Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat în atenția reprezentanților Comisiei Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2015, 08:30

Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat, la sfârșitul săptămânii trecute, în atenția reprezentanților Comisiei Europene.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La sfârșitul săptămânii trecute conducerea ADR Centru a avut o întrevedere informală cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene din România, Angela Filote.

Tema principală a discuțiilor a constituit-o analiza stadiului implementării Programelor Operaționale 2007-2013, pe care le gestionează Agenția în calitate de Organism Intermediar.

Cu acest prilej, directorul general al ADR Centru, Simion Crețu, a prezentat progresul activităților de evaluare și selecție a proiectelor, a sistemului de implementare și monitorizare a proiectelor contractate:

„Una din principalele probleme a fost absorbția fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, proiecte a căror perioadă de implementare se va încheia la 31 decembrie 2015. Pe Programul Operațional Regional am avut o absorbție de peste 65%, cu fondurile angajate 120%, dar acuma să vedem cum reușim să le finalizăm. Pe POS CCE, pe întreprinderi mici și mijlocii, fondurile sunt consummate în proporție de peste 73%. Sperăm să urcăm cât mai mult spre 85-90%, dacă putem.”

O altă problemă discutată de cele două părți a constituit-o stadiul pregătirii noului sistem de accesare a fondurilor europene, pentru perioada 2014-2020, a ghidurilor destinate solicitanților, a procedurilor de lucru și a resurselor necesare.

În cursul întrevederii, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a ținut să treacă în revistă principalele priorităţi ale executivului european privind România.

„Vrem să ajutăm România să reducă decalajele față de alte state membre mai dezvoltate, vrem să ne asigurăm că ieșirea din criza economică cu care s-a confruntat întreaga Europă se face în beneficiul tuturo, în beneficiul cetățeanului și nu numai al elitelor, așa că vom continua cu prioritate atât în domeniul investițiilor realizate prin fonduri nerambursabile, cât și prin lansarea unui plan de investiții care să acorde credite cu o mai mare facilitate pentru proiecte mari, pe perioade lungi, proiecte pe care nu și le-ar permite un investitor fără sprijin din partea Europei.”

Conducerea ADR Centru a prezentat oficialului european și posibilitatea ca Regiunea Centru să se înscrie în cursa pentru înființarea, în anul 2016, a unui Birou de reprezentare al Platformei pentru Turism durabil din cadrul Convenției Carpatice, ținând cont că toate județele din Regiunea Centru, respectiv Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba sunt situate geografic în arealul Munților Carpați și că turismul montan și agroturismul sunt priorități de dezvoltare identificate la nivel regional.

Comisia Europeană a dublat finanţarea pentru situații de urgenţă!

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2015, 11:15

Preşedintele CE, Jean Claude Juncker, consideră că nu este nevoie de un summit extraordinar pe tema imigraţiei, iar statele membre trebuie să aplice de urgenţă acordurile deja existente în domeniu.

Şeful executivului comunitar a respins apelurile pentru organizarea unui nou summit al UE privind imigraţia, spunând că statele membre ar trebui să nu mai amâne aplicarea acordurilor existente şi a atras atenția că UE are nevoie de ‘curaj colectiv’ pentru a combate această criză.

Declaraţiile au apărut în presa internaţională şi au fost făcute în contextul în care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta problema refugiaţilor din Africa şi Orientul Mijlociu, care intră masiv în Europa.

Este cea mai gravă criză a refugiaţilor de la al doilea război mondial încoace, iar Comisia Europeană a dublat finanţarea de urgenţă la 50 de milioane de euro pentru ajutor umanitar. 8 milioane vor fi alocate Balcanilor de Vest şi Turciei, iar 90.000 de euro vor merge în Macedonia.

Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Bruxellesul a adoptat numeroase măsuri, inclusiv mecanisme de a-i trimite înapoi pe cei care nu se califică pentru statutul de azilanți:

“Uniunea Europeană este responsabilă pentru problema imigranţilor, este responsabila în relocarea acestora şi doreşte să susţină ţările de intrare pentru soluţionarea acestei situaţii.”

Implementarea sistemului de relocare a 60.000 de refigiaţi se dovedeşte problematică, iar statele europene au termen să rezolve aceasta situaţie până la sfârşitul anului.

Corina Creţu a vizitat Mănăstirea Putna şi Cetatea de Scaun a Sucevei

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2015, 08:30

Comisarul european Corina Creţu, a efectuat la mijlocul lunii august o vizită în județul Suceava la două monumente istorice, Mănăstirea Putna şi Cetatea de Scaun a Sucevei, unde se derulează în prezent două proiecte cu finanţare europeană.

În dialog cu jurnaliștii, oficialul european a arătat că proiectele europene aflate în implementare în judeţ înseamnă investiţi de aproximativ 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei.

În acest sens, Corina Crețu a spus că proiectele finanțate prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, în valoare de aproape 134 de milioane de euro, vor îmbunătăți viața sucevenilor, fie că e vorba de extinderea rețelei de apă la nivelul întregului județ, fie că este vorba despre închiderea vechilor rampe de gunoi și de gestionarea problemei deșeurilor la nivelul județului.

Spre exemplu, implementarea proiectului privind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată din Suceava va asigura condiții mai bune de trai pentru peste 200.000 de locuitori, prin conectarea locuințelor la rețeaua de apă. La acestea se adaugă proiectele finanțate prin Programul Operațional pentru Creșterea Competitivității Economice 2007-2013, a căror valoare se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro.

”M-am bucurat să constat că pentru perioada 2007 – 2013, județul Suceava beneficiază de 70 de proiecte în valoare totală de peste 126 de milioane de euro din fonduri europene și, sigur, acest proiect al Mănăstirii Putna este unul foarte important, 3,3 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro din fondul pe care îl atribuim în mod direct, Fondul de Dezvoltare Regională. Exercițiul financiar se termină în decembrie 2015, după care începe implementarea celorlalte proiecte pentru exercițiul financiar bugetar 2014 – 2020. Este important pentru autoritățile locale să meargă în paralel în ceea ce privește încheierea cu succes a proiectelor aflate în derulare și lansarea de alte proiecte mature, astfel încât România, în general, să beneficieze la maximum de suma pe care o are alocată pentru următorii șapte ani, 23 de miliarde de euro”.

Pe lângă îndemnul către autoritățile locale din județul Suceava, dar și din celelalte zone ale țării pentru a face pași în finalizarea proiectelor și elaborarea altora noi, comisarul european Corina Crețu a subliniat sprijinul financiar pe care îl oferă Comisia Europeană pentru perioada 2014 -2020. Același oficial a scos în evidență, pe de altă parte, pericolul dezangajării unor fonduri la nivel național.

”La nivel național există acest risc de dezangajări de fonduri pentru că avem un procent de 63% absorbție pentru România și cred că este foarte greu de realizat în cinci ani ceea ce nu s-a făcut în șapte ani, dar estimarea o vor face autoritățile naționale pentru fiecare țară”.

Pe lângă aceste precizări, comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu a mai declarat că pentru acordarea unor despăgubiri fermierilor pentru culturile distruse de secetă Guvernul trebuie să prezinte Comisiei Europene date privind urmările acestei perioade prelungite fără precipitaţii. România a primit recent peste 8 milioane de euro din Fondul de solidaritate, în urma inundaţiilor de anul trecut, care au afectat aproape toată ţara.

Europa comemorează victimele stalinismului și ale nazismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2015, 11:49

Este important să păstrăm vie amintirea celor care, de-a lungul secolului XX, au suferit din cauza regimurilor dictatoriale, au fost deportaţi și exterminaţi în masă!

Acesta a fost mesajul transmis de Comisia Europeană ieri, pe 23 august, de Ziua Europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare.

Data nu a fost aleasă întîmplător, ci are legătură cu semnarea, în 1939, la 23 august, a pactului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică stalinistă.

Acesta a deschis calea izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial, cu toate consecinţele lui dezastruoase: milioane de oameni încarceraţi, torturaţi, omorâţi!

Capitole întunecate din istorie, care nu trebuie uitate, consideră comisarul Vera Jourova:

” Trebuie să comemorăm aceste victime şi trebuie să ne asigurăm că astfel de atrocităţi nu se vor mai întâmpla.

A învăţa din greşelile trecutului este cea mai bună cale de a lupta cu noile pericole reprezentate de intoleranţă, xenofobie, rasism şi extremism violent.

Democraţia, libertatea şi drepturile fundamentale trebuie apărate.”

Parlamentul European a declarat, în 2008, ziua de 23 august drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului, două regimuri care au măcinat continentul în secolul trecut.

Șapte regiuni din România incluse în Programul de Cooperare Transfrontalieră

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2015, 08:30

Programul va finanţa numai acele proiecte transfrontaliere care vor implica parteneri din ambele ţări şi de care beneficiază comunităţi de o parte şi de a alta a graniţei.

Cooperarea transfrontalieră include judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa, precum şi 8 regiuni din Bulgaria: Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Târnovo, Plevna, Razgrad, Ruse, Dobrich şi Silistra.

Despre depunerea proiectelor, membru Team Europe România, Ileana Gugoaşă.

” În acest moment, este deschisă linia de finanţare pentru Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră între România şi Bulgaria, noua execuţie bugetară 2014- 2020. Sunt două linii mari de finanţări pe care se merge, pe programe soft şi pe programe hard. Programele soft se referă la programele în care se fac schimburi de experienţă, cursuri, întâlniri, focus- grupuri pentru autorităţi, instituţii publice, organizaţii neguvernamentale care au în activitate domeniile finanţabile, de asemenea, asociaţii de IMM-uri şi Camere de Comerţ. Condiţia este ca să aibă un partener în Bulgaria, deci entitatea din România care doreşte să aplice la aceste fonduri trebuie să aibă un partener similar în Bulgaria pentru că este un program de cooperare transfrontalieră.”

Programul are un buget total de 258 de milioane de euro, din care 215 milioane reprezintă alocarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

”Aceste programe soft, aşa cum am spus, sunt cu un sprijin de până la 1,5 milioane de euro, şi, bineînţeles, există şi un program hard care merge până la 6 milioane de euro, unde se pot realiza investiţii, inclusiv drumuri comune de acces pentru partea română şi pentru partea bulgară. E un program pe care autorităţile din România şi organizaţiile neguvernamentale din Constanţa au mers foarte bine, mai ales cu parteneri din Dobrich, parteneri din Varna, parteneri din localităţile eligibile din Bulgaria şi, cu ajutorul cărora, în execuţia bugetară trecută au fost realizate drumuri de acces, drumuri la obiectivele de interes turistic, pieţe agroalimentare, deci a fost un program de succes pentru cooperarea dintre România şi Bulgaria şi sperăm că şi în această execuţie bugetară să fie, de asemenea, un program de succes.

Termenul de depunere pentru această sesiune este 30 septembrie, deci lucrurile sunt destul de avansate, ştim primării care lucrează la astfel de proiecte. Primăria Limanu, Primăria Mangalia au parteneri şi nu numai. Există şi alte localităţi din judeţ care sunt interesate de astfel de proiecte.”

Prin punerea în comun a resurselor, regiunile implicate în cooperarea transfrontalieră se bucură de rezultate măsurabile, fie că vorbim de infrastructura modernizată, de acţiuni comune de promovare a regiunii transfrontaliere, dar şi de programe de educaţie şi instruire profesională.

Gestionarea deşeurilor – o prioritate pentru CJ Caraş-Severin

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 august 2015, 08:30

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor, cu un procent de doar 3%. Până în 2020, toate statele membre, inclusiv ţara noastră, trebuie să colecteze selectiv jumătate din cantitatea de deşeuri.

Pentru alinierea la directivele de mediu, Consiliul Judeţean Caraş-Severin derulează un proiect european în valoare de peste 180 milioane de lei, ce are ca scop implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Pe amplasamentul fostei haldine din Reşiţa va fi construit un deponeu ecologic, unde vor fi aduse deşeurile pe categorii – hârtie, carton, sticlă, plastic, metal şi deşeuri menajere. Vor mai fi amenajate drumurile de acces pentru depozitul central şi alte trei staţii de transfer la Pojejena, Bozovici şi Oţelu Roşu. Explică Camelia Şuşco, director comunicare Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

Proiectul are o valoare totală de circa 186.000.000 de lei, fără TVA, proiect cofinanţat din Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate. Depozitul central ecologic este realizat în proporţie de 90%, finalizarea fiind prevăzută pentru începutul lunii septembrie. Staţia de sortare se află în stadiul realizării închideriilor exterioare, a instalaţiilor interioare şi a finisajelor. Echipamentele tehnologice au fost contractate, fiind aşteptate pentru instalare, teste şi recepţie. Estimăm ca posibilă perioadă, luna octombrie. În aceelaşi stadiu se află şi staţia de tratare mecano-biologică, se prevede ca testele şi recepţia finală să aibă loc până la sfârşitul anului, astfel încât întreg ansamblul al centrului să fie funcţional la începutul anului 2016.

Deschiderea deponeului ecologic va duce la o normalizare a preţurilor şi micşorarea cheltuielilor. În prezent, deşeurile sunt transportate în judeţele limitrofe, ceea ce înseamnă costuri mai ridicate pentru populaţie. Camelia Şuşco spune că este cel mai amplu proiect derulat de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, cu bani europeni şi cuprinde multe alte lucrări.

Mai avem în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme. Prin proiect vor fi închise depozitele neconforme din cele 8 oraşe de pe raza judeţului Caraş-Severin. Se execută lucrări pe toate cele 8 depozite. Tot în derulare este şi contractul de furnizare echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor şi unităţi de compostare individuale. Prin contract se va realiza furnizarea, livrarea, asamblarea, instalarea şi testarea de echipamente destinate colectării separate a deşeurilor reciclabile. Necesarul de containere a fost stabilit de proiectantul general pe baza informaţiilor transmise de primăriile din judeţ, cărora le vor fi predate în vederea distribuirii cu titlul gratuit către locuitorii judeţului Caraş-Severin.

Consiliul Judeţean Caraş-Severin încearcă prin acest proiect să conecteze fiecare gospodărie la serviciile de salubritate şi să conştientizeze populaţia faţă de colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor.

UE cere eliberarea fiterului estonian condamnat in Rusia pentru spionaj

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 august 2015, 09:47

Eston Kohver a fost arestat pe 5 septembrie anul trecut de serviciile de securitate ruse si ieri a fost condamnat la 15 ani de inchisoare.

Sentinta a fost data de un tribunal din apropierea granitei cu Estonia, regiune unde rusii sustin ca l-au retinut pe Kohver in timp ce incerca sa culeaga informatii secrete. Asupra lui s-ar fi gasit un pistol, munitie, 5 mii de euro si aparatura de inregistrare.

