Aceasta este intrebarea la care trebuie sa raspunda participantii la conferinta interinstitutionala de la Bruxelles.
Raspunsul nu este deloc unul simplu.
Tocmai de aceea la forumul de la Bruxelles s-au adunat eurodeputati, membrii ai parlamentelor nationale ale statelor membre, reprezentanti ai institutiilor europene si ai grupului la nivel inalt pentru finante.
Grupul este este o initiativa lansata in 2o14 cu scopul de a identifica metode mai simple, corecte, transparente si responsabile pentru finantarea Uniunii Europene.
Grupul urmeaza sa publice anul acesta recomandarile sale finale iar pe baza lor Comisia europeana trebuie sa decida asupra oportunitatii introducerii unor initiative legislative care sa imbunatateasca actualul sistem de alcatuire a bugetului Uniunii.
Presedintele Parlamentului european, Martin Schulz
“Scopul conferintei este de a discuta despre reorganizarea uneia din componentele cheie ale Uniunii Europene- finantele proprii. Aceasta este o reforma fundamentala si vine in momentul in care schimbarea este mai necesara ca oricand. Dupa decizia majoritatii cetatenilor Marii Britanii de a parasi Uniunea suntem la un moment de rascruce in istoria Europei.. dupa diversele crize ale istoriei recente ne gasim intr-o situatie de incertitudine si nu stim ce se va intampla”
Reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre este cofinanțată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, un proiect de 170 de milioane de euro, dintre care doar 15 procente sunt alocate de la statul român. Lucrările nu erau doar necesare, ci și urgente, având în vedere că zone întinse de plajă din orașul Constanța și stațiunea Mamaia erau în proces de eroziune accelerată.
Iată că după o vară în care plajele lărgite s-au bucurat de numeroși turisti, dar și de lungi discuții privind amplasarea sezlongurilor, acum discuția merge spre faza a doua a proiectului, care este mult mai amplă. Ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer: ”Sunt 30 de km de plajă care trebuie refăcută, valoarea celui de-al doilea proiect este mai mare. Sunt aproape 800 de milioane de euro și sunt împărțite în două etape. Cred că experiența care s-a câștigat în acest prim proiect este foarte utilă pentru ceea ce vrem să facem mai departe. Studiile de fezabilitate sunt deja demarate și eu sper ca în timpul mandatului meu să se încheie studiile de fezabilitate, să purcedem cu licitația și chiar cu contractarea astfel încât lucrările efective să poată începe de anul viitor.”
Reabilitarea zonei costiere are ca scop și protejarea biodiversității marine, dar și a clădirilor de locuințe și utilitățlor publice care, în lipsa unor intervenții urgente, ar putea fi distruse de eroziunea costieră. Proiectul este astfel conceput încât întregul areal să poată fi dezvoltat durabil.
Preşedintele Companiei Romair Consulting, Gheorghe Boeru: ”Vom realiza o nisipare mai mare de 10.000 de tone cu nisip adus de la aproximativ 18 km din larg, vom realiza protecția costieră venind în sprijinul unei populații mai mari de 280.000 de locuitori. Începem exact de unde am lăsat proiectul în Eforie Nord, până la ultimul dig din Eforie Sud, după sanatoriu .. .Acolo avem o problemă tehnică, apoi continuăm la Costinești pe 3,6 km, ne ducem la celălalt obiectiv de la Olimp- 2,8 km, Venus, Neptun, Mangalia- cu zonele izvoarelor sulfuroase. O protecție specială la Aurora, apoi un proiect deosebit la 2 Mai și Vama Veche, acolo vom face atât protecția malului, cât și o înierbare a digurilor emerse și o consolidare a tuturor taluzurilor. La 2 Mai, 38 de locuințe avem cu mari probleme, cele care se construiesc, 157, și care au autorizația de construcție trebuie neapărat să-i ajutăm pentru că, într-un an, le pleacă casele de acolo.”
Până în prezent, s-au elaborat studiile necesare documentării pentru sectoarele cuprinse în proiect, urmând ca lucrările de extindere a plajelor să reînceapă în 2017 și să se încheie în anul 2020.
Ideea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada se bazează pe concluziile unui studiu comun intitulat Evaluarea costurilor şi beneficiilor unui parteneriat economic UE-Canada mai strâns, realizat în octombrie 2008. Negocierile privind tratatul au fost lansate în luna mai, anul următor.
Elementele cheie ale acordului sunt printre altele: eliminarea reciprocă a taxelor vamale atât la produsele industriale cât şi la cele agricole, înlăturarea barierelor juridice din calea investiţiilor, aducerea la numitor comun a reglementărilor privind proprietatea intelectuală şi nu în ultimul rând, un mecanism de soluţionare a disputelor dintre părţi.
Artis Pabriks, europarlamentar leton, Partidul Popular European, raportor CETA:
„În ceea ce priveşte aspectele legate de sistemul de valori, trebuie să vă reamintesc faptul că poate cea mai apropiată de noi din acest punct de vedere este tocmai Canada! Acest lucru este valabil atât pentru experienţa noastră prealabilă din domeniul economiei cât şi cea politică şi a cooperării în general cu statele din afara continentului European. Dacă vom încheia acest atât de ambiţios şi modern tratat comercial, europenii vor putea economisi până la 12 miliarde de euro cu caracter imediat! Pentru Canada suntem al doilea partener comercial ca ordin de mărime. După ratificarea şi aplicarea acestui tratat, noi, europenii vom avea condiţii mult mai bune de a face comerţ cu Canada pe teritoriu canadian decât vecinii lor imediaţi, Statele Unite!”
Deşi nu ţine strict de problematica reglementată prin tratat, cu ocazia dezbaterii din Comisia pentru comerţ internaţional a Parlamentului European, vicepreşedintele acesteia, deputatul Iuliu Winkler a ridicat o problemă politică sensibilă pentru România şi Bulgaria: cea a persistenţei obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestor două ţări, care călătoresc în Canada. Cu ocazia reuniunii ministeriale care a avut loc în 11 iulie la Bruxelles, guvernul canadian s-a angajat să prezinte un calendar al eliminării obligativităţii vizelor la începutul toamnei. Ne aflăm în perioada menţionată, au fost demarate pregătirile pentru summitul UE-Canada planificat pentru 27-28 octombrie, ocazie cât se poate de oportună pentru soluţionarea problematicii vizelor – spune Iuliu Winkler.
„Este o problemă atât bilaterală, între guvernele Bulgariei şi a României, respectiv cel canadian, dar este şi o problemă europeană, pentru că există o politică comună în materie de vize a Uniunii Europene. Această politică comună este în momentul actual nerespectată, existând o diferenţă între cele 26 de state membre pe de o parte, al căror cetăţeni se bucură de libertatea călătoriei fără vize, şi cele două state, România şi Bulgaria, care nu au obţinut încă această libertate.”
Pentru a intra în vigoare, acordul europeano-canadian trebuie ratificat atât de Parlamentul European, cât şi de parlamentele naţionale ale celor 28 de ţări membre ale UE
Comisia Europeană a prezentat la începutul acestei săptămâni propuneri concrete de reglementare a noului sistem de taxare pentru serviciul roaming, fără costuri suplimentare, ce se va aplica pe teritoriul Uniunii din iunie 2017.
Măsurile prevăzute în acest proiect vizează prevenirea abuzurilor, după cum a explicat purtător de cuvânt al Comisei Europene, Nathalie Vandystadt:
Am avut mandat din partea Parlamentului European și a Consiliului să stabilim câteva reguli pentru a preveni abuzurile. Dacă tu cumperi o cartelă SIM într-o altă țară membră, unde sunt tarife mai mici, și o folosești permanent în țara ta de reședință, stat membru, de fapt nu mai ești în sistem roaming. Sau, dacă locuiești în străinătate și folosești contractul din țara de origine, nu mai ești în sistem roaming, căci, de fapt, trăiești într-un alt stat membru.
De aceea, pentru a reduce tentațiile, bazându-se și pe rezultatele unei consultații publice, Comisia Europeană a propus ca prețurile de acasă în roaming să fie valabile pentru un client timp de cel puțin 90 zile pe an, dar rămâne alegerea companiei telefonice care furnizează serviciul dacă dorește să prelungească această perioadă.
În situații excepționale, se admite suprataxarea aplicată de către o companie de servicii mobile, dar numai pe baza unor dovezi clare că, prin păstrarea prețurilor din țară și pentru convorbirile din străinătate, compania este incapabilă să își recupereze costurile. Această suprataxare nu va putea, totuși, să depășească tarifele maxime stabilite pentru roaming.
Tarifele propuse de Comisia Europeană sunt 4 eurocenți pentru apel, 1 cent pentru SMS și 0,85 cenți pentru un MB.
În acest document sunt monitorizate evaluările consumatorilor din UE cu privire la modul de funcționare a 42 de piețe de bunuri și servicii.
Tabloul de bord al piețelor de consum din 2016 arată faptul că din 2014, când a fost publicat ultimul tablou de bord, calitatea funcționării piețelor a crescut.
Tendința pozitivă observată începând cu anul 2010 se accelerează, cele mai importante progrese fiind înregistrate de serviciile financiare.
Primele trei locuri din clasamentul piețelor de bunuri realizat de consumatori sunt ocupate de piața cărților, revistelor și ziarelor, piața bunurilor recreative (jocuri și jucării) și piața aparatelor electrocasnice mari (frigidere, de exemplu).
În ceea ce privește serviciile, primele trei piețe din clasamentul consumatorilor sunt legate de timpul liber, începând cu serviciile de cazare pe timpul vacanței, trecând prin serviciile culturale și recreative și ajungând la serviciile sportive, crearea de săli de sport, de exemplu.
La publicarea Tabloului, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, a declarat că în tabloul de bord din acest an putem vedea că încrederea consumatorilor în piețe a crescut, datorită unor norme favorabile consumatorilor, a reformelor de piață și a asigurării efective a respectării normelor de protecție a consumatorilor
Oficialul European a arătat că trebuie să menținem această tendință încurajatoare, mai ales în cazul piețelor care continuă să se plaseze sub așteptări:
„Trebuie să ne adresăm mai ales piețelor care continuă să se plaseze sub așteptări. Putem face acest lucru păstrând consumatorii în centrul proiectelor prioritare ale Comisiei, cum ar fi piața unică digitală, uniunea energetică și în ceea ce privește serviciile financiare cu amănuntul. Comisia va prelua inițiativa în aceste 3 domenii (începând de luna aceasta cu pachetul privind telecomunicațiile) și rezultatele din Tabloul de bord vor ajuta aceste inițiative.”
Comisarul Jourová a mai subliniat că piețele serviciilor au cunoscut mai multe îmbunătățiri decât piețele bunurilor.
Serviciile financiare au înregistrat cele mai importante progrese. Consumatorii au mai multă încredere în băncile lor, în fondurile de pensii private și în fondurile de investiții decât înainte.
Pe de altă parte, Věra Jourová, a mai menționat că sunt diferențe de la un stat membru la altul în cee ace privește calitatea funcționării piețelor.
Spre deosebire de piețele mai bine clasate, aceste piețe sunt mai puțin deschise concurenței transfrontaliere.
Merită menționat că Tablourile de bord ale consumatorilor oferă o vedere generală asupra modului în care funcționează piața unică pentru consumatorii din UE.
Publicate începând cu 2008, aceste tablouri au scopul de a asigura o mai bună monitorizare a rezultatelor pentru consumatori și de a oferi date pentru elaborarea de politici.
Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu negocierile politicii europene de vecinătate și extindere a declarat:
Țara merge înainte pe un drum foarte bun și cred că ar trebui să încercăm să facem totul pentru a menține acest impuls; măsurile luate acum sunt foarte importante în perspectiva europeană, precum adoptarea unui mecanism de coordonare privind aspectele UE și semnarea inițială a protocolului privind adaptarea la SAA.
Denis ZVIZDIĆ, președintele Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei a afirmat angajamentul foarte clar și consecvent al Bosniei și Herțegovina de a continua dezvoltarea economică, procesele de integrare economică și consolidarea statului de drept. Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, faptul că toate cele 3 condiții stabilite pentru Bosnia în urmă cu 18 luni, au fost îndeplinite cu succes, inclusiv mecanismul de coordonare, care a fost adoptat în urmă cu câteva săptămâni .
Un motiv de optimism este că în ultimele 16 luni , au fost create peste 25.000 de locuri de muncă, predominant pentru tineri, care deschid noi perspective pentru ei și pentru Bosnia și Herțegovina, în ansamblul său .
Calea UE rămâne cea mai importantă prioritate de politică externă, nu există nici o alternativă la acest lucru, de asemenea, dezvoltarea economică și punerea în aplicare a reformei . Oricât de dificile ar fi aceste reforme, cetățenii Bosniei Herțegovina știu că ele conduc la dezvoltarea economică și la crearea unor condiții mai bune pentru toți , consolidează statului de drept și lupta împotriva tuturor formelor de extremism și deasemenea îmbunătățesc cooperarea regională.
