CE a înaintat propunerea de a înfiinţa Corpul de pază europeană a frontierelor şi coastelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iunie 2016, 10:30

Comisia Europeană propune constituirea unei paze europene de frontieră şi de coastă,  concepută pentru a răspunde noilor provocări şi realităţi politice cu care se confruntă UE, atât în ceea ce privește migraţia, cât şi securitatea internă.

Paza europeană de frontieră şi de coastă va fi compusă din Agenţia pentru Pază Europeană de Frontieră şi de Coastă şi din autorităţile naţionale şi pazele de coastă responsabile.

Înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a frontierelor UE ar permite echipelor suplimentare de pază de frontieră să fie dislocate rapid către ţările europene ale căror frontiere externe se află sub presiune. Autoritățile naţionale ar gestiona în continuare frontierele lor de bază, dar ar putea solicita ajutor de la noua agenţie într-o situatie de criză.

Comisia Europeana a afirmat în mai multe rânduri că trebuie consolidat în mod semnificativ Frontex şi transformat într-un sistem european de pază a frontierelor și a coastelor pe deplin funcţional, a declarant Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene:

“Riscurile curente de securitate, ilustrate în chip tragic de evenimentele de la Paris, dau un caracter stringent acestor măsuri. Agenţia nou înfiinţată va avea capacitatea de a disloca echipament şi cel putin 1500 de grăniceri provenind din statele membre.”

Deputaţii europeni au aprobat propunerea Comisiei pentru o agenţie mai eficientă în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE la frontierele sale, cu scopul de a păstra libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen, precum şi creşterea transparenţei şi responsabilităţii Parlamentului European, respectând în acelaşi timp suveranitatea statelor membre Uniunii Europene.

Consiliul Competitivitate al UE a evaluat realizările Celui de-al Șaptelea Program Cadru pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iunie 2016, 10:30

Consiliul Competitivitate întrunit la sfârşitul săptămânii trecute a luat decizii importante pentru maximizarea impactului cercetării şi inovării asupra economiei şi a societăţii în ansamblul ei. S-a reafirmat nevoia şi efectele pozitive ale investiţiilor în cunoaştere.

După cum a subliniat Sander Dekker, secretar de stat pentru educaţie, cultură şi ştiinţă al guvernului olandez, evaluarea Celui de-al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică a demonstrat că fiecare euro investit în cercetare a generat rezultate în valoare de 11 euro prin inovaţii, tehnologii sau produse noi.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă:

PC7 a generat peste 170.000 de publicaţii care la rândul lor au stat la baza a 1700 de patente. Sub aspectul rezultatelor economice se estimează o creştere anuală în jur de 20 de miliarde de euro pe un interval de 25 de ani.

De program au beneficiat în aceeaşi măsură societatea şi cetăţenii, PC7 întrunind proiecte cu un larg spectru de tematici: de la tratarea diabetului şi a bolii Alzheimer până la robotică sau energiile regenerabile.”

În cadrul Consiliului Competitivitate a existat un consens deplin privind necesitatea unor reglementări mai deschise, mai prietenoase ca şi precondiţie a inovării. În această idee s-au lansat aşa-zisele Pacturi pentru Inovare. Acestea sintetizează modul în care am vrea să funcţioneze Europa: culegând şi diseminând cele mai bune practici în beneficiul tuturor – sublinia comisarul Carlos Moedas.

„Vom persevera cu ideea Consiliului Inovare. Am început să clădim această concepţie de jos în sus, lansând un apel pentru sugestii pe tot cuprinsul Europei. Am fost surprinşi în mod plăcut de receptivitatea şi angajamentul tuturor părţilor implicate. Ne-au parvenit peste o mie de idei şi mai bine de o sută de documentaţii complete referitor la ceea ce s-ar dori ca acest Consiliu Inovare să fie.”

La finalul unei dezbateri privind subiectul fierbinte al ştiinţei deschise, s-a căzut de acord asupra deciziei ca din 2020 toate publicaţiile ştiinţifice să devină accesibile în mod liber. La ora actuală rezultatele cercetărilor finanţate din bani publici nu sunt accesibile persoanelor din afara universităţilor. Din această cauză profesori, medici sau antreprenori sunt lipsiţi de informaţii preţioase, care ar putea fi absolut esenţiale în munca lor, iar universităţile la rândul lor trebuie să investească sume substanţiale în abonamente. Ştiinţa deschisă înlătură barierele din jurul instituţiilor de învăţământ superior, asigurând beneficii maxime societăţii de pe urma rezultatelor cercetării – sintetiza conceptul secretarul de stat Sander Dekke.

Cum evită tinetii să devină vulnerabili la tendințele de radicalizare

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 mai 2016, 10:40

Munca, sportul, activitatile culturale sau de voluntariat sunt cateva modalitati care ii pot ajuta pe tineri sa evite sa devina vulnerabili la tendintele de radicalizare.

Comisarul european pentru educatie, cultura, tineret si sport, Tibor Navracsics considera ca educatia este esentiala pentru prevenirea radicalizarii si considera ca organizatiile si actiunile de voluntariat au un rol crucial in combaterea manifestarilor extremiste.

Familia, scoala, liderii locali sau religiosi sunt cei mai potriviti formatori de opinie care ii pot stimula pe tineri sa dezvolte o gandire critica, mai spune Tibor Navracsics.

Si presedintele Forumului European pentru Tineret, Johanna Nyman impartaseste aceeasi opinie, trebuie sa ne asiguram ca sistemul educational este unul de calitate iar tinerii sa simta ca apartin societatii

“Un subiect care este foarte discutat chiar acum, la forumul european pentru tineret, credem ca este extrem de important sa ne asiguram ca toti tinerii au posibilitati, au acces la drepturile lor, acesta este unul din cele mai sigure mijloace pentru a combate radicalizarea. Nu ne dorim ca oamenii tineri sa fie stigmatizati, sa fie considerati o povara pentru societate, o posibila amenintare ci sa vedem in schimb posibilitatile, resursa pe care o reprezentam efectiv”

Marea Britanie va decide prin referendum viitorul relaţiei cu Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 mai 2016, 10:30

A rămas mai puţin de o lună până când cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord vor decide dacă rămân sau dacă doresc să părăsească Uniunea Europeană. Rezultatul referendumului de la 23 iunie va fi, cu siguranţă, unul strâns şi va influenţa viitorul Uniunii europene.

Dezbaterea organizată pe platforma Euranet Plus a oferit posibilitatea unui schimb de idei şi o frescă a unei realităţi mult mai nunaţată. Efectele unei retrageri a Marii Britanii anunţă consecinţe pentru statele membre dar şi repercusiuni economice, sociale inclusiv în regiunile engleze. O analiză a opiniilor exprimate de jurnaliştii participanţi la dezbateare arată că în cazul unui „Brexit” toate ţările membre vor resimţi decizia englezilor atât în planul relaţiilor economice cât şi în cel al pieţei muncii ori al legislaţiei.

Întrebată dacă se teme de o retragere a Marii Britanii din Uniune, Mercedes Bresso, membră a Parlamentului European, a Comisiei Mixte pt. Spatiul Economic European a evaluat situaţia actuală. Înregistrarea a fost realizată de Florin Orban de la Radio România Internaţional.

Sincer, din ce în ce mai puţin mă tem de Brexit. La început îmi era frică. Cred că ar fi o mare greşeală pentru ei. Cred că ar fi o mare greşeală dar şi o problemă pentru Uniunea Europeană. Acum sunt interesată să văd dacă vor fi într-adevăr 60% cei care vor spune „Nu”, dacă majoritatea va răspunde „Remain”, pentru că 60 – 40 ar fi un rezultat bun, un rezultat limpede. În cazul în care ar fi un rezultat foarte strâns atunci şi negocierile vor fi mai dificile.

Voci din viaţa politică europeană apreciază că în urma referendumului englez s-ar putea ca şi alte state să se simtă încurajate să organizeze consultări. Parlamentarul european Mercedes Bresso.

