăiesc în gospodării multigeneraționale numeroase sau în familii monoparentale, la risc de sărăcie, locuiesc în locuințe supraaglomerate.
„În aceste zile de criză fără precedent, este nevoie de mobilizarea tuturor resurselor, materiale și umane, pentru a-i proteja pe cei deja vulnerabili. Mii de angajați din serviciile de asistență socială din întreaga țară depun eforturi uriașe pentru a-i proteja pe copiii și părinții aflați în nevoie. Raportul prezentat astăzi este important pentru că aduce în prim plan percepția sintetică a unor oameni de la firul ierbii și ne ajută să înțelegem zonele în care cresc riscurile de vulnerabilitate și a găsi cele mai eficiente soluții pentru reducerea acestora”, a declarat Maria Mădălina Turza, Președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA).
Sursa foto: comunicat UNICEF
O treime dintre subiecții care au participat la studiu sunt de părere că declanșarea crizei COVID a afectat furnizarea serviciilor medicale în comunitățile lor, în special pe componenta serviciilor oferite în cadrul cabinetelor de medicină de familie. Raportul recomandă o mai bună implicare în comunitate a personalului din cadrul cabinetelor de medicină de familie, coroborat cu dezvoltarea serviciilor complementare de telemedicină; creșterea conlucrării dintre cadrele medicale, asistenții sociali și alte categorii de personal din administrație.
Autorii raportului notează că educația online adâncește inegalitățile de acces la educație al copiilor din familii defavorizate, care nu reușesc întotdeauna să asigure nici necesarul de echipamente tehnologice, nici nu au acces la internet. Soluția ar putea fi implementarea unor programe destinate distribuției de echipamente electronice gratuite sau facilitarea achiziției acestora la prețuri subvenționate pentru copiii din familii cu venituri reduse, cât și asigurarea acestor echipamente pentru cadrele didactice. De asemenea, printre recomandări se numără și dezvoltarea unui plan național privind educația la distanță, care să includă predarea online, și crearea de rețele de suport între părinți, copii și cadre didactice pentru a susține compensarea inegalităților existente în utilizarea mijloacelor electronice în educație.
Sursa foto: comunicat UNICEF
Printre problemele cu care se confruntă serviciile sociale se numără reducerea sau chiar suspendarea activității centrelor de zi și limitarea mobilității în teritoriu a lucrătorilor din domeniu, mai ales având în vedere lipsa materialelor corespunzătoare de protecție. Recomandările sunt: furnizarea de echipament corespunzător personalului existent, în special a materialelor de protecție; conceperea unor proceduri detaliate despre furnizarea de servicii sociale și de servicii de protecție specială pe timpul stării de urgență, în vederea adaptării la aceasta.
„Încă de la începutul stării de urgență, UNICEF a atras atenția asupra categoriilor vulnerabile, în special a copiilor a căror situație riscă să se înrăutățească din cauza măsurilor restrictive. Evaluarea rapidă arată și faptul că, în comunitățile unde există mediatori sanitari și școlari, accesul la servicii de sănătate și de educație a fost mai puțin afectat. Este un argument în plus pentru susținerea extinderii la nivel național a Pachetului Minim de Servicii, implementat cu succes de UNICEF în 50 de comunități din județul Bacău”, a declarat Pieter Bult, Reprezentant UNICEF în România.
Premierul Ludovic Orban a declarat că românii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să se asigure că au un contract clar, în care este specificat protejarea drepturilor şi asigurarea protecţiei pentru COVID-19.
„Recomandarea noastră a fost către cetăţenii români foarte clară: să se asigure în momentul în care iau decizia de a se duce la muncă într-o ţară europeană că au contract de muncă clar, care să stipuleze toate chestiunile de protejare a lor, să le garanteze venituri, să le garanteze cazare, să le garanteze mijloace de protecţie contra infecţiei cu COVID-19″, a spus Orban.
