Au fost transmişi live la MTV, au în spate o carieră de 25 de ani şi ne-au adus cele mai frumoase balade româneşti.
Este una dintre cele mai îndrăgite trupe rock din România, dar şi una dintre cele mai longevive şi mai iubite din toate timpurile – Direcţia 5.
Toate melodiile lor îţi ating sufletul, dar în anul 2000, trupa a lansat albumul „Cântece noi cu Direcţia 5”, iar primul extras a fost “Dacă ai şti”, baladă rock devenită un hit.
Veta Biriş este prima cântăreaţă care a cântat cântecele moţilor, melodii ce au fost interzise în anii dinainte. Şi aşa cum multe dintre cântecele de patrimoniu ale folclorului românesc îşi au originea în trăiri, doruri şi bucurii ale familiei tradiţionale, aşa şi cântecul Vetei Biriş, s-a născut dintr-o trăire: aceea a iubirii de o ţară liberă.
Iar Veta Biriş a ştiut să facă din melodia „Sus, sus, sus, la munte, sus” un cântec despre istoria unui neam mereu încercat de talpa celor ce i-au vrut graniţele rupte.
Şi astfel, prin versuri şi interpretare, „Sus, sus, sus, la munte, sus” a devenit un cântec al unui popor căruia şi apele îi sunt surori, aşa cum şi munţii îi sunt fraţi. Un cântec ce reaminteşte că cei dinaintea noastră au supt dragostea de neam prin laptele matern şi că niciodată, altfel de-aşa, n-are cum să fie.
“Pseudofabula” compozitorului, chitaristului şi solistului vocal Adrian Ordean s-a născut „într-o nu ştiu care…” dimineaţă a anilor ‘80, „într-o nu ştiu care…” repetiţie a formaţiei Roşu şi Negru şi a bucurat sute, mii de copii şi părinţi, cu un text deosebit de plăcut al poetului Traian Furnea!
Cei care au participat la înregistrarea piesei audio sunt membrii formaţiei Roşu şi Negru din anul 1984: Liviu Tudan – voce, Adrian Ordean – chitară şi voce, Florin Ochescu – chitară, Gabriel Nacu – bass, Dorel Vintilă Zaharia – tobe.
Cei care au participat la înregistrarea live audio-video (youtube.com) realizată de TVR1 (1985) în cadrul emisiunii Atelier Fragil (realizator Mihai Godoroja) sunt: Adrian Ordean – solo voce şi chitară şi membrii Trupei AXA PROJECT: Cătălin Răzvan – bass, Vali Vătuiu – tobe, Eugen Mihăescu – chitară, Mihai Godoroja – backing vocal, Adrian Fundescu – keyboards.
Pe protagonistul întâlnirii de astăzi l-aţi văzut în „Liceenii” şi în alte filme, prezentând emisiuni tv de succes, l-aţi auzit de mii de ori la radio şi nu credem să existe vreun român care să nu îi ştie piesele. Este artistul fenomen al perioadei moderne, care a bătut record după record în materie de vânzări de bilete şi de discuri, care a fost premiat de foarte multe ori de industria muzicală şi care şi-a găsit rapid un loc în inimile celor ce îi ascultă piesele.
Ştefan Bănică Junior şi povestea piesei „Găseşte-mi loc în inima ta”, astăzi în cadrul proiectului „Eu aleg România Ascultă-ţi muzica! 100 de melodii ale românilor”. Cariera muzicală a lui Ştefan Bănică Jr. a început prin 1992 când a înregistrat primul album intitulat „Un actor, un rock’n roll”. A urmat apoi, în 1996, discul „Te rock… frumos”, un album la care Ştefan a colaborat pentru prima dată cu trupa „Rock’n Roll Band” şi grupul vocal „The ’50’s”.
În anul 2000, Ştefan Bănică s-a prezentat cu albumul „Cel de acum” care prin muzicalitate îl reprezintă pe artist cel mai bine. Răsplata sa cea mai mare, pe lângă marele sau succes la public a fost câştigarea Premiului I la Mamaia 2000 cu piesa „Poveste”.
Oamenii care aduc bucurie prin cântecul lor rămân în amintirea noastră veşnic. Drăgan Muntean, fala pădurenilor, doinitorul pădurenilor, s-a bucurat de o deosebită popularitate într-o carieră care a durat aproape 20 de ani.
Mare parte din cântecele lui Drăgan Muntean erau cântate pe versurile făcute chiar de el. Le scria aşa cum simţea, de aceea le şi putea interpreta cu atâta sensibilitate, făcându-şi returnela, de multe ori, singur, la taragot.
Cântecul doinit “Sara bună bade Ioane” dă titlu albumului lansat în anul 1993. Este un cântec pe care l-a auzit pentru prima dată într-un turneu de 3 zile în judeţul Sălaj, în anul 1989. Atât de mult l-a îndrăgit încât în cea de-a treia zi l-a şi cântat pe scenă, iar de atunci l-a inclus în aproape toate spectacolele sale.
În 2002, Gabriel Cotabiţă şi Mihai Pocorschi, cândva colegi în formaţia Holograf, se întâlnesc într-o emisiune TV şi le vine ideea înfiinţării unei trupe, pe care o vor boteza VH2 şi care-i va readuce în prim-planul muzicii româneşti, după o perioadă în care nu se mai făcuseră remarcaţi în mod deosebit. În vara acelui an apare primul lor album, „Greatest Hits”, iar, în 2004, VH2 lansează un nou material discografic, intitulat „Dacă n-ai iubi”.
Piesa care dă titlul albumului are un succes fulgerător, urcând vertiginos în topurile muzicale româneşti şi intrând în coloana sonoră a vieţii multora dintre noi. Mihai Pocorschi, compozitorul cântecului, era conştient de potenţialul uriaş al piesei „Dacă n-ai iubi” şi nu a fost luat prin surprindere de felul în care a fost primită aceasta de public şi de critica de specialitate.
Alături de primul succes ce a purtat semnătura VH2, „Trece vremea”, „Dacă n-ai iubi” rămâne cel mai mare hit al unui supergrup care a luat cu asalt piaţa muzicală românească în primul deceniu al noului mileniu. O piesă care emoţionează şi astăzi şi care transmite un mesaj puternic într-o manieră directă, simplă, fără a apela la artificii şi ornamente de prisos. Un cântec care, prin eleganţa compoziţiei şi prin limpezimea textului, ajunge direct la suflet şi rămâne în arhiva sentimentală a tuturor celor care l-au ascultat măcar o dată-n viaţă.
REGULAMENT de desfăşurare CONCURS De 10xRomânia – OMEGA MTB
Publicat de Andrei Cretoiu,
4 noiembrie 2017, 08:12 / actualizat: 6 noiembrie 2017, 14:28
Perioada de desfăşurare: 06 noiembrie 2017 – 14 ianuarie 2018, luni – vineri timp de 8 săptămâni în această perioadă (concursul nu se desfăşoară în 1 decembrie şi în perioada 23 decembrie 2017 – 07 ianuarie 2018)
Sponsor: Sport Factory SRL
Număr premii: 8 biciclete OMEGA MTB
În fiecare săptămână, de luni până joi (4 zile lucrătoare), în cadrul radiocircuitului “De 10xRomânia” se va lansa o temă a zilei la care participanţii la concurs vor răspunde prin sms, la un număr de telefon, comunicat în timpul emisiunii (excepţie săptămâna 27.11 – 03.12 când concursul va fi organizat doar în 3 zile).
Pot participa la concurs ascultătorii care au împlinit 18 ani şi nu au rude până la gradul IV şi/sau afini printre salariaţii Societăţii Române de Radiodifuziune.
Fiecare dintre cei care doresc să participe la concurs, vor trimite pe lângă răspunsul la tema zilei, numele şi prenumele complet.
Lista participanţilor din cele patru zile va fi centralizată de studioul regional aflat la coordonarea emisiunii “De 10xRomânia”, iar vineri în cadrul emisiunii De 10xRomânia va avea loc tragerea la sorţi a câştigătorului unei biciclete OMEGA MTB, oferită de sponsor. Extragerea câştigătorului se va face folosind sistemul random.org, iar acesta va fi sunat, în direct, în cadrul emisiunii, imediat după desemnare.
În condiţiile în care cel desemnat nu va răspunde, la telefon, premiul va fi acordat următorului câştigător stabilit prin acelaşi sistem descris mai sus.
Procedura de desemnare a câştigătorului va avea loc în timpul emisiunii “De 10xRomânia” de vineri, la ora 10.45 şi va putea fi urmărită în direct pe streaming-ul video al studioului regional care realizează emisiunea “De 10xRomânia” în acea săptămână.
Premiul va fi livrat direct de sponsorul concursului, pe cheltuiala sa. Câştigătorul va trimite o fotografie selfie cu premiul obţinut, după ce a intrat în posesia lui, la adresa radioromaniaregional@gmail.com.
Fotografia va fi postată pe site-ul DSR, pe paginile studiourilor regionale şi pe reţelele de socializare.
Un ascultător se poate înscrie la concurs o singură dată pe zi, iar în cazul în care este declarat câştigător nu mai poate participa la concurs, până la încheierea acestuia.