Întrebarea se pune la nivel naţional. Nu se poate pune întrebarea la nivelul Uniunii Europene. Cetăţenii ar dori să aibă posibilitatea să se exprime asupra mersului înainte al Uniunii Europene. Cred că ar fi optim să existe un statut cvasi-federal cum este cel din Elveţia, spre exemplu. Acolo se adoptă decizii cu majoritatea cetăţenilor şi majoritatea cantoanelor garantând, deci, că fiecare canton se pronunţă . Dacă vrem să decidem viitorul Europei vom face acest lucru împreună. E corect că cetăţenii doresc să se poată pronunţa. Ei ar trebui să poată avea acest drept. Este un viitor comun şi nu în fiecare stat individual.     

În privinţa propagării efectului Brexit şi în alte state, parlamentarul european  Mercedes Bresso se referă la situaţia ţării natale, Italia.

Cred că ar fi ca-n Anglia. Un număr de cetăţeni s-ar exprima contra actualei componenţe a Uniunii Europene dar ar fi, după părearea mea, 60% din voturi împotriva ieşirii din Uniune.  Ar trebui, fireşte, să existe şi o dezbatere. E normal pentru că cetăţenii nu cunosc toate datele. Abia după ce sunt edificaţi pot vota în cunoştinţă de cauză şi cred că ar fi 60 – 40 în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană. 

Într-o scrisoare înaintată preşedintelui Cosiliului European, premierul englez şi-a structurat cerinţele în patru propuneri de reformă privind guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea şi imigraţia. Dintre acestea, ultima ar afecta România în mod particular. Britanicii cer impunerea unui mecanism de „salvgardare”, prin care migranţii ar trebui sa aştepte 4 ani, înainte sa primeasca ajutoare sociale.

Referendumul IN-OUT a fost programat de catre premierul David Cameron pentru 23 iunie 2016, când Marea Britanie va alege daca va continua drumul alaturi de UE sau se va desprinde de uniune.[

Colaborare extinsă între Radio România şi ICRT

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 mai 2016, 18:01

O delegaţie a Institutului Cubanez de Radio şi Televiziune – ICRT, condusă de Guillermo Pavón Pacheco, Vicepreşedinte al ICRT, a efectuat o vizita de lucru la Radio România în perioada 26-29 mai.

În cadrul discuţiilor avute cu Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General, ambele părţi şi-au manifestat aprecierea pentru modul în care decurge implementarea prevederilor acordului de colaborare semnat între cele două instituţii, în septembrie 2015, la Havana. Pe lângă continuarea schimbului regulat de programe, s-a decis participarea Radio România la concursul de programe radiofonice care se va desfăşura în cadrul Convenţiei de Radio şi Televiziune pe care ICRT o va organiza anul viitor, precum şi efectuarea unui schimb de specialişti din domeniul muzical.

Pe parcursul vizitei la Radio România, delegaţia ICRT a vizitat Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, precum şi Camera Ştirilor şi Agenţia RADOR

Ziua Porţilor Deschise în instituţiile europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 mai 2016, 10:30

Porţile instituţiilor europene s-au deschis sâmbătă pentru a-i primi pe toţi cei care au dorit să vadă unde se iau deciziile la nivel european.

Ceremonia deschiderii festivităţilor avut loc în clădirea Comisiei Europene în prezenţa vicepreşedintelui executivului comunitar, Maroš Šefčovič, şi a comisarului pentru muncă, creştere economică şi investiţii, Jyrki Katainen.

Cei doi au vizitat standurile de informare, organizate în sediul clădirii Comisiei Europene şi au răspuns întrebărilor adresate de cetăţeni privind locurile de muncă, problema energiei şi a imigraţiei, dar a fost abordată şi tema calităţii produselor alimentare, fabricate în Uniunea Europană.

Copii şi adulţi au putut viziona, pe un ecran gigantic, în 3D, cum arată Europa Naţiunilor, dar şi a zonelor şi regiunilor din care ei provin.

În plus, reprezentanţele permanente ale statelor membre au amenajat în Parcul Leopold corturi în care au oferit celor interesaţi informaţii despre fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii.

Pe esplanada aflată între clădirea executivului comunitar şi cea a Consiliului European, artişti şi muzicanţi, din diverse state ale UE, au prezentat mini-concerte şi spectacole.

Ediţia din acest an a Zilei Porţilor Deschise în instituţiile europene s-a încheiat cu Festivalul Pâinii, prin degustarea de produse de panificaţie din întreaga Europă.

România şi-a prezentat oferta culturală, turistică şi gastronomică, în acordurile muzicii populare româneşti.

Comisia Europeană solicită României un plan de gestionare a deşeurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a transmis României, în 26 mai, un aviz motivat din cauză că nu a reușit să adopte până în prezent planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor.

Avizul motivate reprezintă o fază precontencioasă, astfel că reprezentanții Comisiei Europene (CE) nu au sesizat deocamdată Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la încălcarea normelor comunitare de către România în domeniul managementului deșeurilor.

Încă de la începutul acestei luni, cu prilejul unei vizite oficiale efectuate în județul Bistrița-Năsăud, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, atrăgea atenția că există mari probleme în managementul deșeurilor și că executivul comunitar cere României planuri pentru deşeuri:

„Este într-adevăr un domeniu în care avem întârzieri importante. 380 de milioane avem în următorii 4 ani în acest domeniu. Deocamdată, din păcate România nu îndeplinește aquis-ul comunitar privind managementul deșeurilor. 90% dinre deșeurile din România nu sunt depozitate corespunzător. Nu avem această hartă …avem banii, dar nu avem nici aici această hartă să știm unde, cât și cum să investim.”

Merită reținut că planurile de gestionare a deşeurilor şi de prevenire a generării de deşeuri constituie și o condiţie prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE.

Aceste planuri și programe au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE.

Termenul limită pentru adoptarea planurilor a fost stabilit la două luni, iar după această perioadă Comisia va duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CE atrage atenţia că România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare.

De asemenea, Bucureştiul a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje.

În urmă cu aproape două săptămâni, Corina Creţu, a avut la Bruxelles o întâlnire cu ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.

Cu acest prilej, comisarul European a recomandat finalizarea planului de acţiune în domeniul managementului deşeurilor până la finele acestui an, precizând că o eventuală suspendare a Axei prioritare 2 ,,Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” ar întârzia şi mai mult implementarea proiectelor aflate în derulare.

De asemenea, Corina Crețu a recomandat autorităţilor naţionale să evalueze lipsa de performanţă a proiectelor de mediu din perioada 2007-2013 şi să tragă concluziile necesare arătând că executivul comunitar continuă să sprijine autorităţile române, oferind consultanţă prin intermediul experţilor săi pentru îndeplinirea tuturor condiționalităților și pentru a evita suspendarea plăţilor şi lansarea procedurilor de infringement.

Noi norme de e-commerce pentru consumatori și companii

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2016, 10:30

Pentru a stimula comerţul electronic, Comisia Europeană a prezentat noi măsuri pentru consumatori şi companii. Astfel, problemele care îi împiedică pe cumpărători să se bucure pe deplin de cumpărarea și vânzarea produselor și  serviciilor on-line ar putea fi înlăturate. Există concluzia că prea mulți oameni din Europa ezită să cumpere pe internet, deoarece ei nu își cunosc drepturile sau cred că sunt greu de aplicat.

Comisarul pentru piața internă, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska: “Am constatat că lucrurile nu funcţionează aşa de simplu, cum credeam noi, iar consumatorii şi firmele nu au beneficiile pe care trebuie să le aibă. Iată un exemplu foarte simplu: nimeni dintre noi nu ar accepta să arate o carte de identitate când intră într-un magazin, ceea ce n-ar trebui făcut nici într-un magazine  online, pentru că ceea ce nu e acceptabil în lumea reală nu ar trebui să se întâmple în lumea internetului. Discriminarea clienților pe baza naţionalităţii sau a locului în care se află nu ar trebui să existe pe o piaţă europeană unică. Aşa că legislaţia va aduce mai multă certitudine juridică şi va face mai uşor de detectat abuzurile”.

Nu este vorba despre stabilirea  prețurilor, ci de a face tarife  transparente şi de a îmbunătăti  supravegherea comerțului on line, a mai spus comisarul european Elżbieta Bieńkowska.