Economia globală, criza refugiaților, lupta împotriva terorismului și finanțarea ei, tratatele de liber schimb cu Statele Unite sunt principalele probleme dezbătute de șefii celor mai importante țări în cadrul întâlnirii G 20 găzduite, timp de două zile, de China.
Liderii europeni prezenți la summit au susținut provocările cărora trebuie să le facă față Uniunea Europeană și au subliniat succesele înregistrate.
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a accentuat progresele din zona euro, care a înregistrat o dezvoltare mult mai rapidă decât Statele Unite și Marea Britanie, în continuare fiind așteptată o creștere de 1,8 procente. Șomajul a atins cel mai mic nivel din ultimii 7 ani, iar planul de investiții pentru Europa este deja un succes, reușind ca, în doar primul an, să concentreze 37% din ținta propusă, de 315 miliarde de euro.
Pe de altă parte, Tratatul de liber schimb Uniune- Statele Unite trebuie negociat în continuare, de el depinzând unul din șapte locuri de muncă din Uniunea Europeană. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a subliniat, de asemenea, necesitatea unui acord la nivel global referitor la industria oțelului și necesitatea de a recâștiga încrederea cetățenilor prin instituirea unui sistem transparent și cinstit de taxare.
Criza refugiaților reprezintă o altă preocupare majoră, președintele Consiliului European Donald Tusk anunțând că, la acest capitol, Europa este aproape de limită:
Vom îndemna G 20 să profite de oportunitatea viitoarelor summit-uri pe tema refugiaților și migranților, găzduite de Națiunile Unite și președintele Obama pentru a spori ajutorul și relocările către țări din afara Europei. Este chiar mai important, ținând cont că în Europa capacitatea practică de a găzdui noi valuri de refugiați, fără a mai vorbi de migranții economici ilegali, este aproape de limită.
Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere pentru desemnarea anului 2018 ca An european al patrimoniului cultural. Astfel, Comisia dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea unui sentiment comun de istorie și identitate.
Comisia consideră că patrimoniul cultural merită un An european în 2018. Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat: „Patrimoniul nostru cultural este mai mult decât memoria trecutului nostru, este cheia viitorului nostru.” Europarlamentarul Mircea Diaconu, autor al unui raport intitulat ”Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” susține proiectul declarării anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural.
Acest subiect mi se pare esențial cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate, ei, exact asta îți dă cultura și patrimoniu în orice caz. Cine suntem? De unde venim? Astea sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem pentru că vin peste noi valuri de altceva și nu știm să le gestionăm după cum vedeți foarte bine. Ori măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine și pentru Europa în întregul său. Apoi e vorba despre un alt mod de gândi exploatarea, folosirea bunurilor patrimoniale culturale. Asta înseamnă intrarea lor în circuit, integrarea lor în viața de zi cu zi, exploatarea, folosirea maximă și memoria colectivă a națiunilor și pur și simplu concret, concret. Pe de altă parte, România are un bagaj uriaș patrimonial, nefolosit, uitat, negestionat, neadministrat. E un moment în care pe un val european pe subiectul ăsta, un fel de fuziune europeană – pentru că se vor activa toate aceste subiecte, patrimoniile europene – pe acest val, sper să ajungă și România să se trezească oarecum, să accelereze subiectul că altfel totul se lasă la o parte. Se fac bugete anuale în România pe tot felul de priorități numai culturale nu.
La nivel european, cunoaștem unii cultura națională a celorlalți?
Nu, exact despre asta e vorba! Cunoașterea reciprocă a culturii a istoriei națiunilor noastre este fundamentală mai ales că niciuna dintre țările europene nu, cum să spun eu, nu s-a format singură pur și simplu, ca-ntr-o ladă închisă, știți, eu, limba mea, țara mea, pământul meu. Europa a fost ca un creuzet în istorie și atunci rezultatul de astăzi ne aparține aproape tuturor. De aceea și există această entitate, și trebuie să existe din ce în ce mai mult, iar efortul unora de a ultra-naționaliza, eu, eu și numai eu, este o prostie, este un faliment.
Patrimoniul cultural joacă un puternic rol economic. Peste 300 000 de oameni sunt angajați direct în sectorul patrimoniului cultural european și aproape 8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate indirect de patrimoniul cultural, de exemplu în sectorul turistic și în cel al construcțiilor, în servicii auxiliare precum transportul, serviciile de interpretariat, întreținere și securitate. Anul patrimoniului cultural va promova conservarea patrimoniului cultural ca element-cheie al politicilor externe ale UE, căutând modalități de reacție față de distrugerea cu caracter penal a patrimoniului cultural în zonele de conflict și față de traficul ilegal cu vestigii culturale.
Pe de-o parte Uniunea Europeana cere Turciei sa relaxeze legislatia antiterorism, ca o conditie pentru ca cetatenii turci sa poata calatori in Europa fara vize.
Pe de alta parte Ankara spune ca nu poate face asta si lasa sa se inteleaga ca daca turcii nu vor obtine dreptul de a calatori liber in Europa ar putea inceta sa stopeze fluxul de imigranti si refugiati care vor sa ajunga in tarile Uniunii europene.
Turcia sustine ca legislatia sa antiterorism este necesara pentru a face fata amenintarii statului islamic si militantilor kurzi iar incercarea de lovitura de stat din iulie confirma necesitatea legii.
In schimb Uniunea europeana considera ca turcii abuzeaza de parghiile legii pentru a-i persecuta mai ales pe jurnalisti si magistrati si afirma ca Ankara nu face suficiente eforturi pentru a garanta drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.
Comisarul Dimitris Avramopoulos sustine ca Uniunea europeana este alaturi de Turcia, ca in ultimele luni s-au facut progrese si ca dialogul pe tema liberalizarii vizelor va continua
“Uniunea europeana este un partener cheie pentru Turcia iar Turcia este un partener crucial pentru Europa. Suntem cu totii angajati sa continuam sa intarim si sa adancim acest parteneriat sub toate aspectele sale”
Comisia de anchetă a Parlamentului European pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor şi-a reluat activitatea cu două audieri: cea a fostului comisar european pentru întreprindere şi industrie, Günter Verheugen respectiv a furnizorului francez de echipamente auto Faurecia.
Comisia şi-a întocmit raportul interimar cu activitatea de până acum şi planurile pentru a doua jumătate a mandatului.
Emisiile de noxe ale motoarelor cu ardere internă contribuie substanţial la poluarea atmosferei, respectiv la acumularea gazelor cu efect de seră, considerate responsabile pentru procesul de încălzire globală. Din acest motiv datele exacte privind emisiile diverselor modele de automobile sunt cruciale inclusiv pentru factorii de decizie, care elaborează politici de mediu.
Până la ora actuală aceste determinări s-au făcut şi se fac în laborator, simulându-se diverse condiţii de exploatare. În septembrie 2015 izbucnea scandalul Volkswagen, cunoscut şi sub denumirea populară de Dieselgate, scandal legat de falsificarea rezultatelor acestor teste de laborator.
Comisia de anchetă a Parlamentului European pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor a fost înfiinţată ca reacţie la acest caz. Cu toate acestea, comisia – conform spuselor preşedintei Kathleen Van Brempt – nu anchetează compania Volkswagen ci vrea să afle, care sunt circumstanţele care au permis aceste practici, cine poartă responsabilitatea pentru cele întâmplate şi cum se pot elimina manipulările pe viitor.
Prima fază a audierilor a inclus reprezentanţii unor firme ca Mitsubishi, Renault, Volkswagen şi – cel mai recent – Faurecia, respectiv înalţi oficiali europeni aflaţi în funcţie în perioada legată de scandal: 2009-2015. Printre aceştia s-a numărat şi fostul comisar european responsabil cu industria între 2004-2010, Günter Verheugen.
Vreme îndelungată nu credea că tehnic este posibilă o astfel de manipulare -a declarat fostul demnitar.
Marian – Jean Marinescu, europarlamentar din Grupul Partidului Popular European, membru al comisiei de anchetă:
„Până la urmă chiar şi Verheugen a demarat nişte studii pe baza unor sesizări. De fapt sesizarea era că există diferenţe între testele de laborator şi cele reale, de pe drum. Asta toată lumea a spus că s-a observat. Şi că Verheugen a dat drumul la studii, dar a spus şi el, că nu a grăbit implementarea rezultatelor sau luarea unor măsuri pentru a modifica legislaţia”
Legislaţia aferentă este însă acum pe punctul de a suferi transformări majore. În premieră mondială, Uniunea Europeană va impune în locul testelor de laborator alternative pe traseu real! Marian-Jean Marinescu:
„Pentru a îndeplini euro 5 sau euro 6, acele limite de emisie, se făceau teste de laborator conform unei proceduri standard. Este pentru prima oară când într-o legislaţie se vor prevedea astfel de teste! Până la urmă de asta vorbim: de a fi siguri într-o anumită măsură, pentru că procedura trebuie să fie în aşa fel făcută, încât să acopere toate situaţiile de pe drum, motorul e mai vechi/ motorul e mai nou, depinde şi de şofer cum conduce şi aşa mai departe… Esenţa este: pe drum să existe încadrare în normele pe care Europa le-a cerut! Pe teste făcute în realitate. Mai este un lucru foarte important: testele făcute pe drum nu pot fi trişate!”
Cea de-a 73-a editie a festivalului de film de la Venetia s-a deschis aseara cu o comedie muzicala, La La Land cu Ryan Gosling şi Emma Stone, o poveste de dragoste intre un tanar pianist de jazz si o actrita, ce se petrece in Los Angeles, in zilele noastre. In competitie apar si cateva pelicule a caror productie si distribuitie a beneficiat de cofinantare din fonduri europene.
Festivalul se va incheia pe 1o septembrie. Din pacate, anul acesta la Venetia este prezenta o singura productie romaneasca, scurtmetrajul Prima noapte regizat de Andrei Tanase, la sectiunea Orizontti
La Venetia concureaza 4 filme sprijinite prin programul Uniunii Europene: Media- Creative Europe.
Spre exemplu Une vie, de Stephane Brize care a beneficiat de 16o de mii de euro pentru productie si distributie. Pelicula va intra in competitie alaturi de Frantz de Francois Ozon si Les beaux jours d’Aranjuez de Wim Wenders.
In afara competitiei, la sectiunea Orizontti, ce recompenseaza ultimele tendinte estetice si expresive din cinema-ul international, concureaza pelicula The king of the Belgians de Jessica Woodworth si Peter Brosens.
La festival va fi prezent si comisarul european responsabil cu piata unica digitala, Gunther Oettinger, care se va intalni cu personalitati din lumea filmului duminica, pe 4 septembrie.
Comisarul va discuta despre initiativele Uniunii de promovare a circulatiei filmelor europene si va prezenta strategia pietei unice digitale pentru sectorul audiovizual.
Toate initiativele noastre se indreapta intr-o singuta ditrectie- sprijinirea creativitatii in era digitala. Vrem sa-i ajutam pe cei ce investesc, nu doar banii ci si energia si pasiunea, pentru a furniza continut de inalta calitate europenilor, spune comisarul Oettinger
“Programul Media este o poveste de succes. De la inceput. Putem face o multime de lucruri. Putem cofinanta proiecte cinematografice, putem finanta subtitrari, putem identifica ce filme sunt relevante pentru dimensiunea europeana, cum sa consolidam identitatea europeana si asa mai departe”
Programul Operational pentru Pescuit, cel care a acoperit perioada de finanțare 2007 -2013, a oferit oportunități de finanțare a unor proiecte legate direct inclusiv de monitorizarea creșterea efectivelor de pește în diferite zone hidrografice. Un exemplu în acest sens este adus de o inițiativă sprijinită financiar prin acest program și care are titulatura sugestivă ”Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară”.
Proiectul a ajuns la final la jumătatea lunii august, deci informații de data recentă putem primi din partea unuia dintre specialiștii implicați, Tudor Ionescu, cercetător la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, instituție care a derulat inițiativă.
Domnule Ionescu, 10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?
Proiectul a început la 22 aprilie 2013 și a avut mai multe componente. La nivelul Uniunii Europene, inclusiv a regiunii Mării Negre, problema dispariției speciilor de sturioni în Dunere, respectiv Marea Neagră, este una ce ține de Comisia Europeană. Și din această premisă s-a născut ideea de proiect de evaluare. Practic, România, Uniunea Europeană încearcă prin diverse proiecte, programe să salveze acestei specii. Concret, prin acest proiect pilot s-a încercat, prin populări experimentale, evaluarea surpaviețuirii și răspândirii. Sunt populări experimentale de susținere a speciilor sălbatice din cele trei specii de sturioni: morun, nisetru și păstrugă și, apoi, o evaluare știițifică în toată regiunea Mării Negre. Proiectul a avut mai multe faze: două faze de populare experimentală; în 2013 s-au populat 90 de mii de pui de sturion, toți marcați, iar în 2015, s-au lansat 105 mii de pui de sturion, toți, la fel , marcați. Aceasta este partea de input; partea de output înseamnă o evaluare amănunțită în toată regiunea Mării Negre. Am avut experți implicați din toate țările riverane care, la fel ca și noi, au urmărit această evaluare a puilor marcați și eliberați experimental prin acest proiect.