Ca urmare, o persoană poate câştiga un singur premiu pe toată durata concursului.
În conformitate cu contractul de sponsorizare şi a mediaplanului agreat, numele sponsorului va fi anunţat de 2 ori în emisiunea “De 10xRomânia”, difuzată de luni până vineri între orele 10.00 – 11.00, astfel: “Participă de luni până joi la concurs şi ai posibilitatea să câştigi o bicicletă OMEGA oferită de sportpartener.ro. Acceptă provocarea şi trimite un sms cu răspunsul corect la numărul de telefon XXX-XX-XX-XX”
În fiecare zi de vineri, înainte şi după extragere se va face anunţul sponsorului astfel: “Sportpartner.ro, unicul importator al bicicletelor OMEGA în România, îţi oferă şansa să câştigi marele premiu – o super bicicleta OMEGA MTB, în valoare de 1400 de lei, cu cadru de aluminiu, echipată Shimano şi cu frâne pe disc. Participă şi acceptă provocarea Omega!”
Regulamentul concursului este promovat atât pe site-ul www.radioromaniaregional.ro, cât şi pe site-urile studiourilor regionale.
De peste 42 de ani, din anul 1975, românii fredonează cântecul Om bun. Generaţii întregi au crescut cu acestă melodie compusă de unul dintre cei mai mari chitariști români – Dan Andrei Aldea, liderul formaţiei Sfinx.
Mesajul emoţionant al cântecului ne identifică pe fiecare dintre noi, într-un moment sau altul al vieţii, fiecare având un ideal în a cărui împlinire sperăm.
Un „Castel” care să ne adăpostească visele, după cum afirmă cantautorul piesei, Dan Andrei Aldea
Născut la Plosca, în Teleorman, Liviu Vasilică și-a început activitatea artistică de solist vocal de muzică populară încă din perioada studenţiei. El a cucerit trofeu după trofeu la toate etapele locale şi naţionale ale Festivalurilor Artei Studenţeşti, în special datorită originalităţii repertoriului şi a stilului deosebit de interpretare. Primele înregistrări le-a făcut la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, iar debutul său în televiziune s-a produs în cadrul celebrei emisiuni a Marioarei Murărescu “Tezaur folcloric”, la postul public naţional.
Dintre cele peste 40 de melodii populare pe care Liviu Vasilică le-a cules din spaţiul etnofolcloric teleormănean, una iese în mod deosebit în evidenţă. “Hai, hai cu trăsioara” rămâne piesa de rezistenţă, cântecul reprezentativ al unui interpret care iubea muzica populară cu toată fiinţa sa şi care s-a impus în conştiinţa colectivă drept un adevărat rapsod al plaiurilor natale, admirat şi preţuit în toate colţurile ţării.
Apariţiile lui Liviu Vasilică sunt de neuitat nu doar datorită stilului său de interpretare inconfundabil, sensibil şi, în acelaşi timp, viguros, de haiduc, cum chiar artistul obişnuia să spună, ci şi prin prisma minunatelor costume populare pe care le etala când cânta ”Hai, hai cu trăsioara”.
Fiecare poezie are muzica ei, trebuie doar să o găseşti, spune Nicu Alifantis, cel care a aşezat pe note versurile lui Nichita Stănescu. Piesa “Ce bine ca eşti”, una dintre cele mai frumoase 100 de melodii româneşti din toate timpurile, se dezbracă de secrete.
Nicu Alifantis şi Nichita Stănescu s-au cunoscut. Doi artişti, unul al portativului, celălalt al cuvintelor, două caractere alese … care s-au completat reciproc prin melodia poeziilor.
Nicu Alifantis, compozitor: “Cu Nichita am avut o mare şansă că l-am cunoscut. Ştiţi ce se întâmplă cu muzica asta scrisă pe versurile poeţilor? E cam în felul următor: o poezie are comunicarea ei în care poetul a spus tot ce a simţit şi a gândit el. Dacă eu găsesc un numitor comun între mine, între ceea ce simt eu şi ceea ce a simţit poetul în acea poezie, atunci lucrurile cred că se leagă. La asta s-ar mai adăuga, poate, ideea de a reuşi să găseşti muzica poeziei, pentru că ea există, e acolo printre rânduri. Odată găsite lucrurile astea, se naşte cântecul.“
Oamenii cu adevărat fericitţ sunt cei care au rămas la fel de vii precum copiii şi care au reuşit să îşi păstreze entuziasmul precum ei .
“O lume minunată” s-a născut brusc, a săltat jucăuş în mâinile muzei, apoi a rămas stăpână peste cântecele copiilor din România, cu siguranţă cea mai cunoscută piesa a cantautorului Mihai Constantinescu, un om mic la stat, dar mare la inimă, vesel, energic, senin şi mereu zâmbitor, captiv de bună voie în lumea copiilor şi a celor care se bucură de viaţă.
Interpretul şi compozitorul Mihai Constantinescu s-a născut la Bucureşti, la 4 ianuarie 1946 şi este absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. A făcut parte din corul de copii al Radiodifuziunii Române şi a studiat muzica la Școala Populară de Artă. A făcut parte din formaţiile Mondial şi Dixie ’74.
Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est
Foto: 2017-18 RI President Ian H.S. Riseley speaks at the Closing ceremony, Rotary International Convention, 14 June 2017, Atlanta, Georgia, United States.
Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.
Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.
Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.
Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.
Un dar muzical primit de la părinţi s-a transformat, în timp, într-o moştenire artistică pentru românii de pretutindeni. Vorbim despre melodia „Hai, Dunărea Mea”, cântată de interpreta de muzică populară, Elena Roizen. Mama artistei a auzit-o, întâmplător, la câţiva lăutari dintr-un sat tulcean, apoi i-a cântat-o, fiicei sale. Ce a urmat? O carieră de succes pentru Elena Roizen. A fost cântecul-destin care i-a consacrat talentul.
Când spunem Elena Roizen spunem cântec dobrogean, dar Dobrogea, fără cântecul „Hai, Dunărea mea“ ar mai putea să existe? Greu de spus. Este piesa care a consacrat-o pe Elena Roizen, melodia destin care i-a deschis artistei paşii spre scenă. Povestea cântecului Hai, Dunărea mea, începe în urmă cu mulţi ani, când părinţii interpretei, originari din nordul Dobrogei, au început să culeagă frânturi din tezaurul muzical al zonei. Erau harnici, le plăcea enorm să cânte şi, fără să îşi dea seama, au devenit culegători de folclor, în toate drumeţiile lor în Dobrogea. În căutarea unui trai mai bun s-au stabilit, în cele din urmă, la Ovidiu, aici unde avea să se nască Elena Roizen. Într-o bună zi, copila a primit un dar nepreţuit de la părinţii săi.
Fratele artistei, Nicolae Barbu, îşi aminteşte în detaliu acel moment: ”Sunt mulţi ani, eu sunt mai mic decât Elena cu 5 ani, dar mi-a rămas întipărit în minte momentul. Părinţii mei au venit de la o nuntă din Plopu, judeţul Tulcea. Noi când i-am văzut am trecut la sacoşe să vedem ce ne-au adus. Mama a dat-o la o parte pe sora mea şi i-a spus că ce are pentru ea este aici, în gât.”
Melodia „Strada speranţei” compusă de Vasile Veselovski pe versurile lui Mihai Maximilian a fost lansată de Corina Chiriac în 1983, la Festivalul de la Mamaia, unde a câștigat Premiul organizatorilor, la secţiunea „Creaţie”.
Melodia a devenit şlagărul emblematic al artistei, neexistând concert al Corinei Chiriac în care publicul să nu îi ceară să-l cânte. „Strada speranţei” a apărut pe LP-ul „Corina”, lansat de Electrecord în 1985.
Compusă de Vasile Veselovschi, pe textul maestrului Mihai Maximilian, „Strada speranţei” a făcut mare vâlvă când a participat la festivalul Mamaia din 1983. Era piesa cu care cei trei râvneau la marele premiu. Când i-a fost fredonată Corinei Chiriac, aceasta a spus într-un suflet: „Nici nu intră în discuţie. E perfectă!”. Perfectă, dar nu pe gustul comunismului îngrădit în viziuni ceauşiste. Şi asta pentru că textul trimitea mai repede la o poveste de amor, decât la una socialistă.
Bursele Europene pentru Jurnalisti continua cu editia 2017-2018, in organizarea Fundatiei Euromonitor pentru Excelenta, cu sprijinul Agentiei Ad Media Consult.
Programul Bursele Europene pentru Jurnalisti invita tinerii ziariști din Romania care doresc sa capete o expertiza profesionala in problematica europeana sa se alature celor peste 250 de colegi de breasla care au beneficiat de-a lungul ultimilor 17 ani de training si burse de pregatire profesionala ce le-au completat cunostintele, le-au consolidat experientele si le-au largit orizonturile profesionale.
Acest program incurajeaza si faciliteaza pregatirea profesionala si ii ajuta pe participanti sa aprofundeze intelegerea tematicilor legate de Uniunea Europeana, cadrul de reglementare, functionarea institutiilor, relationarea intre Statele Membre, precum si maniera in care este abordata problematica europeana de catre media occidentala.