Pe de alta parte parchetul estonian a anuntat ca Eston Kohver a fost capturat si rapit cu forta, sub amenintarea armei de necunoscuti veniti din Rusia in timp ce el era de serviciu pe teritoriul estonian.

Purtatorul de cuvant al Comisiei europene, Catherine Ray a reiterat apelul inaltului reprezentant si vicepresedinte al Comisiei europene, Federica Mogherini care cere Rusiei sa-si respecte obligatiile internationale

“Rapirea si apoi detinerea ilegaa in Rusia a domnului Kohver reprezinta o violare clara a legilor internationale. In plus, inca de la inceput dl. Kohver a fost privat de dreptul sau la un proces corect, n-au existat audieri publice in acest caz, consulului estonian nu I s-a permis sa fie prezent la audieri iar dl. Kohver a fost privat de ajutor legal. Uniunea europeana continua sa ceara Rusiei sa actioneze conform obligatiilor sale internationale si sa-l elibereze imediat pe dl. Kohver si sa garanteze intoarcerea sa in siguranta in Estonia”

CE a alocat 2, 4 miliarde de euro pentru gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 august 2015, 07:45

Comisia Europeana a alocat peste 2, 4 miliarde de euro statelor membre pentru gestionarea frontierelor și cooperarea polțienească. România beneficiază in acest scop de peste 98 de milioane de euro.

Comisia Europeană a aprobat programul național multianual al României, finanțat din Fondul UE pentru securitate internă.

Cu un buget total de peste 98 milioane de euro, programul urmează să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de securitate și de prevenire a criminalității, garantând astfel gestionarea sigură a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

În domeniul vizelor și gestionării frontierelor, programul va urmări modernizarea infrastructurii consulare și dotarea anumitor unități cu sisteme și echipamente specifice, precum și îmbunătățirea capacității de intervenție la frontier.

De asemenea, se urmăreste implementarea de noi tehnologii de control, asigurarea continuității sistemelor informatice relevante și înființarea de Centre de coordonare regională pentru EUROSUR.

Finanțarea acestor măsuri se realizează prin Instrumentul pentru frontiere și vize, cu o alocare de peste 61 milioane de euro.

În ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității, programul are în vedere dezvoltarea capacității operaționale a poliției, de formare și schimburi de informații.

Acest lucru prevede investiții în infrastructură și îmbunătățirea capacității de analiză în domeniul criminalității informatice, traficului de ființe umane și de droguri, precum și combaterii corupției.

Totodată, în domeniul gestionării riscurilor și crizelor, sunt prevăzute măsuri de consolidare a siguranței transportului aerian și de creștere a capacității operaționale prin formarea și echiparea unităților de intervenție.

Țarii noastre i-au fost alocate, peste 37 milioane de euro pentru implementarea acestor activități.

România are la dispoziție și o alocare de 180,000 de euro pentru acțiuni specifice, la nivel transnațional.

Comisia Europeană a aprobat 23 de programe naționale multianuale în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă.

Finanțarea totală la nivel UE alocată acestor programe se ridică la aproximativ 2miliarde și jumatăte de euro pentru perioada 2014-2020.

Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat ca în prezent, statele membre se confruntă cu dificultăți fără precedent în domeniul migrației și al securității, iar Comisia ia măsuri, în spirit de solidaritate.

”Nu este simplu…Nu există un singur răspuns la această provocare a migrației. Statele singure nu pot rezolva această problemă. Este clar ca avem nevoie de o abordare noua la nivel europena,. Avem nevoie de solidaritate si curaj colectiv pentru angajamentele noastre. Chiar dacă nu este simplu si nici popular. Sper că împreună, statele membre, instituțiile, agențiile, organizațiile internaționale sa dovedim că suntem pregătiți pentru aceste provocări. Sunt convins că suntem capabili,” mai spune comisarul Dimitris Avramopoulos

Din acest motiv, banii vor putea ajunge acum în statele membre aflate în prima linie, precum Grecia și Italia, dar și în alte state membre ale UE care se confruntă cu mari fluxuri de migrație. Comisia a colaborat intens cu statele membre pentru a asigura eliberarea de urgență a fondurilor UE.

Frontex: numărul imigranților care au ajuns la graniţele UE s-a triplat în luna iulie

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2015, 07:45 / actualizat: 20 august 2015, 7:10

Numărul imigranților care au ajuns la graniţele Uniunii Europene s-a triplat în luna iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, a anunţat Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe ale UE, Frontex.

Această cifră constituie una record pentru a treia lună consecutiv, şi creează o presiune fără precedent asupra autorităţilor din Italia, Grecia şi Ungaria, subliniază agenţia.

Este o provocare enorma pentru Uniunea Europeană, dar şi o mare responsabilitate şi este nevoie de o reacţie unitară, a declarat Annika Breidthardt, purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru locuri de muncă, investiţii şi creştere economică:

„Comisia Europeană a propus un sistem de relocare pentru 40.000 de persoane şi sperăm să atingem acest obiectiv la sfârșitul anului. Comisia pregăteşte, de asemenea, un mecanism permanent de relocare a migranţilor în cadrul UE, şi s-au depus toate eforturile în acest sens, solicitând statelor membre să dea dovadă de solidaritate.”

Sirienii și afganii reprezintă cea mai mare parte a imigranţilor care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene. Fugind de instabilitatea din ţările lor, ei ajung mai întâi în Grecia, din Turcia.

În luna iulie, circa 50.000 de imigranţi au sosit prin Marea Egee, mai ales în insulele greceţti Lesbos, Chios, Samos şi Kos.

Peste 20.000 au ajuns în Italia, numărul acestora crescând la 90.000 de la începutul anului.

Din Balcanii de Vest, în Ungaria au ajuns peste 34.000 de imigranți.

O conferinţă la nivel înalt este prevăzută în luna octombrie la Budapesta, pentru a discuta provocarea constituită de fluxul de imigranţi ce tranzitează Balcanii Occidentali.

Romania primeste 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2015, 07:30 / actualizat: 20 august 2015, 7:06

România va primi un ajutor de 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma aprobării Deciziei Comisiei de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a propus acordarea acestui ajutor încă din luna aprilie a acestui an, când a fost transmisă această propunere celor două instituții europene. Către cine se îndreaptă acest ajutor, ne spune responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Acest ajutor financiar va sprijini populația afectată de inundațiile produse în primăvara şi vara anului trecut. Prima inundație, din mai 2014, a afectat 30 de județe din România și a distrus rețele vitale de transport, apă, energie și telecomunicații, precum și case și ferme. Cetățenii au trebuit să fie evacuați și fermierii au pierdut recolte și animale. Multe școli, spitale, clădiri publice și bunuri culturale au fost inundate. În lunile iulie și august 2014, precipitațiile abundente, inundațiile și alunecările de teren au afectat din nou peste 126.000 de locuitori din cinci județe ale regiunii Olteniei, în sud-vestul României. Aceste inundații devastatoare au provocat incertitudine și teamă cu privire la viitorul fermierilor care și-au pierdut întreaga producție. Tot din acest motiv, copiii nu au mai putut merge la școală și sute de familii și-au văzut locuințele distruse. Pentru toți acești oameni care au arătat atât de mult curaj, autoritățile au luat o decizie înțeleaptă: au apelat la solidaritatea europeană.  Cine poate apela la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ne spune tot dna Carmen Oprescu Acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarității în caz de nevoie. Ajutorul financiar acordat din acest Fond va sprijini comunitățile, contribuind la acoperirea costurilor operațiunilor de recuperare, precum și la acoperirea parțială a costurilor de salubrizare a zonelor afectate, de refacere a infrastructurii și restabilire a serviciilor. Din păcate, un dezastru sau o situație de criză pot apărea în orice moment. Nu putem întotdeauna preveni astfel de situații dramatice, însă ne putem pregăti, putem reduce pagubele și, cel mai important, putem crește siguranța cetățenilor noștri. Din acest motiv politicile de gestionare a riscurilor și dezastrelor sunt atât de importante.

Toate acestea constituie motive pentru multe dintre programele co-finanțate prin intermediul Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014 – 2020, care își propun să investească în prevenirea inundațiilor și reducerea impactului schimbărilor climatice, acțiuni pentru care există o nevoie stringentă, după cum a subliniat comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

Un nou regulament simplifică procedurile privind succesiunile transfrontaliere!

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2015, 09:40

Dacă până acum, cetăţenii europeni ce moşteneau bunuri deţinute de rude cu domiciliul în altă ţară treceau prin proceduri complexe legate de succesiune, din cauza legislaţiilor diferite, de acum ieri totul este mai simplu.

Un nou regulament, adoptat de statele membre la propunerea Comisiei Europene, a intrat în vigoare.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Annika Breidthardt, a transmis că acesta va aduce o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei actuale.

„Noile reguli vor asigura transparenţă şi certitudini legale celor aproximativ 450 000 familii vizate anual. Rezultatul va consta în procedure mai rapide şi mai ieftine, care vor economisi timpul cetăţenilor europeni şi banii lor din taxe legale.”

Potrivit acestei legi, cei care decid să lase un testament, pot cere aplicarea lui conform reglementărilor ţării din care provin, chiar dacă ei locuiesc în alt stat.

De asemenea, noile norme introduc certificatul european de moștenitor, care dă posibilitatea persoanelor să își dovedească statutul de moștenitor sau de administrator al unei succesiuni, fără a se efectua alte formalități pe teritoriul UE.

Noul regulament se aplică în toate Statele Membre , mai puţin în Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, ţări care nu au adoptat acest instrument legislativ.

În mediul online a fost lansată şi o campanie de informare a cetăţenilor pe această temă.

Comisia Europeană doreşte să reglementeze utilizarea şi activitatea dronelor civile

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2015, 09:20 / actualizat: 18 august 2015, 10:37

Comisia Europeană doreşte să reglementeze utilizarea şi activitatea dronelor civile, aparate de zbor pilotate de la distanţă, din ce în ce mai accesibile şi răspândite, cu multiple utilizări, în cele mai diverse domenii.

În prezent majoritatea ţărilor membre îşi impun propriile reguli de exploatare, o parte din garanţiile fundamentale fiind abordate în mod diferit. Care sunt principalele aspecte vizate şi ce soluţii se-ntrevăd? – aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Tehnologia dronelor civile cunoaşte o dezvoltare deosebit de dinamică. Există estimări conform cărora în următorii zece ani, această ramură ar putea acapara până la 10 procente din piaţa aeronautică. Valoric vorbind, o cifră de afaceri în jurul a 15 miliarde de euro pe an. Lipsa unei reglementări europene comune ar naşte pe de o parte riscuri pe mai multe planuri, pe de altă parte ar constitui o piedică în calea fructificării acestui potenţial.

Standardele comune vizează în primul rând aspectele de siguranţă. În viziunea iniţiatorilor, operaţiunile cu drone civile în medii cu risc sporit trebuie să asigure un nivel de siguranţă similar cu cel al avioanelor cu echipaj uman.

Un alt aspect vizat este protecţia vieţii private. Datele colectate de aeronavele pilotate de la distanţă trebuie să respecte normele aplicabile în materie de protecţia datelor, iar autorităţile competente vor trebui să monitorizeze colectarea şi prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal. Proiectul de raport privind utilizarea sigură a sistemelor de aeronave pilotate de la distanţă a fost prezentat Comisiei pentru transport şi turism a Parlamentului European în luna iulie. Autoarea este Jaqueline Foster, europarlamentar al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.

„În ultimii 15 ani am fost martorii unei creşteri uriaşe în această industrie. La ora actuală drone civile sunt utilizate pentru supravegherea culturilor agricole de pe suprafeţe întinse, la obţinerea de informaţii esenţiale în cazul unor calamităţi naturale cum ar fi incendiile de pădure. Folosim drone pentru filmări sau pentru verificarea liniilor de înaltă tensiune sau de cale ferată. Dezvoltarea industriei acestor aparate de zbor telecomandate a devenit atât de dinamică încât trebuie să vedem cum putem reglementa uzul lor, în aşa fel, încât să impunem cât mai puţine constrângeri.”

În ceea ce priveşte pregătirea la standarde europene, legiuitorii doresc să se asigure că există şcoli adecvate de pilotaj, care să-şi pregătească elevii pentru toate situaţiile posibile – a subliniat Jaqueline Foster.

Companiile aeriene, asociaţiile piloţilor şi administraţiile aeroportuare îşi au propriile angoase legate de eventualele pătrunderi ale dronelor în perimetre critice. Dacă în cazul aeroporturilor procedeul denumit geofencing, adică delimitarea virtuală cu sesizare automata a pătrunderilor inoportune pare să rezolve problema, mult mai sensibilă este situaţia zborurilor gen ambulanţă aeriană sau utilitare. Jaqueline Foster:

„Vom face uz de geofencing acolo unde este posibil, acesta va exclude anumite tehnologii din perimetru. Este cazul aeroporturilor şi probabil al centralelor electrice. Este o soluţie la îndemână. Pentru cazurile rămase neacoperite de această soluţie vom căuta rezolvări particulare.”

Pasul următor este deocamdată votul în Comisia pentru transporturi. Acesta va avea loc în cursul lunii septembrie.

9.000 de vizitatori la Târgul de carte GAUDEAMUS Litoral 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2015, 07:00

9.000 de cititori au vizitat ediţia din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus Litoral desfăşurat la Mamaia.
Conform tradiţiei, ultima zi a târgului a fost dedicată cu precădere câştigătorilor Trofeelor Gaudeamus, premiaţi în acordurile Fanfarei Forţelor Navale.

„Cea mai râvnită carte a târgului” a fost „Hoţul de cărţi” de Markus Zusak, apărută la editura RAO, iar marele premiu al Tombolei GAUDEAMUS, organizat pe baza buletinelor de vot ale publicului, a fost câştigat de Miruna Cobălaş din Constanţa.Ea va primi un zbor cu avionul cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc.

În cadrul proiectului „Cărţile se întorc acasă”, vizitatorii au donat circa 400 de volume pentru bibliotecile rurale din comunităţile sărace.Cărţile strânse la ediţia din acest an a Târgului Gaudeamus Litoral vor ajunge în biblioteca unei şcoli din comuna constănţeană Ciocîrlia.

Circa 400 de volume au fost donate de către vizitatori şi Editura Casa Radio în cadrul proiectului „Cărţile se întorc acasă”, campanie care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor a unui fond de carte care are ca beneficiari biblioteci ale unor comunităţi subfinanţate din acest punct de vedere. Proiectul continuă o tradiţie care durează de la primele ediţii ale Târgului Internaţional GAUDEAMUS (Coşul Târgului) iar de la relansarea sa sub acest nume, în anul 2010, circa 115.000 de volume au îmbogăţit patrimoniul a peste 260 de biblioteci care nu au mai primit de
foarte mult timp fonduri pentru achiziţii. Volumele donate în acest an la GAUDEAMUS Litoral vor avea ca destinaţie biblioteca Şcolii generale nr. 1 din comuna Ciocîrlia, judeţul Constanţa.