Care au fost concluziile?
Am urmărit să găsim o variantă cât mai corectă, să realizăm un model pe viitor pentru populări de susținere în fluviul Dunărea și în alte fluvii din Europa, dacă este cazul. România este printre ultimele țări pe teritoriul căreia se mai regăsesc populații sălbatice sturioni. Noi, prin aceste studii, am demonstrat că puii proveniți printr-o reproducere artificială, pui proveniți din părinți sălbatici, au o supraviețuire maximă, s-au adaptat la mediul natural extraordinar de bine și pierderile au fost minime. A doua chestiune, s-a demonstrat răspândirea. Practic, puii eliberați în Dunărea i-am identificat în apele teritoriale ale Turciei, ale Ucrainei. Deci, acești pui care au fost lansați în Dunăre nu rămân numai în apele teritoriale ale României, ci se răspândesc și cresc în toată regiunea Mării Negre.
Mai precis fermierii europeni trebuie convinsi sa isi reduca productia daca vor sa mentina preturile si profitabilitatea afacerii.
In prima faza vor fi acordate compensatii directe de 15o de milioane de euro, in perioada octombrie- decembrie, fermierilor care accepta sa scada productia intr-un anumit procent.
Producatorii interesati pot solicita fonduri pentru o cantitate minima de o tona si jumatate de lapte. Cererile se depun pana la 21 septembrie iar statele membre trebuie sa verifice si sa decida cine este eligibil sa primeasca banii.
Reprezentantii principalului sindicat agricol european agreeaza acest sprijin in conditiile in care producatorii de lapte europeni sufera de lichiditati, laptele fiind in prezent cu 4o la suta mai ieftin comparativ cu preturile de acum 2 ani.
Comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan crede ca aceasta masura va contribui semnificativ la ameliorarea increderii pe piata si ar putea antrena chiar o crestere de preturi pentru producatorii de lapte si produse lactate europeni
“Exista unele dificultati pe termen scurt, in mai multe domenii, in special in sectorul lactatelor. Cat de greu este pentru fermieri acum, multi dintre ei fiind nevoiti sa produca sub costurile de productie. Daca sunt 4 milioane de tone de lapte in acest moment in Uniunea europeana fara piata de desfacere inseamna ca avem o problema care se reflecta asupra preturilor. Ce avem de facut este sa gasim o noua piata si, de asemenea, sa-i incurajam pe fermieri sa isi reduca productia”
Recent au fost publicate primele oportunităţi de participare, care vor fi actualizate permanent.
Iniţiativa Voluntarii UE pentru ajutor umanitar se adresează tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, cu sau fără experienţă în voluntariat, cu o vârsta minimă de 18 ani. Se caută în special persoane calificate în domenii cum ar fi ingineria, economia, contabilitatea sau educaţia. Voluntarii vor colabora cu comunităţile locale, oferindu-le sprijin în diverse proiecte umanitare.
Christos Stylianides, comisar european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor: „Există trei raţiuni principale pentru crearea corpului de voluntari UE. Prima ar fi completarea acţiunilor în teren finanţate de Uniunea Europeană. Am dus lipsa unor voluntari în cadrul programelor noastre. Iniţiativa noastră are scopul de a completa acest gol prin crearea unui grup de voluntari dedicaţi, gata de a fi desfăşuraţi.
În al doilea rând iniţiativa este menită să consolideze poziţia şi pregătirea actorilor locali.
Al treilea considerent este formarea unor resurse umane pregătite să facă faţă oricărei situaţii de urgenţă, calamităţi.”
Cei interesaţi de posibilitatea de voluntariat pot opta fie pentru o variantă pe teren în diverse colţuri ale lumii, cu durate ale programelor cuprinse între o lună şi un an şi jumătate, fie pentru varianta online, contribuind la efortul comun de acasă, în limita timpului liber disponibil zilnic.
Prima opţiune este deschisă numai cetăţenilor UE sau rezidenţilor pe termen lung, în timp ce a doua este liberă de restricţii privind cetăţenia.
Voluntarii desfăşuraţi pe teren vor beneficia de training de specialitate, cazarea, transportul şi cheltuielile zilnice de trai fiindu-le decontate. Ei vor putea opta de asemenea pentru un instructaj adiţional, în cadrul unei organizaţii umanitare europene, înainte de a pleca în misiune.
Cerinţele legate de calificare sau experienţă depind de natura proiectului de ajutorare. În principiu există două categorii majore:
-tineri profesionişti – junior professionals, cu experienţă de cel mult 5 ani, respectiv
-profesionişti cu stagiu îndelungat – senior professionals, cu o experienţă de peste 5 ani. Fiecare post anunţat va avea specificată experienţa pretinsă de la candidaţi.
Formularele de înscriere pentru selecţie se pun la dispoziţie online, direct de către organizaţiile responsabile de fiecare proiect în parte.
Christos Stylianides: „Mai mult de 18.000 de voluntari vor fi gata de a fi trimişi pe teren precum şi de a presta activităţi on-line. Voluntarii UE sunt adevăraţii ambasadori ai activităţii noastre umanitare.”
Iniţiativa va beneficia în curând şi de o platformă online, menită să faciliteze comunicarea între organizaţiile participante şi voluntarii implicaţi în diverse programe.
Proiectul Rețeaua de biciclete E Bike Net este finanțat în cadrul programului Interreg V Romania Bulgaria 2014-2020, având ca partener lider de proiect o organizație din Bulgaria, Agenția de dezvoltare regională si centrul de afaceri din Vidin, camera de comerț și industrie din Vidin și doi parteneri din Romania, Patronatul local al întreprinderilor mici și mijlocii din Calafat și Asociația Română pentru Industrie Electronică si Software, ARIES, Oltenia.
Este un proiect inovativ în ceea ce privește cooperarea teritorială între Romania și Bulgaria care iși dorește să stimuleze și să dezvolte mobilitatea regională, în ceea ce privește transportul în regiunea transfrontalieră Romania Bulgaria.
Care sunt principalele activități în cadrul acestui proiect aflăm tot de la dl Silviu Bratu.
În primul rând în cadrul acestui proiect ca primă activitate a fost realizarea unui studiu în ceea ce privește rețeaua E Bike, studiu în cadrul căruia am identificat principalele conexiuni de transport cu infrastructura rețelei TNT și cu cea a rețelei dezvoltate de proiect. Astfel fiecare din cele 32 de noduri secundare și terțiare din regiunea transfrontalieră am identificat o listă de servicii a tuturor mijloacelor de transport, trenuri, hoteluri, restaurante astfel încât oamenii să-și poată identifica itinerariul lor folosind o bicicletă electrică.
După identificarea acestei rețele trecem la punerea ei în construcție prin dotarea unor operatori cu biciclete electrice. Această selecție a operatorilor se va face pe baza unei metodologii elaborate în cadrul proiectului fiind dotați cu biciclete electrice mai mulți operatori din Romania și Bulgaria.
În Romania operatori vor fin în Giurgiu, Călărași, Turnu Severin Constanța și Craiova câte 10 biciclete, Alexandria, Medgidia, Caracal, Mangalia, Roșiori, Turnu Măgurele, Năvodari, Slatina și Oltenița câte 5 biciclete. În Bulgaria: 10 biciclete / Dobrich, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven și Vrațsa , 5 biciclete Gorna Oryahovitsa, Svistov, Mezdra, Balchik, Lom, Montana, Cherven Bryag, Dulovo, Oryahovo, Silistra, în Vidin – 20 biciclete.
Bicicletele electrice au o autonomie de 70 de km și viteza maximă de deplasare va fi setată la 25 de km/oră pentru a se evita accidentele.
Companiile de produse cosmetice folosesc aceste microparticule in aproape toate produsele de ingrijire si infrumusetare, de la lotiunile de curatare a fetei sau gelurile de dus la sampoane, creme de ras ori paste de dinti.
Desi infime, microplasticurile creeaza probleme uriase.
Folosirea unui singur sampon inseamna 1oo de mii de particule care polueaza apele. Anual, in mediul marin european ajung intre 80 si peste 200 de mii de tone de astfel de reziduuri.
Miliarde de tone de microparticule s-au acumulat in lacuri, estuare si oceane si ameninta vietuitoarele acvatice care le inghit dar nu le pot digera.
Multe companii s-au angajat voluntar sa renunte la folosirea acestor ingrediente pana in 2o2o. Altele, nu.
O solutie poate fi eficienta doar daca este aplicata la nivel global pentru ca mareele si curentii pot duce poluarea la mare distanta de locul unde s-a produs.
Si Comisia Europeana studiaza problema si va elabora o strategie de combatere in cadrul masurilor privind economia circulara adoptate in decembrie anul trecut, spune purtatorul de cuvant, Enrico Brivio
“Comisia europeana recunoaste amenintarea pe care aceste microparticule o reprezinta pentru mediul marin, pentru animalele marine si, potential, pentru sanatatea oamenilor. Comisia a lansat un studiu si analizeaza datele existente. Rezultatele cercetarii vor fi facute publice in februarie si in baza acestui studiu Comisia ve decide ce actiuni se impun pentru a reduce poluarea cu microplasticuri din diverse surse in apele proaspete marine si in mediul marin”
Institutul a fost acuzat de autoritatile de la Atena ca ar fi umflat artificial cifrele privind deficitul bugetar al tarii pentru a deschide calea acordurilor de asistenta internationala.
La sfarsitul lui 2o1o Elstat a revizuit datele privind deficitul public al Greciei pe 2oo9 de la 6 la suta la 15,4 la suta din PIB.
Comisarul european Marianne Thyssen, responsabil cu ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si mobilitatea lucratorilor se declara ingrijorata de recentele aparitii din mass media care pun sub semnul intrebarii validitatea datelor care au fundamentat programele de sprijin pentru Grecia
“Pentru Comisia Europeana si Eurostat este absolut clar ca datele privind datoria guvernamentala greaca in perioada 2o1o- 2o15 sunt intru totul credibile si au fost raportate corect catre Eurostat, spre deosebire de ce s-a intamplat inainte de aceasta perioada. Ne asteptam ca autoritatile elene, le-am cerut asta, sa conteste in mod public si activ impresia falsa ca datele ar fi fost manipulate”
Deputații europeni și-au reluat activitatea săptămâna aceasta pe agenda eurodeputaților aflându-se subiecte importante care vizează pregătirea negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar și teme precum migrația, combaterea terorismului, impozitarea sau protecția mediului
Dacă la București Parlamentul este încă în vacanță, deputații europeni și-au reluat, săptămâna aceasta, activitatea, lucrând în propriile circumscripții electorale sau în delegații, iar din 29 august se vor reuni la Bruxelles în cadrul comisiilor.
Între temele prioritare aflate în atenția eurodeputaților figurează problemele de securitate, reforma financiar-bancară, dar și fenomenul migraţiei.
În același timp, un subiect deosebit de important îl va constitui efectele Brexitului pentru Uniunea Europeană, după cum ne spune vicepreşedintele grupului ALDE din Parlamentul European, Norica Nicolai:
„ Prima prioritate va fi pregătirea negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Trebuie negociat fiecare tip de politică în parte şi Parlamentul a dorit să fie implicat.”
Eurodeputatul ALDE mai spune că este aşteptată şi o analiză cu privire la cauzele Brexit-ului. Norica Nicolai:
„ Cu siguranţă că nu doar populismul liderilor britanici a generat rezultatul votului în Marea Britanie. Cu siguranţă şi o serie de politici, de comportamente şi de lipsă de leadership în Uniunea Europeană şi foarte multe grupuri politice insistă ca această analiză să fie făcută, deşi dacă ne amintim, la început, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care cerea foarte rapid Marii Britanii să depună cererea de ieşire, ceea ce înseamnă că un anume tip de aroganţă există. Noi, însă, dorim ca această analiză să fie făcută, nu numai grupul nostru, dar şi alte grupuri politice, şi probabil cu experţi independenţi, această analiză va fi făcută şi prezentată Parlamentului până, probabil, la sfârşitul acestui an.”
În afara efectelor Brexitului, deputații europeni vor lucra, printre altele, și la abordarea crizei imigrației, la combaterea terorismului, ameliorarea pieței digitale sau protecția mediului.
În ceea ce privește imigrația deputații europeni vor lucra la un mecanism permanent de relocare, care să permită relocarea oamenilor care au nevoie de protecție internațională.
Găsirea unei soluții va fi, însă, un process foarte dificil, crede europarlamentarul Norica Nicolai:
„ În această vară, lucrurile au mai avansat, însă vor fi, după părerea mea, dificultăţi pentru că aşa cum se ştie, sunt multe ţări care nu sunt adepte ale acestui mecanism de relocare şi probabil vor fi dificultăţi în a implementa, având nevoie de unanimitate. Cred că se va încerca şi găsirea unor alte soluţii, care să privilegieze acceptarea voluntară, dar nu aş putea să vă spun care va fi soluţia finală adjudecată, pentru că situaţia, în momentul de faţă, şi economic şi politic este destul de delicată şi probabil va crea foarte multe probleme.”