“Reglementările propuse identifică situaţii foarte concrete care interzic discriminarea pe motive de naţionalitate, reşedinţă sau locul în care te afli. Vorbim aici de situaţii în care accesul online este blocat automat. Apoi sunt situatii  privind discriminarea serviciilor de plată. Pentru toti cei care sunt consumatori europeni condiţiile trebuie să fie la fel. În ceea ce priveşte livrările de colete transfrontaliere am observat că sunt  diferenţe uriaşe între tarifele naţionale şi cele transfrontaliere. Diferenţa medie este de la 3 până la 5 ori. Este un lucru inacceptabil şi, în acelaşi timp, o barieră foarte mare în calea comerţului, în special pentru firmele mici.”

Comisia propune o legislație care să se asigure că acei consumatori care doresc să cumpere produse și servicii online într-o altă țară din Europa, nu sunt discriminate în ceea ce privește accesul la prețuri  sau  condițiile de plată, cu excepția cazului în acest lucru este justificat în mod obiectiv din motive cum ar fi TVA.

În paralel cu adoptarea pachetului privind comerțul online, Comisia a prezentat actualizat normele UE în domeniul audiovizualului și modul de abordare a platformelor on-line.

Capitala Belgiei a fost gazda celor care luptă pentru apărarea drepturilor omului

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2016, 10:30 / actualizat: 26 mai 2016, 6:38

Cei care fac parte din rețeaua premiului Sackarov pentru libertatea de gândire, laureați și europarlamentari, s-au întâlnit la sediul Parlamentului European pentru a dezbate teme legate de apărarea drepturilor omului.

Printre subiectele abordate s-a numărat și provocarea reprezentată de internet.

Acesta este văzut ca o armă cu două tăișuri. Pe de-o parte, este esențial pentru accesul facil la informație și pentru posibilitatea pe care o oferă tuturor de a-și spune opinia, dar, pe de altă parte, este și un instrument de propagandă la îndemâna guvernelor.  Mulți dintre cei prezenți la conferință și-au exprimat îngrijorarea față de posibilitatea supravegherii populației, indiferent de țară, cu ajutorul internetului.

La întâlnirea de la sediul Parlamentului European a participat și Ensaf Haidar, soția și reprezentanta laureatului din 2015, Raif Badawi. Aflat în prezent în închisoare, acesta a fost pedepsit inclusiv prin biciuire publică pentru faptul că a militat pentru respectarea drepturilor omului și a criticat regimul saudit.

Președintele Parlamentului European, Martin Schultz, prezent la conferință, a făcut apel  pentru eliberarea lui Raif Badawi:

”Noi toți știm ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră și copiii dumneavoastră. De aceea, prin prezența dumneavoastră aici, vreau să fac din nou un apel către regele Salman al Arabiei Saudite, lucru pe care l-am făcut deseori și cer ca Raif Badawi să fie eliberat necondiționat pentru a se întoarce la familia lui.”

Premiul Sakharov pentru libertate de gândire îi recompensează anual, din 1988, pe cei care luptă pentru respectarea drepturilor omului în întreaga lume

Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2016, 10:30

Fumătorii reprezintă 26% din populația UE, scurtându-și viața cu până la 14 ani, iar aproape 94% dintre ei se apucă de fumat înainte de 25 de ani. Pentru a combate acest lucru, UE a adoptat acum doi ani o nouă directivă privind tutunul care a intrat in vigoare saptamana trecută. Scopul acestei directive este de a face fumatul mai puțin atractiv, în special în rândul tinerilor. Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează.

Care sunt aceste norme aflăm de la domnul Daniel Băcanu, coordinator Europe Direct Craiova:

Consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an în UE. Fumătorii au, de asemenea, probleme de sănătate (cancer, boli cardiovasculare și respiratorii), iar aproximativ jumătate dintre ei mor prematur (14 ani în medie).

Pentru a preveni toate acestea Comisia Europenă introduce 10 schimbări cheie pentru produsele din tutun vândute în UE.

Astfel:

1. Avertismentele de sănătate grafice cu imagini, texte şi informaţii vor acoperi 65% din ambalajul pachetelor de ţigări. Avertismentele sunt grupate în trei seturi care vor fi schimbate în fiecare an, pentru a se asigura impactul emoţional cât mai mult posibil.
2. Țigările și tutunul pentru rulat țigări cu arome caracteristice vor fi interzise pentru a-i împiedica pe tineri să se apuce de fumat.
3. Înlocuirea etichetării GNMC ( gudron, nicotină şi monoxide de carbon) cu informaţii privind substanţele conţinute de fumul de ţigară din care 70 sunt cauzatoare de cancer.
4. Anumite pachete mai mici sau mai ieftine vor fi eliminate pentru a le face inaccesibile tinerilor, iar produsele cu mesaje promoționale sau înșelătoare vor fi interzise.
5. Pentru a aduna mai multe informaţii cu privire la ingredientele conţinute în produsele din tutun şi efectele lor asupra sănătăţii şi a dependenţei, producătorii şi importatorii de produse din tutun sunt obligaţi să raporteze cu privire acestea printr-un format electronic standardizat.
6. Țigările electronice vor fi reglementate, fie ca produse medicinale ce ajută la abandonarea fumatului, fie ca produse din tutun, dar cu o concentrație de nicotină care nu trebuie să depășească 20 mg/ml.
7. Ambalajele trebuie să coţină o listă a tuturor ingredientelor conţinute de produs, informaţii cu privire la conţinutul de nicotină şi o broşură cu instrucţiuni de utilizare.
8. Producătorii de ţigări electronice trebuie să raporteze annual cu privire la volumul vânzărilor, tendinţele şi preferinţele cumpărătorilor iar Comisia Europeană va informa Parlamentul European despre acestea în raportul de punere în aplicare care urmeaza să fie elaborat după cinci ani.
9. Posibilitatea de interzicere a vânzărilor transfrontaliere la distanţă şi nu în ultimul rând
10. masuri pentru combaterea comerţului illicit.

Pe primul loc ca procent din populaţie care fumează se află Grecia cu 38 %, urmată de Bulgaria 35% şi Croaţia %. Romania ocupă locul 11 cu 27%

Are loc primul summit mondial privind acțiunile umanitare organizat vreodată

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 mai 2016, 15:00

La primul summit mondial privind acțiunile umanitare organizat vreodată, în perioada 23-24 mai, la Istanbul, accentul a fost pus pe găsirea unor modalități de a sprijini mult prea solicitatul sistem de ajutor umanitar.

În acest sens, Uniunea Europeană a anunțat măsuri concrete, printre care și alocarea unui ajutor de 5 milioane de euro pentru platforma „Educația nu poate aștepta – Un fond pentru educație în situații de urgență”. Aceasta are ca scop strângerea de fonduri în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari în primul an, vizând, la 5 ani, un număr de 75 de milioane de copii și de tineri afectați de crize care să poată beneficia de educație.

Comisarul european pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a subliniat că rezolvarea situațiilor de criză nu depinde doar de sumele acordate ca ajutor:

”Acum este timpul să reflectăm nu doar la cât de mult dăm, ci la cum dăm … Trebuie să dezvoltăm potențialul celor strămutați și al țărilor gazdă prin investirea în acces la locuri de muncă, mijloace de trai și servicii de bază.”

De altfel, o finanțare eficientă și eficace, prevenirea și încheierea crizelor și reducerea decalajului dintre activitățile umanitare și cele de dezvoltare reprezintă câteva dintre angajamentele individuale asumate de Uniunea Europeană. Totodată, aceasta urmărește realizarea unor progrese semnificative în legătură cu fiecare dintre cele cinci domenii principale de responsabilitate pentru care ONU a formulat angajamente de bază.

Comisia Europeană a publicat recomandările specifice de țară pentru 2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 mai 2016, 10:30

Potrivit documentului, Comisia Europeană are patru mari recomandări pentru România, fiecare cu mai multe subpuncte, de la consolidare fiscală si bugetară până la continuarea reformei în domeniul sănătății, educației si administrației publice.