Târgul GAUDEAMUS Litoral a încheiat Caravana GAUDEAMUS 2015 (după ediţiile de la Craiova, ClujNapoca şi Oradea) şi este evenimentul cu numărul 88 în seria Târgurilor GAUDEAMUS, iniţiate şi organizate de Radio România din 1994. Următorul târg din seria GAUDEAMUS va fi organizat în perioada 16 27 septembrie, la Bucureşti: Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară.

Corina Cretu a invitat autoritatile locale sa lucreze la proiecte pentru a atrage bani europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 august 2015, 09:40

Corina Cretu a vizitat judetul Suceava si a invitat autoritatile locale sa lucreze la proiecte majore pentru a atrage cat mai multi bani europeni.

Este o situatie si un avantaj unic de a avea la dispozitie 23 de miliarde de euro, a spus comisarul european.

“Este important pentru autoritatile locale sa mearga in paralel in ceea ce priveste incheierea cu succes a proiectelor aflate in derulare si lansarea de alte proiecte astfel incat Romania sa beneficieze la maximum de suma pe care o are alocata pentru urmatorii 7 ani”(cretu)

Corina Cretu a participat la manifestarile organizate cu prilejul hramului manastirii Putna si a spus ca proiectul de reabilitare a manastirii reprezinta un exemplu privind felul in care trebuie cheltuiti banii europeni

“M-am bucurat sa constat ca pentru perioada 2007- 2013 judetul Suceava beneficiaza de 70 de proiecte in valoare totala de peste 126 de milioane de euro din fonduri europene si, sigur, acest proiect al manastirii Putna este unul foarte important, 3,3 milioane de euro din care 2,5 milioane de euro din fondul pe care il atribuim in mod direct din partea Comisiei europene, Fondul de Dezvoltare Regionala”(cretu)

Comisarul european a mai subliniat ca este foarte important ca banii europeni sa fie cheltuiti in mod inteligent pentru a avea un impact cat mai mare asupra nivelului de trai al oamenilor.

Consiliul European pentru Cercetare (ERC) a anunțat granturi în valoare de 1,67 miliarde de euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 august 2015, 09:30

Un prim apel pentru proiecte, intitulat „Starting Grants” și având o valoare de 485 milioane de euro, a fost publicat la finalul lunii iulie.

Această schemă de finanțare se adresează tuturor cercetătorilor care au între 2 și 7 ani de experiență, după obținerea diplomei de doctor, și un profil științific promițător. Cei interesați se pot înscrie în competiție până la data de 17 noiembrie 2015. Comisarul European pentru Cercetare, Inovare și Știință – Carlos Moedas aflat la întrunirea de celebrarea a grantului numărul 5.000, descrie întîlnirile pe care le are în mod obișnuit cu oameni de știință.

Ceea ce ne oferă structura de construcție a viitorului nu este capitalul forței de muncă. Blocurile cu care construim viitorul sunt formate din materie, energie și informație. Și asta este ceea ce faceți dumneavoastră într-un fel pe care-l consider unic. Mulți dintre dumneavoasră, și m-am întîlnit cu numeroși beneficiari ai granturilor Consiliului European pentru Cercetare, mă privesc cu entuziasm și spun, uitați, chestiunea e că putem face absolut orice ne dorim! Putem să îmbrățișăm și să urmăm pasiunea noastră! Pentru că vă urmăriți pasiunea creați diferența care face diferența! Nu vă este teamă de imposibil și cred că ADN-ul Consiliului European pentru Cercetare este exact acesta: oameni care pot ignora în mod inteligent imposibilul ceea ce le permite să transforme imposibilul în posibil.

Înființat în 2007 de către Comisia Europeană, Consiliul European pentru Cercetare este prima organizație europeană de finanțare a cercetării. În fiecare an, Consiliul îi selectează și finanțează pe cei mai buni cercetători care derulează un proiect  științific în Europa. Competițiile sunt deschise pentru cercetători de orice naționalitate, vârstă sau domeniu de specializare, inclusiv științe umane și sociale. Raluca Cibu Buzac președintele Asociației de Inovare și Transformare Tehnologică, Tehimpuls, asociație coordonată de Agenția Regională de Dezvoltare Vest apreciază că programul ”Starting Grants” este o inițiativă ce se adresează și cercetătorilor din regiunea Vest a României.

La Tehimpuls avem acum în derulare un proiect prin care acordăm granturi de 10.000 de euro pentru un număr de produse inovative generate din firme, din universități sau institute de cercetare și, de asemenea, în subsidiar, acordăm pachete de consultanță pentru comercializarea rezultatelor inovării în piață (tot legat de aceste granturi). În consecință, aș zice că atîta vreme cît acest program al Comisiei Europene este promovat cît mai extins pe teritoriu Uniunii Europene el va avea succes. Dat fiind că la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest am lucrat la o strategie de inovare regională și la o strategie de specializare inteligentă, considerăm că, clar, este logic ca acest program să aibă un mare succes pentru că se adresează unei zone cu un foarte mare potențial chiar și în regiunea vest.

Următorul apel pentru proiecte va debuta la 15 octombrie 2015. Intitulat „Proof of Concept”, acesta se va adresa cercetătorilor care au derulat deja proiecte finanțate prin Consiliul European pentru Cercetare și doresc să continue să exploreze potențialul inovator al ideilor lor.

Vacanţă cu bonus – Târgul Gaudeamus Litoral, ediţia a VII-a

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 16:30

În plin sezon, Radio România plusează la oferta estivală a litoralului cu un eveniment care, deşi aflat la cea de-a şaptea ediţie, rămâne o prezenţă inedită în peisajul de la malul mării: Târgul Gaudeamus Litoral. Organizat de Centrul Cultural Media al Radio România şi Radio Constanţa, acesta se desfăşoară în perioada 13 – 17 august în Mamaia, pe faleza din faţa studioului Radio Vacanţa.

Gaudeamus Litoral oferă turiştilor aflaţi în vacanţă şi constănţenilor iubitori de carte, experienţa unui târg de carte accesibil şi ofertant. Câteva dintre cele mai importante edituri din România, cele mai noi apariţii editoriale la preţuri reduse şi un program variat de evenimente compun un mix cultural unic, de care cititorii împătimiţi sau ocazionali de toate vârstele se bucură timp de cinci zile. Pentru mulţi dintre aceştia, sosiţi din zone unde Târgurile Gaudeamus nu ajung (încă), evenimentul de la malul mării reprezintă o ocazie unică de a experimenta nemijlocit atmosfera unui târg de carte.

Programul de vizitare este zilnic, între orele 15:00 şi 23:00, iar intrarea este liberă.

Deschiderea oficială a avut loc joi, 13 august, la ora 17:00, în acordurile Fanfarei RAJA Muzica apelor. O zi cu importante semnificaţii pentru gazde în care, în urmă cu 109 ani, primarul vizionar al Constanţei, Ion Bănescu, semna documentele de înfiinţare a staţiunii Mamaia.

Oferta târgului este una variată şi combină surprizele expozanţilor cu cele pregătite de organizatori, în special pentru cei mai tineri vizitatori şi cititori. Nu lipsesc bestsellerurile momentului şi cele mai noi apariţii editoriale la preţuri extrasezon, lansările de carte sau tombolele cu premii pentru public.

Preşedintele de onoare al ediţiei din acest an a Târgului Gaudeamus Litoral este Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa. La această ediţie, gazdele de la Radio Constanţa lansează invitaţia la o călătorie virtuală în Dobrogea sentimentală. Zilnic, de la ora 19:00, vizitatorii au ocazia de a cunoaşte oameni şi locuri prin ochii artiştilor fotografi, elevi ai şcolilor de fotografie din Constanţa.

În aceeaşi notă „vizuală” se înscrie şi expoziţia EU aleg ROmania un proiect al Studiourilor Regionale Radio România, care propune o călătorie în imagini extinsă prin toate regiunile istorice ale ţării: Dobrogea, Maramureş, Bucovina, Transilvania, Crişana, Moldova, Banat, Oltenia şi Muntenia. O invitaţie în Delta Dunării, un loc binecuvântat, scăldat deopotrivă de razele soarelui şi de reflexiile apei, o călătorie magică cu Mocăniţa pe valea Vaserului, cu nuanţele de verde crud pe care le capătă pădurea şi iarba, pe ploaie, la început de vară sau un popas în Poiana Mărului, o staţiune situată în inima munţilor Ţarcu, la 500 de metri altitudine, care întinereşte trupul şi sufletul. Expoziţia fotografică dezvăluie 100 de locuri pe care merită din plin să le vizitaţi!

La Târgul Gaudeamus, turiştii vor găsi şi Brăţara de Vacanţă, oferită de Radio Vacanţa şi partenerii săi. Campania Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanţa – Brăţara de Vacanţă, ajunsă în acest an la cea de-a şasea ediţie, se desfăşoară până pe 1 septembrie pe litoralul românesc şi, în premieră, în Delta Dunării, la Sulina. Brăţara de Vacanţă este destinată familiilor care ajung în vacanţă în staţiunile de pe Litoral, interesate de siguranţa copiilor lor, grupurilor de copii veniţi în tabără sau cantonament alături de profesori, antrenori sau educatoare. Beneficiarii direcţi ai campaniei sunt copiii cu vârste între 0 şi 7 ani care poartă brăţara de vacanţă.

Două dintre proiectele iniţiate de Radio România sub genericul Programului Lectura Târgurile Gaudeamus, vor fi reluate cu prilejul târgului:

• Poliţia Gaudeamus – ca la fiecare ediţie estivală Gaudeamus, amenda de la malul mării este cartea de vacanţă pe care organizatorii târgului o dăruiesc cu mare drag cititorilor de pe plajă, surprinşi la lectură. Cărţile sunt oferite de Editura Casa Radio şi Grupul Editorial Corint.
• Cărţile se întorc acasă – campanie care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care va avea ca beneficiari biblioteci ale unor comunităţi subfinanţate din acest punct de vedere. Proiectul continuă o tradiţie care durează de la primele ediţii ale Târgului Internaţional Gaudeamus (Coşul Târgului); de la relansarea sa sub acest nume, în anul 2010, peste 115.000 de volume au îmbogăţit patrimoniul unor biblioteci care nu mai primiseră de foarte mult timp fonduri pentru achiziţii. Volumele donate cu prilejul Târgului Gaudeamus Litoral 2015 vor avea ca destinaţie Şcoala generală nr. 1 din comuna Ciocârlia, judeţul Constanţa.

Tombola Gaudeamus adresată vizitatorilor şi derulată pe baza buletinelor de Vot al Publicului, se închide duminică, la ora 19:30. Premiile sunt oferite de organizatori, BRD Groupe Société Générale şi Vodafone România. Marele premiu al Tombolei Gaudeamus care va fi extras duminică, 16 august, şi este oferit de Regional Air Services S.R.L – Aeroportul Tuzla: un zbor cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc, de pe Aeroportul Tuzla, pe care câştigătorul o poate filma şi/sau fotografia.

Premiile ediţiei 2015 a Târgului Gaudeamus Constanţa vor fi decernate luni, 17 august, la ora 18:00, astfel:

– Trofeele Gaudeamus (acordate editurilor, locurile 1, 2 şi 3) şi Cea mai râvnită carte a Târgului, decernate prin Votul Publicului exprimat prin completarea unor chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg parcursul evenimentului;

– Trofeele Presei – decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio şi TV;

– Premiul Miss Lectura;

– Marele Premiu al Tombolei Gaudeamus.

Fanfara Forţelor Navale va marca, printr-un moment muzical, închiderea oficială a evenimentului.

Gaudeamus Litoral reprezintă ultima etapă a Caravanei Gaudeamus 2015 (după ediţiile de la Craiova, Cluj-Napoca şi Oradea) şi este evenimentul cu numărul 88 în seria Târgurilor Gaudeamus, iniţiate şi organizate de Radio România din 1994.

Proiect susţinut de Ministerul Culturii.

Parteneri şi sponsori: BRD Groupe Société Générale – partener principal al Caravanei Gaudeamus 2015, Vodafone România, Media Trust, 101ştiri.ro, Grupul Editorial Corint, Trustul de presă Cuget liber Constanţa, Hotel Bavaria Blu Mamaia, Litoral TV, Neptun TV Constanţa, Observator de Constanţa, Fanfara RAJA Muzica apelor, Fanfara Forţelor Navale, RATC Constanţa, Regional Air Services S.R.L. Aeroportul Tuzla, Telegraf.

Alte informaţii, pe www.gaudeamus.ro şi la Secretariatul Gaudeamus (tel. 021.319.0522). Persoană de contact: Anca Badea (tel: 0740.121.173, e-mail anca@gaudeamus.ro)

Eurogrupul decide astăzi asupra ajutorului financiar pentru Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 09:45

Miniștrii de finanțe din zona euro se reunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, s-a arătat circumspectă față de acest acord încheiat de urgență, exprimându-și preferința față de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadența din 20 august, dar și un timp suplimentar pentru discutarea planului.

Grecia are încă o problemă foarte serioasă, pe lângă cea financiară: fluxul de imigranți ilegali veniți în insule de peste Mediterana. Situația se acutizează cu fiecare zi.

Insula Kos este poartă de intrare europeană în Marea Egee, renumită ca destinație turistică și nu pentru capacitatea de a gestiona problemele miilor de imigranți, cei mai mulți veniți din Siria și din Afganistan.

Comisarul Dimitris Avramopoulos s-a întâlnit ieri la Atena cu 6 miniștri greci: printre care ministrul de interne, cel responsabil cu migrația, ordinra publică și sistemele de protecție și ministrul sănătății.

Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene declara, ieri la prânz:

În această întâlnire comisarul va sublinia în ce fel poate sprijini Comisia Europeană, Grecia, pentru a face față valului în creștere de migranți care ajung în țară, în special pe insula Kos.

Pe insula cu aproximativ 33.000 de locuitori, situația, foarte încordată de câteva luni încoace, este în pragul exploziei. În lipsa unor structuri specifice pentru primirea și cazarea imigranților, refugiații dorm în corturi sau prin adăposturi improvizate în parcuri, în străzi, în port sau chiar pe plajele care în mod normal sunt destinate turiștilor, principala sursă de venit a insulei, scrie Le Monde. E nevoie de multe zile, uneori chiar de săptămâni, pentru ca imigranții să se înregistreze la poliția greacă astfel încât să obțină un permis care să le dea voie să își continue drumul spre Atena și alte state europene.