În ceea ce privește terorismul Parlamentul European va vota aducerea la zi a regulilor privind armele de foc, pentru un control mai bun al achiziționării și posesiei acestui tip de arme.
În sesiunea de toamnă eurodeputații vor avea în vedere și evaziunea fiscală și spălarea de bani în UE, după cum se va discuta și despre transparența impozitării multinaționalelor în urma unei propuneri a Comisiei Europene.
În fine, europarlamentarii nu vor ocoli în această sesiune nici problemele legate de piața unică digitală și libertatea de circulație
Ministrii de justitie din cateva state din fostul bloc comunist – Romania, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania- s-au reunit ieri la Bratislava, la initiativa presedintiei slovace a Uniunii Europene, pentru a comemora victimele regimurilor totalitare.
Traditia dateaza din 2009 cand Uniunea europeana a decis ca data de 23 august, zi in care in 1939 Rusia sovietica si Germania nazista au hotarat, prin pactul Molotov- Ribbentrop, sa isi imparta sfera de influenta sa fie consacrata comemorarii victimelor nazismului si comunismului.
Germania nazista a fost infranta in 1945 dar multe tari din Europa Centrala si de est au ramas sub influenta Uniunii Sovietice inca aproape o jumatate de secol.
Comisarul european pentru educatie, tineret, cultura si sport, Tibor Navracsics spune ca trebuie condamnate crimele regimurilor totalitare si in egala masura memoria lor trebuie pastrata pentru a preveni aparitia unor astfel de atrocitati pe viitor.
“Aceasta zi memoriala are doua obiective, in primul rand comemorarea victimelor, sa ne intoarcem in trecut si sa pastram vie memoria lor, in al 2-lea rand, in zilele noastre, avem misiunea de a face cunoscute toate pericolele si provocarile care ameninta democratia pentru ca una din cele mai mari provocari careia trebuie sa-i facem fata acum in Europa este radicalizarea si extremismul.”
În data de 3 februarie 2016 a început implementarea proiectului ”Educația prin Școala Verde ca modalitate de promovare sustenabilă a patrimoniului cultural și resurselor naturale” implementat de Asociația Centrul pentru Dezvoltare Montanesium din Montana, Bulgaria, în parteneriat cu Asociația Mereu pentru Europa din Craiova. Acesta este finanțat în cadrul Programului INTERREG V-A Romania-Bulgaria și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, având o valoare totală a contribuției UE de aproximativ 600 000 Euro. Detalii despre proiect aflăm de la dl Daniel Neagoe Băcanu, coordonator al proiectului.
Proiectul, care va fi implementat până în luna august 2017, își propune să promoveze utilizarea durabilă a patrimoniului cultural și natural al județului Dolj și districtului Montana prin dezvoltarea și promovarea unui nou produs turistic în Montana, numit Educația prin Școala Verde, înființarea unui Centru de informare turistică în Craiova și derularea unei intense campanii de promovare a 20 de obiective culturale și naturale din zona transfrontalieră.
De noul produs turistic dezvoltat (Educația prin Școala Verde) vor beneficia 300 de elevi între 10 și 16 ani din Dolj și Montana care vor participa la activități ce vor dura 5 zile. Acestea vor fi organizate în orașul Varshets, Bulgaria și vor consta în acțiuni sportive, prezentări, jocuri, vizionări de filme și vizite la obiective turistice din zonă.
Dintre activitățile care vor fi implementate în România, Daniel Neagoe Băcanu amintește:
Elaborarea a 10 studii la nivelul județului Dolj, adaptate nivelului de interes al copiilor. 5 dintre acestea vor prezenta patrimoniul cultural și 5 vor prezenta patrimoniul natural al județului Dolj. Cele 10 obiective turistice vor sta la baza campaniei de promovare.
Elaborarea a 10 filme educaționale de promovare turistică, care vor ilustra obiectivele turistice identificate anterior. Cele 10 filme vor avea durata de câte 15 min. și vor fi în EN, RO, BG, fiind inscripționte pe DVD-uri și difuzate la televiziuni din Dolj și Montana.
Organizare evenimentelor Școala Verde, la care vor participa 50 de elevi cu vârsta între 10-12 ani, 50 de elevi având între 12-14 ani și 50 de elevi între 14-16 ani, însoțiți de 1 profesor la 5 elevi. Evenimentele vor fi organizate la Vrshets, Bulgaria, unde pe parcursul a 5 zile vor fi organizate numeroase activități educative și recreative pentru elevi.
Organizare Forumului profesorilor în județul Dolj, a care vor participa 80 de profesori: 40 din RO și 40 din BG. În cadrul Forumului va fi definit conceptul de Educație prin Școala Verde și vor fi propuse cel puțin 6 noi destinații turistice din Dolj și Montana, sub conceptul de Educație prin Școala Verde.
Înființarea în Craiova a unui Centru de informare turistică, al cărui personal va promova produsul turistic Educație prin Școala Verde, va organiza un concurs fotografic între participanții la Școala Verde și va organiza și participa la evenimente de promovare turistică a destinațiilor identificate în proiect.
Autorităţile turce încă nu ştiu cine este responsabilul atentatului cu bombă comis sâmbătă seară în oraşul Gaziantep, în sudul Turciei, aproape de frontiera siriană, soldat cu 54 de morţi. Cel puţin 22 de victime ale atentatului sinucigaş aveau vârste sub 14 ani, a declarat un oficial guvernamental.
Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei a exprimat solidaritatea şi compasiunea Uniunii Europene cu guvernul şi oamenii din Gaziantep, a subliniat Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei:
“Transmitem cele mai profunde condoleanţe familiilor şiprietenilor celor ucişi. Turcia a fost dramatic vizată încă o dată într-un oraş care este un simbol al durerii cauzate de conflictul din Siria. Uniunea Europeană va continua să consolideze cooperarea cu autorităţile turce să prevină şi să combată terorismul. “
Un băiat cu vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani a comis atacul în care au fost ucise 54 de personae şi au fost rănite peste 100, a declarat după atentat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, adăugând că dovezile iniţiale sugerau că atentatul ar fi fost comis de gruparea jihadistă Stat Islamic.
Tot mai mulţi copii sunt implicaţi în atacuri sinucigaşe în regiunea lacului Ciad, raporta UNICEF anul acesta în luna aprilie.
De la patru copii utilizaţi în atacuri kamikaze în 2014 s-a ajuns la 44 anul trecut în Nigeria, Camerun, Ciad şi Niger, unde acţionează o grupare islamistă care s-a raliat Statului Islamic, mai notează UNICEF.
Deși zona Deltei Dunării reprezintă un teritoriu unic în țara noastră, cu greu s-au putut focaliza investiții strategice care să-i pună în valoare acest patrimoniu. Acum, Delta are o şansă uriașă prin noul mecanism intitulat „Investiția Teritorială Integrată”, pe scurt ITI. Un instrument prin care se pot finanța proiecte prin Programe Operaţionale diferite, fondurile fiind atrase pe mai multe axe prioritare.
Două dintre cele mai importante direcții de acțiune în Deltă sunt turismul și bio-diversitatea, dar sunt de rezolvat multe alte probleme legate de accesul în Deltă, programele de sănătate, educație sau asistență socială.
Președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu: „Ne dorim ca localitățile din județul Tulcea să aibă apă, canalizare, drumuri, canalele din Delta Dunării, cele care trebuie decolmatate să le putem decolmata, lacurile, de asemenea. Să facem un turism ecologic, să avem o legătură cu țara, să avem podul de peste Dunăre. Ne dorim, de asemenea, ca în urma acestor bani să avem o altă faleză, un alt port, să arate altfel portul nostru de la Tulcea, ne dorim la Isaccea ca portul să arate altfel. Cel mai important pentru Delta Dunării, Sulina să-și recapete mândria de odinioară și, foarte important este ca tot ce avem, patrimoniul cultural, mănăstirile, siturile arheologice și cetățile să le putem reabilita.”
Consiliile Județene Tulcea și Constanța, alături de alte 5 orașe și 31 comune, fac parte din Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării, o structură suport care se ocupă de implementarea mecanismului în Deltă. Asociația a susținut mai multe sesiuni de infromare pentru reprezentanții mediului public pentru a răspunde întrebărilor legate de accesarea fondurilor europene.
Coordonatorul ITI Delta Dunării, Doina Surcel: ”Având în vedere că sunt şi nişte noutăţi pentru beneficiarii publici, modificându-se legea achiziţiilor publice- cerinţa suplimentară de depunere a aplicaţiilor online pe noul sistem- şi este o noutate pentru beneficiari, mai ales în ceea ce înseamnă bugetul proiectului care va fi puţin diferit ca format faţă de bugetul pe care au fost obişnuiţi să-l utilizeze pănă acum. În plus, noi am prevăzut în cererea noastră de finanţare să asigurăm nişte resurse financiare pentru a putea asigura o expertiză pe domeniul achiziţiilor publice prin sesiuni de training pentru sectorul public.”
Strategia integrată pentu Delta Dunării este prevăzută în Acordul de Parteneriat încheiat în urmă cu doi ani de către Guvern și Comisia Europeană. Potrivit autorităților române, suma totală pentru comunitățile locale de pe teritoriul Rezervației, respectiv județele Tulcea și Constanța, va fi de peste 1,1 miliarde euro.
Rezervația Biosferei Delta Dunării include unități administrativ-teritoriale din județele Tulcea și Constanța, o parte din suprafața Deltei Dunării aflându-se și pe teritoriul Ucrainei.
Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul asistenţei umanitare şi a ajutat mai mult de 134 de milioane de victime ale catastrofelor natural şi provocate de om.
Ziua mondială pentru ajutor umanitar. a fost stabilită la data de 19 august de Adunarea Generală a ONU pentru a comemora atacul terorist din 2003 asupra sediului misiunii de asistenţă a ONU din Bagdad – soldat cu moartea a 22 de persoane şi rănirea a peste 100.
Comisarul european Christos Stylianides a subliniat cu această ocazie că Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul asistenţei umanitare în vremuri de criză fără precedent.
“Astăzi îi onorăm personalul care se află în misiuni umanitare în întreaga lume, pe cei care se află acolo pentru a ajuta oamenii care au nevoie. Noi cinstim memoria tuturor celor care şi-au sacrificat viaţa pentru a salva vieţile altora. Noi îi cinstim pe toţi cei care îşi riscă viaţa în timp ce asigură asistenţă victimelor războaielor şi catastrofelor naturale la nivel mondial.”
Aproape 4.000 de lucrătorii ai misiunilor umanitare au devenit victimele atacurilor majore, din 1997 şi până astăzi, plătind preţul final pentru a servi omenirea.
Atacurile împotriva personalului umanitar reprezintă o încălcare clară a dreptului internaţional umanitar, care urmăreşte să limiteze efectele conflictelor armate asupra civililor. Comisia Europeană finanţează în formarea dreptului internaţional umanitar personalul civil şi militar angajat în operaţiuni UE de gestionare a crizelor.
Anul trecut, Comisia Europeană a mobilizat cel mai mare buget de ajutoare umanitare pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie.
Piața comună europeană a intrat într-o eră a pieței comune digitale capabilă să ofere servicii și bunuri modificând regulamentele naționale și coagulând 28 de piețe unice în una singură. Această transformare ar crea sute de mii de noi locuri de muncă și ar însemna aproximativ 415 miliarde de euro, anual, pentru economia Uniunii.
Conform unui studiu de specialitate în următorii 20 de ani mai bine de jumătate din locurile de muncă din prezent vor fi automatizate. Progresele făcute în domeniul inteligenței artificiale, al automatizării de înaltă tehnologie, în robotică, va înlocui meseriile slab remunerate ce presupun un nivel scăzut de instruire. Sesiunea de seminarii organizată în primăvara acestui an la Dublin a adunat laolaltă reprezentanți ai sectorului public și privat care într-un sistem de lucru intens interactiv s-au concentrat asupra evaluării impactului pe care îl are procesul de digitalizare asupra muncii, a organizării firmelor, a nivelului de pregătire al angajaților. Întrebarea cheie este în ce măsură dialogul social poate maximiza beneficiile transformărilor tehnologice. Discuția primei sesiuni va fi completată de o a doua ce se va desfășura la Berlin în luna octombrie a acestui an. Obiectivul pentru România este reducerea decalajului digital ne spune Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara:
Locul României în acest tablou de bord (digital scoreboard) nu este unul foarte bun din punct de vedere al Indexului de Economie și Societate Digitală țara noastră fiind pe locul 28 și fiind inclusă în grupul statelor ce sunt în faza de recuperare a decalajului. La nivel de conectivitate, deși se știe că România are un preț mic pentru servicii broadband, totuși raportat la venitul mediu pe economie acesta este cu mult peste media europeană (2.7% față de 1.3%). În privința indicatorului de capital uman există în România o proporție semnificativă de persoane ce nu au folosit niciodată internetul (32%) și un procent mic de angajați pe piața IT (2.7%). Printre puținii indicatori care depășesc media europeană este cel de utilizare a rețelelor sociale (78% dintre utilizatorii de internet față de 63% în UE). Comisia Europeană promovează diverse inițiative cu scopul de a spori formarea aptitudinilor digitale atât pentru forța de muncă cât și pentru consumatori, prin modernizarea educației, valorificarea tehnologiilor digitale pentru învățare și pentru validarea de aptitudini și prin anticiparea și analiza nevoilor de aptitudini. În prezent se estimează un deficit de peste 750 000 profesioniști IT până în 2020.