„Există două forme prin care pleacă românii la muncă în alte ţări din UE. Fie pleacă prin intermediul unor agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate, aceste agenţii sunt acreditate la Ministerul Muncii şi asupra lor se poate exercita o intervenţie din partea Ministerului Muncii şi chiar această intervenţie există, astfel încât să ne asigurăm că cei care pleacă la muncă au contracte clare şi să ne asigurăm că sunt protejaţi împotriva riscului infectării.
A doua formă de deplasare, asupra căreia nu avem nicio posibilitate de a interveni, este pur şi simplu relaţia personală între angajator şi oameni care au muncit în anii anteriori în companiile respective, în fermele respective şi care au fost chemaţi în baza relaţiilor personale care există între angajatori şi cetăţenii români care au mai lucrat şi care îşi mai aduc prieteni, vecini, rude. Ştiţi cum e, când există ofertă, ei transmit„, a precizat Orban.
Primul ministru a adăugat că există libertate de mişcare, există posibilitatea pentru fiecare cetăţean român de a decide să lucreze în altă ţară.
„În cadrul reglementării la nivel european facem toate demersurile posibile pentru a asigura protejarea drepturilor cetăţenilor români, pentru a-i susţine în încheierea unor contracte de muncă care să le respecte drepturile, să le asigure veniturile pentru care s-au înţeles. Dar în multe cazuri nu am putut interveni pentru că decizia de plecare a fost luată în baza relaţiilor anterioare”, a spus premierul.
Un număr de 277 de noi cazuri de persoane infectate cu coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, ajungându-se astfel la un total de 11.616 îmbolnăviri, a anunţat, marţi, Grupul de Comunicare Strategică.
Dintre persoanele infectate, 3.404 au fost declarate vindecate şi externate. La terapie intensivă sunt internaţi 243 de pacienţi.
Potrivit GCS, 650 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au murit.
Cele mai multe cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus s-au înregistrat până în prezent la Suceava – 2.695 şi Bucureşti – 1.222.
De asemenea, încă 12 români infectaţi cu noul coronavirus au murit în străinătate – opt în Italia, doi în Franţa şi doi în Marea Britanie. Numărul deceselor cetăţenilor români din afara ţării din cauza COVID-19 a ajuns la 87, informează Grupul de Comunicare Strategică.
Potrivit GCS, 1.963 de cetăţeni români din diaspora au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu noul coronavirus.
Peste un milion de australieni au descărcat o aplicaţie pentru smartphone destinată urmăririi contactelor cu persoanele diagnosticate cu COVID-19, informează AFP.
Ministrul australian al Sănătăţii, Greg Hunt, a calificat drept „extraordinar” modul în care compatrioţii săi au adoptat această aplicaţie lansată duminică seară, care foloseşte tehnologia Bluetooth.
„COVIDSafe” îşi propune să ajute autorităţile să descopere toate persoanele care s-au aflat la mai puţin de 1,5 metri de o persoană purtătoare a virusului.
Oficialii din domeniul sănătăţii susţin că o utilizare masivă a aplicaţiei va contribui la ridicarea unora dintre restricţiile de circulaţie şi de adunare impuse în cadrul luptei împotriva epidemiei.
„Este vorba doar de a ne ajuta să găsim şi să alertăm orice persoană care ar putea fi expusă virusului”, a subliniat Hunt pentru Sky News.
Şeful statului a avut o şedinţă la Palatul Cotroceni privind măsurile de gestionare a pandemiei cu COVID-19. Au participat premierul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
În cadrul aceste ședințe s-a decis ca deschiderea școlilor în acest an de învățământ să nu mai aibă loc, iar anul școlar să se încheie pe 12 iunie.
„S-a decis astăzi ca, pentru majoritatea elevilor, în acest an şcolar, grădiniţele, şcolile şi universităţile să nu se mai redeschidă. Nu se va întoarce elevul, studentul fizic la cursuri”, a spus şeful statului.