În domeniul macroeconomic, recomandarea Comisiei se referă la evitarea abaterii, în 2016, de la obiectivul bugetar pe termen mediu și realizarea unei ajustări fiscale de 0,5% din PIB în anul 2017.

De asemenea, se recomanda consolidarea cadrului bugetar și fiscal, precum și cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor.

În domeniul social, Comisia recomanda adaptarea serviciilor furnizate de către Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă la profilul celor care își caută un loc de muncă.

De asemenea, executivul comunitar solicita adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim; egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați; combaterea abandonului școlar timpuriu și sporirea calității educației, în special în rândul populației rome.

Recomandările Comisiei includ, de asemenea, limitarea plăților informale în sistemul de sănătate și creșterea ponderii îngrijirii în regim ambulatoriu.

În privința administrației publice, în viziunea Comisiei este necesară creșterea independenței și transparenței gestionării resurselor umane si simplificarea procedurilor administrative pentru mediul de afaceri si cetățeni, precum și consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.

Alte aspecte vizate de recomandările Comisiei prevăd: îmbunătățirea accesului la servicii publice integrate, extinderea infrastructurii de bază și diversificarea economică, în special în zonele rurale, adoptarea și punerea în aplicare a planului general de transport și o mai bună prioritizare a proiectelor publice de investiții.

Recomandările specifice fiecărei țări reflectă,  eforturile pe care Comisia le depune pentru ca semestrul european pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, spunea că pachetul economic semestrial pune un accent deosebit pe reformele structurale necesare pentru a consolida redresarea economică a UE, de a reduce obstacolele din calea creșterii economice și a stimula crearea de locuri de muncă.

“Pachetul de primavară este un pas cheie în semestrul european şi serveşte drept ghid pentru toate ţarile membre în urmatoarele 12 luni. Pachetul de primăvară este încă un pas în încercarea noastră de a face semestrul European mai efficient şi include mai puţine recomandări şi o abordare mai concentrată pe elemente esenţiale. În principal am plecat de la ideea că nu putem să ne bazăm pe situaţia economică şi pe sprijin economic şi trebuie să contăm doar pe noi înşine. Trebuie să rămânem pe făgaşul cel bun, asta înseamnă să întărim eficienţa, pe calea ajustării econoomice, să ne modernizăm economia şi să atragem mai multe investiţii.“

Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă pentru perioada 2016-2017 și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.

Miniștrii UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern ai UE. Apoi, le revine statelor membre sarcina de a pune în aplicare recomandările specifice fiecărei țări, prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale, în 2016-2017

Impreuna putem determina o schimbare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 mai 2016, 10:30

Tineri cu varste intre 16 si 30 de ani din aproape 40 de tari au discutat cu europarlamentarii despre pace, democratie, participare, somaj, inovare si o Europa durabila.

Vicepresedintele Parlamentului European, Mairead McGuinness spune ca “evenimentul european pentru tineret este o buna ocazie pentru tinerii din intreaga Europa sa se intalneasca, sa vorbeasca, sa afle si sa invete unul de la celalat lucruri noi despre problemele majore cu care se confrunta societatea noastra, de la schimbarile climatice la criza refugiatilor, securitatea sau locurile de munca”.

Un alt vicepresedinte al Parlamentului European, Sylvie Guillaume considera ca “Europa se gaseste in momentul de fata la o rascruce importanta de drumuri si trebuie sa faca unor provocari mai mari ca niciodata precum criza imigratiei, cresterea curentelor nationaliste, o criza economica de durata, o posibila iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana si amenintarile teroriste. Tinerii au ocazia sa ne spuna ce fel de Europa isi doresc cu adevarat de la noi. Cu contributia lor la o democratie europeana activa vom face diferenta pe viitor”, a mai spus oficialul european.

Traficul de fiinţe umane, este și va fi un fenomen îngrijorător

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 mai 2016, 10:30

Traficul de fiinţe umane, numit și sclavia erei moderne a fost, este și va fi un fenomen îngrijorător. Potrivit primului raport al Comisiei Europene de la adoptarea directivei privind combaterea traficului de persoane, în perioada 2013-2014, au fost înregistrate aproximativ 16.000 de victime.

Coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou spune însă că probabil cifra reală este mult mai mare.

65% dintre victimele traficului de persoane au fost cetățeni ai Uniunii Europene. Cel puțin 15% erau copii, iar 76% – femei. Aceste statistici sunt în concordanță cu cifrele anterioare ale Eurostat. Noi ne temem că numărul real al victimelor traficului ar putea fi substanțial mai mare. Unii oameni spun că acesta este vârful iceberg-ului.

Traficul de copii este raportat de către statele membre ca fiind una dintre tendințele în creștere, cu aproape 2.500 de victime în 2013-2014.

Traficanții folosesc tehnologii noi pentru recrutarea victimelor, mai nou folosindu-se de criza economică și cea a migrației.

Statele membre au făcut progrese în ultimii ani pentru a pune capăt traficului de persoane,  însă există încă multe lacune, a mai afirmat coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou.

Multe victime ale traficului de persoane nu sunt încă identificate, și astfel acestea nu pot fi ajutate. Asigurarea accesului necondiționat la asistență, sprijin și protecție pentru victime rămâne în continuare o provocare pentru majoritatea statelor membre. Totodată, măsurile luate pentru a preveni crima și implicit exploatarea nu s-au dovedit a fi eficiente.

Dar noi vedem progrese, statele membre au înregistrat progrese în asigurarea accesului victimelor la drepturile lor; mai multă cooperare între autoritățile europene, naționale și locale, mai multe echipe comune de anchetă și în cele din urmă reducerea decalajului în acțiunile legislative.

Avem multe provocări, dar avem și instrumentele potrivite pentru a le rezolva.

Există cel puțin zeci de mii de persoane în Uniunea Europeană care trăiesc în condiții îngrozitoare, care sunt cumpărate și vândute la fel de simplu ca și un produs, a mai precizat coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou.

Adoptarea directivei privind combaterea traficului de ființe umane, în 2011, a fost doar un prim pas, însă acum statele membre trebuie să intensifice eforturile de a o pune în aplicare pe deplin, a concluzionat Myria Vassiliadou.

Dana Rogoz şi Dan Rădulescu joacă în piesa „Jurnalul lui Adam şi al Evei” în cimitirul Bellu

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 mai 2016, 14:30 / actualizat: 21 mai 2016, 19:19

În umbra serii de 21 mai 2016, deschidem porţile pentru dumneavoastră, ca toate celelalte muzee ale oraşului, şi cinstim cultura românească. Vă vom conduce paşii printre cele mai frumoase exponate începând cu ora 19:00 şi vă vom spune poveştile lor.
Amoruri sau trădări, tristeţi sau resemnări, victorii sau înfrângeri au rămas împietrite întru eternitate prin talentul unor mari artişti precum sculptorii Storck, Romanelli, Jalea sau Paciurea şi arhitecţi precum Mincu sau Berindey.

Monumente impozante şi statui graţioase aşteaptă în liniştea grădinii baronului Bellu să fie admirate. Muzica va va însoţi vizita până la lăsarea întunericului.

Începând cu ora 22:00 pe scenă va prinde viaţă prima poveste de dragoste a omenirii, cea a lui Adam şi a Evei. Vă invităm sa urmariti piesa „Jurnalul lui Adam şi al Evei” cu actorii Dana Rogoz şi Dan Rădulescu, în regia Lui Eugen Gyemant.
Toate acestea fac parte din a XII-a Noapte Europeană a Muzeelor, iar evenimentul din Bellu este organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.

Vom închide porţile la ora 24:00 şi vă invităm să purtaţi în suflet şi în gând amintirea povestilor din grădina lui Bellu. În această seară de sărbătoare, pelerinajul in gradina Baronului Bellu se transformă într-o celebrare a culturii şi a frumosului, a împletirii artelor, iar noi sperăm să onoraţi invitaţia de a ne trece pragul!