În acest context, Centrul Europe Direct Timișoara, împreună cu partenerii, a desfășurat o a doua ediție a Școlii de Vară de Programare #WeSpeakCode pentru elevi din clasele 1-12. Pe langa participarea la diverse ateliere de programare, organizatorii au inclus în programul școlii de vară și vizite la companii cu profil IT din Timișoara.
Strategia Pieței Digitale Unice care formează cadrul de dezvoltare în domeniu la nivelul Uniunii se sprijină pe trei piloni: facilitarea accesului la produse digitale și servicii, crearea unui mediu în care rețelele digitale și serviciile să se poată dezvolta și asigurarea creșterii economice pe baza dezvoltării digitale.
Europarlamentarul Mircea Diaconu îndeamnă operatorii culturali să acceseze bani de la Uniunea Europeană. Mai mult decât atât încearcă să-i ajute să se regăsească în labirintul finanţărilor europene, mai ales că informaţiile legate de oportunităţi sunt răspândite pe tot internetul, pe diverse site-uri, şi de cele mai multe ori nu sunt traduse decât în unele dintre limbile oficiale. Mircea Diaconu a creat un portal special, unde toate aceste informaţii sunt prezentate într-un mod ingenios şi atractiv.
Eu îi zic tabelul lui Mendeleev, și asta înseamnă că este chiar ca un tabel, este un portal, pe care intri și spui cine ești. Bibliotecă, nu minister … orice structură de tip cultural care activează, persoană fizică, persoană juridică, publică sau privată. Accesezi, îți găsești caseta ta, dai click și în două sau trei praguri ajungi la oportunitățiile de fonduri pe care le ai. Cele mai multe sunt cu finanțare directă externă, nu trecând prin structuri naționale, virgule sau paranteze, tot felul de chestii și nu are rost să pierdem vremea cu asta.
Fiecare program european de finanţare conţine informaţii referitoare la obiective, bugete disponibile, beneficiari şi proiecte eligibile, date de contact. Sper că acest portal să fie un prim pas în direcţia cea bună, a mai precizat Mircea Diaconu, care a ţinut să menţioneze că din păcate ţara noastră nu a ştiut până acum să putem accesa fonduri europene pentru cultură.
Nu folosim un avantaj pe care îl avem fiind în UE, accesarea de fonduri europene. Când am fost director la Teatrul Nottara, imediat am chemat pe cei care se ocupau sau cât de cât părea că se pot ocupa cu lucruri de tipul asta și am întrebat ce oportunități de fonduri europene avem. Nimic pe cultură, pe sănătate, pe mediu câte vreți pe economie, dar cultură nu. Nu am avut ce face… Am ajuns minstru pentru foartă puțină vreme, am întrebat ce putem face pentru cultură. Nu putem face nimic, în exercițiul celălalt o să fie. Când am ajuns aici la Parlamentul European, am primit un dosar cam vreo 20 cm grosime, acest material cu oportunități anterioare urmând să fac eu raportul despre patrimoniul cultural european. Sunt raportor pe subiectul ăsta și l-am terminat acum două- trei luni și am lucrat un an şi ceva la el. Acolo erau toate oportunitațiile anterioare, de care în România nu se ştia, sau nu le practicam.
Raportul prevede printre altele digitizarea patrimoniului cultural, proces care necesită însă un efort financiar pe măsură, protejarea patrimoniului cultural, nu numai împotriva inundaţiilor şi cutremurelor, ci şi împotriva huliganismului şi a jefuirii. Este nevoie şi de o cooperare mai eficace între statele membre în ceea ce priveşte identificarea şi recuperarea bunurilor culturale şi prevenirea traficului ilegal cu astfel de obiecte. Mircea Diaconu a solicitat şi desemnarea unui an european al patrimoniului cultural, cu alocarea unui buget adecvat. Europarlamentarul militează şi pentru includerea artei, muzicii, teatrului şi educaţiei cinematografice în programele şcolare.
Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană. Chiar președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, exprima, pornind chiar de la bazele Uniunii Europene, acest adevăr:
Cu 65 de ani în urmă, părinții fondatori ai Europei au pornit proiectul lor european. Ei au ales să înceapă cu cărbune și oțel. Aceste două materiale, baza industriei de armament, care se crede că au fost responsabile pentru cele două mari războaie din secolul XX, se întâmplă să fie, în același timp, materii de bază pentru construcții, domeniu fundamental pentru economia noastră.
Astăzi, în zona euro, construcțiile civile sunt cele care au făcut ca situația din domeniu să fie stabilă în luna iunie a acestui an comparativ cu luna mai.
Potrivit Eurostat, ele au înregistrat o creștere cu 1,2%, în vreme ce construcțiile de clădiri au scăzut cu 0,2%.
La nivelul statelor membre, în luna iunie, s-a înregistrat o creștere de doar 0,2% în prima categorie și o scădere de 0,5% în cea de-a doua, ceea ce a dus la cădere de 0.3 procente.
Cel mai mare avânt în această lună l-au avut Ungaria, Slovenia și Slovacia, in timp ce Cehia, Polonia și Bulgaria au înregistrat scăderi.
Pentru România, vestea bună vine din compararea cifrelor din luna iunie a lui 2016 cu cele din aceeași perioadă din 2015. Țara noastră este pe locul al treilea în Uniunea Europeană, în urcare cu 4,6%. Primele două poziții sunt ocupate de Suedia, cu o creștere de 16,3% și de Spania, cu 6,9%.
La polul opus, se situează Ungaria, Slovenia și Polonia.
Fonduri Europene pentru proiecte de cercetare, exemple pe tot cuprinsul spațiului Comunitar. Cu atât mai interesante sunt exemple care îmbină studiul, inovarea cu lupta pentru tratarea diferitelor tipuri de cancer.
Este și ceea se dorește la Iași prin Centrul de Cercetare Fundamantală și dezvoltare Experimentală în Medicină Translațională, pe scurt Transcend. Entitatea aparține de Insitutul Regional de Oncologie, acesta având adresabilitatea din întreaga zonă a Moldovei, regiune care poarta, potrivit statisticilor, drama foarte multor pacianți afectați de maladia cancerului.
De aici, un motiv în plus care să justifice înființarea unui astfel de centru de cercetare, considerat de specialiști unic la nivel național. Amploarea inițiativei a însemnat modernizare de clădire – monument istoric, dar și investiții în aparatură ultramodernă.
Dincolo de aceste precizări, deși titulatura proiectului cu finanțare europeană nu oferă prea multe repere, acestea vin din partea doamnei Mirela Grosu, manager al Institutului Regional de Oncologie.
În 2013, noi am depus o cerere de finanțare pentru cercetare pe Măsura 2.2.1, o linie de finanțare pentru perioada 2007-2013. La momentul respectiv, valoarea proiectului era de 49 de milioane de lei, finanțare integrală din fonduri nerambursabile. După un an și 10 luni, proiectul a fost finalizat, valoare acestuia a ajuns la 52 de milioane de lei, 68% finanțare nerambursabilă, 29% finanțare de la bugetul de stat și 3% din partea Institutului Regional de Oncologie din venituri proprii. Este un proiect amplu, este un proiect important, este un proiect de infrastrcutură care a necesitat amenajarea unei clădiri monument istoric, o construcție supraterană și construcția unui buncăr subteran. Cele două imobile adpostesc mai multe laboratoare; e vorba de laboratorul de medicină nucleară care este format dintr-un ciclotron care produce radioizotopii necesari pentru investigațiile imagistice; un sistem gamma -camera și un PET-CT. În construcția supraterană sunt 13 laboratoare de cercetare, diagnostic molecular; este un proiect complex care îmbină diagnosticul molecular cu cel imagistic. Se dorește în final realizarea unor produse care să ajute în tratamentul cancerului, să stabilească diagnosticul personalizat și un tratament personalizat pentru paciantul cu cancer. Este un proiect important nu numai pentru Iași, pentru România, dar și pentru zona Europei.
Este unic la nivel de regiune, cel puțin.
Este unic pentru că este un proiect care îmbină diagnosticul molecular cu diagnosticul imagistic; mai sunt proiecte în România cu finanțare nerambursabilă, dar cred că este singurul care îmbină cele două domenii.
Dacă ați cumpărat un produs pe eticheta căruia ați observat desenată o floare cu inițialele Uniunii Europene, să fiți siguri că respectivul bun nu afectează mediul.
Așa numita etichetă ecologică comunitară este semnul ales de Comisia Europeană pentru a promova produsele cu impact redus asupra mediului și a sănătății umane.
Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, consideră eticheta ecologică extrem de utilă în tranziția către economia circulară. El a subliniat, de altfel, în dese rânduri, cu exemple concrete, succesul reprezentat de sectorul bunurilor și serviciilor care au legătură cu protecția mediului:
Numărul celor angajați în acest sector a crescut de la 3 la 4.2 milioane între 2002 și 2011, chiar și în timp de criză. Și această piață va continua să se extindă la nivel global, oferind potențial important pentru export.
Comisarul european Karmenu Vella.
Ieri, Comisia europeană a mai luat o măsură pentru protecția mediului: a adoptat un nou set de criterii ecologice pe care producătorii de mobilă, încălțăminte și calculatoare vor trebui să le respecte dacă vor dori ca pe etichetă să apară floarea ecologică.
De exemplu, în cazul computerelor, indiferent că vorbim de notebook, laptop, tabletă, este importantă eficiența energetică, dar contează și cât de ușor poate fi dezmembrat produsul și dacă pot fi recuperate și refolosite componentele.
Pentru mobilă, în afara cerințelor existente ca aceasta să fie rezistentă și ușor de reparat, noile criterii necesită ca producătorii să evalueze complet ciclul de viață al pieselor și să țină cont de eventuali compuși periculoși și reziduuri care, în timp, pot polua aerul din interior.
Criteriile revizuite sunt valabile 6 ani de la data adoptării.
Aproape 7 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene locuiesc și muncesc în străinătate, într-o altă țară a UE din care peste 1 milion sunt lucrători frontalieri și transfrontalieri care își desfășoară activitatea într-o altă țară a Uniunii decât cea în care sunt stabiliți.
Obiectivul EURES (Serviciul Europene pt. Ocuparea Forței de Muncă) este de a favoriza libera circulație a lucrătorilor în UE, facilitând astfel o piață mai integrată a forței de muncă din Uniune. Toți cetățenii UE pot beneficia de întreaga gamă de servicii furnizate. Rețeaua EURES îmbunătățită oferă asistență lucrătorilor pentru a depăși barierele din calea mobilității, sporește accesul la posibilități de angajare pe întreg teritoriul UE și facilitează crearea de locuri de muncă. Simona Potâng reprezentând reţeaua EURES Timiș.
Portalul EURES reunește toate ofertele de locuri de muncă, cererile de locuri de muncă și CV-urile disponibile în mod public, sporind astfel transparența informațiilor disponibile. Acestea includ, de asemenea, ofertele de stagii și de ucenicii care se bazează pe un raport de muncă. EURES are, de asemenea, un rol important de jucat în furnizarea unor informații și servicii specifice în beneficiul angajatorilor și al lucrătorilor frontalieri din regiunile transfrontaliere din Europa. Structuri de asistență specifice contribuie la furnizarea de servicii pentru lucrătorii frontalieri și facilitează, astfel, mobilitatea în aceste regiuni transfrontaliere.
Noua directivă clarifică cerințele impuse statelor membre și întreprinderilor.
Directiva privind asigurarea respectării legislației referitoare la detașarea lucrătorilor are ca obiective să consolideze drepturile lucrătorilor detașați, să faciliteze prestarea transfrontalieră de servicii și să combată dumpingul social. De asemenea, directiva oferă un echilibru între, pe de o parte, securitatea juridică și transparența pentru întreprinderi și, pe de altă parte, competența statelor membre în materie de control. Țara gazdă este responsabilă de asigurarea aplicării condițiilor relevante de muncă pentru lucrătorii detașați.
Votul englez pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în cazul invocării articolului 50, ar trebui să ducă la reactualizarea situației Angliei în relația cu rețeaua EURES. Despre situația din prezent, Simona Potâng, consilier EURES.