Programul „Bursele Europene pentru Jurnalisti” cuprinde trei etape de pregatire profesionala:
– un training specializat, sustinut in Romania de catre specialisti in relatii europene;
– o calatorie de studii de o saptamana, la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii vor avea ocazia sa se intalneasca si sa discute cu oficiali ai Uniunii Europene;
– stagii de pregatire profesionala, timp de trei saptamani, in cadrul unor prestigioase organizaţii de presa europene.
La incheierea fiecarei faze sunt selectati jurnalistii care vor participa la faza urmatoare.
Si la editia 2017-2018 sunt asteptati sa aplice jurnaliști din presa scrisa, radio, TV si on-line, specializați in domeniile economic, politic si social, care trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii:
Experienta profesionala de minim 3 ani
Varsta de pana in 35 de ani
Abilitati de comunicare in limba engleza (cunoasterea limbii franceze reprezinta un avantaj)
Dosarul de inscriere va cuprinde:
Curriculum Vitae
Formular de inscrieredisponibil pe site-ul Fundatiei Euromonitor pentru Excelenta (www.euromonitor.ro)
Fotografie color tip pasaport
Portofoliu (trei materiale de presa relevante pentrudomeniileenuntate)
Treiscrisori de recomandare, de preferinta una de la superiorul direct sau managerul institutiei la care lucreaza.
Data limita de depunere a dosarelor de inscriere este 10 OCTOMBRIE 2017 (inclusiv), toate inscrierile avand mentiunea « Bursele Europene pentru Jurnalisti ».
Preselectia candidatilor se va face pe baza dosarului de inscriere, iar selectia pe baza unui interviu in fata unei comisii formate din profesionisti in domeniu.
Programul Bursele Europene pentru Jurnalisti a fost lansat in 2007, anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, ca o continuare a programului de stagii initiat de National Forum Foundation/Freedom House in anii ’90, cu sprijinul Guvernului SUA, iar ulterior, incepand cu anul 2000, cu finantarea JTI la care din 2010 s-au adaugat in timp Monitor, SoftNet si Societatea Romana de Radiodifuziune.
Inca de la inceput, obiectivul programului a fost dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor tinerilor jurnalisti, prin expunere la realitatile democratiilor dezvoltate, imersiune in medii culturale diverse si practica profesionala specializata, mai intai in Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.
Dosarele de inscriere se vor depune la: Ad Media Consult srl, Adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190 Persoana de contact: Irina Apostol, Tel : 0721201559, fax : 0318172768 e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro
Pentru detalii suplimentare va puteti adresa Fundatiei Euromonitor pentru Excelenta, la adresa: Calea Floreasca, nr. 167, et.4, sector 1, Bucuresti; Persoana de contact: Andra Dimitriu – Project Manager, Tel: +40 751010698, e-mail: andra.dimitriu@euromonitor.ro
100 de melodii care au rămas în inimile noastre din generaţie în generaţie, în interpretări de excepţie. Una dintre ele este “Doamne, ocroteşte-i pe români”. Un cântec popular şi-un cântec patriotic – o melodie care în interpretarea Savei Negrean Brudaşcu a făcut să vibreze inimile a milioane de români, atât din ţară cât şi din orice colţ al lumii.
Un cântec născut… într-un tren, între Cluj şi Bucureşti. Era vremea când se cânta tematic, iar Sava Negrean Brudaşcu, o tânără dar deja consacrată artistă, trebuia să imprime la TVR. Nu dădea bine să contrazici deciziile de partid dar totodată era nedemn să abdici de la valori, mai cu seamă cele ale cântecului popular românesc. Iar o soluţie, trebuia găsită!
Când a plecat de-acasă, Sava Negrean Brudaşcu, nici cu gândul n-a gândit că în compartimentul insalubru al unui tren de Bucureşti, va aşterne pe hârtie versurile unuia dintre cele mai dragi cântece ale noastre.
Plenul reunit al Parlamentului României a validat astăzi noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune cu 310 voturi pentru şi 11 împotrivă.
Consiliul de Administraţie are următoarea componenţă: Georgică Severin, Ruxandra Ileana Săraru, Bogdan Niculescu Duvăz, Cristian George Teodorescu, din partea PSD; Radu Alexandru Feldman şi Alexandru Iulian Muraru, din partea PNL; Angelo Nicolae Mitchievici, din partea USR; Demeter András István din partea UDMR; Milan Miroslav Manyura din partea Grupului Minorităţilor Naţionale; Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, din partea Preşedintelui României; Maria Ţoghină, din partea Guvernului; Adrian Valentin Moise şi Gabriel George Bassarabescu din partea salariaţilor.
Membrii supleanţi sunt: Ancuţa Doina Florea, Cristian Zărescu, Ioan Laurenţiu Horăscu, Adriana Popp, Laurenţiu Ichim, Ioan Chiorean, Mihai Radu Vancu, Románszki Zsuzsa, Roxana Georgeta Gheorghe, Camelia Tatiana Ilie, Nicoleta Viorica Balaci şi Constantin Puşcaş.
Cu 233 de voturi pentru şi 24 de voturi împotrivă, Georgică Severin a fost ales Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Parlamentul României își exprimă profundul regret că președintele Ucrainei a promulgat Legea educației la 25 septembrie a.c., în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părții ucrainene neajunsurile acestui act normativ, în sensul diminuării semnificative a drepturilor persoanelor aparținând minorității românești.
Reamintim, în acest context, angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare că nivelul şi calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noul cadru normativ.
Avem în vedere continuarea demersurilor prin mijloacele diplomației parlamentare, în plan bilateral urmând ca o delegație formată din deputați și senatori ai Parlamentul României să efectueze, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației create de promulgarea Legii educației în raport cu învățământul în limba maternă a minorităților naționale. Vom acționa cu stăruință și în cadrul organizațiilor internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei și Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina, în vederea determinării unor schimbări de abordare ale autorităților ucrainene.
Reiterăm solicitarea fermă ca partea ucraineană să recunoască și să respecte, potrivit normelor și standardelor internaționale, dreptul persoanelor aparținând minorității românești de a învăța în limba sa maternă.
Călin Popescu-Tăriceanu – Președintele Senatului
Liviu Dragnea – Președintele Camerei Deputaților
Grupul Cargo a fost înfiinţat în 1985 la Timişoara. În acei ani ‘80, au fost multe schimbări de componenţă, primul disc – un single cu 2 piese – apărând în 1990 în Franţa. În 1992, apare primul album, al doilea fiind scos în 1995.
Pe albumul Spiritus Sanctus, editat în 2003, întâlnim piesa Dacă ploaia s-ar opri, compoziţia liderului Adrian Bărar.
Cei care au participat la înregistrarea piesei sunt: Adrian Igrişan (voce, chitară, mixaje, mastering), Alin Achim (bas, voce), Octavian Pilan (baterie), Cristian Pup (claviaturi, voce), Adrian Bărar (chitară, voce).
Tiberiu Ceia, artistul care a dat viaţă acestui cântec, face parte din generaţia de aur a folclorului românesc. Activitatea sa artistică, de peste 50 de ani, a fost apreciată prin cele mai înalte distincţii. Prin anii ’70, la puţin timp după consacrarea sa prin emisiunea-concurs de mare anvergură a vremii „Dialog la distanţă Iaşi – Timişoara”, a lansat acest cântec. Îl ştia din copilărie de la părinţii săi, dar într-o altă variantă. I-a dat forma pe care o cunoaştem şi a început să-l includă în spectacole. Reacţia publicului a fost uimitoare, iar această reacţie se păstrează şi în zilele noastre.
„În cântecul popular trebuie să fii sincer, să fii actual prin tensiunea pe care o împrumuţi melodiei şi versului. Cântecul trebuie să fie o oglindă purtată de-a lungul unui drum… adevărata muzică este graiul sufletului şi vorbeşte de la inimă la inimă”, ne mărturisea Tiberiu Ceia într-o emisiune aniversară. O fi acesta secretul succesului său?
„Frumoasă vecina noastră” a devenit şi titlul unul CD care se alătură discurilor electrecord single sau LP, înregistrărilor radio ce însumează peste 150 de piese (doine şi cântece de joc, romanţe şi cântece patriotice) în repertoriul lui Tiberiu Ceia.
De peste trei decenii, fiecare generaţie de liceeni trece pragul şcolii pe acordurile melodiei “Ani de liceu”, unul dintre cele mai cunoscute cântece de muzică uşoară, scris în 1986 de compozitorul Florin Bogardo pe textul lui Saşa Georgescu, fiind interpretat de compozitor şi de soţia sa, Stela Enache.
Melodia a fost inclusă pe coloana sonoră a filmului „Liceenii” din 1987 în regia lui Nicolae Corjos. Iniţial melodia ar fi trebuit să fie cântată de Oana Sârbu şi Ștefan Bănică jr, protagoniştii rolurilor principale din film, dar în final regizorul a apelat la interpretarea duetului Stela Enache – Florin Bogardo.
Cântecul a apărut pe două albume: „Muzică din filme româneşti” – o producţie Electrecord 1988 şi „Cântecele noastre, toate…”, o producţie Intercont Music 2005.