Va invitam sa urmariti evenimentul pe Facebook pentru mai multe informatii , accesand linkul de mai jos:
https://www.facebook.com/events/1620160198276042/

INTAREA LIBERA

Festivalul filmului European poposeşte în acest weekend la Cluj

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 mai 2016, 10:30

După Bucureşti şi Baia-Mare, Festivalul filmului European poposeşte în acest weekend la Cluj. Ediţia este una aniversară: se-mplinesc două decenii de la debutul acestei manifestări anuale, născut ca proiect al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi preluat din 2007 de Institutul Cultural Român.

Cinematografia europeană aniversează şi ea. Un sfert de secol de existenţă a programului MEDIA

Festivalului Filmului European va demara la Cluj cu o proiecţie din cadrul secţiunii speciale Shakespeare 400, şi anume Maxine Peak as Hamlet, în regia lui Margaret Williams.

Cinefilii clujeni vor mai putea viziona în această secţiune dedicată aniversării a 400 de ani de la moartea marelui dramaturg englez, filmul lui Derek Jarman, intitulat Conversaţia angelică.

Laureata premiului LUX pe 2015, Mustang, drama regizorului Deniz Gamze Ergüven va figura în programul celei de-a treia zile a festivalului.

Fiul lui Saul, actualmente probabil cea mai cunoscută şi populară peliculă europeană pe plan local, distinsă cu premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, avându-l printre protagonişti pe actorul Teatrului Maghiar de Stat Molnár Levente, nu figurează în oferta clujeană a festivalului, probabil pentru că rulează aproape constant de la premiera sa din martie.

Filmul regizorului Nemes Jeles László este una din marile realizări ale cinematografiei europene, finanţată prin MEDIA, program care împlinește în acest an un sfert de secol de existenţă. Din 1991, anul demarării, acest program a investit aproape 2,5 miliarde de euro în creativitatea europeană şi cultivarea diversităţii culturale.

Andrus Ansip, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil cu piaţa unică digitală:

“În acest sfert de secol MEDIA a contribuit la formarea a mai mult de 20.000 de producători, regizori şi scenarişti. Finanţarea este vitală pentru crearea unor filme sau opere audio-vizuale de calitate. Programul MEDIA a oferit în toţi aceşti ani suportul financiar pentru realizarea a mai bine de 2000 de filme şi seriale de televiziune europene, precum şi a altor proiecte. MEDIA se mândreşte cu faptul că reuşeşte să popularizeze industrii cinematografice din ţări mai mici pe propriile pieţe şi peste hotare. Să nu uităm de recentul exemplu al peliculei Fiul lui Saul, câştigătoare a Oscarului pentru cel mai bun film străin!”

Din 1991 şi până acum un total de 40 de filme artistice cofinanţate prin programul MEDIA au fost distinse cu Palme d’Or, sau premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de la Cannes.

Succesul nu se limitează la Europa. Ultimele patru Oscaruri pentru cele mai bune filme străine au fost câştigate de pelicule europene realizate cu sprijinul MEDIA: Amour, La Grande Bellezza, Ida şi Fiul lui Saul.

În acest an 11 filme cofinanţate prin acest program au primit în total 18 nominalizări la diverse categorii ale premiilor Oscar.

În exerciţiul financiar 2014-2020 mai mult de jumătate din resursele alocate programului Europa Creativă, adică în jur de 818 milioane de euro revin subprogramului MEDIA.

Conectivitatea rutieră în centrul ţării se îmbunătățește prin accesarea de fonduri europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a aprobat, la începutul acestei luni, finanţarea unui proiectului care va îmbunătăți legăturile rutiere între județele Mureș și Bistrița-Năsăud.

Proiectul vizează reabilitarea a aproape 25 de km din DN15, între Târgu Mureş şi Reghin, precum şi a aproximativ 47 de km din DN 15A, între municipiul Reghin și localitatea bistrițeană Sărăţel.

Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 37 de milioane de euro, iar cofinanţarea din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este de peste 31 de milioane de euro.

Prin reabilitarea şoselelor care leagă localităţi importante din judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud, se asigură o mai bună conectivitate rutieră în centrul ţării, creându-se totodată premisele unui transport mai sigur şi mai rapid, a declarat, cu acest prilej, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.

De altfel, în cursul vizitei pe care a efectuat-o în România, în perioada 5-10 mai, Corina Crețu a menționat că la Bruxelles au fost asigurate toate condițiile pentru ca țara noastră să atragă cât mai mulți bani europeni și totul depinde acum de autoritățile de la București.

Oficialul European a ținut să sublinieze că România se află deja într-o mare întârziere, absorbția în actualul cadru financiar este minimă, iar numărul de proiecte noi și al operațiunilor aprobate este mult prea mic.

Ritmul dezvoltării de proiecte și al absorbției fondurilor trebuie accelerat”, a subliniat Corina Crețu, la cea de a III-a ediție a Forumului Fonduri Europene, organizată la București.

Comisarul european a remarcat că România are 3 probleme pe care trebuie să le rezolve rapid: legislația achiziților publice, Master Planul de Transport și gestionarea deșeurilor.
În chiar ziua în care oficialul european făcea aceste afirmații pachetul de legi privind achizițiile publice era aprobat în Parlament.

În ceea ce privește Master Planul de Transport, Corina Crețu a subliniat: „Master Planul de Transport a fost agreat între Comisia Europeană și Guvern, dar nu a fost încă aprobat de Parlamentul României, de aceea apelul meu este ca toți actorii care sunt angrenați în acest process să realizeze că au un cuvânt de spus și trebuie să-și facă treaba acolo unde sunt, în Parlament, autorități locale.

 De asemenea, pentru că e campanie electorală, apelul meu este de a separa politca de administrație pentru că altfel riscăm ca anul 2016 să fie un an pierdut din punct de vedere al absorbției fondurilor europene.”

Corina Crețu a mai arătat că de la accesul României în UE în anul 2007, în țara noastră s-au realizat cu ajutorul fondurilor europene 124 de km de autostrăzi și peste 1000 de km de drumuri naționale.

Merită reținut că UE sprijină și reabilitarea drumurilor județene.

Spre exemplu Regiunea Centru (cu județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) are la dispoziție un buget de aproape 110 milioane euro pentru finanțarea a circa 500 de kilometri de drumuri județene.

Fondurile sunt alocate prin axa 6, prioritatea 6.1, și se vor finanța investițiile ce vizează modernizarea sau reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua trans-europeană de transport TEN-T.

Depunerea proiectelor a început în data de 16 mai și va fi deschisã pe o perioadã de 6 luni, respectiv pânã în data de 16 noiembrie.

CE a emis recomandări specifice fiecărei țări pentru următoarele 12-18 luni

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 mai 2016, 10:30

Pe lângă acțiunile identificate deja la nivel european și care sunt în curs de aplicare, aceste orientări pun accentul pe reformele cărora trebuie să li se acorde prioritate, astfel încât redresarea economiilor statelor membre să fie consolidată prin stimularea investițiilor, aplicarea reformelor structurale și urmărirea unor politici bugetare responsabile.

Recomandările specifice fiecărei țări reflectă, de asemenea, eforturile pe care Comisia le depune pentru ca semestrul european pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat:

Principalele domenii ale reformei în acest moment sunt următoarele: sprijinirea investițiilor private și publice și eliminarea barierelor în cazul în care este necesar; consolidarea în continuare a sistemului nostru bancar , precum și managerierea creditelor neperformante ; continuarea reformei pe piețele noastre de muncă,  a produselor și serviciilor , îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea productivității , de asemenea , prin modernizarea administrațiilor noastre publice , reforme pentru a face sistemul de sănătate și de pensii durabile , asigurând totodată atât egalitatea și eficiența costurilor , politici mai bune fiscale.

În ultimul an, statele membre au înregistrat progrese în aplicarea reformelor, însă ritmul acestor progrese trebuie accelerat, astfel încât să contribuie, așa cum trebuie, la crearea de locuri de muncă,

creștere economică și investiții. Cele mai importante progrese se observă în ceea ce privește recomandările în materie de servicii financiare și politici active în domeniul pieței forței de muncă. În schimb, erau de așteptat mai multe progrese în ceea ce privește obținerea unui mediu favorabil afacerilor și locurilor de muncă și a unui mediu de reglementare, creșterea participării femeilor pe piața muncii și reducerea barierelor în sectorul serviciilor.

Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă pentru perioada 2016-2017 și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.

Includerea agriculturii în obiectivele de reducere a emisiilor a fost una dintre temele Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 mai 2016, 10:30

Consiliul pentru Agricultura si Pescuit a discutat  despre legătura dintre agricultură şi climă, având în vedere rezultatul acordului de la Paris din decembrie 2015.

Discuţiile s-au bazat, în special, pe rolul agriculturii în atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, dar şi despre posibila contribuţie a agriculturii şi a terenurilor utilizate în acest scop pentru punerea în aplicare a obiectivelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.

Martijn van Dam, preşedinte al Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit, a declarat:

„După cum ştiţi, agricultura este una dintre cauzele problemei, şi este responsabilă pentru 10 la sută din emisiile cu efect de seră, dar agricultura poate fi, de asemenea, o parte a soluţiei. Consiliul recomandă Comisiei Europene să examineze care sunt cele mai bune metode de obţinere a produselor agricole sigure.”

Miniştrii agriculturii din cadrul Uniunii Europene şi-au exprimat opiniile cu privire la noul cadru legislativ, care, pentru prima dată, va include agricultura în obiectivele de reducere a emisiilor. Ei au subliniat importanţa şi particulariţile agriculturii, dar şi rolul pe care îl are în urmărirea obiectivelor precum securitatea alimentară.

Modificarea directivei privind expunerea la agenți cancerigeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a propus modificări legislative pentru a limita expunerea la 13 agenţi chimici cancerigeni la locul de muncă. Comisia propune valori-limită ale unor agenţi chimici cancerigeni în aerul de la locul de muncă. Propunerea se bazează pe dovezi știinţifice şi survine în urma unor discuţii ample cu oameni de ştiință, angajatori, lucrători, reprezentanţi ai statelor membre și inspectori de muncă.

Cancerul este prima cauză de decese profesionale în UE, reprezentând 53 % din total și, prin urmare, cel mai mare risc pentru sănătatea lucrătorilor din Uniunea Europeană.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen a declarat: Cancerul are un impact enorm pentru lucrători, familiile lor, industrie și societate. Protecția lucrătorilor este elementul central al angajamentului Comisiei pentru o Europă socială puternică a mai spus comisarul european care a adăugat:

Cancerul este, cu certitudine, o boală care apare din motive complexe şi la care, cel puţin răspunsul nostru, ar trebui să fie simplu. Trebuie să reducem sau să eliminăm expunerea muncitorilor la substanţe cu potenţial cancerigen. Acesta este motivul pentru care Comisia propune limite maxime ale concentraţiei în mediul de lucru pentru 13 substanţe. În viaţă nu există „risc zero” dar muncitorii pot fi şi trebuie să fie protejaţi. Abordarea noastră este preventivă. Cea mai eficientă armă pe care o avem împotriva cancerului este să-l oprim înainte de a apărea. Propunerea noastră se soldează cu victorie în 3 domenii: pentru muncitori, pentru mediul de afaceri şi pentru statele membre.

În primul rînd, una dintre consecinţe, este o diferenţă enormă în calitatea vieţii muncitorilor şi a familiilor acestora. Decizia de astăzi va salva 100.000 de oameni în următorii 50 de ani, evitând suferinţa şi toate problemele care apar odată cu aceste boli autoimune.

În al doilea rând, decizia aduce beneficii şi mediului de afaceri. Oamenii de afaceri vor putea să îşi protejeze mai bine muncitorii şi vor beneficia se servciile calificate ale angajaților timp îndelungat. Mai mult decât atât, noile limitări impuse vor asigura un nivel standard de protecţie la nivel european ceea ce va aduce beneficii Uniunii şi la nivelul legislaţiei protecţiei sociale.

În al treilea rând, statele membre vor beneficia de pe urma acestei decizii având o populaţie sănătoasă, afaceri prospere şi cheltuieli scăzute pentru protecţia medicală.

Propunerea Comisiei se bazează pe dovezi științifice și survine în urma unor discuții ample cu oameni de știință, angajatori, lucrători, reprezentanți ai statelor membre și inspectori de muncă. Un exemplu specific de agent chimic care este adăugat listei de substanţe cu potenţial cancerigen este  „silicea cristalină respirabilă” pe care Comisia propune să o includă în directivă ca o substanță „generată în cadrul unui proces”, ceea ce înseamnă o pulbere care apare în procese de lucru precum mineritul, excavarea sau forarea, tăierea, zdrobirea sau măcinarea unor materiale care conțin silice, precum betonul, cărămizile sau rocile. Alţi agenţi consideraţi periculoşi sunt compușii de crom, pulberea de lemn de esență tare sau hidrazina ce afectează un număr foarte mare de lucrători. Agenții chimici din lista alcătuită de Comisie sunt considerați o prioritate întrucât raportul dintre numărul lucrătorilor expuși și cazurile de cancer este mare.

Informația validă și de actualitate este cea care poate oferi premisele unei reușite

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 mai 2016, 10:30

Formularea este valabilă pentru orice domeniu și în acest sens subscriem și pe cel al fondurilor europene. De multe ori, multitudinea datelor legate de banii europeni, de liniile de finanțare comunitare tinde să facă dificilă punerea în practică a unei idei, a unui proiect.

De aceea, fiecare instituție, entitate care este implicată în procesul absorbției fondurilor europene inițiază acțiuni, evenimente prin care clarificările să ajungă la cei interesați. Este și ceea ce propune în această perioadă Agenția pentru dezvoltare regională Nord Est cu sediul la Piatra Neamț și care acoperă prin activitățile șase județe: Neamț, Suceava, Botoșani, Bacău Iași și Vaslui.

Domnule director Vasile Asandei, mai – luna Caravanei județene pentru Programul Operațional Regional 2014 – 2020.

Ce înseamnă aceasta?

Aceasta înseamnă că ne deplasăm în fiecare județ pentru a prezenta prioritățile de intervenție care au fost lansate în cadrul POR 2014-2020. Practic, această caravană continuă astăzi la Iași, urmând ca pe date de 18 mai să fie la Bacău,  pe 19 mai la Botoșani, apoi, săptămâna viitoare, la Suceava și Vaslui.

În aceste caravane sunt prezentate prioritățile de intervenție care au fost deja lansate, au ghidurile valabile, definitive. Încep să se depună proiecte pentru primele priorități, respectiv prioritatea 3.1 Eficiență  energetică pentru clădirile rezidențiale și prioritatea 6.1 Axele de transport. Proiectele au putut fi depuse începând de ieri, pentru celelalte priorități, respectiv 7.1 Infrastructura de turism, 5.1 Patrimoniu cultural și 5.2 Crearea de spații verzi – regenerare urbană, proiectele vor putea fi depuse de săptămâna viitoare.

Cu aceste caravane încercăm să lămurim potențialii beneficiari de cerințele ghidurilor, să explicăm ce documente trebuie depuse, ce lucruri trebuie să aibă în vedere în realizarea unei cereri de finanțare și, așa cum am spus și cu altă ocazie, îi invităm pe toți cei interesați la aceste discuții întrucât o bună pregătire  a proiectelor asigură o bună parte  din succes.

Ce înseamnă fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 rezervate  regiunii de dezvoltare Nord Est?

Avem alocată o sumă de un miliard și aproape 50 de milioane de euro, o sumă cu aproape 40% mai mare față de perioada 2007 -2013. Sunt în acest program 12 axe prioritare, dintre care 10 sunt adresate potențialilor beneficiari; una este pentru asistență tehnică în care este eligibil doar organismul intermediar și una se referă la cadastru. Este o paletă destul de largă de proiecte care ar putea fi depuse și o sumă mare de bani  pe care ar trebui să o regăsim în proiecte care să răspundă nevoilor noastre până în anul 2023.

Comisia Europeană a sărbătorit 25 de ani de Program Media

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 mai 2016, 10:30

Programul Media, un program esential, simbolic și extrem de eficace, a ajuns la cea de-a 25-a aniversare, prilej pentru a discuta despre viitorul industriei audiovizuale europene.