Marea Britanie, care a decis recent că vrea să părăsească Uniunea Europeană din cauza numărului mare de migrați, caută în continuare forță de muncă în Europa. Conform celei mai noi oferte postate prin intermediul EURES, Marea Britanie are zeci de posturi de îngrijitor persoane la domiciliu pe portalul nostru și pentru laminator, modelator sudor țevi de sticlă și mase plastice.
EURES, o reţea de cooperare concepută pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în ţările Uniunii Europene, precum şi în Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia furnizează servicii prin intermediul portalului şi prin reţeaua umană de aproximativ 1000 de consilieri EURES care sunt zilnic în contact cu solicitanţii de locuri de muncă şi cu angajatorii din întreaga Europă.
Decizia referitoare la călătoria fără vize în spaţiul comunitar – principalul beneficiu acordat Ankarei în schimbul blocării accesului migranţilor spre Europa – a fost amânată din cauza problemelor legate de actuala legislaţie antiteroristă a Turciei.
Prea puţin dispusă să accepte această reformă înaintea tentativei de lovitură de stat, puterea turcă pare să-şi fi înăsprit şi mai mult poziţia.
Ministrul de externe al Turciei a declarat recent că acordul UE – Turcia este funcţional datorită măsurilor foarte serioase adoptate de Ankara. Dar totul depinde de renunţarea la vizele cerute cetăţenilor turci, lucru stabilit clar prin acordul încheiat pe 18 martie. Acesta a precizat că guvernul său aşteaptă o dată precisă a liberalizării regimului de vize, care ar putea fi la începutul sau la mijlocul lunii octombrie.
Referindu-se la data avansată de oficialii din Turcia, Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat: “Poziţia Comisiei Europene nu s-a schimbat, iar preşedintele Jean Claude Juncker a fost foarte clar în interviul acordat săptămâna trecută – dacă Turcia doreşte liberalizarea regimului de vize toate cele 72 de obiectivele de referinţă trebuie să fie îndeplinite.“
În ceea ce priveşte obiectivele de referinţă rămase din foaia de parcurs pentru liberalizarea vizelor, Comisia Europeană continuă să furnizeze sprijin şi expertiză autorităţilor turce să accelereze reformele necesare pentru a îndeplini cerinţele rămase.
Această expansiune o continuă pe cea din primele trei luni ale lui 2016, când s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului cu 0,6%, respectiv cu 0,5%.
Datele au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute de către Oficiul European pentru Statistică.
Cifrele Eurostat arată și că PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, iar Uniunea Europeană are un avans de 1,8%. O evoluție așteptată, de altfel, căci cu ocazia publicării, la începutul lunii mai, de către Comisia Europeană a previziunilor economice de primavară, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici spunea:
Creșterea la nivelul Europei va rămâne pozitivă, dar moderată, la un nivel apropiat de cel al anului precedent, deci o creștere stabilă.
Din cifrele anunțate de EUROSTAT se mai observă că, în perioada aprilie- iunie 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană( 1,5%), fiind urmată de Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%).
Italia, Franta si Austria, cu toate că nu au avut creștere economică, nu au avut nici scăderi ale PIB-ului.
Informarea și implicarea comunităților locale pentru un parteneriat public-privat sunt primele acţiuni din etapa pregătitoare a proiectului pentru Delta Dunării. Pentru a colecta ideile de proiect din partea potenţialilor beneficiari, consultarea comunităţilor s-a făcut atât în interiorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cât si in localităţile adiacente.
Paul Cononov, preşedintele Flag Delta: ”Patru grupuri de lucru tematice au muncit pentru stabilirea strategiei, autorităţile publice, organizaţii neguvernamentale, operatori turistici. S-a discutat despre turism şi despre alte activităţi economice, pescuit şi acvacultură. De asemenea, ultima acţiune a fost un schimb de bune practici cu colegii noştri de la celelalte flag-uri şi o să mă refer aici la flag-urile mai apropiate de noi, Galaţi şi Brăila.”
Acţiunile cuprinse în strategia pentru Delta Dunării sunt cele de care au nevoie comunităţile ca să poată prospera şi să atragă turişti. Paul Cononov: ”În general, activităţi pentru lucrătorii din sectorul pescuitului şi familiile acestora, cum ar fi transformarea locuinţelor în unităţi de cazare, achiziţia de ambarcaţiuni pentru turism, eco-turism, pesca-turism, cherhanale turistice, amenajarea suprafeţelor de teren şi de apă pentru pescuitul sportiv, inclusiv amenajarea unor spaţii de recreere pentru turişti şi pentru populaţia locală, crearea sau modernizarea unor centre pentru procesarea sau semi- procesarea produselor tradiţionale, amenajarea de locuri de agrement. Un alt obiectiv este acţiunea de reducere a emisiilor poluante în zona FLAG prin înlocuirea motoarelor de ambarcaţiuni cu motoare noi, nepoluante, motoare electrice, motoare cu emisii minime, achiziţionarea de echipamente şi tehnologii menite să prevină şi să reducă impactul negativ asupra mediului.”
Din discuţiile cu primarii celor 24 de localităţi tulcene, cele mai multe idei de proiect vizează, aşa cum este firesc, zona de apă. Cristian Dogaru, expert comunicare la Flag Delta: ”Şi-ar dori să mărească din nou sau să implementeze proiecte legate de capacităţile de acostare, deci pontoanele acelea. Era o problemă atunci când te duceai cu o barcă pentru că nu aveai unde să acostezi … acostai în nămol pe malul Chilia sau la Maliuc. Acum, aceste localităţi sunt din nou eligibile şi doresc să continue aceste proiecte şi foarte mulţi primari sunt interesaţi de realizarea unou locuri de agrement, un fel de zone de picnic, combinate cu parc, apropiate de zone tradiţionale în care oamenii oricum veneau, dar nu erau zone amenajate pentru aceste activităţi.”
Conducerea Grupului Local pentru Delta Dunării este încrezătoare că strategia propusă finanţării europene va fi aprobată, precizând că pentru proiectele selectate şi propuse spre finanţare de FLAG Delta, pe Programul Operaţional de Pescuit 2007-2013, gradul de absorbţie a fost de 60%.
Termenul limtă pentru depunerea noului proiect este 3 septembrie 2016, cu o finanţare de aproximativ 10 milioane de euro.
Zi de doliu naţional, astăzi, în memoria Reginei Ana. Sicriul cu trupul neînsufleţit, aflat acum în Sala Tronului, va fi scos în piaţeta din faţa Palatului, unde, dimineaţă este programată o ceremonie religioasă.
Cortegiul funerar va pleca apoi spre Curtea de Argeş, la început cu viteză redusă până la Arcul de Triumf, după care cu viteză normală până la destinaţie. Ana de România va fi înmormântată în noua catedrală. Vor asista la funeralii membri ai unor familii regale din Europa, nu şi Regele Mihai, căruia medicii i-au recomandat să rămână în Elveţia, din motive de sănătate.
Comisia Europeană a lansat o competiţie menită să promoveze viitorii inovatori de top ai continentului precum şi realizările lor.
În cursul acestei luni toţi cei interesaţi îşi vor putea vota favoriţii dintre cei 40 de semifinalişti selectaţi dintre dezvoltatorii unor inovaţii digitale finanţate din fonduri europene.
Cei 40 de candidaţi la premiul Radarul Inovării 2016 au fost selectaţi prin aplicaţia cu acelaşi nume a Comisiei Europene, capabilă să identifice inovaţiile cu potenţialul cel mai ridicat.
Proiectele nominalizate pentru premiu sunt grupate pe patru categorii:
-Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor pentru societate,
-Excelenţă în ştiinţă,
-Tehnologii industriale şi generice, respectiv
-Orizont 2020 – excelenţă în inovare.
România are un reprezentant în prima categorie. Este vorba de Set Mobile Srl cu platforma SmarterWater, pe care ne-o prezintă directorul firmei, Luigi Căldăraru:
„Platforma SmartWater oferă servicii informatice dedicate companiilor de distribuţie a apei şi consumatorilor abonaţi la serviciile acestor companii. Platforma integrează funcţionalităţi de procesare a datelor privind consumul de apă pornind de la fişierele de date pe care companiile ni le pun la dispoziţie. Identificăm modele de consum ale utilizatorilor considerând criterii precum nivelul lor social, respectiv tipologiile de gospodării în care utilizatorii funcţionează, ca număr de camere, suprafaţă, utilităţi precum prezenţa unei grădini, a unei piscine şi a altor factori care conduc la un consum de un anumit nivel al apei, criterii precum localizarea geografică a utilizatorilor în cadrul unui oraş şi plecând de la aceste informaţii propunem modele de previziune a consumului pentru perioadele următoare. Se propune o integrare software a platformei SmarterWater cu infrastructura IT a companiei de apă, care transmite datele de consum ale utilizatorilor ce au decis să subscrie, date pe care platforma le procesează şi le prezintă sub formă de grafice de consum pe luni, săptămâni, zile şi chiar ore”
Set Mobile a pus la punct aplicaţia corespunzătoare şi pentru smartphone-uri.
SmarterWater oferă în primul rând o posibilitate de control şi de reducere a costurilor operative pentru compania de apă şi o posibilitate de conştientizare a utilizatorilor asupra impactului pe care consumul de apă îl are asupra mediului ambiant.
Proiectul a fost finanţat în cadrul celui de-al şaptelea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică. Experienţa lucrului la un astfel de proiect cu finanţare europeană a fost una deosebită – ne spune directorul firmei Set Mobile:
„Ne-a pus în contact cu o serie de parteneri din UE aflaţi pe nivele superioare nouă în ceea ce priveşte activitatea de cercetare şi dezvoltare. Vorbim de universităţi, institute de cercetare din Italia, Elveţia, Germania şi Spania, iar în acest mediu noi am fost capabili să-nvăţăm modele noi de business, tehnologice şi de marketing”.
În urma votului public pentru Premiul Radarul Inovării vor fi desemnate câte 4 proiecte respectiv colective finaliste din fiecare categorie, urmând ca ele să-şi prezinte planurile de abordare a pieţei în faţa unui juriu de experţi la evenimentul special, care va avea loc în data de 26 septembrie în capitala slovacă.
Juriul va desemna câte un câştigător din fiecare categorie precum şi un câştigător suprem.
Uniunea Europeană va investi 187,5 milioane de euro în conducta de gaze Balticconnector între Estonia și Finlanda, se anunță pe site-ul Comisiei Europene.
In urma cu un an, comisarul Canete spunea: am văzut că energia se poate transforma dintr-o unealtă comercială, într-o armă politică, ca în cazul Ucrainei şi suntem foarte vulnerabili. De aceea…
Va trebui să avem rețelele, gazoductele cele mai potrivite pentru securitatea livrarilor.
Conducta Balticconnector trebuie să pună capăt izolării Finlandei pe piața gazelor și va contribui la dezvoltarea pieței de gaze naturale din regiunea Mării Baltice. În plus, va asigura aprovizionarea cu gaze naturale în întreaga regiune baltică.
Sprijinul financiar al UE este de 75% din finanțarea necesară pentru construirea conductei, care va fi realizata în colaborare de Finlanda și Estonia.
Conducta urmează să fie operațională înainte de decembrie 2019.
„Diversificarea surselor de energie, a rutelor și a piețelor de energie – reprezintă baza Uniunii Energiei. Comisia Europeană a început cu gazoductul GIPL între Polonia și Lituania, iar acum continuă să sprijine Balticconnector. Promovarea acestor proiecte va pune capăt izolării Europei de Nord-Est pe piata gazelor și va dezvolta întreaga piața a energiei din zona baltică.. , „- a declarat Miguel Arias Cañete, comisarul european privind schimbările climatice și energia
Microîntreprinderile din Regiunea Centru care doresc să își dezvolte afacerile pot obține finanțare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 .
De la sfârșitul lunii iulie se pot depune spre finanţare proiecte pe Axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii” – Apelul de proiecte 2.1.A. – Microîntreprinderi.
Este un apel foarte important, pentru că este primul dintre cele care dau bani microîntreprinderilor.
Dan Popa, director al Direcției Organism Intermediar în cadrul ADR Centru, a precizat că finanțarea totală alocată regiunii pe această măsură este de 32 de milioane de euro, iar o microîntreprindere poate beneficia de o finanțare nerambursabilă de până la 200.000 de euro cu un procent de 10% din partea beneficiarilor.
Solicitarea finanțării se face exclusiv online, ceea ce îi va scuti pe solicitanți de calvarul documentelor scrise.
„Depunerea online a cererilor de finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea microintreprinderilora început cu data de 27 iulie 2016, prin sistem electronic MySMIS, și va fi deschisă timp de 6 luni, respectiv până la 27 ianuarie 2017, ora 12.00. În cadrul acestei priorități de finanțare nerambursabilă de tip competitiv, un solicitant, respectiv o microintreprindere, poate depune o singură cerere de finanțare, iar în cazul respingerii aceasta nu se mai poate re-depune.”