„Are o modestie ascunsă sub deviza că a fi modern nu înseamnă a fi ostentativ.”
Născut la 103 de ani după Constantin Brâncuşi, pe 19 februarie 1979, la Reşiţa, Caraş-Severin, despre invitatul nostru Bogdan Piperiu, criticul de artă Adrian Stepan afirmă: “Un pictor care în plină putere de creaţie, sub patruzeci de ani, dovedeşte nu numai stăpânirea meşteşugului ci, dovedeşte capacitatea de a-şi concretiza gândurile în fiecare lucrare în parte! Are ceva ce nu au foarte mulţi dintre plasticienii noştri. Are o modestie ascunsă sub deviza că a fi modern nu înseamnă a fi ostentativ.”
Radio Constanța: Doina Caramzulescu, vocea și spiritul Radio Vacanța
Publicat de Andrei Cretoiu,
7 august 2017, 16:48 / actualizat: 17 august 2017, 16:53
Nici o vară fără Radio Vacanța, așa încât în emisiunea România de nota 10 din această săptămână, vă invităm să o cunoașteți pe cea care a fost numită „Doamna Radio Vacanța” – Doina Caramzulescu, jurnalista cu vocea inconfundabilă care ne aduce atâta bucurie pe undele radio dar mai presus de toate, ne dăruia un sentiment de libertate după care tânjeam cu toții în perioada comunistă.
Vineri, 9 iunie, la Palatul Elisabeta, Alteța Sa Regală Principesa Maria a României a onorat profesorii din București și din Județul Ilfov care au câștigat premiile locale la această ediție a programului național de educație de mediu Patrula de Reciclare. Evenimentul a reunit profesorii premiați, reprezentanții Asociației RoRec, ai partenerilor și suporterilor programului.
Alteța Sa Regală Principesa Maria a înmânat diplomele profesorilor coordonatori ai echipelor premiate, numindu-i ”ambasadori ai cauzelor nobile și formatori ai generațiilor viitoare care ne fac să devenim un popor mai responsabil și să trăim într-o țară mai curată.” ”Dumneavoastră dovediți că școala poate influența pozitiv communitatea” a declarat, în continuare, Alteța Sa Regală. ”Reușita Patrulei de Reciclare arată că aveți puterea să mobilizați copiii, să schimbați atitudini, să ”educați” dincolo de frontiera școlii. Prin aceste diplome, vă felicit, pe dumneavoastră și pe elevii pe care îi coordonați, de la copiii de grădiniță la elevi din liceu. Îi felicit și pe cei care v-au sprinjinit și vă sprijină: colegi, părinți, instituții și firme Suporteri, parteneri media. Prin efortul și reușitele dumneavoastră, stimulați atât obiceiul colectării deșeurilor electrice, cât și obiceiul performanței și al faptelor bune.”
Din anul 2015, când a primit Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Maria a României, Patrula de Reciclare a intrat în comunitatea selectă a instituțiilor, organizațiilor, evenimentelor și proiectelor patronate de membrii Familiei Regale.
Programul ”Patrula de Reciclare”, a creat, începând cu lansarea din anul 2011 până la a șasea ediție 2016-2017, o comunitate de peste 90.000 de elevi și peste 3000 de cadre didactice, reprezentând tot atâtea unități de învățământ (grădinițe, școli, licee) care promovează colectarea selectivă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) în toată România. Prin sute de activități de informare și proiecte de creație desfășurate în comunitățile lor, copiii și profesorii lor au contribuit la colectarea a peste 2.500.000 kg de DEEE în România!.
Patrula de Reciclare face parte din programul naţional de educaţie de mediu al Asociaţiei Române pentru Reciclare RoRec, derulat în unităţile de învăţământ pre-universitar din ţară cu sprijinul Inspectoratelor Şcolare şi cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale.
Programul are ca scop creşterea gradului de informare în domeniul protecţiei mediului şi promovarea beneficiilor colectării selective a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEE) în rândul publicului larg.
Profesorii care au primit diplomele ca reprezentanți ai unităților lor de învățământ sunt:
București:
Premiul ”Cea mai activă Patrulă/Sector”:
Iuliana Ilona Tudor – Şcoala Gimnazială Nr.7
Claudia Burgă – Școala Gimnazială ”Grigorie Ghica Voievod”
Grațiela Alexandru – Școala Gimnazială nr. 195
Nicoleta Neagu – Grădiniţa Children’s Joy
Claudia Bota – Școala Gimnazială ”Luceafărul”
Elena Simion – Colegiul Tehnic de Poștă și Telecomunicații ”Gh. Airinei”
Premiul ”Cea mai mare cantitate de baterii colectată/Sector”:
Nicoleta Sandu – Școala Gimnazială ”Leonardo Da Vinci”
Dorina Constantin – Școala Gimnazială ”George Bacovia”
Victoria Păduraru – Școala Gimnazială ”Mircea Sântimbreanu”
Paula Copăcel – Școala Gimnazială nr. 59
ILFOV
Florența Nicoleta Enache – Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Ghermănești – Cea mai activă Patrulă
Gabriela Rotaru – Grădinița nr. 1 Bragadiru – Cea mai mare cantitate de baterii colectată
Premiile propriu-zise vor consta în rechizite, echipamente IT și alte materiale didactice, la alegerea câștigătorilor.
La ediția 2016-2017 a programului Patrula de Reciclare, 94 de echipe de preșcolari și elevi din toată țara au câștigat premiile locale.
Premiile naționale să vor decide în luna septembrie, în funcție de cantitățile de deșeuri electrice pe care cetățenii, firmele și instituțiile le vor trimite la reciclare pe perioada verii, în contul programului.
Aflat la cea de-a XVII-a ediție, Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur” se înscrie în linia unor demersuri care au devenit parte a filosofiei Jidvei, în centrul cărora se regăsește dorința de a contribui la conservarea și promovarea patrimoniului cultural tradițional românesc. Organizat în inima țării, la Alba-Iulia și în localitatea Jidvei, în perioada 14-17 septembrie 2017, Festivalul aduce împreună generația tinerilor interpreți, aflați în plină afirmare, și generația personalităților de marcă ale folclorului românesc.
Concursul se desfășoară pe două secțiuni, soliști vocali și soliști instrumentiști, fiind deschis interpreților amatori ai folclorului muzical din întreaga țară, cu vârsta cuprinsă între 16 și 32 de ani. Înscrierile la preselecție se pot face până la data de 1 iulie 2017, partiturile și fișele de înscriere completate fiind trimise la adresa strugureledeaur@jidvei.ro.
Preselecția va avea loc în data de 4 iulie 2017, în Alba-Iulia, la Centrul de Cultură „Augustin Bena”. În urma preselecției, vor fi promovați pentru participarea în concurs 36 de concurenți. Iniţiat şi susţinut de către conducerea companiei Jidvei, Festivalul s-a impus, de-a lungul timpului, ca reper printre evenimentele de profil din țară, prezentând toate argumentele unei competiţii remarcabile în plan național cu impact internațional.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Reprezentanţi din 14 ţări ai posturilor publice de radio din Europa şi Canada, precum şi reputaţi specialişti EBU, s-au reunit în perioada 30-31 martie 2017, la Centrul de Presă al Societăţii Române de Radiodifuziune, unde s-a desfăşurat seminarul cu tema „SERVING COMMUNITIES” organizat de Uniunea Europeană de Radio – EBU şi Radio România prin Departamentul Studiourilor Regionale şi Direcţia Relaţii Internaţionale.
Seminarul a oferit răspunsuri la una dintre principalele idei conturate: cum pot radiourile publice regionale să fie mai aproape de ascultătorii lor în condiţiile noilor obiceiuri de consum media şi mai ales a dezvoltării noilor tehnologii în era digitală.
Deschiderea oficială a seminarului a fost făcută de Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director-General Radio România, care a prezentat rezultatele obţinute de radioul public în ultima perioadă, Graham Dixon – Directorul Departamentului Radio EBU şi Laurent Marceau – Coordonatorul seminarului care au subliniat importanţa rolului Studiourilor Regionale de Radio atât la nivel local, pentru diseminarea informaţiei, cât şi ca vectori integratori la nivel european, în abordarea unor aspecte specifice: administrativ legislative, interculturale, impactul INTERNETULUI etc.
În prima parte a seminarului, principalele subiecte abordate au fost legate de cercetarea audienţei, impactul reţelelor de socializare, digitalizarea şi adaptarea programelor la cerinţele publicului din zona de acoperire.
Florin Bruşten – Secretar general DSR, a prezentat atât rolul Radio România ca instituţie reper în peisajul media din ţara noastră, cât şi structura şi principalele obiective strategice ale posturilor din cadrul Reţelei Regionale, aria lor de acoperire, programele radio, audienta RRR. De asemenea au fost prezentate şi cele două mari proiecte ale DSR: „Eu Aleg România” şi „România de nota 10”.
Laura Sgaverdea, manager Studioul Regional Reşiţa a adus în prim plan proiectul „MusicForLife/SeriousRequest”, proiect EBU derulat pentru prima oară în România, în 2016.