Europenii consumă 17 tone de materii prime și produc 5 tone de deșeuri pe an

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 09:00

Fiecare european consumă în medie 17 tone de materii prime și produce cinci tone de deșeuri pe an. Cifre alarmante, dacă ne gândim că resursele sunt limitate, dar ar putea exista o soluție. Multe produse și materiale pot fi refolosite sau reciclate, reducând deșeurile. Parlamentul a votat recent, în plen, un raport care cere obiective obligatorii pentru creșterea eficienței resurselor în UE cu 30% până în 2030 – prin comparație cu anul trecut.

Economia tradițională se axează pe a lua, a produce și a arunca, dar în economia circulară ciclul de viață al produselor este extins. Aceasta din urmă, ar putea fi un exemplu grație durabilității ameliorate, gestionării mai eficiente a deșeurilor și design-ului mai bun care face ca repararea, refolosirea și recilcarea produselor vechi să fie mai simple. Ar putea implica și noi modele de afaceri, bazate pe împrumutarea, oferirea și vânzarea produselor folosite.

Aplicarea prevederilor votate de Parlamentul Europeana ar stimula PIB-ul UE cu aproape 1% și ar crea două milioane de locuri de muncă – arată estimări ale Comisiei.

Raportoarea Sirpa Pietikäinen a spus că pentru tranziția către o economie durabilă sunt necesare mai multe schimbări fundamentale.

Noi, acum, falimentăm planeta. În fiecare an, folosim o planetă și jumătate, și această cifră este în creștere, deoarece există mai mulți oameni, mai multe nevoi, mai multe produse și o viață mai scurtă a acestora.

Nu este o întrebare dacă schimbarea se va întâmpla sau nu – este o chestiune de cum se va întâmpla.

Dar pentru a face acest lucru, este nevoie de acțiuni comune de ordin legislativ, economic, dar și de informații. În primul rând avem nevoie de un set adecvat de indicatori și obiective.

Avem nevoie de o revizuire a legislației existente, inclusiv a legislației financiare și asta pentru că istoria noastră a dovedit că legislația noastră nu reușește să încorporeze valoarea serviciilor ce țin de ecosistem. Există o mulțime de puncte care de fapt împiedică noile modele de afaceri ale economiei circulare.

Avem nevoie de o politică a designul produselor fără deșeuri, și așa avem nevoie de o lărgire ambițioasă a domeniului de aplicare și revizuire a directivei privind proiectarea ecologică.

Peste 30 de ani, vom trăi în anul 2050, și fie vom avea nevoie de patru planete sau vom reduce utilizarea resurselor de la 1,5 la limitele unei planete. Alegerea este pentru acest moment, și este alegerea noastră. Avem informațiile și avem nevoie de securitate și reglementarea juridică pentru a face acest lucru.

Comisia Europeană va prelungi măsurile de siguranță pentru sectoarele lactatelor, fructelor și legumelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 august 2015, 09:45

Ajutoarele destinate agricultorilor europeni au fost prelungite până în iunie 2016 pentru a atenua efectele embargoului impus de Rusia. Extinderea acestui embargo este echivalentă cu închiderea unei piețe de export importante pentru producătorii europeni.

Decizia luată de Comisia Europeană pentru a-i ajuta pe agricultori, vizează sectoarele de legume, fructe şi lapte şi vine ca răspuns la anunțul autorităților din Federația Rusă de prelungire a interdicţiilor la produsele agroalimentare occidentale. Decizia Comisiei Europene survine într-o perioadă în care nemulțumirile agricultorilor europeni față de prețurile tot mai joase de pe piață, sunt din ce în ce mai evidente.

Aceasta este doar una dintre provocările pe care Uniunea Europeană le are în acest moment, însă nu lipsesc temerile legate de securitatea alimentară, practicile agricole şi profitabilitatea sectorului.

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan:

„UE are responsabilitatea de a aborda securitatea alimentară, aceasta este o provocare uriașă la nivel mondial. Există o estimare la 11 procente a populației mondiale aflate în insecuritate alimentară cronică. Europa are responsabilitatea de a reduce acest număr, prin crearea unei abordări mai productive a practicilor agricole. De asemenea, UE trebuie să se concentreze pe o mai bună cercetare și inovare în ceea ce privește practicile agricole europene și mondiale. O aprofundare a bazei noastre de cunoștințe va duce la o folosire mai eficientă a resurselor și o industrie alimentară durabilă, care poate prospera la nivel global.”

Aşadar, ajutoarele destinate agricultorilor europeni sunt prelungite până în iunie anul viitor.

Pentru sectorul produselor lactate, unt și lapte praf degresat, măsurile constau în achiziții publice și ajutor pentru depozitarea privată, măsurile fiind aplicate până la data de 29 februarie 2016.

Pentru fructe și legume, Comisia propune extinderea măsurilor până pe 30 iunie 2016, inclusiv piersici și nectarine.

Urmează ca miniștrii europeni ai agriculturii să se reunească, la toamnă, într-o sesiune extraordinară fixată pentru 7 septembrie pentru a examina noi măsuri de susținere a agricultorilor.

Oportunități pentru persoanele vulnerabile din România

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 august 2015, 09:30

Vineri are loc, în Bucureşti, Bursa locurilor de muncă pentru persoanele vulnerabile.

Sunt aşteptaţi să participe beneficiarii proiectului Mobilizare, Acces şi Incluziune – MAI, proiect cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007 – 2013.

Cu alte cuvinte, toţi cei care sunt în căutarea unui loc de muncă şi au absolvit sau urmează să se califice prin cursuri organizate cu ajutorul fondului social european.

Anna-Maria Bitere, expert în mediere şi angajare, organizator, spune că acest tip de programe creează oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii, asigurându-le şansa învăţării unei meserii:

„Aceste programe sunt necesare pentru orientarea profesională a persoanelor cu vulnerabilităţi, le oferă şansa unei calificări sau recalificări în situaţia în care doresc să-şi schimbe locul de muncă sau să ocupe o altă funcţie.”

Prin POS DRU se urmăreşte dezvoltarea capitalului uman, cresterea competitivitatii si asigurarea de oportunităţi sporite astfel încât 1.650.000 de persoane să aibă acces la o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.

Bursa locurilor de muncă pentru persoane vulnerabile se desfăşoară vineri, 14 august, de la ora 11, în incinta Spaţiului Public European.

Grecia şi creditorii internaţionali au ajuns la un acord tehnic

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 august 2015, 10:10

Grecia şi creditorii internaţionali au ajuns la un acord tehnic, privind cel de-al treilea pachet de salvare, în valoare de 85 de miliarde de euro

„Instituţiile şi autorităţile greceşti au ajuns la un acord la nivel tehnic, dar discuţiile continuă pentru punerea la punct a detaliilor. Pasul următor este acordul politic, care trebuie încheiat”, a afirmat purtatorul de cuvânt al CE Annika Breidthardt. Oficialii eleni anunţaseră la Atena, după 23 de ore de negocieri, că cele doua părţi au ajuns la un acord privind un împrumut de 85 de miliarde de euro, deşi rămân de rezolvat câteva „probleme minore”.

Oficiali greci au declarat că se aşteaptă ca acordul să fie ratificat de către Parlament astazi şi să fie aprobat de către miniştrii Finanţelor din zona euro vineri. Acest lucru ar ajuta la acordarea unei prime tranşe până pe 20 august, când este scandentă o rată în valoare de 3,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE).

În timpul negocierilor din noaptea de luni spre marţi, părţile au convenit asupra obiectivelor fiscale finale care ar trebui să guverneze efortul de salvare, vizând un excedent bugetar primar – care exclude plata unor dobanzi – începând din 2016.

Unul din subiectele sensibile îl reprezintă modul în care se va realiza recapitalizarea băncilor elene şi cum va fi gestionată problema creditelor neperformante.

Autorităţile de la Atena vor să înfiinţeze o bancă de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaţionali cer vânzarea lor către fondurile specializate.

Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 august 2015, 09:10

Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA, ce vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră dintre România şi Serbia. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de4 la Radio românia Reşiţa.

Uniunea Europeană investeşte 75 de milioane de euro în dezvoltarea zonelor de la graniţa româno-sârbă. Aceste fonduri vor contribui la atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia pentru regiunea Dunării, regiune care cuprinde o cincime din teritoriul Uniunii Europene. Dunărea este al doilea fluviu din Europa ca mărime şi traversează zece ţări. Potrivit comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, vor beneficia de bani peste 2 milioane de persoane.

Acest program de cooperare transfrontalieră dintre România şi Serbia acoperă trei regiuni de frontieră în România şi şase regiuni în Serbia. Are o valoare de peste 88 de milioane euro, cu o contribuţie de aproape 75 de milioane euro din instrumentul de asistenţă pentru preaderare. Şi practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii,    asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite, bineînţeles instituirea de reţele transfrontaliere de centre de învăţământ superior, consolidarea capacităţilor instituţiilor locale în vederea protejării resurselor naturale, o mai bună pregătire pentru situaţii de urgenţă, dar sigur că foarte important este aspectul legat de mediu, pentru că zona vizată de program se află în centrul macroregiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia. De aceea programul se va axa pe dezvoltarea unor infrastructuri de transport transfrontalier eficiente şi ecologice. În România mai concret este vorba regiunile – Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, iar în Serbia este vorba de 6 districte.

Programul mai urmăreşte integrarea infrastructurilor şi serviciilor de transport local în principalele coridoare de transport europene, dar şi îmbunătăţirea serviciilor de trecere a frontierei pentru navetişti. Programul este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România.

În perioada anterioară, 2007-2013 bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru program IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia a fost de aproximativ 36 milioane de euro, iar jumătate din sumă a fost direcţionată către dezvoltarea economică şi socială. Protejarea mediului şi prevenirea situaţiilor de urgenţă au reprezentat şi atunci o prioritate, fiind cheltuite în acest sens aproximativ 26% din finanţarea totală.

Contribuțiile din partea cetățenilor, organizațiilor și autorităților publice sunt bine-venite

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2015, 09:45

Contribuțiile din partea cetățenilor, organizațiilor și autorităților publice sunt bine-venite, spun reprezentantii Comisiei, si vor fi incluse intr-o strategie ce va cuprinde o propunere legislativa privind gestionarea deșeurilor și un plan de acțiune asupra economiei circulare.

Vicepresedintele Comisiei Europene, responsabil cu locurile de munca, investitii, crestere si competitivitate, Jyrki Katainen spune ca pe viitor nu avem alta optiune decat aceea de a utiliza mai eficient resursele de care dispunem.

Trebuie sa abandonam modelul economic linear pe care se bazeaza doua dintre cele mai mari economii din lume, Statele Unite si China. Europa trebuie sa fie lider in dezvoltarea unei economii circulare, trebuie sa adoptam un model prin care sa folosim resursele intr-un mod mai inteligent decat in prezent, considera Katainen care da si cateva exemple: masinile stau 9o la suta din timp in parcari, cladirile de birouri sunt pe jumatate goale si o treime din alimente ajunge la gunoi. Actualul model linear nu are sustenabilitate si trebuie abandonat.

„“Sunt absolut convins ca economia circulara, daca este bine structurata, ne poate aduce un triplu castig. Sunt avantaje economice pe care le putem obtine prin utilizarea mai eficienta a materiilor prime si a resurselor pentru a fi mai putin dependenti de importuri. Sunt avantaje pentru mediul inconjurator prin abandonarea modelului linear in care aruncam produse ce pot fi reparate sau reciclate. Si sunt avantaje sociale care decurg din prevenirea irosirii resurselor si imbunatatirea managementului local al deseurilor, reciclarii, repararii si refolosirii”

România a beneficiat de aproape 3,6 milioane de euro pentru sprijinirea lucrătorilor disponibilizaţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2015, 09:30

Comisia Europeană şi-a publicat nu demult raportul privind activităţile finanţate din Fondul European de Ajustare la Globalizare în perioada 2013-2014. Conform acestuia, România a beneficiat de aproape 3,6 milioane de euro pentru sprijinirea lucrătorilor disponibilizaţi de la compania siderurgică Mechel Câmpia Turzii. Din păcate aceşti bani au ajuns prea târziu şi au trebuit să fie restituiţi. De ce?

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj înainta Comisiei Europene în luna decembrie 2012 un proiect absolut inedit: cel al unei întreprinderi sociale, menite să asigure locuri de muncă pentru 250 de lucrători disponibilizaţi de compania siderurgică Mechel Câmpia Turzii. Finanţarea se solicita prin Fondul European de Ajustare la Globalizare, aceeaşi sursă din care s-a suportat şi o bună parte din costul programului derulat în sprijinul personalului concediat de la unitatea Nokia din Jucu. De data aceasta, proiectul era mult mai complex, soluţia mult mai inedită, impusă de condiţiile specifice din teren: zona fiind monoindustrială, nu se putea conta pe alţi mari angajatori. Era nevoie de o idee de afacere viabilă pe termen lung, care să dea de lucru la un număr relativ mare de angajaţi, cu o piaţă de desfacere a produselor situată în afara zonei, resursele financiare locale fiind limitate.

AJOFM Cluj a contactat numeroşi potenţiali parteneri, găsind până la urmă o firmă dispusă la colaborare. Întreprinderea socială din Câmpia Turzii urma să producă şoşoni pentru clăpari de schi, căşti şi ochelari pentru cea mai mare companie de echipamente sportive din lume. Dat fiind caracterul inedit al proiectului, procesul de evaluare-deliberare a durat mult mai mult ca de obicei: aproximativ un an şi opt luni faţă de media uzuală de un an.

Daniel Don, directorul AJOFM Cluj: „Am purtat o serie de discuţii cu Comisia Europeană, prin e-mailuri, telefonic, chiar şi direct, cu privire la implementarea acestui proiect, care era un proiect foarte inovativ. Comisia Europeană a analizat această cerere şi-n cele din urmă, în 7 mai 2014 a aprobat-o”.

Conform regulilor procedurale, Parlamentul European trebuia şi el să se pronunţe, în acest punct a intervenit însă neşansa. Votul a fost întârziat de alegeri, aprobarea s-a obţinut abia în luna septembrie, viramentul banilor a avut loc în 29 octombrie 2014.

Întrucât partea de proiect cu finanţare indigenă, implementarea măsurilor complementare întreprinderii sociale, a început din martie 2013, conform regulilor, decontul final pe ansamblu urma să aibă loc până la 1 martie 2015. Condiţie imposibil de îndeplinit cu lucrările nedemarate la fabrica socială.