De asemenea, persoanele de peste 65 de ani pot, de astăzi, să iasă din casă în două intervale orare: 7:00 – 11:00 şi 19:00 – 22:00.
La Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara a fost introdus un nou protocol în tratarea pacienţilor cu SARS-CoV-2, prin administrarea de anticoagulante alături de antivirale, după ce s-a constatat că multe dintre decese au fost cauzate de tromboze.
Acestea se administrează preventiv, în formele uşoare şi la asimptomatici, dar şi curativ.
„S-a remarcat că o mare parte din pacienţi prezintă probleme la nivelul vaselor mici pulmonare, cardiac, cerebral şi poate şi al altor organe şi că, de fapt, una dintre principalele cauze ale deceselor este această tromboză, pentru că oxigenul nu mai poate fi transportat de la plămâni în organism, întrucât sunt trombozate vasele. (…).
M-am gândit să introduc în protocolul nostru şi terapia patogenică, cât mai devreme, pentru a evita aceste complicaţii, întrucât s-a constatat că, cu cât se acţionează mai devreme, cu atât riscul de a se trece în forme grave scade. Şi atunci, am creat acest protocol care. pe lângă antivirale, conform protocolului naţional, prezintă şi antiinflamatorii steroidiene şi anticoagulante”, a afirmat dr. Virgil Musta, coordonatorul Secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara.
Potrivit acestuia, în mod normal, la tromboze este predispus organismul persoanelor în vârstă cu o anumită patologie, dar s-a constatat că, în cazul coronavirusului, inflamaţia produce această hipercoagulabilitate care apare şi la tineri.
„De aceea, unele dintre aceste anticoagulante se dau preventiv, altele curativ, în funcţie de nişte parametri. Noi aplicăm deja această schemă de vreo două săptămâni”, a precizat dr. Musta.
Virgil Musta a atras atenţia că trendul îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, în judeţ, este în continuare în creştere.
„Avem în spital acum 120 de internaţi cu coronavirus. Dăm drumul la vindecaţi, dar vin alţii. Cazurile noi se contaminează unii de la alţii. Nu mai sunt cei care vin din afara graniţelor. Se contaminează pentru că merg unde nu trebuie, nu au mască, stau de vorbă în stradă. Trebuie să fim precauţi, chiar dacă vom fi uşor mai relaxaţi. Altfel, va fi şi mai rău”, a încheiat dr. Virgil Musta.
Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor se sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 23 aprilie, începând cu anul 1996, la iniţiativa UNESCO.
Această zi marchează moartea, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: unul englez, William Shakespeare, unul spaniol, Miguel de Cervantes, şi unul peruan de origine spaniolă, Inca Garcilaso de la Vega. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori, precum Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
Cărţile digitale oferă noi posibilităţi de acces la cunoştinţe, având costuri reduse şi o accesare pe arii geografice mari. Cărţile tradiţionale dispun însă de o largă apreciere.
Toate formele de cărţi aduc o contribuţie valoroasă educaţiei şi propagării culturii şi informaţiilor. Această diversitate este o bogăţie comună, făcând din cărţi mai mult decât un obiect fizic: unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spaţiului şi timpului.
În fiecare an, UNESCO şi organizaţiile internaţionale care reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte – editori, librării şi biblioteci – selectează „Capital World Book” pentru o perioadă de un an, evident din 23 aprilie.
Pentru 2020, a fost aleasă capitala Malaysiei, Kuala Lumpur. Oraşul asiatic a fost selectat datorită faptului că pune un accent puternic pe educaţia incluzivă, dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere şi lectură accesibilă pentru toate segmentele din populaţia din Kuala Lumpur.
Sub sloganul „KL – grijă prin lectură”, programul pentru această zi se concentrează pe patru teme: citirea sub toate formele sale, dezvoltarea infrastructurii industriei de carte, incluziunea şi accesibilitatea digitală şi dezvoltarea de abilităţi ale copiilor prin lectură.