Prima temă a seminarului (Radio in a converging media era) a provocat participanţii la discuţii despre radio într-o perioadă a mijloacelor media convergente. Moderatorul acestei sesiuni a fost Josef Podstata, coordonator al seminariilor dedicate, în cadrul EBU, radiourilor locale şi regionale.
Graham Dixon, Şeful Departamentului Radio al EBU, a propus o discuţie despre ce mai reprezintă Radioul în această epocă, iar Daniel Sîrbu, manager Radio Constanţa, a prezentat punctul de vedere Radio Romania asupra acestei tematici, cu o deviză interesantă – „Ascultă, priveşte, şeruieşte ! („Listen, Watch, Share”) Viitorul începe acum!
În cea de-a doua sesiune a seminarului (Know Your Audience, Understand Your Market), moderată de Florin Bruşten, Secretar General DSR, au fost abordate subiecte despre cunoaşterea audienţei şi înţelegerea pieţei media. David Fernández Quijada, Senior Media Analyst EBU, a prezentat noile tendinţe de dezvoltare şi de consum media în Europa.
Flavia Voinea, manager Bucureşti FM şi Camelia Teodosiu, realizator DSR au oferit în prezentarea lor răspunsuri la întrebarea „Ce gândeşte audienţa?” şi au subliniat importanţa cercetărilor calitative în corelare cu cele cantitative şi cu evoluţia pieţei de radio.
Ladina Heimgartner (Elveţia) şi Wolfgang Mayr (RAI-Südtirol) au prezentat o analiză dedicată radiourilor locale şi regionale, cu patru studii de caz ale posturilor publice locale din Elveţia (RTR), Belgia (BR), Italia (RAI) şi Luxemburg din care s-au desprins constatări foarte interesante despre proiectele transfrontaliere în domeniul minorităţilor naţionale.
Cea de-a treia sesiune (Local News and Sport in a Global World) a incitat la discuţii pe tema abordării locale a ştirilor şi evenimentelor sportive de impact global. „Revoluţia” Facebook, subiectul prezentat de Bogdan Roşca, manager Radio Cluj, a subliniat amploarea acestui fenomen ce a depăşit de mult simpla socializare. A urmat o rundă de discuţii pe marginea celor prezentate, la care fiecare participant a prezentat iniţiativele şi tendinţele din ţara sa în acest domeniu.
A patra temă generală din prima zi a seminarului (Local & Regional EBU Networks: new developments) a incitat la discuţii despre evoluţia radiourilor locale şi regionale prin ideile interesante prezentate de Jyri Kataja-Rahko (YLE Finlanda) si Hervé de Haro (Radio France, France Bleu).
Discuţiile au continuat, vineri, 31 martie, moderator fiind Laurent Marceau, coordonator al proiectului EuroRadio Serving Communities.
Au fost prezentate trei studii de caz, despre posturile şi programele în limbi şi dialecte ale minorităţilor, susţinute de Margaret Mary Murray (BBC Alba şi BBC Radio nan Gaidheal), Ladina Heimgartner (RTR Elveţia) şi Szász Attila (Radio România Târgu Mureş). Graham Dixon, Şeful Departamentului Radio al EBU, a prezentat situaţia radioului digital în Europa şi importanţa acestuia în situaţii de criză, precum şi principalele linii pentru atragerea cât mai multor comunităţi în sfera radioului digital.
Fiecare din sesiunile prezentate a fost urmată de întrebări şi răspunsuri, discuţii şi feedback, iar la final participanţii au readus în atenţie principalele teme abordate cu scurte sinteze prezentate atât în plen, cât şi în cadrul interviurilor video realizate.
Implicarea Reţelei Studiourilor Regionale în găzduirea şi organizarea acestui eveniment de importanţă europeană reprezintă o recunoaştere a rolului şi importanţei Radio România în peisajul media naţional şi internaţional.
Cum pot radiourile publice regionale să fie mai aproape de ascultătorii lor?
Aceasta este întrebarea la care vor încerca să găsească răspuns, la București, reprezentanți ai posturilor publice de radio din Europa și România, precum și reputați specialiști EBU.
Evenimentul, organizat de Uniunea Europeană de Radio – EBU și Radio România prin Departamentul Studiourilor Regionale, va avea loc la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune, în perioada 30-31 martie 2017.
Ovidiu Miculescu, Președinte Director-General Radio România, Graham Dixon – Directorului Departmentului Radio EBU și Laurent Marceau, coordonatorul seminarului, îi vor invita pe participanți să gasească răspunsuri la câteva dintre provocările pieței media regionale actuale în contextul noilor dezvoltări tehnologice și a schimbării obiceiurilor de consum media.
Implicarea Rețelei Studiourilor Regionale din țara noastră în găzduirea și organizarea acestui eveniment de importanță europeană reprezintă o recunoaștere a rolului și importanței Radio România în peisajul media național și internațional.
Reprezentanța Comisiei Europene și Freedom House România primesc înscrieri pentru ediția 2017 a programului „Bursele Europene: Jurnaliști în Dialog”
Programul se adresează ziariștilor din presa locală și regională – print, online, radio, TV -, bloggerilor și freelancerilor care sunt interesați să cunoască modul în care Uniunea Europeană influențează viața comunității locale în care își desfășoară activitatea.
Pentru a fi selecționați în program, vă puteți înscrie până vineri, 21.04.2017 (inclusiv), prin transmiterea către Freedom House România a CV-ului dumneavoastră și a cel puțin unui articol în care ați abordat tematica europeană.
Proiectul este compus din două seminare pentru jurnaliști și bloggeri, ce vor avea loc în perioada mai – iulie. Locul de desfășurare a seminarelor va fi anunțat ulterior.
Ca și în anii anteriori, participanții cei mai activi în cadrul seminarelor se vor bucura de o vizită sau de un stagiu de studiu la Bruxelles.
Alături de dna Angela Cristea, șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România, și de alți vorbitori cu expertiză în domeniu, vom dezbate temele europene ale momentului și evoluțiile politice, economice și de securitate regionale.
Pentru participarea la selecție, trebuie să trimiteți CV-ul și un articol (analiză, reportaj sau postare) în care ați abordat tematica europeană, redactat și publicat în anul 2016, la următoarele adrese: bej@freedomhouse.ro şi alex.stoianovici@freedomhouse.ro , până cel târziu în data de 21 aprilie 2017.
Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare
Publicat de Andrei Cretoiu,
27 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:10
Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare chiar dacă acesta din urmă a cunoscut o tendință de creștere în ultimele luni, ca urmare a programului de reducere a producției.
Pentru o piața europeană a laptelui în plină criză, provocarea o constituie intenția UE de a interveni pe piața laptelui pudră, ceea ce pune din nou presiune pe piață.
Măsura de intervenție presupune cumpărarea de către CE a cantităților de produse eligibile din piață în vederea sprijinirii producătorilor și procesatorilor în perioadele în care prețul pe piața comună scade sub anumite limite. În cazul de față este vorba de circa 400.000 de tone de lapte praf, iar măsurile de intervenție ar urma să se deruleze în următoarele luni.
In acest context circa 60 de manifestanți, veniți din țări ca Belgia, Germania, Franța, Olanda sau Lituania la apelul sindicatului European Milk Board au „înzăpezit” cu un strat fin de lapte praf locul din fața clădirii Consiliului european de la Bruxelles, unde avea loc o reuniune a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană si au contestat decizia Comisiei europene de a readuce treptat pe piață stocuri de lapte praf care au fost retrase pentru a încerca să stabilizeze prețurile într-un moment de criză de supraproducție.
Phil Hogan, comisar European pentru agricultură și dezvoltare rurală. Am prezentat Consiliului progresele făcute de statele mebre în implementarea pachetului suport aprobat in iulie 2016 și i-am reasigurat pe minștrii de managementul responsabil al Comisiei cu privire eliberarea pieței laptelui de intervenții.
Mulți spun că ținând cont de atitudinea responsabilă pe care au avut-o Comisia și staele member la întâlnirea de astăzi și de creșterea semnificativă, în medie cu 25% din august 2016, a pieței, cel putin, în parte, ca urmare a acțiunilor Comisiei, mi-e foarte greu să înțeleg pe ce se bazează protestele de azi.
Prețul la lapte în prezent este în jur de 30 de cenți, în condițiile unor costuri de producție de 45 până la 50 de cenți pentru litrul de lapte. În Belgia, producătorii primesc 29 de cenți, față de costuri de 46 de cenți, iar în Germania 33 de cenți/litrul de lapte, la costuri de 45 de cenți. Producătorii sunt nevoiți să suporte diferența”, a declarat Sieta van Keimpema, producător olandez de lapte, care deține funcția de vice-președinte al EMB.
În Bulgaria, Franța, Italia, Polonia și România, contractele scrise obligatorii se aplică doar relației dintre producători și primii cumpărători. În celelalte state membre, toate relațiile de furnizare din cadrul lanțului dintre fermieri și prelucrători fac obiectul unor condiții, chiar dacă există mai mulți intermediari între ei.