Dan Popa a mai precizat că față de perioada 2007-2013, a fost exclusă sănătatea de la finanțare, dar în rest au rămas aceleași coduri CAEN ca și în exercițiul financiar trecut, care vor putea beneficia de finanțare nerambursabilă.
Pentru acest apel de proiecte pot solicita finanțare societățile comerciale și cooperative care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, așadar firme din Regiunea Centru care au maximum 9 angajati.
Pot primi finanțare investițiile sau activitățile care se referă la construirea, modernizarea și extinderea spațiilor de producție sau prestare a serviciilor, la dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.
Valoarea minimă eligibilă a unui proiect este 25.000 de euro, iar valoarea maximă a finanțării nerambursabile solicitate trebuie să respecte normele de acordare a ajutorului de minimis.
Prin urmare se finanțează maximum 200.000 de euro, echivalent în lei, cu o participare de 10% din partea beneficiarului.
Pentru cei interesați, ADR Centru a editat un document cumulativ cu cele mai frecvente întrebări și răspunsurileaferente. Ghidul specific și celelalte anexe pentru Prioritatea de Investiții 2.1 “Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” a POR 2014-2020 poate fi consultat pe pagina de internet gestionată de ADR Centru – www.regio-adrcentru.ro.
Decizia de a anula amenzile date Spaniei și Portugaliei pentru deficit bugetar excesiv, luată de Consiliul ECOFIN, a fost salutată de Comisia Europeană.
Aceasta, de altfel, făcuse recomandări în acest sens, încă din luna iulie, bazându-se pe faptul că ambele țări au depus eforturi în ultimii ani, au implementat reforme structurale și și-au consolidat finanțele publice.
Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, spunea atunci că nu prin pedepse vor fi rezolvate problemele celor două state:
Chiar și sancțiuni simbolice nu ar corecta trecutul și nu ar fi înțelese, cred, de oamenii care au făcut sacrificii enorme în ultimii ani. Și nu am stabilit că abordarea punitivă este cea mai potrivită într-un moment în care oamenii sunt sceptici în Europa.
Deficitul public al Spaniei era, în 2015, de 5,1% din PIB, iar cel al Portugaliei de 4,4% din PIB, ambele depășind plafonul de 3% din PIB, prevăzut de Pactul de stabilitate și dezvoltare .
Hotărârea de ieri a Consiliului respectă întocmai recomandările Comisiei Europene și stabilește noi termene limită pentru atingerea țintelor fiscale.
Astfel, Spania trebuie să-și reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2018, în vreme ce Portugalia are ca țintă atingerea a 2,5% din PIB până la sfârșitul anului viitor.
Până pe 15 octombrie, cele două state vor prezenta un raport privind planul de reducere a deficitului la nivelul cerut de UE.
Sezon estival în desfășurare nu numai pentru români, ci pentru mulți cetățeni ai Uniunii Europene. Odată cu vacanța, vin și deplasările în diferite zone turistice din spațiul comunitar. Pentru o cât mai frumoasă experiență, orice deplasare în calitate de pasager înseamnă obligații, dar și drepturi.
În ce măsură sunt acestea din urmă cunoscute și cum instituțiile europene pot veni în sprijinul pasagerilor europeni, aflăm de la doamna Laura Pascu, purtător de cuvânt în cadrul Centrului European al Consumatorilor, instituție cu sediul la București.
Așadar, își cunosc cetățenii europeni, în calitate de pasageri, drepturile?
De opt ani, de când lucrăm în acest Centru European al Consumatorilor, aș putea să spune că, de la an la an, cetățenii își cunosc tot mai bine drepturile. Nu pot spune că 100% dintre ei își cunosc drepturile, dar, față de acum 8 ani, când erau 2-3% care își știau drepturile, anul acesta, în urma unui sondaj, am descoperit că peste 40% își cunosc drepturile.
Care sunt aceste drepturi?
Orice cetățean european are dreptul de a fi informat, are dreptul la asistență, are dreptul la rambursare sau redirecționare și are dreptul la compensații. Acestea sunt cele mai importante drepturi pe care le avem în calitate de cetățeni europeni.
Prin prisma experienței celor opt ani de funcționare a Centrului European al Consumatorilor cu sediul la București, ne puteți spune care sunt drepturile cel mai des încălcate, atunci când vorbim de pasageri?
Când mă gândesc ce cazuri am avut și am avut sute, aș putea spune că e vorba de dreptul la compensații. De cele mai multe ori, atunci când călătorim, ni se dau banii înapoi în cazul în care avem dreptul la asta, ne redirecționează către un alt zbor pentru a putea ajunge, dar dreptul la compensații, de cele mai multe ori, este încălcat. Prin asta, mă gândesc la compensația în bani. Atunci când e refuzată îmbarcarea sau zborul e anulat sau se ajunge la destinație cu o întârziere de trei ore sau mai mare, putem cere compensații undeva între 250 până la 600 de euro per pasager, în funcție de distanța zborului. Sumele acestea nu prea se dau înapoi și atunci oamenii ajung la Centrul European al Consumatorilor; pentru că știu că au dreptul la compensații, ne întreabă ce pot face, iar noi îi ajutăm să-și recupereze acești bani.
Există și o aplicație care să vină în sprijinul pasagerilor.
Există aplicația Eccnet Travel. Se poate descărca pe telefon atunci când suntem conectați la internet, însă ea poate fi folosită offline. Nu avem nevoie de roaming, nu avem nevoie de internet ca să o putem folosi. Este toată informația acolo. În această aplicație ni se spune exact, pas cu pas, ce avem de făcut. Este în 25 de limbi europene, astfel încât, chiar dacă nu știm limba țării în care ne aflăm, putem să arătăm pe aplicație către agentul economic răspunsul în limba lui, ca el să înțeleagă; putem să aflăm mai multe informații ce trebuie să facem, cui trebuie să ne adresăm, unde să ne ducem în aeropeort să reclamăm problema, putem să luăm legătura direct cu ambasadele, cu consulatele și, la fel, cu Centrul European al Consumatorilor din fiecare țară în care ne aflăm.
Criza refugiaţilor constituie probabil una dintre principalele provocări cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană şi care a scos la iveală o altă problemă extrem de gravă – lipsa locurilor de muncă.
Prin urmare, pe lângă eforturile pentru consolidarea frontierelor, căutarea şi salvarea migranţilor, trebuie găsite şi modalităţi rapide de integrare a refugiaţilor. Europarlamentarul român Maria Grapini spune însă că este nevoie de fonduri suplimentare, mai ales că prin intermediul unor politici sociale potrivite, refugiaţii pot deveni productivi şi utili pentru ţara gazdă.
Nu vom putea face locuri de muncă mai multe ca să încapă și refugiații, având în vedere că există o nevoie de locuri de muncă și acum fără refugiați, dacă nu vom aloca bani pe deoparte pentru industrializarea pentru crearea de locuri de muncă pentru că nu poți să dai dispoziție să apară un loc de muncă. Locul de muncă trebuie creat și un loc de muncă costă și o spun ca un fost întreprinzător. Ştiu ce înseamnă să creezi un loc de muncă. Trebuie sprijinite întreprinderile mici și mijlocii, trebuie sprijinită cercetarea si inovarea altfel nu o să avem locuri de muncă și mai ales locuri de muncă sustenabile. E vorba de un loc de muncă care să reziste în timp pentru că dacă îl fac acum și în jumătate de an dispare este o cheltuială, dacă îl fac acum și durează zeci de ani este o investiție. Deci diferența dintre cheltuială şi investiție trebuie foarte bine înțeleasă.
Integrarea nu este o sarcină uşoară. În primul rând, deoarece toţi migranţii îşi părăsesc forţat ţara, având adeseori probleme grave de sănătate şi suferind din cauza stresului. Reunificarea familiei reprezintă un alt aspect esenţial al integrării în ţările-gazdă, se arată într-un raport adoptat recent de Parlamentul European. Integrarea cu succes necesită și accesul la cursuri de limbă și educaţie, spune Maria Grapini.
Un lucru bun cu acest raport este că cheltuiala pe care o face un stat membru pentru integrarea refugiaților se scade din calculul unui indicator extrem de important și presant adică deficitul bugetar. Deci țara membră care cheltuiește pentru asimilarea și integrarea în piața munci a refugiaților, acea cheltuială nu se ia în calcul când se calculează de către comisie deficitul bugetar. Așadar există și această facilitate și este corectă. Defapt nu este o facilitate, este un lucru corect pentru că este o sarcină suplimentară a statului membru faţă de ceea ce își proiectase ca buget, ca și deficit bugetar.
Maria Grapini a mai spus că nu este normal ca oamenii să se simtă ameninţaţi de sosirea refugiaţilor. Aceştia văd în ei un potenţial pericol întrucât 24 % din populația totală a Uniunii Europene se confruntă cu riscul de sărăcie și de excludere socială.
Peste 21 de oameni si-au pierdut viata, iar alti 100 au fost raniti.
Precipitaţiile masive au antrenat inundaţii şi alunecări de teren la periferia capitalei. Vicepremierul Macedoniei a calificat dezastrul drept „o catastrofă fără precedent”.
Starea de urgență a fost prelungită pentru 15 zile, în regiunile Skopje și Tetovo, în nord-vest.
Într-un mesaj difuzat ieri, Uniunea Europeană a transmis „sincere condoleanțe” familiilor victimelor și s-a declarat dispusă „să ajute autoritățile macedonene” pentru a face față consecințelor inundațiilor.
Uniunea Europeană este gata să sprijine țara în aceste momente de cumpănă…Întâi, guvernul Macedoniei trebuie să adreseze o cerere de activare a mecanismului de protecție civilă.Acesta poate fi declanșat de un stat membru sau din afara Uniunii, dacă este depășit într-o situație de criză; atunci, Comisia Europeană coordonează acțiunile de voluntariat ale statelor participante și poate cofinanța transportul articolelor de ajutorare și al experților către țara respectivă. Pot fi ajutoare constând în echipe șiechipamente, adăposturi, provizii sanitare și alte provizii esențiale și de expertiză. a declarat purtătorul adjunct de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva
Meteorologii nu au deloc vești bune. Au anunțat că ploile și vântul puternic vor continua și în zilele urmatoare.
Antitrust: Comisia acceptă angajamente companiile de transport maritim containerizat privind transparența prețurilor
Foto: epa04524405 EU Commissioner for Competition Margrethe Vestager gives a press statement at European Commission headquarters in Brussels, Belgium, 11 December 2014. The Commission is reportedly fining envelope producers over 19 million euros in cartel settlement. EPA/JULIEN WARNAND
Transportul mărfurilor către și dinspre Europa este esențial pentru economia europeană. De aceea, transparența prețurilor pentru aceste servicii de transport maritim și evoluția previzibilă a costurilor sunt foarte importante pentru companiile europene care importă sau exportă mărfuri și, implicit, pentru consumatorii finali.
Din această perspectivă, Comisia a acceptat angajamentele companiilor de transport maritim containerizat privind transparența prețurilor și a dat un caracter obligatoriu acestor anngajamente, pentru a nu permite înțelegerile de tip cartel care încalcă politica antitrust a Uniunii Europene.
Acordul vine după ce, recent, 14 mari companii internationale, care asigură linii de navigaţie cu portcontainere, şi-au anunţat, intenţia de a majora, în viitorul apropiat, tarifele de transport. Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager, spune că angajamentele oferite de cei 14 transportatori vor face ca prețurile pentru aceste servicii să fie transparente și vor spori concurența. În urma intervenţiei Comisiei Europene, transportatorii s-au angajat ca informaţiile privind schimbările de preţuri să conțină toate detaliile necesare clienţilor. Astfel, acordul realizat este obligatoriu pentru transportatori şi va fi testat timp de trei ani.
Transportul maritim reprezintă, ca importanţă, cel de al doilea mod de transport în Uniunea Europeană, mărfurile fiind importate și exportate, în cea mai mare parte, pe căile rutiere.
La câteva zile după acordul cu transportatorii maritimi, Comisia Europeană a anunțat cea mai mare amendă pe care a aplicat-o vreodata: 2,93 miliarde dolari către patru producători de camioane care timp de 14 ani s-au înțeles asupra prețurilor de vanzare.
Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager: „Obiectivul nostru este acela de a se asigura că există concurență loială, inovare și o mai bună utilizare a resurselor în beneficiul consumatorilor. Decizia noastră este importantă pentru menținerea unei concurențe reale în Europa. Faptul că acești producători au participat la o înțelegere este o încălcare clară a normelor UE în domeniul concurenței. Lupta împotriva cartelurilor va rămâne una dintre prioritățile noastre principale.
Când calculăm amenzile există mai mulți factori pe care îi luăm în considerare: în primul rând, durata înțelegerii și cât de mult este afectată piața, pe toate componentele sale. Aici, vorbim despre o piață foarte importantă, cu o valoare ridicată și o cifră de afaceri globală a întreprinderilor.”