Daniel Don, directorul AJOFM Cluj: „La noi legislaţia este foarte strictă, nu ne-a permis să creăm întreprinderea până când nu am avut avizul Comisiei definitiv”

În restul ţărilor, lucrurile nu stau aşa: „Toate statele membre cheltuiesc banii, chiar dacă cererea se aprobă peste un an sau peste un an şi jumătate, şi la final, când se aprobă cererea, se face decontul cu Comisia Europeană” – ne spune Daniel Don.

Există însă şi o latură pozitivă în toată povestea acestui proiect: în ciuda eşuării întreprinderii sociale, 450 de disponibilizaţi – adică mai mult de jumătate din grupul ţintă- au fost ajutaţi prin alte mijloace să-şi găsească un nou loc de muncă. Comisia Europeană la rândul ei a apreciat ideea de bază în aşa măsură, încât a înfiinţat o linie specială de finanţare, destinată întreprinderilor sociale.

UE face la statele membre, astfel încât Frontex sa faca faţă imigranţilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:30

Uniunea Europeană a făcut un nou apel vineri, la statele membre, să ofere avioane şi alte active, astfel încât Frontex, agenţia de frontieră a UE, sa poate ajuta state precum Grecia şi Ungaria sa faca faţă unui nou val de imigranţi.

Un record de 49,550 migranţi au încercat să ajungă la Uniunea Europeană numai prin Grecia, în ultima lună, mai mulţi decât au fost înregistrati pentru tot anul 2014, a declarat Frontex.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, mai mult de 192.000 de imigranţi au ajuns în Europa pe mare în acest an. Peste 2.000 de migranţi se crede ca au murit încercând sa traverseze Mediterana.

Multe ţări s-au angajat deja să furnizeze active pentru utilizarea pe termen scurt , dar purtătorul de cuvânt al Frontex, Natasha Bertaud a declarat că este nevoie de mai multe avioane şi ” asistenţă tehnică ” , inclusiv personal şi maşini de patrulare.

„ Ne-am alăturat Frontex şi cerem statelor membre să vină cât mai urgent cu echipamentele necesare; noi am triplat fondurile pentru întărirea operaţiunilor, dar acum cerem statelor membre să găsească echipamentele, pentru ca aceste fonduri să poată fi folosite.”

Şi Ungaria se confruntă cu o criză , deoarece a primit 110.000 migranţi în acest an, număr fără precedent, aproape toţi intrând în ţară pe jos, de la vecinii din Serbia .

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a cerut ajutorul Europei, deoarece ţara sa puternic îndatorată, nu poate face faţă singură, situaţiei.

Comentariile premierului grec au venit după ce agenţia de refugiati a Naţiunilor Unite ( UNHCR) a cerut Greciei să preia controlul asupra ” haosului total” de pe insulele mediteraneene , unde au ajuns mii de migranţi.

Nivelul de suferinţă pe care l-am văzut pe insule este de nesuportat. Oamenii sosesc crezând că sunt în Uniunea Europeană. Ceea ce am văzut nu a fost acceptabil în ceea ce priveşte standardele de tratament,” a spus directorul agenţiei pentru Europa, după ce a vizitat insulele greceşti Lesbos, Kos şi Chios

Tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:20

Conform sondajului eurobarometru standard din primavara 2015 si publicat la finele lunii iulie, tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, iar încrederea în UE a crescut din luna noiembrie a anului trecut. În plus, cetățenii văd imigrația ca fiind cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în prezent. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Întrebați despre ce îi preocupă mai mult, cetățenii au plasat imigrația pe primul loc în topul subiectelor cel mai des citate în prezent la nivelul Uniunii Europene. Cu 14 puncte procentuale mai mult, reprezentînd 38 % din numărul respondenților, imigrația este în prezent cu mult înaintea situației economice care preocupă 27 % din totalul celor chestionați (în scădere cu 6 puncte procentuale), a șomajului, menționat de 24 % dintre respondenți (cifră în scădere cu 5 puncte procentuale) și a finanțelor publice ale statelor membre care îngrijorează 23 % dintre respodenți, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu sondajul precedent. Care este situația economiei naționale în sondaje? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

38% dintre europeni consideră că este „foarte bună”, în timp ce doar 18% dintre români consideră că e bună. 59% dintre europeni consideră că este „foarte rea” (situația economiei naționale) față de români care în proporție de 79% spun că economia națională este într-o situație foarte rea. In schimb, în ceea ce privește evoluția în următoarele 12 luni, românii sunt mai pozitivi decît media europeană. 30% dintre români așteaptă o îmbunătățire, față de media europeană de doar 26%. Șomajul este cea mai mare problemă națională identificată de europeni, în proporție de 42%, față de răspunsul românilor care se situează la 26%.

Ce se poate spune despre felul în care este percepută Uniunea Europeană?

Imaginea Uniunii Europene continuă să se îmbunătățească. Nivelul de încredere a crescut de la 39 % în luna noiembrie a anului trecut la 41 % în mai 2015. Increderea românilor în instituțiile europene se menține la un nivel foarte ridicat, cu un procent de 68%.

Strategia Europa 2020 presupune un set de obiective, programe, vizate a fi atinse pînă în 2020. Cum apreciază românii obiectivele strategiei 2020? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

60% dintre români consideră că obiectivul de a crește eficiența energetica cu 20% pînă în anul 2020 este corect. 66% dintre romani considera ca este realist obiectivul de crestere cu 20% a aportului energiilor renenerabile în necesarul total de energie al Uniunii. Putem spune că, la modul general, mai mult de jumătate dintre români consideră că aceste obiective sînt niște obiective realiste; fiecare dintre ele.

Referitor la obiectivul de a reduce pînă în 2020 cu un sfert numărul europenilor care trăiesc sub limita de sărăcie, 60% dintre români consideră că este un obiectiv realist față de media europeană de 45%.

La mulți ani Radio Reșița!

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2015, 13:20

Radio România Reşiţa întăreşte de 19 ani vocea Societăţii Române de Radiodifuziune în întreg Banatul, dar şi în Valea Timocului, acolo unde românii au nevoie să asculte voci de acasă, crâmpeie de tradiţii şi spiritualitate românească.

Radio România Reşiţa sărbătoreşte 19 ani de la înfiinţare în mijlocul ascultătorilor datorită cărora suntem numărul 1 în Banat, 19 ani în care am crescut şi evoluat împreună.

Vara anului 1995, când la iniţiativa unor tineri entuziaşti lua fiinţă Radio România Reşiţa, a rămas întipărită în memoria tuturor. A urmat o perioadă de muncă şi emoţii până când s-a auzit în eter prima voce, iar la 8 august 1996, Radio România Reşiţa a fost statuat ca post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune. Acela a fost punctul de plecare pentru a ceea ce avea să devină “Sunetul Banatului Montan”. Pe atunci frecvenţa era 102,5 MHz, după care în decembrie 2000 a fost schimbată în 105,6 MHz. La începutul anului 2004 Societatea Română de Radiodifuziune a hotărât acordarea titlului de post public regional. În cei 11 ani care au trecut de atunci am ţinut pasul cu tehnologia. Unul dintre cele mai importante momente a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio. Din această primăvară, Radio România Reşiţa are un studio în staţiunea Băile Herculane, în hotelul Afrodita.

La ceas aniversar, postul public îşi deschide astăzi porţile pentru cei care doresc să cunoască echipa şi să vadă cum sunt realizate ştirile, emisiunile şi tot ceea ce se aude în eter. Iubitorii mersului pe două roţi sunt invitaţi mâine să pedaleze împreună cu noi. Tura ciclistă are ca scop promovarea mişcării, care înseamnă sănătate, dar şi a naturii, judeţul Caraş-Severin abundând în zone frumoase. Bicicliştii care ne sunt alături la împlinirea a 19 ani pot participa la Festivalul de folk de la Gărâna, unde Radio România Reşiţa este co-organizator. Pe scena din Poiana Lupului vor urca printre alţii Mircea Baniciu şi Narcisa Suciu, iar ziua de duminică va fi dedicată muzicii, dansurilor şi berii germane.

Surprizele nu se opresc aici… Radio România Reşiţa dă startul la distracţie pe ştrandul Atlantic. Soare, muzică, apă sunt doar câteva din ingredientele care vor transforma o zi de sâmbătă într-o zi perfectă alături de Radio România Reşiţa. Vor fi concursuri care mai de care mai distractive şi mai haioase, dar şi multe premii.

De 19 ani împreună! De 19 ani alături de cel mai ascultat post de radio din Banat!

Comunitatea internationala comemoreaza victimele bombardamentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2015, 10:10

Clopotele au batut la Hiroshima la 70 de ani de la lansarea primei bombe atomice.

Pe 6 august 1945 o bomba lansata de armata americana a distrus 95 la suta din oras si a ucis jumatate din populatia sa. Numarul celor decedati a crescut in zilele urmatoare atacului, arsurile severe, hemoragiile interne si radiatiile au facut alte victime. Starea de sanatate a supravietuitorilor a fost afectata pe tot parcursul vietii. Se estimeaza ca in total 14o de mii de persoane si-au pierdut viata din cauza bombardamentului si a consecintelor sale. 3 zile mai tarziu, pe 9 august, o a doua bomba cadea asupra orasului Nagasaki.

Cu ocazia comemorarii victimelor dezastrelor de la Hiroshima si Nagasaki comunitatea internationala se mobilizeaza pentru a cere din nou abolirea armelor nucleare. Dupa 7 decenii intreaga lume trebuie sa isi uneasca eforturile pentru a stopa proliferarea armelor de distrugere in masa, pentru dezarmare nucleara si pentru o lume a pacii, stabilitatii si prosperitatii, a spus seful diplomatiei europene, Federica Mogherini, prin intermediul purtatorului de cuvant, Mina Andreeva

“70 de ani dupa, nu uittam. Noi toti, laolalta purtam o responsabilitate, aceea de a garanta ca victimele de la Hiroshima si Nagasaki sunt ultimele ale bombardamentelor atomice. Noi, europenii, stim foarte bine ca pastrarea vie a amintirii este cea mai buna cale de a evita tragediile in viitoul nostru comun.”

Oraşul Râşnov a devenit, în ultimii ani, o atracţie turistică majoră

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2015, 09:20

Cetatea Râșnov este una din cele mai cunoscute și vizitate cetăți medievale din România.

Oferta turistică nu se reduce, însă, numai la acest obiectiv. În ultimii ani, în oraș au fost finalizate mai multe proiecte turistice, majoritatea fiind realizate cu fonduri europene sau fonduri norvegiene.

La începutul verii aici s-a inaugurat cel mai mare parc de dinozauri din sud-estul Europei.

Parcul, aflat la doar 200 de metri de Cetate, se întinde pe o suprafață de 1,4 ha și găzduiește un număr de 45 de dinozauri, cel mai mare de peste 20 de metri lungime și tot atâția înălțime, iar cel mai mic de doar 30 de centimetri.

Pe lângă dinozauri, în parc se mai găsesc căsuțe construite în arbori, la nivelul coronamentului, în care se pot desfășura activități educative pentru copii.

Dino Park Râșnov este un proiect de 5 milioane de euro, finanțat din fonduri europene prin POR 2007-2013, din care 70% finanțare europeană și 30% fonduri proprii.

Tot cu bani europeni s-a construit și liftul pe plan înclinat, cu cremalieră, asemănător celor folosite în staţiunile montane din Austria sau Elveţia. Liftul, inaugurat luna trecută, a costat 10 milioane de lei, cea mai mare parte fiind fonduri REGIO.

Realizarea ascensorului pe plan înclinat înseamnă, practic, reducerea duratei de deplasare către Cetate, de la circa o jumătate de oră la mai puțin de 15 minute.

Suplimentarea resurselor locale cu fonduri europene atrase pentru dezvoltarea turismului reprezintă o strategie pe termen lung pentru autoritățile locale.

Primarul Râșnovului, Adrian Veștea, a declarat că de când că a mizat pe cartea turismului, orașul s-a dezvoltat, iar de la 100 de locuri de cazare în anul 2004, a ajuns în prezent la peste 2.500.
În plus, strategia de dezvoltare are în vedere un turism integrat, care se sprijină pe o diversitate de obiective turistice și de evenimente culturale și sportive:

„Avem un turism integrat. Pe lângă cetate avem parcul tematic cu dinozauri, avem Peștera Valea Cetății, avem trenulețul pe plan înclinat cu cremalieră, proiecte care sunt finalizate.
Avem cele două biserici care, fiecare dintre ele sunt restaurate și sunt muzee și se pot vizita de către turiști. De asemenea, Complexul Olimpic de sporturi de iarnă.”

Dacă anul trecut Râșnovul a fost vizitat de aproape 300.000 de turiști din țară și din străinătate, primarul Adrian Veștea și-a exprimat convingerea că în următorii doi ani se va depăși numărul de 400.000 de turiști.

El mizează pe faptul că până atunci va fi gata și restaurarea Cetății și centrul istoric. În plus vor fi organizate tot mai multe evenimente, mai ales în perioada sezonului estival:

„Toate aceste lucruri, care noi dorim să le prezentăm turiștilor, nu le prezentăm oricum, ci având o agendă culturală și o agendă turistică. În toată perioada estivală îi așteptăm pe toți cei care vor să descopere Râșnovul și ceea ce s-a întâmplat nou în localitatea noastră.”

Chiar în aceste zile Râșnovul găzduiește Festivalul de Film Istoric, eveniment la care participă istorici, scriitori, actori şi regizori, dar şi 30 de studenţi din România şi Republica Moldova.

Până duminică turiștii au ocazia să vizioneze numeroase producţii documentare şi de ficţiune. Tot în acestă lună, Râșnovul va găzdui și Festivalul de Film de Aventură și Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică.

Cărţile nu iau vacanţă! Târgul Gaudeamus Litoral, ediţia a VII-a

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 august 2015, 19:00

Caravana Gaudeamus revine anul acesta în Mamaia, pe faleza din faţa studioului Radio Vacanţa! Radio România organizează, prin Centrul Cultural Media al Radio România şi Radio Constanţa, în perioada 13-17 august, cea de-a şaptea ediţie a Târgului Gaudeamus Litoral. Zilnic, între orele 15:00 şi 23:00, turiştii aflaţi în vacanţă şi constănţenii iubitori de carte sunt aşteptaţi la malul mării, pentru o cură estivală de lectură.

Deschiderea oficială a târgului va avea loc joi, 13 august, la ora 17:00.

Şi în acest an Târgul Gaudeamus Litoral îşi propune să promoveze lectura ca modalitate de reconectare cu sine. Desprins de agitaţia cotidiană, cititorul modern (re)găseşte în vacanţă unul din tot mai rarele prilejuri de a se dedica lecturii. Amuzante sau incomode, spumoase sau melancolice, incitante sau revelatoare, titlurile oferite de expozanţii Târgului Gaudeamus Litoral îşi caută cititorii în rândul vizitatorilor de toate vârstele.