Comisia Europeană a publicat cel de al treilea raport al său privind cetăţenia UE
Publicat de Andrei Cretoiu,
26 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:06
Comisia Europeană a publicat cel de al treilea raport al său privind cetăţenia UE, care face bilanţul progreselor înregistrate începând din 2014. Raportul prezintă acţiuni menite să asigure faptul că cetăţenii se pot bucura pe deplin de drepturile lor atunci când lucrează, călătoresc, studiază sau participă la alegeri.
87 % dintre europeni sunt conștienți de faptul că sunt cetățeni ai UE, procent care nu a fost niciodată atât de ridicat, însă nu sunt întotdeauna conștienți de drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE. Cetățenia UE conferă drepturi și libertăți importante și, de asemenea, oferă posibilitatea unei participări democratice și a unei implicări active în cadrul procesului decizional al UE a declarat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, responsabilă cu drepturile pe care le conferă cetățenia UE. Věra Jourová a mai adăugat:
Mulți dintre noi avem experiența unor proceduri administrative de durată în relația cu autoritățile publice și în accesarea serviciilor de sănătate transfrontaliere. Din această cauză Comisia va propune crearea unui portal cu un număr digital unic european de accesare pentru fiecare cetățean. Acest portal va reuni elemente de legătură și de informații din sistemul sanitar național și european, servicii pentru rezolvarea problemelor, în așa fel încât cetățenii să aibă acces cu ușurință la informații și asistență atunci când se mură dintr-o țară europeană în alta.
Vom susține activ rezultatele negocierilor cuprinse în Convenția de la Istanbul și în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Vom continua, de asemenea, să susținem concluziile negocierilor privind directiva împotriva discriminării, vom acționa pentru a îmbunătăți acceptarea socială a comunității LGBTI.
Un raport realizat la nivelul Uniunii arată că 8 din 10 cetățeni ar solicita respectarea mai multor drepturi cetățenești dacă ar avea cunoștință despre existența lor. Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat că Uniunea Europeană există pentru și prin cetățenii europeni.
Sunt dedicat continuării muncii de întărire a securității Uniunii Europene și a graniței externe comune. Ne dorim ca cetățenii europeni să poată face afaceri, să poată lucra, trăi, studia, călători cu ușurință și în siguranță oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. O mai bună protecție a granițelor, cum este cea a Pazei Europene de Frontieră și de Coastă, ne ajută să protejăm dreptul european fundamental la liberă circulație.
Raportul privind cetăţenia UE se axează pe patru domenii: promovarea drepturilor pe care le conferă cetățenia Uniunii și a valorilor comune; sporirea participării cetățenilor la viața democratică; simplificarea vieții de zi cu zi a cetățenilor UE, întărirea securității și promovarea egalității.
În vederea atingerii acestor obiective, Comisia va întreprinde o serie de acțiuni, printre care se numără organizarea de campanii de informare, să ofere mai multe oportunități tinerilor să-și manifeste solidaritatea cu persoanele aflate într-o situație dificilă, să intensifice dialogurile cu cetățenii și dezbaterile publice.
Referitor la informaţiile vehiculate în mass-media, potrivit cărora proiecţia finanţării de la bugetul de stat a Societăţii Române de Radiodifuziune pentru anul 2017 este cu 98% mai mare decât bugetul anului precedent, precizăm că suma prevăzută, 383 milioane lei, este sub media bugetelor din ultimii trei ani, care a fost de peste 400 milioane lei anual.
Nu este pentru prima oară când Radioul public se confruntă cu acuze nefondate, vehiculându-se informaţii în total dezacord cu realitatea. Ne exprimăm surprinderea şi îngrijorarea că mass-media au publicat informaţii neverificate referitoare la Radio România.
Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune îşi reafirmă disponibilitatea pentru furnizarea de informaţii precise legate de activitatea Radioului public. Reconfirmăm angajamentul faţă de misiunea serviciului public de radiodifuziune precum şi determinarea de a rămâne în continuare aceeaşi sursă de informare corectă şi echidistantă a celor peste 4,5 milioane de ascultători.
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest va implementa un proiect cunoscut sub denumirea de Planul Juncker
Publicat de Andrei Cretoiu,
25 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:02
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, prin Centrul Europe Direct Transilvania de Nord va implementa în prima jumătate a acestui an un proiect menit să promoveze Planul de Investiţii pentru Europa, cunoscut sub denumirea de Planul Juncker.
InvestEU in Northern Transylania are ca obiectiv diseminarea la o scară cât mai largă a informaţiilor legate de modalităţile speciale de finanţare şi a oportunităţilor oferite de Fondul pentru Investiţii Strategice.
Planul Juncker a fost conceput să ofere sprijin financiar pentru două categorii de proiecte: cele de investiţii strategice, vizând infrastructura şi aşa-zisele proiecte de business ale întreprinderilor mici şi mijlocii. În cadrul Planului Juncker a fost creat Fondul European de Investiţii Strategice, cu două componente: una de grant al Uniunii Europene în valoare de 16 miliarde de euro şi una de împrumuturi, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, având ca sursă Banca Europeană de Investiţii. Vorbim deci în linii mari, de o sumă cifrată la 21 de miliarde de euro.
Marcel Ioan Boloş, director general al ADR Nord-Vest:
“Orice beneficiar, fie că este vorba de întreprindere mică sau mijlocie, fie că este vorba de autoritate locală, la momentul în care ar depune un proiect în cadrul Planului Juncker, ar fi beneficiarul unei părţi de grant din valoarea proiectului, o parte de împrumut de la Banca Europeană de Investiţii şi diferenţa ar urma să fie asigurată de alte bănci, care se implică în finanţarea respectivului proiect. Cu alte cuvinte, este vorba de o finanţare mixtă, între grant de la Comisie, împrumut de la BEI şi o altă bancă, doritoare să participe la cofinanţarea proiectului.La ora actuală nu există limite ale valorii proiectelor de investiţii. Câştigul – din punctul nostru de vedere – cel mai mare este că odată implicată Banca Europeană de Investiţii în finanţarea proiectului, cresc şansele ca respectivul proiect să fie finanţabil din partea oricărei bănci.“
Cu alte cuvinte, băncile comerciale – de regulă foarte prudente în politica lor de împrumuturi – sunt încurajate de implicarea BEI, chiar şi în cazul unor proiecte de investiţie considerate altfel prea riscante. Un alt aspect important este cel legat de dobânzile practicate, care pot scădea şi ele sensibil ca rezultat al plusului de credibilitate oferit de participarea Băncii Europene de Investiţii.
Pe lângă Fondul European de Investiţii Strategice, Comisia Europeană mai are două instrumente importante legate de planul Juncker. Primul este Portalul European pentru Proiectele de Investiţii.
Marcel Ioan Boloş, director general al ADR Nord-Vest: “E vorba de publicitatea proiectelor de investiţii, care caută surse de finanţare. Pe acest portal oricare dintre întreprinderile noastre, din regiune, pot să-şi publice proiectul, dacă valoarea acestuia este mare de 10 milioane de euro. Acesta ar fi un prim instrument, un al doilea este cel legat de Platforma Europeană de Consiliere în Materie de Investiţii, portal de informare pentru instrumente financiare inovative, cele care aduc avantaje pentru finanţarea proiectelor de investiţii.”
În Regiunea Nord-Vest funcţionează în jur de 70.000 de IMM-uri, ele vor fi probabil principalele beneficiare ale informaţiilor diseminate prin proiectul investEU in Northern Transylvania.
Parlamentul European susţine că lucrătorii trebuie să aibă drepturile de bază garantate
Publicat de Andrei Cretoiu,
23 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 31 ianuarie 2017, 1:35
Parlamentul European susţine că indiferent de forma de muncă şi durata contractului, lucrătorii trebuie să aibă drepturile de bază garantate, dat fiind faptul că deseori se simt neprotejaţi în faţa crizei economice, concurenței globale şi revoluţiei digitale.
Deputaţii consideră că trebuie urgentate politicile care compun pilonul european al drepturilor sociale, cea mai importantă inițiativă a Uniunii Europene în domeniul ocupării forței de muncă. Angajaţii trebuie să beneficieze de condiţii de muncă decente şi nu în ultimul rând de o stabilitatea financiară.
Raportoarea Maria Joao Rodrigues crede că statele membre ar trebui să facă mai mult pentru a combate munca nedeclarată sau munca la negru. În acest scop, Parlamentul European propune introducerea unui card de securitate socială cu ajutorul căruia ar exista o evidență clară a contribuțiilor. Deputaţii vor să se asigure totodată că toţi cetăţenii vor avea pensia asigurată atunci când va veni vremea.
O altă practică ce ar trebui să ia sfârşit este cea a practicii neplătite. Deputaţii spun că stagiarii şi ucenicii ar trebui remuneraţi şi nu ar mai trebui să existe contracte de muncă de zero ore. Raportoarea Maria Joao Rodrigues:Avem nevoie de politici care să țină cont de realitățile în schimbare de pe piaţa forţei de muncă. Faptul că productivitatea este în creștere este bine nu numai pentru companii, ci şi în ceea ce priveşte condițiile de muncă. Practic, pilonul european al drepturilor sociale se vrea un scut. Toţi cetățenii trebuie să aibă asigurat accesul la educație, asistență medicală și protecție socială, însă nu pot fi realizate fără fonduri şi investiţii strategice.