Președintele festivalului, Pierre Lescure, spunea că Europa este o mare piață, care trebuie să asigure protecția diversității culturale, a artiștilor și a drepturilor de autor, precum și a tuturor proiectelor democratice de viitor.

9 filme aflate în competiție anul acesta sunt susținute prin Programul Media, deasemenea, numeroase filme selecționate la categoria Une certaine regarde, sau a Săptămânii criticii.

Gunther Oettinger, comisar pentru energie si societatea digitala,aflat la conferință, a declarat:

UE investește în mod curent mai mult de 100 de milioane de euro pe an în filme și în industria audiovizuală europeană. Prin promovarea accesului la conținutul cultural al diversității  pe mai multe continente, media contribuie la realizarea strategiei noastre digitale.

Aceste povești europene sunt prioritatea noastră în cadrul acestei strategii. Pentru ca acest conținut creativ al Europei să fie disponibil în cinematografe și pe platformele digitale.

Media…trebuie să rămână puternică, să mențină echilibrul între continuitate și inovație și nu în ultimul rând, să cucerească noi generații, născute în era digitală.

Gunther Oettinger a mai spus că se vor dezvolta noi modele de colaborare pe baze transnaționale, se vor căuta forme inovative de finanțare și noi oportunități pentru cei care fac filme.

A 25-a aniversare a Programului MEDIA sărbătorită la Cannes

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2016, 10:30

Festivalul de film de la Cannes de anul acesta reprezintă o excelentă ocazie pentru a sărbători cea de a 25-a aniversare a Programului MEDIA, programul de sprijin al UE pentru industria audiovizuală europeană.

Programul MEDIA a jucat un rol major pentru a sprijini filmele europene să ajungă în faţa unui public nou, din alte ţări decât cea de origine.

În ultimii 25 de ani, 40 de filme finanţate din programul MEDIA au primit Palme d’Or, Premiul pentru cel mai bun regizor sau Marele premiu.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip – prezent anul acesta la Festivalul de film de la Cannes – a discutat în cadrul unui simpozion despre realizările programului MEDIA şi a subliniat modul în care UE poate oferi un sprijin important sectorului audiovizual, care angajează peste 1,3 milioane de persoane în UE.

Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piasţa unică digitală, a declarat: “Normele UE despre care vorbim datează din anul 2007.  Astăzi, transmisiile TV, cele video la cerere şi platformele de partajare video se încadrează în reguli diferite. Este timpul să le actualizăm pentru a reflecta noile realităţi on-line şi  lumea digitală aflată în permanentă schimbare. Iar aici ne referim şi la crearea unui mediu concurenţial echitabil. Propunerea noastră va aduce o mai mare flexibilitate regulilor de publicitate, de susţinere şi promovare a creaţiei europeane.”

Strategia privind piaţa unică digitală a UE cuprinde măsuri care să stimuleze sectoarele cultural şi creativ din Europa şi să îi sprijine pe realizatorii de film şi pe creatorii de conţinut audiovizual să îşi prezinte operele în faţa unui public mai larg.

Programul MEDIA se adaptează în permanenţă la nevoile sectorului – astfel încât, în luna iunie va fi lansat un mecanism de garantare în valoare de 121 de milioane de euro pentru sectoarele cultural şi creativ, care va fi accesibil proiectelor audiovizuale.

Iar până la sfârşitul anului, Comisia Europeană va prezenta noi măsuri privind drepturile de autor şi de combatere a pirateriei.

Obiectivele României: integrarea în spaţiul Schengen şi aderarea la zona euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2016, 10:30

Privind la cei 9 ani de la aderarea României la UE, putem vedea procesul de construcţie pe care noi, ca stat membru, l-am parcurs. Beneficiile nu se cuantifică numai în cifre economice. Sunt multe alte aspecte care se referă la consolidarea statului de drept, la calitatea democraţiei sau libera circulaţie a persoanelor

Progresele nu sunt unitare, există plusuri şi minusuri, însă nu avem altă amternativă, a declarat la întâlnirea de la Biroul de Informare al Parlamentului European în România, consilierul prezidenţial Leonard Orban: “ Pentru că ne aflăm într-o construcţie, Uniunea Europeană este o construcţie imperfectă şi cred că dacă vrem să avem un mesaj, să continuăm pe mesajul acesta pro- european trebuie să vorbim foarte deschis despre ce este bun şi ce este mai puţin bun la această construcţie. Pe de altă parte, trebuie să fim absolut conştienţi că nu  există alternativă la această construcție. O reîntoarcere la o Europă a secolului XIX sau secolului XX, o Europă interbelică nu este o soluție, o reîntoarcere la naționalism, o reîntoarece la  Europa cu frontiere nu e o soluție din niciun punct de vedere.”

Participarea la această construcţie europeană înseamnă continuarea procesului cu obiective clare: integrarea în spaţiul Schengen şi aderarea la zona euro.

Leonard Orban: “ Poziţia României este foarte clară: este în interesul vital, strategic, fundamental al României ca UE să se consolideze, nu să se slăbească. E foarte important că în momentele astea în care spaţiul Schengen este pus sub semnul întrebării şi sunt mulţi care se îndoiesc că va mai exista în continuare, noi susţinem, în continuare,  că ne dorim să fim stat membru Schengen şi că vom aduce efectiv beneficii spaţiului Schengen. Şi nu în ultimul rând, aderarea la zona euro. În opinia mea, chestiunea asta nu este doar o obligaţie care se află în tratat. Chestiunea asta este fundamentală pentru România:  a fi sau nu fi în nucleul dur, inclusiv decizional, al UE. Cred că aderarea la zona euro trebuie să fie un proiect de țară, pentru că această aderare implică eforturi extraordinare care trebuie să fie făcute de toate instituțiile românești, de întreaga societate”.

Consilierul prezidenţial a mai spus că un risc pentru viitorul Uniunii Europene este reprezentat de „tendinţele politice centrifugare”, dând exemplul Marii Britanii, care organizează, pe 23 iunie, un referendum pe tema ieşirii din Uniune.

CE a prezentat un set de propuneri de reformare a sistemului comun de azil

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2016, 10:30

Sosirea necontrolată a unui număr masiv de migranți și solicitanți de azil a pus sub presiune nu numai sistemele de azil ale statelor membre, ci și întregul sistem european comun de azil.

Volumul și concentrația de sosiri a evidențiat în special deficiențele sistemului Dublin, care stabilește statul membru responsabil pentru examinarea unei cereri de azil, în principal în funcție de primul punct de intrare neregulamentară. Faptul că solicitanții de azil sunt tratați diferit în diferite state membre a agravat problema deplasărilor secundare neregulamentare.

În acest context Comisia Europeană a prezentat un prim set de propuneri legislative de reformare a sistemului european comun de azil, prin crearea unui sistem mai echitabil, mai eficient și mai durabil pentru alocarea cererilor de azil între statele membre, un sistem bazat pe solidaritate cu un mecanism de alocare de corecție (mecanismul de echitatesi care va stabili în mod automat atunci când o țară se ocupă de un număr disproporționat de cereri de azil.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: Trebuie să găsim o modalitate de a-I ajuta pe aceşti opameni fără să-şi mai rişte viaţa in timpul unor călătorii periculoase. Adevărul este că dacă tările  membre nu vor găsi o abordare comună pentru distribuirea responsabilităţilor in ceea ce priveşte criza refigiaţilor la fialul zilei nici un stat nu va fi in stare să-şi asume responsabilitatea de unul singur. Fie vom face faţă acestei provocări împreună, fie vom renunţa definitiv cu toate consecinţele care decurg pentru toţi inacceptabile pentru refugiaţii din calea războiului şi a persecuţiilor.

Fiecare stat va primi o cotă bazată pe criteria simple şi clare. Numărul locuitorilor şi produsul intern brut.Este necesar ca toate tările să contribuie şi să-şi dovedească solidaritatea aceasta putând lua chiar şi forma unei solidarităţi materiale.