Bestseller-urile momentului, seriile de autor şi cele mai recente titluri de ficţiune sau nonficţiune sunt pregătite să devină parteneri de vacanţă ai iubitorilor de carte din toate colţurile ţării, aflaţi pe Litoral.

Dintre surprizele pregătite de gazdele de la Radio Constanţa, amintim expoziţia de fotografie EU aleg Romania, un proiect al Studiourilor Regionale Radio România şi seria de proiecţii video reunite sub genericul Dobrogea sentimentală, susţinute de reprezentanţi ai şcolilor de fotografie din Constanţa.

Cu prilejul târgului vor fi reluate şi câteva proiecte tradiţionale, iniţiate şi derulate de Radio România: campania de donaţii Cărţile se întorc acasă şi Poliţia Gaudeamus. Nu vor lipsi nici Tombola Gaudeamus derulată pe baza buletinelor de Vot al Publicului sau concursul Miss Lectura adresat celor mai frumoase vizitatoare.

Gaudeamus Litoral reprezintă ultima etapă a Caravanei Gaudeamus 2015 (după ediţiile de la Craiova, Cluj-Napoca şi Oradea) şi este evenimentul cu numărul 88 în seria Târgurilor Gaudeamus, iniţiate şi organizate de Radio România din 1994.

Proiect susţinut de Ministerul Culturii.

Parteneri şi sponsori: BRD Groupe Société Générale – partener principal al Caravanei Gaudeamus 2015, Vodafone, Media Trust, 101ştiri.ro, Grupul Editorial Corint, Trustul de presă Cuget liber Constanţa, Hotel Bavaria Blu Mamaia, Litoral TV, Neptun TV Constanţa, Observator de Constanţa, Fanfara RAJA Muzica apelor, Fanfara Forţelor Navale, RATC Constanţa, Regional Air Services S.R.L. Aeroportul Tuzla, Telegraf.

Alte informaţii, pe www.Gaudeamus.ro şi la Secretariatul Gaudeamus (tel. 021.319.0522). Persoane de contact: Cornelia Scarlat (tel. 0745.109.648, e-mail cornelia@Gaudeamus.ro) şi Anca Badea (tel: 0740.121.173, e-mail anca@Gaudeamus.ro).

O nouă oportunitate europeană pentru investiții în România

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 august 2015, 08:45

Programul Operațional Regional pentru perioada 2014 -2020, o nouă oportunitate europeană pentru investiții în regiunile de dezvoltare din România.

Bani mai mulți pentru țara noastră în comparație cu alocările aferente anilor dintre 2007 și 2013. Elementele de actualitate le găsim în răspunsurile oferite de domnul Vasile Asandei, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord Est cu sediul la Piatra Neamț. Așadar, domnule director, la 23 iunie, Comisia Europeană a adoptat Programul Operațional ce acoperă anii până în 2020, s-a clarificat între timp ce sume va primi regiunea de dezvoltare Nord Est?

Nu este clar sută la sută în acest moment ce sumă va primi regiunea de dezvoltare Nord Est. Știm care este suma POR-ului la nivel național. Avem o propunere de procent pentru regiunea de Nord Est și această propunere este de 17,51% din total POR. Urmează ca primul Comitet de Monitorizare al Programului care va avea loc la începutul lunii septembrie să stabilească aceste repartiții. Dacă facem comparație cu perioada 2007 – 2013, evident, suma este mult mai mare. Este vorba, acum, de circa 1,1 miliarde de euro pentru regiunea Nord Est, față de aproximativ 670 de milioane de euro pentru perioada anterioară.

Pe site-ul ADR Nord Est poate fi consultat Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, document care oferă reperele inclusiv a cheltuirii fondurilor europene. Putem vorbi de particularități în liniile de accesare a fondurilor europene când ne referim la cele șase județe ale regiunii de dezvoltare Nord Est în comparație cu celelalte regiuni?

Programul Operațional Regional este totuși un program național. Prin urmare, se adresează ân același mod tuturor regiunilor din România. Există totuși particularități ale fiecărei regiuni și acestea se vor vedea, în principal, în zona privată, în zona de acces a IMM-urilor la finanțare, unde domeniile specifice regionale vor putea fi finanțate în mod diferit de la o regiune la alta. Însă, aș vrea să precizez că POR 2014 – 2020 vine cu niște schimbări față de perioada anterioară, schimbări în sensul că acest program este puțin mai complex. Este mai adaptat cerințelor europene ale acestei perioade; este orientat mai mult spre competitivitate, spre dezvoltarea centrelor urbane, se bazează mult pe planificare. Orice proiect depus în cadrul acestui program va trebui să facă parte dintr-o strategie. Se va folosi într-un grad foarte ridicat sistemul informatic, practic vom renunța la hârtie; toate documentele se vor depune în sistem informatic, deci sunt multe provocări la nivelul programului în ansamblu. Cu atît mai mult, noi care suntem o regiune mai puțin dezvoltată, va trebui să facem un efort și mai mare să absorbim acești bani și să se vadă în rezultate efective pe teren.

O certitudine în planurile de investiții cu bani europeni este realizarea spitalului regional de la Iași.

Cu siguranță se va realiza un spital regional la Iași. este prins deja în program. Detaliile urmează să le stabilim de aici încolo.

UE salută decizia SUA de a lua măsuri împotriva amenințării schimbărilor climatice

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:30

Nu exista o provocare mai mare pentru viitorul nostru si al generatiilor viitoare ca amenintarea reprezentata de schimbarile climatice, a spus Obama cu ocazia prezentarii planului american pentru energie curata.

Statele unite isi propun sa reduca emisiile de carbon ale centralelor electrice cu 32 la suta pana in 2o3o comparativ cu nivelurile din 2oo5.

Uniunea europeana a salutat planul liderului de la Casa Alba si eforturile sincere de reducere a emisiilor prin vocea comisarului pentru comert, Cecilia Malmstrom

“Ne bucura anuntul facut de presedintele Obama, desigur asta e o problema careia si noi ii acordam o importanta deosebita si cu siguranta suntem de parere ca asta este o confirmare a angajamentului Statelor Unite dupa cum am vazut dar si al altor tari catre Paris”.(malmstrom)

Si Fondul Mondial pentru Natura a salutat planul Casei Albe si a spus ca noile reguli de limitare a emisiilor centralelor electrice pe baza de carbune întrec Uniunea Europeana în acest sector.

Anuntul intervine la mai putin de 6 luni pâna la conferinta de la Paris asupra climatului unde se asteapta ca 195 de tari sa se angajeze sa limiteze la maximum 2 grade Celsius cresterea temperaturii pe glob.

Comisia Europeană modernizează procedurile vamale UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:15

Atunci când vorbim despre serviciile vamale deschidem discuţia despre comerţ, securitate şi siguranţă, dar şi despre cooperare între autorităţile vamale şi operatorii economici. Serviciile vamale joacă un rol central în protejarea granițelor externe ale UE, dar şi în facilitarea comerțului intracomunitar. Ele acoperă 16% din comerțul mondial, adică peste două miliarde de tone de mărfuri pe an.

Iată ce spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și impozitare vamală: „Un sistem vamal modern și eficient din punctul de vedere al costurilor facilitează creșterea comerțului și afacerile internaționale. De asemenea, joacă un rol vital în apărarea siguranței și securității cetățenilor europeni și în protejarea intereselor statelor membre.”

Actul adoptat de Comisia Europeană acoperă o arie largă de activități vamale, de la simplificări ale regimul vamal, la reguli mai clare şi consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu bunuri ilicite sau produse interzise.

De 12 ani, Comisia Europeană și statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe piețele europene sunt sigure. Se utilizeză Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci și una de țări europene fiind prezente în acest sistem.

Věra Jourová, comisarul european pentru consumatori:

”Datorită sistemului de alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fiecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului. De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiilor privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. Astfel, sunt posibile măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Legislația în domeniul vamal este decisă la nivelul UE, în timp ce punerea ei în aplicare revine, în primul rând, statelor membre.

Radio România participă la International Historical and Military Film Festival

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 11:20

Filmul documentar România în Afganistan, despre cei 12 ani de prezenţă românească în teatrul de operaţii din Afganistan, a fost selectat pentru a participa în concurs la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Istoric şi Militar din Polonia – Varşovia, 8-12 septembrie. Documentarul Radio România Actualităţi s-a calificat la categoria documentar militar, alături de producţii din 19 ţări, printre care Polonia, Franţa, Australia, Canada, Iran, Spania sau Elveţia.

Documentarul, marca Radio România Actualităţi, semnat de jurnaliştii Mario Balint şi Ilie Pintea şi avându-l ca producător pe Nicu Popescu, a fost realizat de reporterii Radio România cu sprijinul Statului Major General, în condiţiile dificile de climă şi securitate impuse de teatrul de operaţii din Afganistan. Trimişii speciali ai radioului public au însoţit trupele româneşti în linia întâi şi au reuşit să surprindă cele mai importante informaţii, imagini şi mai ales sentimentele militarilor români aflaţi în luptă.

Criza migrației se agravează în apropierea portului francez Calais

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 09:25

Marea Britanie şi Franţa solicită ajutor de urgenţă din partea restului statelor UE pentru a combate cauzele crizei declanşate săptămâna trecută la Calais. Aceasta este localitatea franceză de graniţă luată cu asalt de migranţii care au ca scop intrarea în Regatul Unit.

În urma solicitării venite din partea miniştrilor de interne francez şi britanic, Bernard Cazeneuve și Therese May, Comisia Europeană declară că este pregătită să ajute cu asistenţă tehnică prin agenţiile sale europene şi să acorde finanţare de urgenţă pentru centrele de azil.

Purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar a spus ieri: „Toate statele membre trebuie în acelaşi timp să combată reţelele de traficanţi de pe mare care pun în pericol viaţa imigranţilor ce vin din nordul Africii, deasemenea, imigraţia ilegală și să-și asume partea lor de responsabilitate.Comisarul Avramopoulos a afirmat în mod repetat că se așteaptă ca toate statele membre să participle la mecanismul de relocare propus și să demonstreze în practică solidaritatea.”

În tentativa de a stăvili migraţia ilegală, autorităţile britanice pregătesc inclusiv modificarea legislaţiei, ajutoarele sociale urmând să fie refuzate celor care nu primesc azil.

Therese May și Bernard Cazeneuve consideră situația o urgenţă atât pentru UE cât şi pentru restul lumii pentru că majoritatea celor care sunt astăzi la Calais vin din Italia, Grecia sau alte state. ”Acesta este motivul pentru care considerăm că întreaga Europă trebuie să se implice.” spun cei doi miniștrii de interne

Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 09:05

Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important care vizeaza sistemul finanţelor publice europene.

In tara noastra aplicarea acestui concept ar putea conduce la scadearea unor taxe.

Fiecare dintre statele membre este liber să-și aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit, cu condiția să respecte normele UE.

În acest cadru, principalele priorități ale politicii fiscale a UE sunt eliminarea obstacolelor de natură fiscală care împiedică activitatea economică transfrontalieră, lupta împotriva concurenței fiscale dăunătoare și promovarea unei mai largi colaborări la nivelul administrațiilor financiare, pentru asigurarea controlului asupra fraudei dar și pentru combaterea acesteia.

O mai mare coordonare a programelor fiscale ar asigura sprijinirea unor obiective ale UE mai largi prin politicile fiscale ale statelor membre, conform celor mai recente prevederi din Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Cu toate eforturile întreprinse nu putem vorbi deocamdata despre o politică fiscală unitară.

Rezultatele actuale ale procesului de armonizare fiscală la nivelul UE, relevă faptul

că deşi există o strategie fiscală cu obiective comune, realizarea acestora este diferită.

Chiar şi în cazurile în care s-a reuşit adoptarea de acte legislative comunitare în acest domeniu, s-au folosit de regulă ca mijloace de armonizare Directivele şi mai puţin Regulamentele.

Este cunoscut, că Directivele conţin doar obligaţii de rezultat, care trebuie transpuse în legislaţia naţională şi nu aplicate direct cum este cazul Regulamentelor, ceea ce lasă o mai mare marjă de alegere din partea autorităţilor naţionale, care au tendinţa de conservare a suveranităţii lor fiscale, confirmând suplimentar reticenţa statelor membre de a se supune în această materie unor reglementări supranaţionale.

Aderaraea Romaniei la zona Euro este condiţionată de armonizarea fiscală. Acest lucru ar conduce la scăderea taxei pe valoarea adăugată, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu colegului nostru Florin Orban de la Radio România Internaţional …

“La nivelul TVA suntem peste media europeană, dacă am avea o armonizare fiscal ar însemna să scădem TVA-ul şi este un lucru pozitiv. De asemenea, dacă ne referim la anumite taxe legate de angajatori, si acestea ar urma să scadă, pentru că suntem puţin peste media europeana. Deci, sunt lucruri care s-ar putea imbunătăţi. Eu cred că dacă vorbimde echilibrări, în general în România, atunci când a îndeplinit criteriile europene areuşit să genereze un trai mai bun pentru români. Cred că normele europene sunt positive ppentru noi, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să negociem. Aderarea României la yona Eurosau la orice tip de parteneriat fiscal cu celelalte state membre UE trebuie să treacă printr-un proces de negociere serios, in care interesul României trebuie sa fie pus inainte.”

Europarlamentarul Victor Negrescu, o declaraţie consemnată de Florin orban de la Radio România Internatională.

Pentru organismele UE, una dintre marile provocări a fost şi rămâne găsirea unor soluţii la problemele privind necesitatea compatibilităţii diferitelor sisteme şi relaţii ale statelor membre, printre care sistemul fiscal ocupă o poziţie semnificativă.

Comisia europeana investigheaza felul in care Romania respectele normele comunitare privind acordare ajutoarelor de stat

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2015, 09:20

Comisia europeana a decis sa inceapa 2 investigatii aprofundate asupra taxelor de marketing platite de către aeroportul din Cluj și tarifele aeroportuare oferite de aeroportul din Târgu Mureș.

Mai mult, Comisia va examina și subvențiile primite de aeroporturi din partea autorităților locale.

Comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager spune ca in sectorul aerian se înregistrează o concurență puternică si prin urmare Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare și alte condiții oferite de aeroporturile publice regionale nu denaturează condițiile de concurență echitabile de pe piață.

Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a aeroportului Târgu Mureș, aflat la o distanță de circa 1oo de km, care poate fi parcursă în aproximativ o ora si jumatate cu mașina.