Îmbătrânirea populației, accentuarea inegalităților sociale, rata ridicată a șomajului şi afluxul de solicitanți de azil. Toate acestea au pus presiune pe sistemul de protecție, care are nevoie urgentă de o reformă.
În plus, oamenii trebuie încurajaţi să caute noi locuri de muncă. Ei îşi vor schimba locul de muncă de mai multe ori pe durata vieţii lor, aşa că trebuie să-şi îmbunătăţească aptitudinile şi competenţele. Trebuie să avem sisteme de educaţie şi formare care oferă oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii, a mai precizat Maria João Rodrigues.
Un viitor Partaneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) ar consolida relatia între SUA și UE
Foto: Michael Froman, Assistant to the President and Dep. National Security Advisor for Int'l Economics, in his office at the EEOB, in Washington, May 1, 2013. (Official White House Photo by Lawrence Jackson)
Publicat de Andrei Cretoiu,
20 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 31 ianuarie 2017, 1:28
Un viitor Partaneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), care sa fie incheiat intre Statele Unite si Uniunea Europeana, ar consolida relatia SUA – UE, bazata pe valorile comune legate de democratie, drepturile omului si statul de drept, subliniaza cele doua parti intr-o declaratie comuna facuta marti, in ultimele zile ale Administratiei Obama de la Casa Alba.
<<TTIP ar creste exporturile si fluxurile de investitii si ar sustine locuri de munca de inalta calitate, pe ambele maluri ale Atlanticului. Ar permite, Uniunii Europene si Statelor Unite, , sa dezvolte si sa promoveze impreuna standarde ridicate comune in economia mondiala.>>
” – se arata in declaratia comuna semnata de comisarul europea pentru Comert, Cecilia Malmstrom, si reprezentantul pentru comert al Statelor Unite, Michael Froman.
Potrivit acestei declaratii negociatorii UE si SUA au ajuns pana acum la urmatoarele rezultate
Schimbul de oferte de eliminare a taxelor in 97% dintre liniile tarifare, marea majoritate a lor urmand a fi eliminate imediat dupa intrarea in vigoare a acordului.Pasi identificati pentru a reduce povara inutila si intarzierile de la frontieree noastre.Includerea de obligatii puternice pentru a proteja mediul inconjurator si drepturile fundamentale ale lucratorilor, incurajarea cooperarii pentru a sprijini standardele de mediu si de munca la partenerii comerciali.S-a negociat un capitol dedicat intreprinderilor mici si mijlocii, care, printre altele, ar ajuta IMM-urile sa navigheze mai bine pe piata transatlantica, prin furnizarea de informatii consolidate on-line si de noi mecanisme de cooperare. S-a convenit asupra importantei transparentei si a unui proces echitabil in cadrul procedurilor de remediu comerciale si al politicii in domeniul concurentei.
Negocierile au inceput in anul 2013, Administratia democrata Obama de la Casa Alba avand ca obiectiv finalizarea lor pana la sfarsitul anului 2016, pentru ca documentul acordului sa fie ulterior supus ratificarii in Congresul SUA si in Parlamentul European.
Adeptii TTIP, in special administratia Obama si liberalii din Europa, au invocat o serie intreaga de beneficii pe care le-ar aduce:
Impotriva acordului s-au exprimat insa o serie intreaga de organiatii de mediu si de protectie a consumatorilor atat din SUA cat si din Uniune.
În ultimii ani, Comisiaa publicat atât propunerile de text ale UE în cadrul negocierilor , cât și rapoarte și documente de poziție, și a consultat intens societatea civilă, discuțiile comerciale dintre UE și SUA fiind astfel cele mai transparente negocieri bilaterale purtate vreodată
Argumentele strategice și economice în favoarea unui acord între cele mai mari economii industriale avansate din lume sunt în continuare puternice.
Declaratia comuna, facuta cu 3 zile inainte de investirea asteptata a lui Donald Trump in functia de presedinte al SUA, subliniaza insa necesitatea unei vointe politice de ambele parti pentru incheierea unui viitor parteneriat transatlantic.
Intrebat daca exista vreun semnal din partea administratiei Trump in ceea ce priveste continuarea negocierilor , Alexander Winterstein purtatorul adjunct de cuvant al executivului european a spus…..<< nu pot sa speculez despre ce va face sau nu noua administratie…>>nimeni nu poate , stim doar ca
Presedintele ales al SUA, , s-a declarat recent impotriva unui alt mare acord cel Transpacific (TPP.
Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, răspunsul UE la situații de urgență reprezentate de dezastre naturale și de epidemii majore din întreaga lume este, în general, bine coordonat.
Curtea de Conturi Europeană a examinat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene (UCPM), care este gestionat de Comisia Europeană și care a fost înființat pentru a coordona răspunsurile la dezastre survenite în întreaga lume.
Au fost analizate trei dezastre internaționale recente pentru care a fost activat mecanismul: inundațiile din 2014 din Bosnia și Herțegovina, epidemia cauzată de virusul Ebola în Africa de Vest în perioada 2014-2016 și cutremurul din Nepal din 2015.
Curtea a ajuns la concluzia că gestionarea acestor dezastre de către Comisie, prin intermediul Centrului său de coordonare a răspunsului la situații de urgență a fost, în linii mari, eficace.
Hans Gustaf Wessberg, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport, a arătat că o bună gestionare a dezastrelor poate salva vieți, iar o coordonare eficace între diferitele organisme de intervenție este indispensabilă pentru a se asigura reușita pregătirii și a reacției în caz de dezastre.
Curtea a identificat însă o serie de domenii care necesită îmbunătățiri suplimentare și a adresat Comisiei mai multe recomandări.
Între acestea figurează identificarea modalităților prin care se poate câștiga timp în primele faze ale dezastrelor, dar și ameliorarea comunicării și a informării în caz de dezastre.
În raportul Curții de Conturi Europene se mai arată că pentru situații de urgență viitoare, cu consecințe pentru sănătatea publică, Comisia ar trebui să coopereze cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor pentru a evalua modul în care pot fi optimizate mecanismele pentru trimiterea de experți în domeniul medical în afara UE.
La rândul său, Christos Stylianides, comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor este de părere că atunci când survine un dezastru, reacția trebuie să fie rapidă, pentru a evita pierderile de vieți omenești.
Mai mult decât atât, în cadrul unei alocuțiuni rostite la al 7-lea Forum European pentru Reducerea Riscului la Dezastre de la Helsinki, oficialul European aținut să sublinieze că trebuie să avem o atitudine preventivă, pentru că prevenția este mai bună decât tratamentul:
„Știm cu toții că vor exista în continuare provocări. Odată cu schimbările climatice dezastrele vor fi, cu siguranță, mai numeroase.
Trebuie să ne pregătim mai bine și să abordăm riscurile înainte ca dezastrele să apară, înainte să avem pierderi de vieți omenești.
A preveni e întotdeauna mai bine decât a trata. Este un efort colectiv care necesită o acțiune colectivă.”
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost creat în 2001.
Rolul său este de a promova o cooperare operațională rapidă și eficace între serviciile naționale de protecție civilă.
Mecanismul are două obiective principale: consolidarea cooperării dintre UE și țările participante (statele membre plus alte șase țări din afara UE) și facilitarea coordonării în domeniul protecției civile în vederea îmbunătățirii eficacității sistemelor de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre.
Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei este operațional 24 de ore din 24 ca platformă de monitorizare a crizelor și de coordonare.
Comisia Europeană a prezentat un nou set de propuneri, vizând piaţa unică europeană a serviciilor. Scopul este dinamizarea sectorului, inclusiv prin facilitarea accesului pe pieţele altor ţări decât cea de reşedinţă.
Noile propuneri ale Comisiei Europene vizând serviciile sunt parte integrantă a foii de parcurs pentru strategia pieţei unice.
Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru Piaţa Unică, Industrie, Antreprenoriat şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
„Ştim cu toţii că ţările membre au decis acum zece ani să uşureze furnizarea serviciilor în cadrul pieţei unice. Au trecut deci zece ani şi totuşi 83% din companiile noastre consideră că procedurile administrative constituie principalul obstacol în calea extinderii operaţiunilor lor peste hotare. Prin comparaţie, procentul firmelor care consideră că limba ar fi un obstacol este de doar 45%! Ca atare, lucrând la strategia cadru pentru piaţa unică europeană, am ajuns la concluzia, că se impune să acţionăm inclusiv în această direcţie.”
Este vorba de patru iniţiative concrete.
Prima este aşa-zisul e-card, o procedură electronică menită să simplifice trecerea prin formalităţile administrative necesare oferirii serviciilor în fiecare din ţările membre. Firmele vor putea să se adreseze unui singur interlocutor, aflat în ţara lor de reşedinţă, cu care vor putea comunica în propria limbă. Acest unic interlocutor va verifica datele necesare, transmiţându-le autorităţilor din ţara-ţintă.