Obiectivul marcării în acest an a Zilei Mondiale a Cărţii şi a Dreptului de Autor este de a încuraja o cultură a lecturii şi a incluziunii: „Un oraş care citeşte este un oraş căruia îi pasă”.
Aproape 75% dintre elevii din judeţul Satu Mare participă la cursuri online organizate de profesori, cele mai mari probleme fiind în comunităţile defavorizate din mediul rural.
„Dintre profesori, în jur de 85% apelează la şcoala online şi folosesc acest sistem. Dintre copii, au acces în jur de 75%, deocamdată. În urma planului naţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării urmează să facem un plan judeţean şi să mărim acest procent. Avem şi două proiecte europene pe care le-am accesat şi copiii să beneficieze de instrumente.
Aceşti copii din zonele defavorizate vor beneficia de tablete ca să poată să acceseze lecţiile online. Cele mai mari probleme sunt în zonele rurale, în comunităţile defavorizate„, a declarat Călin Durla, inspectorul școlar general.
Elevii vor recupera materia după ridicarea restricţiilor şi revenirea la şcoală.
„Va fi un program de recuperare a materiei după ce vor începe măsurile de relaxare. În această perioadă, ţinem legătura cu cei care putem, online, pe sistem de internet, iar unde nu putem fiecare şcoală găseşte o anumită variantă de a le transmite solicitările profesorilor.
În momentul în care vor reveni la cursuri, o să resistematizăm materia predată în această perioadă”, a mai spus Durla.
La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ.
„Trebuie să acţionăm decisiv pentru a ne proteja planeta de ameninţările venite din partea coronavirusului, cât şi a perturbării climei”, transmite secretarul general al ONU, António Guterres, pe pagina ONU dedicată zilei, www.un.org.
Tema stabilită pentru Ziua Planetei Pământ vizează schimbările climatice, care reprezintă cea mai mare provocare pentru viitorul umanităţii şi pentru sistemele de susţinere a vieţii care fac lumea noastră locuibilă.
Ziua dedicată Pământului reprezintă un răspuns unanim la un mediu aflat în criză din cauza deversărilor de petrol, a smogului sau a râurilor atât de poluate care, în unele cazuri, au luat foc, potrivit www.earthday.org.
În condiţiile date ale confruntării cu coronavirusul toţi cetăţenii planetei Pământ sunt chemaţi să acceseze site-ul earthday.org pentru a participa virtual la cea de-a 50-a aniversare a Zilei Planetei Pământ prin conversaţii globale, apeluri la acţiune, spectacole, instrucţiuni video şi multe altele.
Ziua Internaţională a Mamei-Pământ este sărbătorită pentru a aminti fiecăruia dintre noi că Pământul şi ecosistemele sale ne oferă viaţă şi mijloace de subzistenţă.
O femeie din Suceava, diagnosticată cu tumoră cerebrală şi infectată cu noul coronavirus, a fost operată, în cursul serii de luni, de o echipă de şapte specialişti de la Spitalul de Neurochirurgie „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iaşi.
Cel care a condus echipa medicală care a operat tumora a fost managerul Spitalului de Neurochirurgie, medicul neurochirurg Lucian Eva.
„Am operat primul pacient cu tumoră cerebrală, infectat cu virusul COVID-19, cu succes. A fost o operaţie unică pentru întreaga echipă, care a durat trei ore. A fost o intervenţie chirurgicală aparte şi, am putea spune, chiar sub presiune. Asta datorită faptului că am fost nevoiţi să purtăm combinezoane şi echipamente de protecţie speciale, în contextul infecţiei cu virusul COVID-19.
În sala de operaţie au fost şapte cadre medicale. Ele au fost instruite impecabil, toate procedurile de pregătire şi intervenţie fiind respectate cu stricteţe, iar într-un final eforturile noastre au fost încununate de succes. Intervenţia s-a terminat luni seară la 22,30. În ciuda faptului că am fost costumaţi cu toţii ca nişte cosmonauţi, a fost o intervenţie emoţionantă pentru întreaga echipă”, a declarat Lucian Eva.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că după 15 mai se poate intra într-o fază de relaxare a măsurilor impuse de autorităţi din cauza epidemiei de coronavirus. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă numărul infecţiilor şi cel al deceselor scade.