Dealtfel comisarul Vestager a fost interpelata recent intr-o discutie in comisia pentru afaceri economice si monetare despre problema apropierii dintre aeroporturi

“Consider ca este important sa incepem o discutie si despre aeroporturi, dupa cum stiti avem o legislatie speciala privind aeroporturile si avem multe aeroporturi in Europa. Din cate imi amintesc peste 6o la suta dintre europeni se afla la mai putin de 2 ore distanta de mers cu masina de unul sau doua aeroporturi, deci avem multe aeroporturi.”

Comuna Berzasca situată în Clisura Dunării – una dintre cele mai atractive localităţi turistice

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2015, 08:30

Comuna Berzasca situată în Clisura Dunării va deveni prin proiectul european „Dreptul la Dunăre”, una dintre cele mai atractive localităţi turistice. Cum va fi posibil acest lucru ne spune Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

În judeţul Caraş-Severin se construieşte prima staţiune lacustră din România. Este vorba de un proiect unic, derulat cu fonduri de la Uniunea Europeană, de către un investitor privat. Complexul turistic va funcționa în regim hotelier şi va cuprinde 30 de căsuţe suspendate pe piloni deasupra Dunării, care vor fi legate prin pontoane, spune Sorin Liubimirescu.

În primă fază proiectul cuprinde 15 bungalouri, o piscină pentru adulți, una pentru copii, un vestiar și o recepție. El face parte dintr-un complex mai amplu de trei proiecte. În oglindă cu acesta aproape finalizat, mai va fi încă unul tot cu 15 bungalouri, 2 piscine și o recepție, iar în mijloc va fi un restaurant. Este să spunem cam singura pensiune de pe Clisura Dunării care are canalizare, are apă curentă, totul este eco că apa caldă se face cu panouri solare. Valoarea unui singur proiect este de 600.000 euro. Sunt derulate prin APDRP. Măsura este 3.1.3. Prima parte a proiectului va fi gata anul acesta, iar turiști vor putea fi primiți la începutul anului viitor.

Valoarea totală a proiectului care se adresează exclusiv turiștilor şi este intitulat ”Dreptul la Dunăre” se ridică la 1.800.000 lei. Jumătate din sumă este asigurată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, măsura 3.1.3. de încurajare a activităților turistice. Consiliul Local Berzasca, comună pe raza căreia va fi ridicat acest sat lacustru a interzis în urmă cu câţiva ani orice fel de construcții pe malul fluviului pentru ca toată lumea să aibă acces la peisajele oferite de Dunăre. Acest proiect va da posibilitatea turiştilor să admire Dunărea chiar din mijlocul ei.

Pentru început procedura adică pentru depunerea proiectului nu este foarte complicată, complicată devine din momentul când ai câștigat, să implementezi proiectul și începi să duci documente spre APDRP. De acolo începe să spunem munca complicată și nedorită de către investitori, dar probabil trebuie o rigurozitate mai mare din partea lor legat de acești bani europeni. Sper ca acuma, am înțeles că din septembrie vor fi implementate noile măsuri și am înțeles că care vor fi mult mai rapide și mai ușoare de accesat. Nu o să mai fie o sesiune sau două pe toată perioada, ci vor fi primul venit – primul servit, în sensul că ai terminat documentația, ai depus-o, te poți apuca. Înainte dura cam trei ani.

Satul lacustru de la Berzasca va fi unic, la fel ca și locul unde va fi amplasat, Clisura Dunării fiind cel mai spectaculos defileu al fluviului. Proiectul ce urmăreşte atragerea în zonă a turiştilor mai cuprinde alei pentru pietoni, o pistă pentru biciclete, un punct de belvedere și un port turistic.

Problematica specifică erei digitale se află pe agenda parlamentarilor europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2015, 10:10

Datorită internetului, modul nostru de viaţă s-a schimbat complet. Ne place să împărtăşim informaţii despre noi şi despre ceilalţi, în diferite postări pe internet. E bine să fim conştienţi că atunci când imaginile şi fotografiile sunt încărcate online, practic, oricine devine editor. Fiecare tastă, fiecare căutare, publicările pe Facebook, pe YouTube sau oriunde altundeva, toate sunt înregistrate şi rămân acolo. De aceea, acum, mai mult ca oricând e nevoie de o repunere în cadru a drepturilor de autor astfel încât acestea să se potrivească lumii digitale în care trăim.

Dreptul de autor a fost definit de legislaţia europeană în anul 2001. În 14 ani, situaţia s-a schimbat profund. Modernizarea şi armonizarea legislaţiei sunt obiectivele Comisiei Europene în susţinerea pieţei digitale unice, însă tema se află şi pe agenda Parlamentului European.

Eurodeputatul Julie Reda, responsabilul pentru raportul privind noua legislaţie a drepturilor de autor:

”Principala propunere este ca oamenii să poată accesa lucrări fie gratuite sau contra cost . Ei trebuie să aibă aceleaşi drepturi în toată Europa. De exemplu, mulţi s-au obişnuit să se aboneze la un serviciu de streaming, dar se întămplă ca oferta dorită să nu fie disponibilă în ţara lor. Propunerea mea vizează reguli comune astfel ca oamenii care vor să plătească pentru un anumit serviciu să o poată face. Dar, nu ajunge să avem aceeaşi ofertă legală în toată Europa. Trebuie să ne asigurăm că banii încasaţi astfel sunt distribuiţi echitabil.”

Eurodeputatul Julie Reda a propus un cadru de reguli comune pentru dreptul de autor care să treacă dincolo de frontierele naţionale şi să fie adaptate actualei generaţii a internetului.

”Ce s-a schimbat din anul 2001 este că oamenii care folosesc internetul sunt cu toţii creatori. Ei încarcă lucruri online fără să se gândescă măcar la protecţia drepturilor de autor pentru astfel de lucruri. Înseamnă că trebuie să facilităm reutilizarea lucrărilor; de pildă, cei care remixează videocliuri sau fac colaje foto şi care cred că acest tip de lucrări creative nu afectează realmente deţinătorii drepturilor pentru operele originale.”

În lumea artistică, există opinia că autorii şi creatorii sunt cei care pierd în lumea digitală. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc din drepturile de autor pe care le văd ca parte integrantă din operă, ce trebuie să aparţină celui care a creat-o. Ei spun că prea mulţi bani ajung la intermediari şi la platformele de internet, în detrimentul lor.

În aceste condiţii, reforma legislației europene privind drepturile de autor trebuie să aşeze multe reguli în lumea digitală şi să restabilească echilibrul între creatori și consumatori, respectând drepturile fiecăruia.

Trei filme au rămas în compeţie pentru Premiul LUX 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2015, 09:45

Ele abordează problemele sociale actuale, precum imigraţia, educaţia şi situaţia grea a femeilor şi a fetelor din cauza tradiţiilor.

Preşedinta Comisiei pentru cultură şi educaţie, din Parlamentul European, Silvia Costa, a nominalizat cele trei finaliste pentru Premiul LUX de anul acesta: Mediterranea, Mustang și Urok (Lecţia).

Programul Parlamentului European traversează barierele geografice și lingvistice pentru a ajunge la publicul din Europa, oferind subtitrari în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, iar finalistele vor fi distribuite în peste 50 de oraşe şi vor participa la 20 de festivaluri în Europa.

Mediteranea evaluează problema foarte fragilă şi de mare actualitate a imigranţilor care doresc libertate şi siguranţă, Mustang prezintă o poveste despre privarea de libertate a fetelor într-o societate în care oamenii sunt încă foarte mult sub influenţa tradiţiilor locale, iar Urok întoarce privirea spre un mediu şcolar, în care adversitatea economică poate distruge o existenţă confortabilă.

Silvia Costa, preşedinta Comisiei pentru cultură şi educaţie, din Parlamentul European, a declarat că subiectele abordate de aceste creaţii cionematografice trebuie să fie aduse în atenţia cinefililor:

„Foarte important este că le adaptăm pentru cei cu deficienţe de auz sau de vedere şi deschidem astfel o fereastră pentru ca toată lumea să înţeleagă care sunt problemele cu care se confruntă tările noastre.”

După votul membrilor Parlamentului European, una dintre aceste trei poveşti, va fi premiată la 25 noiembrie, cu Premiului LUX.

Premiul LUX din acest an are o semnificaţie deosebită datorită dezbaterii actuale cu privire la iniţiativa Digital pieţei unice digitale şi reformei drepturilor de autor.

Premiul LUX, este acordat de Parlamentul European, care promovează astfel cinematografia europeană şi valorile UE.

2015 – Anul European pentru dezvoltare!

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iulie 2015, 10:10

2015 a fost desemnat la nivel comunitar ca fiind Anul European pentru dezvoltare. Așezate sub un motto sugestiv ”Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru” – sute de acțiuni care au ca punct de plecare statele membre, deci și România, s-au îndreptat sau urmează să fie desfășurate pentru a acoperi mai multe paliere, toate cu relevanță la nivel global.

Un motiv pentru care 2015 înseamnă o agendă bogată în ceea ce privește dezvoltarea este și faptul că Obiectivele de Dezvoltare al Mileniului ajung la termenul limită și vor avea loc negocieri pentru agenda post-2015. Este vorba despre Declaraţia Mileniului, unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.

Referitor la Anul European pentru Dezvoltare, la nivelul Uniunii, Comisia Europeană și celelalte instituții au propus pentru fiecare lună din 2015 o anumită temă. Spre exemplu luna iulie a fost rezervată evenimentelor cu trimitere către condiția copiilor și tineretului din lumea întreagă. Luna ce urmează, august, este destinată acțiunilor, ideilor legate de ajutorul umanitar.

Ca reper, Uniunea Europeană, alături de statele membre, reprezintă cel mai mare donator de ajutor din lume. În 2013, acestea au furnizat mai mult de jumătate din ajutorul public sau „asistența oficială pentru dezvoltare”, așa cum este definită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În 2013, ele au cheltuit împreună 56,5 de miliarde de euro pentru a ajuta țări din întreaga lume în lupta împotriva sărăciei.

Unele țări din UE au redus ajutorul pentru dezvoltare în timpul crizei economice, dar sumele totale pare să fie în creștere din nou deși, în general, se mențin sub nivelurile promise.

Fiecare stat membru al UE a prezentat un program de lucru privind Anul european pentru dezvoltare. Multe dintre activitățile incluse în programele respective sunt gestionate de organizații ale societății civile, universități, regiuni, orașe și alți parteneri.

În ceea ce privește România, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator național al politicii de cooperare pentru dezvoltare, a desemnat Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ca partener de implementare a planului național de lucru pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015. Într-o scurtă declarație de presă, Victor Negrescu, eurodeputat, a scos în evidență palierele unde România ar putea plusa când se vorbește despre dezvoltare, sprijin umanitar.

”Cred că se pot face mai multe în ceea ce constă politica europeană pentru dezvoltare. Suntem la început de drum, trebuie să ne atingem țintele în ceea ce înseamnă volumul financiar care este acordat dezvoltării, sprijinul real acordat cetățenilor care beneficiază de acest lucru și , mai ales, reducerea sărăciei la nivel mondial. Aici, cred că și România poate juca un rol important. Există în România, 5-6 programe de formare în cooperarea pentru dezvoltare a tinerilor din țara noastră și cred că, pe măsură ce vor trece anii , România va deveni un lider în ceea ce înseamnă cooperarea pentru dezvoltare la nivel european.”

De adăugat că Bugetul de asistență pentru dezvoltare pe anul 2015 al Ministerului Afacerilor Externe este în sumă totală de peste 10 milioane lei. Aproximativ 35% este destinat Republicii Moldova, alți beneficiari din state ca Georgia, Egipt, Tunisia, Libia, Ucraina și Afganistan. 10% din buget este destinat asistenței umanitare, fiind acordat pe măsura apariției unor necesități la nivel internațional.

Comisia Europeană sprijină tratativele de pace din Orientul Mijlociu

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iulie 2015, 10:00

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini s-a întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute cu o serie de demnitari din Cipru, printre care ministrul de externe, Ioannis Kasoulides, dar şi cu liderul grecilor ciprioţi, Nicos Anastasiades.

Comisarul European a arătat că prioritatea principală în materie de politică externă comună Cipru – Uniunea Europeană este restabilirea păcii într-o regiune care a devenit cea mai conflictuală la nivel mondial. Situaţia din Siria provoacă probleme majore, printre care cea umanitară, legată de un uriaş val de refugiaţi căruia întreaga Uniune trebuie să-i facă faţă.

Federica Mogherini s-a referit şi la acordul privitor la armele nucleare, semnat cu Iranul, subliniind că acesta reprezintă o contribuţie la creşterea stabilităţii Orientului Mijlociu.

În ceea ce priveşte procesul de reunificare a Ciprului, Comisarul European a subliniat necesitatea ca acest fapt să se întâmple cât mai repede.

“ Va fi o contribuţie cheie la stabilitatea regiunii. Nu pot să spun că este acum sau niciodată, dar cred cu adevărat că este ori acum, ori foarte, foarte dificil în viitor. Şi eu personal voi face tot ceea ce pot pentru a susţine acest process.”

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini.

Cipru este divizat de peste 40 ani, trupele turce ocupând treimea de nord a ţării sub pretextul că astfel împiedică unirea insulei cu Grecia.

Anul acesta au incept, cu medierea Naţiunilor Unite, tratativele pentru reunificarea statului.

Astronomii au descoperit o nouă planetă asemanatoare Pământului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iulie 2015, 10:10

O nouă exoplanetă foarte asemănătoare Pământului, descoperită cu ajutorul telescopului Kepler.

O echipă de astronomi a anunțat joi descoperirea, prin intermediul telescopului orbital Kepler, aparținând NASA, a unei exoplanete foarte asemănătoare Pământului, Kepler 452b, probabil cea mai asemănătoare dintre toate exoplanetele descoperite până în prezent, informează Reuters, AFP și Xinhua.

Această planetă, cu 60% mai mare decât Terra, este telurică și se află la distanța de 1.400 de ani lumină în constelația Cygnus (Lebăda).

Această descoperire face parte din noul catalog al descoperirilor făcute de telescopul Kepler, care cuprinde 500 de noi posibile exoplanete a căror existență trebuie confirmată de specialiști. Aceste 500 de posibile noi descoperiri se adaugă celor 4.175 de posibile exoplanete descoperite până în prezent de celebrul telescop orbital.

Noul catalog include și 12 planete mai mici decât Pământul și cu orbitele în așa-numita zonă de aur a stelei mamă, distanța la care apa să poată exista în stare lichidă la suprafața planetei.