A doua iniţiativă este cea referitoare la evaluarea proporţionalităţii reglementărilor naţionale privind serviciile. La ora actuală aproximativ 50 de milioane de cetăţeni europeni practică profesii a căror exercitare este legată de calificări specifice. În multe cazuri, accesul personalului altfel calificat la aceste joburi este îngreunat în mod nejustificat. Reglementarea acestor aspecte rămâne o prerogativă naţională, însă Comisia propune o consultanţă menită să clarifice modalitatea în care ţările membre pot face testul proporţionalităţii cerinţelor înaintea adoptării sau amendării legislaţiei din domeniu. În această direcţie se înscrie şi consultanţa oferită de Comisia Europeană privind reformele naţionale în reglementarea profesiilor.
Cea de-a patra iniţiativă este cea privind notificările legate de proiectele legislative referitoare la servicii. Cerinţa există şi în prezent, în practică însă majoritatea statelor membre informează Comisia despre noile reglementări ulterior adoptării acestora, ceea ce face greoaie orice corecţie impusă de eventualele neconcordanţe cu legislaţia europeană.
Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru Piaţa Unică, Industrie, Antreprenoriat şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii:
„Ştim cu toţii că avem nevoie de un nou dinamism în economia serviciilor! Din două motive principale: facem la ora actuală un efort uriaş pentru a ne stimula economia şi pentru a debloca investiţiile în Europa. Nu o vom putea face fără să avem o piaţă unică funcţională în domeniul serviciilor. În al doilea rând, performanţa producţiei este strâns legată de competitivitatea serviciilor.”
Tratatul de la Lisabona, semnat de statele membre în 2007 şi intrat în vigoare la nivelul Uniunii Europene în 2009, fundamentează cadrul legislativ al iniţiativei cetăţeneşti europene. În baza sa a fost emis Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului, din 16 februarie 2011, ce detaliază prevederile tratatului şi permite aplicarea acestora începând cu aprilie 2012, de când produce efecte juridice.
Ca reper, o iniţiativă cetăţenească europeană este o invitaţie adresată Comisiei Europene de a propune legislaţie pe probleme în care UE are competenţa de a legifera. O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai UE, provenind din cel puţin 7 state membre din cele 28. În fiecare din aceste 7 state membre este nevoie de un număr minim de semnatari.
Iniţiativa cetăţenească europeană întăreşte rolul cetăţenilor în elaborarea deciziilor în cadrul Uniunii, construind singurul mecanism supranaţional prin care interesul indivizilor poate fi adus în mod nemijlocit în prim planul agendei politice a Uniunii.
Cu alte cuvinte, posibilitatea acordată cetăţenilor de a se exprima prin intermediul unor iniţiative legislative reprezintă un pas important în asigurarea legitimităţii şi consolidării democraţiei participative la nivelul Uniunii. Astfel, cetăţeanului european i se asigură o nouă perspectivă, oferindu-i-se posibilitatea de a participa în mod activ la elaborarea deciziilor care îl privesc în mod direct. Instituirea acestui mecanism de promovare a interesului cetăţenilor europeni accentuează democraţia internă a Uniunii Europene şi valorifică manifestarea preocupărilor cetăţeneşti din spaţiul european.
Ca exemple, la acest moment, sunt în desfășurare mai multe inițiative cetățenești, cum ar ficea pentru salvarea solurilor din spațiul comunitar șicea pentru o educație care să aibă ca efect formarea unor cetățeni activi și responsabili.
Prima inițiativă reușită este intitutlată Right2Water prin care se dorește ca executivul comunitar, Comisia Europeană, să se asigure că toți cetățenii europeni se bucură de dreptul la apă și la salubritate, să excluda aprovizionarea cu apă și gestionarea resurselor de apă din sfera de aplicare a normelor pieței interne și a liberalizării.
În fapt, o astfel de idee s-a regăsit și în cadrul unei conferințe la care au participat mai mulți eurodeputați. Unul dintre aceștia, și anume, Stefan Eck, a vorbit despre necesitatea corectării eventualelor privatizări din sectorul în cauză.
Oricine trebuie să aibă dreptul la apă curată și la condiții sanitare elementare. Apa este o resursă foarte limitată și ea nu ar trebui să se afle în mâinile companiilor internaționale și multinaționale. Acum este timpul să acționăm, iar aceasta este dorința cetățenilor. De aceea avem nevoie de legi naționale, europene, internaționale astfel încât managementul apei să rămână sau se întoarcă în mâinile statelor.
În condițiile în care comunicațiile electronice pot dezvălui informații extrem de sensibile despre o persoană sau despre afaceri, protejarea datelor este esențială pentru încrederea consumatorilor.
Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil de piața unică digitală: ”Dacă dorim să folosim eficient informațiile, fiecare dintre noi trebuie aibă încredere că datele personale sunt protejate. Acesta este motivul pentru care Comisia propune noi norme privind protecția vieții private și a informațiilor electronice, pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri. Propunerea noastră se bazează pe cele mai înalte standarde ale Regulamentului general privind protecția datelor, adoptat anul trecut.”
Protecția vieții private va fi garantată atât în ceea ce privește conținutul, cât și metadatele provenite din comunicațiile electronice, de exemplu, timpul și locul unui apel. Ambele au o componentă înaltă de confidențialitate și, în acord cu normele propuse, va fi necesar caracterul anonim, dacă utilizatorii nu și-au dat consimțământul, cu excepția cazului în care aceste date sunt necesare, de exemplu, pentru facturare.
Andrus Ansip: ”Propunerea noastră va garanta confidențialitatea, atât pentru conținut cât și pentru metadatele derivate din comunicațiile electronice – de exemplu, ora și locația unui apel. Oamenii vor avea întotdeauna dreptul de a spune „da” sau „nu” atunci când este vorba de utilizarea datelor personale. Acest lucru se aplică indiferent dacă este vorba despre conținutul mesajelor sau despre informațiile suplimentare. Și același lucru este valabil și pentru accesul la informațiile stocate în propriile dispozitive mobile.”
Noile propuneri interzic comunicațiile electronice nesolicitate, realizate prin orice mijloace, de exemplu prin e-mail-uri, SMS-uri și, în principiu, și prin apeluri telefonice, dacă utilizatorii nu și-au dat consimțământul.
Andrus Ansip: ”Consimțământul utilizatorului este de o importanță capitală. Noile noastre reguli nu se vor aplica doar la serviciile tradiționale, cum ar fi cele de voce sau SMS-uri,ci și la serviciile de comunicații bazate pe internet sau oricare alte servicii electronice care permit comunicarea.”
Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să lucreze rapid și să adopte aceste propuneri până la data de 25 mai 2018.
Începând cu 1 ianuarie 2017, statele membre au obligația de a face schimb automat de informații cu privire la toate noile decizii fiscale transfrontaliere pe care le eliberează. Acest lucru se va realiza prin intermediul unui depozit central, accesibil tuturor țărilor din UE.
Comisarul Pierre Moscovici: „Odata cu schimbul automat de informatii, toate statele membre vor trebui sa furnizeze detalii celorlalte state membre privind toate deciziile fiscale transfrontaliere, asta in mod sistematic .
Lucrurile vor fi cat se poate de simple, totul are loc automat. De asemenea informatiile care trebuie sa faca obiectul acestui schimb vor fi predefinite si vor fi suficiente pentru a permite unui stat sa evalueze daca aceasta decizie fiscala este relevanta si va fi destul de simplu de a evita povara administrativa prea mare. Daca dupa acest schimb de informatii initial, un stat membru considera ca are nevoie de mai multe informatii le poate cere si ca urmare, guvernele vor fi mai constiente de propriile venituri si vor fi mai in masura sa reactioneze”
La fiecare șase luni, autoritățile fiscale naționale vor trimite către depozitul central un raport care include lista tuturor deciziilor fiscale transfrontaliere pe care le-au emis. Alte state membre vor fi apoi în măsură să verifice respectivele liste și să solicite statului membru emitent informații mai detaliate în legătură cu o anumită decizie. Acest prim schimb ar trebui să aibă loc până la data de 1 septembrie 2017 cel târziu.
Directiva prevede crearea unui registru central securizat de stocare a informațiilor schimbate. Registrul va fi disponibil pentru toate statele membre. Acesta va fi, de asemenea, pus la dispoziția Comisiei Europene, dar numai în măsura în care este necesar pentru a monitoriza aplicarea corectă a noilor norme de către statele membre.
În momentul în care informațiile sunt introduse în baza de date, acestea vor fi disponibile pentru consultare . Statele membre care primesc informațiile vor avea, de asemenea, posibilitatea de a solicita informații suplimentare.
Registrul ar trebui să devină operațional până la 1 ianuarie 2018 și, până la data respectivă, statele membre vor face schimb de informații prin intermediul unei rețele securizate .
Introducerea schimbului obligatoriu si automat de informații predefinite referitoare la deciziile fiscale în avans ar trebui, , să ducă la creșterea eficienței colectării veniturilor în statele membre, sa reduca evaziunea fiscala ,sa creasca transparenta in practicile de impozitare transfrontaliera, sa ofere posibilitati ptr statele membre de a detecta eventualele abuzuri din partea intreprinderilor,lsa asigure conditii de concurenta echitabile ptr intreprinderi.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