„Este timpul să ne gândim la ceea ce se numeşte un plan de relaxare atunci când condiţiile vor fi îndeplinite. Este acum în vigoare un decret pentru starea de urgenţă, care se termină pe data de 15 mai.
După data de 15 mai, dacă numărul de persoane infectate scade, dacă numărul de decese (…) scade, dacă noi respectăm cu toţii măsurile impuse de autorităţi şi lucrurile merg înspre bine, este clar că putem să intrăm atunci într-o fază de relaxare”, a declarat, la Palatul Cotroceni, președintele României după şedinţa de evaluare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19.
GCS a anunţat astăzi că au fost înregistrate 190 de noi cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus de la ultima informare. La terapie intensivă, în acest moment, sunt internaţi 261 de pacienţi.
Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 14.530 de persoane. Alte 42.846 persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.
Un număr de 98.491 teste pentru noul coronavirus au fost efectuate până în prezent, la nivel naţional.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 299 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 803 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.
Românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paștelui. Este numită și Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă.
Se numește Vinerea Paștilor, pentru că este ultima vineri dinaintea Paștelui, Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos, Vinerea Seacă, pentru că mulți români au obiceiul de a posti post negru. Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite „Triduum Sacrum” din care face parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare.
După credința creștină, în această zi a avut loc moartea lui Iisus care a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc.
Se crede că ouăle s-au roşit datorită sângelui curs din rănile lui Iisus Hristos. De aceea în această zi se „ruşesc”, se spune în Oltenia, şi se încondeiază ouăle.
Unii creștini țin în această zi un post sever, numit și post negru. Femeile ştiu că trebuie să respecte postul întru totul, chiar post negru, pentru ca sufletul creatoarei să intre în rezonanţă cu sufletul chinuit de încercări al Mântuitorului.
Tot în ziua de Vinerea Mare se face pasca. Ea va însoţi ouăle şi vinul roşu la masa de Înviere.
Bărbaţii nu seamănă nimic în această zi. Tot ce s-ar semăna, s-ar usca, aşa cum se usucă lacrimile de durere pe obrazul brăzdat de întristare.
Tradiţia mai spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi bogat, dacă va fi vreme bună, anul nu va fi prea roditor.
Este şi o zi de reconciliere cu cei cu care vă aflaţi în conflict, de iertare.
Vă doresc să iertați din inimă, să cereți iertare din suflet, să găsiți pacea sufletească și să vă bucurați de acest Paște. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de pace și iertare.
Un număr de 491 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, numărul total al îmbolnăvirilor ridicându-se la 7.707, a informat Grupul de Comunicare Strategică.
Dintre persoanele infectate, 1.357 au fost declarate vindecate şi externate. La terapie intensivă sunt internaţi 243 de pacienţi.
Potrivit sursei citate, 387 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au murit.
De asemenea, încă doi cetăţeni români infectaţi cu noul coronavirus au murit în străinătate, unul în Marea Britanie şi unul în Germania. Numărul deceselor românilor din afara ţării, din cauza COVID-19, a ajuns la 55.
În total, 718 cetăţeni români din străinătate au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu noul coronavirus: 422 în Italia, 196 în Spania, 25 în Franţa, 13 în Germania, 47 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în SUA, 2 în Austria, 2 în Belgia, 2 în Indonezia şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg şi Suedia.
Până la acest moment, 55 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au murit: 13 în Italia, 14 în Franţa, 16 în Marea Britanie, 7 în Spania, 3 în Germania, unul în Belgia şi unul în Suedia.
GCS arată că, dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 11 au fost declaraţi vindecaţi: 7 în Franţa, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