Prima planetă a cărei existență a fost confirmată, din cele 500 de planete candidate, este Kepler 452b, iar astfel numărul exoplanetelor confirmate a ajuns la 1.030. Această planetă se află pe orbita unei stele foarte asemănătoare Soarelui, cu doar 4% mai masivă și cu 10% mai strălucitoare decât acesta. Conform calculelor astronomilor, această stea este și cu 1,5 miliarde de ani mai „bătrână” decât Soarele. În plus, distanța orbitală a planetei Kepler 452b este egală cu cea a Pământului față de Soare și astfel, la suprafața sa, poate exista apă în stare lichidă, principalul „ingredient” al vieții.

„Dacă Kepler 452b este într-adevăr o planetă telurică, poziția sa față de steaua în jurul căreia orbitează ne poate indica faptul că se află într-o perioadă de încălzire puternică din istoria climei sale”, conform lui Doug Caldwell, unul dintre astronomii care analizează datele transmise de telescopul Kepler. „Creșterea energiei degajate de o stea care îmbătrânește poate provoca evaporarea oceanelor de pe o astfel de planetă”, a adăugat el, precizând că aceasta va fi și soarta Pământului peste aproximativ 1 miliard de ani, când Soarele va fi mai bătrân și mai strălucitor.

Misiunea Kepler a costat 600 de milioane de dolari și a fost lansată în 2009. Până în prezent a urmărit peste 150.000 de stele în căutarea eventualelor planete aflate pe orbita acestora, transmite Agerpres

Obiectivele de dezvoltare durabilă au fost principalele teme abordate la reuniunea miniştrilor pentru mediu

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iulie 2015, 09:45

Obiectivele de dezvoltare durabilă, care vor fi adoptate în septembrie, la Summit-ul ONU de la New York şi progresele înregistrate pentru acordul de la Paris, au fost principalele teme abordate la reuniunea informală a miniştrilor pentru mediu.

Abordarea eradicării sărăciei şi dezvoltării durabile la summit-ul din septembrie vor reprezenta un pas important spre Conferinţa de la Paris din domeniul schimbărilor climatice, care va avea loc în perioada 30 noiembrie-11 decembrie.

Miniştrii mediului au fost de acord că obiectivele de dezvoltare durabilă sunt o provocare şi o oportunitate de nivel european care conduce la o politică internaţională mai durabilă, echitabilă şi coerentă

Aceştia au convenit că Uniunea Europeană ar trebui să arate poziţia de lider în punerea în aplicare a aspectelor de mediu ale dezvoltării durabile.

Acestea sunt un instrument de consolidare a politicilor europene de mediu, a declarat Carole Dieschbourg, ministrul mediului şi preşedintele al Consiliului:

“Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt o realitate pentru politicile noastre: implementarea lor în Uniunea Europeană înseamnă că Mediul va fi permanent pe ordinea de zi şi astfel va fi integrat în alte politici.”

Un alt subiect abordat la reuniunea informală a miniştrilor mediului a fost stadiul negocierilor climatice, progresele către un acord ambiţios la Paris şi au discutat următorii paşi pentru a accelera negocierile şi de a găsi poziţii convergente cu alte ţări.

Un alt subiect esenţial pentru acordul de la Paris a fost modul de finanţare a trecerii la emisii reduse şi economii rezistente climatice.

S-a subliniat necesitatea unor semnale politice de mobilizare a finanţării combaterii schimbărilor climatice

S-a dat startul inscrierilor pentru progarmul de cercetare Orizont 2020

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iulie 2015, 09:30

Cercetatorii sunt invitati sa participe la competiatia dotata cu premii in valoare de 500 de mii de euro. Detalii ne ofera astazi Claudia Ruse de la Bucuresti Fm în rubria Euranet Plus

Comisia Europeană a lansat luna aceasta o provocare pentru cercetatorii care se ocupă de tehnologiile avansate.

Intreprinderile mici si mijlocii sau organizațiile non-profit care işi desfaşoară activitatea individual sau împreună cu alte entități cu care formează o echipă, sunt invitate să se înscrie în competiția pentru premiile Orizont 2020.

Cercetătorii sunt asteptaţi să depună proiecte în cursa pentru o jumatate de million de Euro.

Este vorba despre două premii, cu o valoare de 500.000 de euro fiecare, care vor fi oferite celor care vor propune soluții inovatoare în domeniul telecomunicaţiilor.

Participanții la competiție trebuie să fie stabiliți pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sau al țărilor afiliate la acest program de cercetare și inovare Orizont 2020.

Primul domeniu se refera la eliminarea barierelor din calea transmisiilor prin fibră optică pe distanță lungă.

Mihai Roşioru, ofiter de presă Reprezerntanţa Comisiei europene la Bucureşti explică….

“Premiul pentru „Eliminarea barierelor din calea transmisiilor prin fibră optică pe distanță lungă” va fi acordat pentru o soluție de maximizare a capacității fibrei optice per canal, gamă spectrală și/sau eficiență și rază de acțiune spectrale, având ca scop îmbunătățirea sistemelor de transmisiune prin fibră optică pe distanțe lungi. Termenul-limită pentru înregistrarea în competiție este data de 16 decembrie 2015, iar cel pentru transmiterea propunerii este 15 martie 2016”

Soluția propusă trebuie să fie eficientă energetic, viabilă din punct de vedere economic, dar și ușor de instalat și utilizat. Totodată, ea trebuie să aibă un potențial ridicat de preluare în viitoarea generație de produse pentru sisteme optice.

Al doilea premiu vizează partajarea spectrului de frecvențe în colaborare.

Premiul pentru „Partajarea spectrului de frecvențe în colaborare” este destinat unei abordări inovatoare ce va permite o creștere semnificativă a gradului de partajare și reutilizare a acestuia, dincolo de metodele de partajare și tehnicile centralizate aplicabile în prezent. Termenul-limită pentru înregistrarea în Competiție este 30 septembrie 2015, iar transmiterea propunerii trebuie să fie făcută până în data de 17 decembrie 2015.”

Soluția câștigătoare trebuie să reprezinte un semnificativ pas înainte în domeniu din punctul de vedere al indicatorilor de utilizare și să fie viabilă din punct de vedere economic.

Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Acesta va duce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață. Este disponibilă o finanțare de 80 de miliarde EUR(1) pe durata a 7 ani. Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni șia deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile încercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei

Cel mai important instrument de creştere economică în Europa, este gata să devină operaţional.

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2015, 10:15

Comisia Europeană a definitivat setul de instrumente care permite ca Fondul European din cadrul Planului de Investiţii Strategice să devină operaţional din luna septembrie a acestui an.

Colegiul comisarilor a aprobat ieri regulamentul de funcţionare, modul în care băncile naţionale sprijină proiectul şi alte măsuri necesare implementării lui.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker a explicat necesitatea acestui plan:

“Avem nevoie de plan chiar acum pentru că este important să spunem că este necesară consolidarea finanţelor publice, dar, în afară de asta, ne trebuie fonduri structurale pentru a ne asigura că potenţialul de dezvoltare pe termen mediu a economiei în Europa poate fi mai mare.”

Preşedintele Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer consideră că Planul de investiţii strategice al Comisiei Junker îşi va dovedi eficienţa foarte repede:

“Va avea un impact mare asupra economiei şi, cred că, în situaţia actuală, marcată de diferenţe majore în Europa şi de decalajul de inovaţie încă şi mai mare, acesta este un pas foarte curajos, îndrăzneţ care îşi va arăta rezultatele.”

315 miliarde euro! Aceasta este suma pe care Comisia Europeană doreşte să o mobilizeze prin acest plan, prin investiţii publice şi private.

Banii vor fi folosiţi pentru finanțarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport și în sectorul energetic, ducând la apariţia de noi locuri de muncă.

Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2015, 09:30

Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare, economia dă semne de revenire treptată.

Cu toate acestea, rata medie a şomajului este încă îngrijorător de ridicată, tinerii din toate ţările fiind deosebit de afectaţi. Comisia Europeană – conform angajamentului din momentul investirii – pregăteşte soluţii structurate pe mai multe paliere. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

În primul trimestru al anului 23,6 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene erau înregistraţi ca şomeri. O tendinţă îngrijorătoare este creşterea procentului şomerilor pe termen lung, care în primul trimestru al anului se cifra la 4,9%.

Miniştrii ocupării şi afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii s-au reunit săptămâna trecută în Luxemburg, pe ordinea de zi figurând printre altele, tocmai aceste problematici.

Prezentă la întrunire, Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a ţinut să sublinieze:

„Este clar, că lucrul de care avem cea mai mare nevoie la ora actuală în Uniunea Europeană sunt noi locuri de muncă, bune şi sigure.

Încă din prima zi de activitate a Comisiei Juncker aceasta ne-a fost prioritatea numărul unu. Ştiţi că mai mult de un miliard de euro au fost alocaţi Iniţiativei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în Rândul Tinerilor pentru ca 600 de mii de tineri să-şi găsească un serviciu sau să beneficieze de un training un cursul anului 2015!

Am intensificat de asemenea cooperarea cu sectorul privat, care s-a angajat să asigure acces tinerilor la mai mult de 140 de mii de stagii de practică. Imediat după perioada de vară voi veni cu o propunere vizând modalităţi de abordare a şomajului pe termen lung, pentru ca să reuşim reîncadrarea în muncă a acelor persoane care au stat prea mult timp fără un serviciu.”

Conform raportului pe 2014 privind evoluţiile pieţei muncii şi a salariilor în Europa, anul trecut a reprezentat un punct de cotitură în domeniul creării a noi locuri de muncă: după 5 ani de declin aproape continuu, tendinţa a fost finalmente inversată, înregistrându-se o creştere cu 1%. Evoluţia este una însemnată având în vedere şi ritmul modest al redresării economice.

Îmbunătăţirea vizibilă a fost determinată printre altele de măsurile de sprijin vizând costurile salariale. Totuşi este nevoie de noi investiţii pentru un progres de durată şi nu în ultimul rând pentru îmbunătăţirea statisticii şomajului pe termen lung. Planul de Investiţii pentru Europa, cu finanţarea sa de 315 miliarde de euro va juca fără îndoială un rol important şi în acest plan.

„Dacă ne dorim o revenire economică puternică, este nevoie ca statele membre să crească unele spre altele, să conveargă. Mai multă convergenţă este lucrul de care avem nevoie, în viziunea noastră o convergenţă „în sus”. Aceasta ne va fi ţinta propusă prin semestrul european eficientizat, în care reformele economice şi sociale merg mână-mână.”

Agenda socială va beneficia inclusiv de suportul Fondului Social European – a subliniat comisarul.

Festivalul Richard Wagner de la Bayreuth, în direct la Radio România Muzical şi Radio România Cultural

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2015, 15:45

În perioada 25 iulie – 1 august Radio România Muzical şi Radio România Cultural transmit în direct şapte spectacole din cadrul Festivalului Richard Wagner de la Bayreuth, unul dintre cele mai importante festivaluri de operă din lume şi un punct de referinţă pentru toţi iubitorii muzicii lui Wagner.

Seria de transmisiuni directe debutează în 25 iulie cu spectacolul Tristan şi Isolda, într-o producţie dirijată de Christian Thielemann, în regia semnată de Katharina Wagner (stră-strănepoata lui Richard Wagner), a cărei premieră a avut loc în 2012.

Următoarele seri wagneriene includ tetralogia Inelul nibelungului, avându-l la pupitru, ca şi anul trecut, pe Kirill Petrenko, actualul director general al Operei Bavareze din München şi cel care va prelua conducerea Filarmonicii din Berlin (considerată de mulţi drept prima orchestră din lume) din 2018, când se încheie mandatul lui Simon Rattle.

În 26 iulie poate fi ascultată opera Lohengrin (condusă de francezul Alain Altinoglu), iar în 31 iulie Olandezul zburător (dirijor Axel Kober, directorul Operei Germane din ă).

Festivalul de la Bayreuth a fost înfiinţat, în 1876, chiar de Richard Wagner şi se desfăşoară la Festspielhaus, clădirea concepută chiar de compozitor pentru a adăposti punerea în scenă a dramelor sale muzicale. După moartea lui Wagner, festivalul a fost condus de descendenţi direcţi ai lui Richard Wagner şi reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa muzicală germană şi internaţională.

Spectacolele transmise în direct între 25 iulie şi 1 august, graţie colaborării cu Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), sunt:

25 iulie, orele 16:50 – 23:25, Tristan şi Isolda cu Stefan Gould, Georg Zeppenfeld, Anja Kampe, Iain Paterson, Christa Mayer, Corul şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Christian Thielemann. Comentează Luminiţa Arvunescu. Invitat Dr. Ştefan Poen.

26 iulie, orele 16:50 – 22:55, Lohengrin cu Klaus Florian Vogt, Wilhelm Schwinghammer, Annette Dasch, Jukka Rasilainen, Petra Lang, Samuel Youn, Corul şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Alain Altinoglu. Comentează Anca Ioana Andriescu. Invitat Dr. Ştefan Poen.

27 iulie, orele 18:50 – 21:30, Aurul Rinului cu Wolfgang Roch, Daniel Schmutzhard, Lothar Odinius, John Daszak, Wilhelm Schwinghammer, Andreas Hörl, Albert Dohmen, Andreas Conrad, Claudia Mahnke, Allison Oakes, Nadine Weissmann, Mirella Hagen, Julia Rutigliano, Anna Lapkovskaja, Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Kirill Petrenko. Comentează Anca Ioana Andriescu.

28 iulie, orele 16:50 – 22:50, Walkiria cu Johan Botha, Kwangchul Youn, Wolfgang Koch, Anja Kampe, Catherine Foster, Claudia Mahnke, Allison Oakes, Dara Hobbs, Nadine Weissmann, Christiane Kohl, Julia Rutigliano, Simone Schröder, Alexandra Petersamer, Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Kirill Petrenko. Comentează Anca Ioana Andriescu. Invitat Cristina Sârbu – muzicolog.

30 iulie, orele 16:50 – 23:05, Siegfried cu Stefan Vinke, Andreas Conrad, Wolfgang Koch, Albert Dohmen, Andreas Hörl, Nadine Weissmann, Catherine Foster, Mirella Hagen, Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Kirill Petrenko. Comentează Luminiţa Arvunescu. Invitat Cristina Sârbu – muzicolog.

31 iulie, orele 18:50 – 21:30, Olandezul Zburător cu Kwangchul Youn, Ricarda Merbeth, Tomislav Muzek, Christa Mayer, Benjamin Bruns, Samuel Youn, Corul şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Axel Kober. Comentează Mihaela Soare.

1 august, orele 16:50 – 23:30, Amurgul Zeilor cu Stefan Vinke, Alejandro Marco-Buhrmester, Stephen Milling, Albert Dohmen, Catherine Foster, Allison Oakes, Claudia Mahnke, Anna Lapkovskaja, Christiane Kohl, Mirella Hagen, Julia Rutigliano, Corul şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Kirill Petrenko. Comentează Mihaela Soare.