Pe drumurile din UE circula 30 de milioane de camioane care transporta trei sferturi dintre marfurile tranzactionate pe uscat.
Comisia Europeană a prezentat o „Listă de acţiuni pentru a promova egalitatea LGBTI” pentru perioada 2016 -2019 în vederea combaterii discriminării în rândul acestor persoane. Aceasta include activităţi de comunicare şi de sensibilizare pentru a îmbunătăţi acceptarea socială a acestui grup.
Lista Comisiei de acţiuni este susţinută de Consiliul care a adoptat concluziile privind egalitatea persoanelor LGBTI pentru prima dată în luna iunie anul acesta.
Comisarul european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie, Vera Jourová a precizat:
“Trebuie să combatem creşterea nivelului de discriminare şi să protejăm drepturile grupurilor mai vulnerabile în societate. Campania noastră ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea echităţii, acceptarea socială şi drepturi egale pentru persoanele LGBTI în Europa şi va implica părţile interesate de la toate nivelurile.”
În conformitate cu cele mai recente date ale Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale, unul din trei oameni LGBTI au raportat ca au fost atacaţi sau ameninnţaţi cu violenţa din cauza sexualităţii lor, iar în acest context, Comisia Europeană lansează această campanie.
Discriminarea pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen nu are loc în societatea noastră, dar pentru mulţi oameni din Europa, este o realitate de zi cu zi. Europa ne arată că, indiferent cine suntem, noi toţi împărtăţim aceleaşi vise, a mai declarat Vera Jourová.
Noul comisar european susținut de Marea Britanie, sir Julian King, are ca responsabilitate strategia antiteroristă a UE, a anunțat ieri președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.
Numirea lui King în poziția de Comisar pentru securitatea Uniunii, susținută în prealabil de guvernul britanic în Consiliul European, trebuie să fie aprobată și de Parlamentul European.
Strategia de Securitate a UE a fost publicată în aprilie, la scurt timp după atacurile sângeroase din Paris și din Bruxelles.
Documentul pledează pentru cooperare în domeniul informațiilor între statele membre UE și acțiuni comune contra radicalizării și a persoanelor care revin în Europa după stagii petrecute în Siria.
Julian King, fost ambasador în Franța și în Irlanda, preia poziția de Comisar lăsată liberă, prin demisie, de Jonathan Hill, fost Comisar pentru servicii Financiare până la votul Brexit.
Portofoliul de Comisar pentru Securitatea UE este unul nou creat, iar King trebuie să determine o abordare comună a statelor membre în domeniul antiterorist.
Julian King va lucra …nu numai alături de comisarul Avramopoulos, dar si alaturi de comisarul Oettinger, de exemplu,oferind protecție pentru infrastructurile critice, luptând împotriva criminalității informatice, alături de comisarul Yurova, în strategia antiradicalizare- este un portofoliu nou…care îi va cere să lucreze alături de colegii săi în spiritul de echipă specific acestei comisii, a declarat Mina Andreeva, purtătoare adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene.
Marea Britanie este îndreptățită să dețină un reprezentant în executivul european până la ieșirea formală din blocul comunitar, procedură care poate dura până la 2 ani după activarea Articolului 50 din Tratatul UE.
Chişinăul a realizat majoritatea prevederilor incluse în Foaia de parcurs privind Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare este un document elaborat şi aprobat de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova la începutul lunii martie 2016.
Documentul reprezintă o listă consolidată de măsuri şi angajamente, ce urmau a fi implementate până pe 31 iulie, în vederea depăşirii provocărilor constatate în Concluziile Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe de la 15 februarie 2016, dar şi a îngrijorărilor constatate de partenerii de dezvoltare şi societatea civilă din Republica Moldova.
Printre priorităţi figurau măsuri de combatere a corupţiei, reformare a justiţiei, libertatea mass-media, reforma administraţiei publice şi reluarea cooperării cu FMI, sporirea transparenţei şi a condiţiilor investiţionale.
Luni, într-o conferință de presă, s-a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit 74 de puncte din cele 82 incluse în foaia de parcurs privind asocierea la UE.
Potrivit preşedintelui parlamentului, Andrian Candu, mai rămân anumite restanţe, care la insistenţa experţilor FMI au fost lăsate pentru sesiunea de toamnă a legislativului:
„Sunt acţiuni foarte importante, opt mai sunt în realizare care au caracter permanent sau care sunt încă în desfăşurare spre a fi finalizate, dar încă multe mai sunt de făcut pentru a aduce bunăstarea cetăţenilor. ”
Restanțele se referă, între altele, la pachetul de legi pentru consolidarea sistemului financiar-bancar, Codul audiovizualului și Legea integrității în serviciul public.
Respectivele proiecte de legi urmează a fi completate și dezbătute cu partenerii de dezvoltare, urmând a fi votate în sesiunea de toamnă a Parlamentului moldovean.
La rândul său, președintele Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, europarlamentarul PSD Andi Cristea este de părere că Moldova are nevoie pentru recredibilizarea sa totală la Bruxelles de o rețetă simplă: promisiunile se țin, reformele se fac, atât în sens de adoptare, cât și de implementare:
„ Trebuie spus aici că există o diferență între adoptarea legislației și implementarea ei. Pentru că lucrurile din punct de vedere ethnic par bune, dar contează foarte mult care este percepția și cum se raportează cetățenii din Republica Moldova la aceste schimbări. Pentru că schimbările de care vă vorbesc, aceste celebre reforme, nu sunt pentru UE, nu sunt pentru Bruxelles sau mai știu eu ce oficiali europeni, sunt pentru Republica Moldova, pentru cetățenii acestui stat.”
Pe de altă parte, prim-ministrul Pavel Filip a declarat că, odată cu implementarea Foii de parcurs, Republica Moldova a recâștigat încrederea partenerilor de dezvoltare, iar acest lucru oferă o perspectivă clară Republicii Moldova în dezvoltarea sa economică:
„ După cele implementate va începe finanţarea Republicii Moldova din partea UE, Băncii Mondiale, FMI şi nu în ultimul rând deblocarea împrumutului din România.”
Finanţarea Republicii Moldova din partea UE va începe, însă, doar după implementarea celor opt legi în sesiunea din toamnă a legislativului, când va fi acordată şi prima tranşă de 50 de milioane de euro din acordul dintre Chişinău şi Bucureşti.
La 26 septembrie a.c., Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova se va întruni la Bruxelles pentru a analiza stadiul implementării Acordului de Asociere.
15 milioane de euro reprezintă suma pe care Banca Europeană de Investiții a împrumutat-o unei companii din România care se ocupă cu finanțarea proiectelor din agricultură. Beneficiarii acestor bani sunt IMM-urile care implementează în această zonă planuri de mici dimensiuni.
Împrumutul reprezintă primul acord încheiat de țara noastră în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, pilonul central al Planului de investiții pentru Europa.
Lansat de Comisia Juncker cu scopul de a stimula investițiile, acesta urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde de euro în investiții private și publice în decurs de trei ani.
Importanța programului a fost amintită recent chiar de inițiator, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:
Fondul european pentru investiții strategice a început să producă schimbări structurale. Până acum, investițiile europene erau dominate de un număr mic de proiecte mari și scumpe. Astăzi începem să vedem mai multe proiecte locale, mai mici și mai diverse … Fondul nostru investește în afaceri mici pentru că acestea creează noi locuri de muncă. Planul de investiții este o parte vitală a strategiei noastre de creare de locuri de muncă și dezvoltare.
Ideea a fost exprimată și de comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan care a spus, referindu-se la acordul cu România, citez: „Anunțul făcut de BEI, de a furniza finanțarea de tip capital de stat pentru IMM-urile românești din agricultură, oferă un binevenit impuls investițiilor, creării de locuri de muncă și creșterii economice în zonele rurale. Acest proiect ar trebui să funcționeze drept model de bază pentru cele similare, în așteptare, în întreaga Europă rurală”, am încheiat citatul.
Agricover Credit IFN, compania ce a primit împrumutul de 15 milioane de euro, este, în prezent, singura instituție financiară din România care finanțează exclusiv agricultorii și proiectele din acest domeniu.
Comisia Europeană a adoptat o propunere care vizează consolidarea în continuare a normelor Uniunii Europene privind combaterea spălării banilor, pentru a lupta împotriva finanțării terorismului și pentru a spori transparența cu privire la proprietarii reali ai companiilor și ai fondurilor fictive.
Modificările propuse vizează noile mijloace de finanțare a terorismului care vor spori transparența acțiunilor îndreptate împotriva spălării banilor și vor contribui la consolidarea luptei împotriva evaziunii fiscale.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans declara că în acest fel autoritățile naționale vor fi ajutate să identifice persoanele care își ascund averile în scopul comiterii de acțiuni criminale precum terorismul.
Statele membre vor putea să obțină și să facă schimb de informații esențiale cu privire la adevărații proprietari ai companiilor sau ai fondurilor cu valoare fictivă, la persoanele care efectuează tranzacții în monede virtuale și la persoanele care utilizează carduri preplătite.
Publicarea informațiilor referitoare la persoanele care se află în spatele companiilor și al fondurilor fiduciare ar trebui, de asemenea, să acționeze ca un puternic factor de descurajare a potențialilor evazioniști fiscali.
Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat că actualizarea acestor privind combaterea spălării banilor va împiedica apariția oricăror lacune în Europa de care ar putea profita teroriștii, infractorii sau orice persoană care încearcă să utilizeze în mod abuziv normele fiscale pentru a-și finanța propriile activități.
„Am luat o serie de decizii în ceea ce privește lupta împotriva spălarii banilor, evaziunii fiscale și finanțării terorismului. Am adoptat o propunere care prevede norme mai stricte în aceste domenii. Dezvăluirile Panama Papers și recentele atacuri teroriste în Uniunea Europenă relevă faptul că atât spălarea banilor cât și finanțarea terorismului reprezintă două provocări cărora trebuie să le facem față împreună. Aceasta este o zonă în care o mai bună cooperare pentru combaterea acestor aspecte va face diferența. Sprijinim statele membre pentru că un raspuns comun al Uniunii Europene in eceste domenii este crucial.”
Această propunere a Comisiei este prima inițiativă de punere în aplicare a Planului de acțiune din februarie 2016 pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului și se înscrie, de asemenea, într-o acțiune mai amplă prin care se urmărește sporirea transparenței fiscale și combaterea practicilor fiscale abuzive.
Acest pachet stabilește standarde înalte pentru prevenirea spălării banilor, cum ar fi cerința ca statele membre să înființeze registre naționale de evidență a beneficiarilor reali ai companiilor și ai unor fonduri fiduciare. Statele membre s-au angajat să implementeze pachetul mai rapid decât se planificase inițial, până la sfârșitul anului 2016.
În cadrul eforturilor de promovare a limbii, culturii și civilizației române, Primăria din Slatina, Ucraina, înfiinţează un Centru de Informare al României, o unitate de informare, promovare şi predare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, inclusiv cele derivate din statutul României ca stat membru al Uniunii Europene. Noua instituţie va fi realizată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al României, ne-a informat Eleonora Moldovan, Consulul General al României de la Cernăuţi.
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, prin comisia de învâţământ a organizat în data de 9 mai 2016, la sala de festivităţi „Remus Opreanu” a Prefecturii, a patra ediţie a Galei „Premiem valoarea, recunoaştem excelenţa!”.
În cadrul manifestării au fost premiaţi 150 de olimpici de etnie tătară şi turcă din judeţul Constanţa care au obţinut rezultate de excepţie la olimpiadele şcolare naţionale, faza judeţeană, în anul şcolar 2015 – 2016. Odată cu trecerea anilor această gală s-a dovedit a fi un succes. Numărul copiilor foarte buni la învățătură, cu rezultate deosebite la concursuri județene și naționale, a crescut aproape de 150. Deși pentru unii elevi școala nu este semnificativă, pentru sute de copii de etnie turco-tătară, a învăța este prioritate.
An de an UDTTMR premiază aceşti elevi cu diplome, în semn de recunoaștere a muncii și rezultatelor obținute, dar și cu un loc în tabere programate în perioada vacanței de vară. Astfel, acțunile Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani, reprezintă un adevărat stimulent care să îi motiveze pe elevi să se autodepășească și să devină din ce în ce mai bine pregătiți.
În deschiderea acţiunii, Preşedintele UDTTMR, ing.Gelil Eserghep, a declarat :” În acest an, numărul premianţilor de etnie turco-tătară a crescut. Mă bucur că tinerii noştri sprijiniţi de familiile lor au obţinut aceste rezultate, meritul nostru al uniunii este minor în acest sens. Noi nu facem decât să luăm act de munca voastră, a copiilor şi a celor care sunt în spatele lor”. a declarat preşedintele UDTTMR, în continuare Preşedintele UDTTMR a făcut şi un apel către toţi copiii pentru a se alătura activităţilor uniunii, dar să participe şi la cursurile de limba tătară din cadrul şcolii comunitare şi să vină la orele de pregătire a formaţiei de dansuri.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