Dacă temporar un stat membru optează să nu ia parte  la realocarea unui solicitant de azil ar trebui să aducă o contribuție de solidaritate de 250.000 € pentru fiecare solicitant pentru care altfel ar fi fost responsabilă în cadrul mecanismului de echitate.

Comisia a identificat cinci domenii prioritare în care sistemul european comun de azil ar trebui să fie îmbunătățit din punct de vedere structural:

• Introducerea unui sistem sustenabil și echitabil de determinare a statului membru căruia îi revine responsabilitatea de a examina cererile de azil
• Atingerea unui grad mai mare de convergență și descurajarea introducerii de cereri multiple de azil
• Prevenirea deplasărilor secundare în interiorul UE
• Un nou mandat pentru agenția europeană în materie de azil

Consolidarea sistemului Eurodac

În ceea ce priveşte politica pentru migraţie Comisia Europeană va elabora o serie de măsuri care să vizeze legale de migrație în Europa și politicile de integrare

Noua politică în domeniul migrației reprezintă  una dintre cele 10 priorități ale Orientărilor politice.

Miniștrii de externe din statele UE includ în politicile de dezvoltare fenomenul migrației

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2016, 10:30

Ministrii de externe ai statelor membre au decis sa includa in politicile de dezvoltare ale Uniunii subiecte mai putin obisnuite pana acum pe agenda diplomatiei europene cum ar fi cele referitoare la fenomenul migratiei.

Comisarul european pentru cooperare Internationala si Dezvoltare, Neven Mimica spune ca trebuie sa existe o stransa coeziune in politica externa si ca strategiile de dezvoltare trebuie sa tina seama de faptul ca pacea si securitatea depind de cum este gestionat fenomenul migratiei si de capacitatea de a acorda ajutor umanitar tarilor care se confrunta cu situatii de criza.

La randul sau seful diplomatiei europene, Federica Mogherini a subliniat importanta coordonarii eforturilor statelor membre

“Important din punct de vedere politic este ca ne indreptam spre o politica de dezvoltare care este mult mai complexa si acopera diferite aspecte nu numai pe cele legate exclusiv de cooperarea pentru dezvoltare ci le include desigur si pe cele referitoare la dezvoltare si migratie, dezvoltare si securitate. Subiectul migratiei in special se regaseste constant pe agenda noastra. Intotdeauna m-am referit la necesitatea ca Uniunea Europeana sa vorbeasca pe o singura voce, mai ales in Africa dar si in alte parti ale lumii, adica in Asia.”

Comisia Europeană ia noi măsuri pentru eliminarea controalelor temporare la frontierele interne

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2016, 10:30

Comisia Europeana a propus  Consiliului, spre adoptare, o recomandare care are ca obiect prelungirea pe o perioadă de maximum șase luni a controalelor proporționale la anumite frontiere interne ale spațiului Schengen.

Mai precis, Comisia propune ca un număr de 5 țări să mențină controalele la următoarele frontiere interne in urmatoarea jumatate de an.

Este vorba despre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia.

Aceste țări au aplicat deja măsuri la nivel național pentru a răspunde amenințării la adresa ordinii publice și a securității interne care rezultă din deplasările secundare ale migranților în situație neregulamentară.

Proiectul de recomandare  își propune să extindă aceste măsuri, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, întrucât, în pofida progreselor semnificative realizate de Grecia, nu toate deficiențele grave identificate au fost abordate în mod adecvat și temeinic în termenul de trei luni.

Aceste măsuri, prevăzute în Codul frontierelor Schengen, reprezintă o garanție pentru funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne. Obiectivul Comisiei este să se revină la o funcționare normală a spațiului Schengen și să elimine toate controalele la frontierele interne până la sfârșitul anului 2016, în conformitate cu foaia de parcurs „Înapoi la Shengen”.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat că există o foaie de parcurs clară pentru revenirea la o funcționare normală a spațiului Schengen până la sfârșitul anului și trebuie să realizăm acest obiectiv în mod organizat.

Pe de altă parte, Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a spus că  Uniunea Europeană se  confruntă în continuare cu deficiențe la frontierele externe iar acest lucru necesită adoptarea unor măsuri temporare pentru a permite prelungirea, cu titlu excepțional, a controalelor la frontierele interne.

“Obiectivul nostrum este să ne întorcem la normalitate , fără control la graniţele interne., cât de curând. Dar, pentru a ajunge la un nivel de sifuranta in spatial Schengen, trebuie să luăm câteva măsuri intermediare.”

După evaluarea Schengen din noiembrie , anul trecut, care a identificat deficiențe grave în gestionarea frontierelor externe ale Greciei, s-au înregistrat progrese semnificative în privința multor aspect. în special în ceea ce privește procesul de înregistrare a migranților, care s-a îmbunătățit considerabil.

Cu toate acestea, în prezent, constatările Comisiei arată că, din cauza unor deficiențe persistente, există încă un risc semnificativ de deplasări secundare, care a determinat mai multe state membre să reintroducă temporar controale la frontierele interne.

În plus, nu s-a confirmat încă faptul că se menține ritmul de scădere drastică a numărului celor sosiți, observat în ultimele săptămâni.

Prin urmare, funcționarea generală a spațiului Schengen se află încă în pericol susţin oficialii europeni. Astfel, Comisia a propus Consiliului să adopte o recomandare adresată acelor state membre care efectuează în prezent controale la frontierele interne. Acestea sunt invitate să realizeze controale specifice la anumite graniţe, pe o perioadă determinată, de șase luni, pentru a aborda amenințarea gravă identificată.

PE a dat undă vedere legislaţiei ce favorizeză venirea cercetătorilor şi a studenților străini în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană îşi doreşte încă din anul 2013 să revizuiască legislaţia pentru a face cele 28 de state membre mai atrăgătoare pentru tinerii performanţi din ţările terţe, astfel încât aceştia să nu plece să lucreze în alte state atunci când şi-au terminat studiile.

De acum înainte, studenţii şi cercetătorii vor putea rămâne în statul membru de primire cel puţin nouă luni după ce şii-au încheiat studiile sau contractele, pentru a-şi găsi de lucru sau a-şi crea propriile firme.

În plus, mobilitatea lor va fi facilitată în UE, pe o perioadă extinsă care poate ajunge până la şase luni, faţă de trei luni, cum este în prezent. Noua directivă ar urma, de asemenea, să permită cercetătorilor să vină într-o ţară UE însoţiţiţ de familie.

A trecut prea mult timp de când continentul s-a retras în el însuşi, şi-a impus cheltuieli birocratice, a minat astfel competitivitate şi a creat dificultăţi celor care voiau să creeze întreprinderi, a pledat Cecilia Wikstrom, raportor al Parlamentului pentru acest dosar

„Mă bucur că UE recunoaşte valoarea atragerii persoanelor cu înaltă calificare să vină aici şi pentru a le determina să rămână doreste să creeze un sistem european armonizat aplicabil în toate statele membre, a declarat europarlamentarul Cecilia Wikström.

Studenţii vor avea posibilitatea, în timpul şcolarizării lor, să muncească până la 15 ore pe săptămână, faţă de zece în prezent.

Directiva revizuită le acordă un statut şi stagiarilor (remuneraţi sau nu), ucenicilor, voluntarilor care participă la serviciul European şi muncitorilor ‘au pair’ din ţările terţe, care până acum nu erau incluşi în aceste prevederi.

Directiva intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial European, iar statele membre vor avea doi ani în care să transpună dispoziţiile sale în legislaţiile lor naţionale.

Persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz vor putea utiliza mai uşor internetul

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz vor putea utiliza mai uşor internetul. Toate website-urile din sectorul public vor trebui să fie accesibile tuturor, fără diferenţe.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să asigure persoanelor cu handicap, în condiții de egalitate cu celelalte persoane, la tehnologia informației și comunicațiilor, inclusiv la internet. Comisia Europeană a venit cu o propunere în acest sens încă din decembrie 2012, însă abia acum a fost luată o decizie.

Explică Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Plecând de la pricipiul că website-urile organismelor publice şi aplicaţiile mobile pentru servicii publice trebuie să fie accesibile tuturor cetăţenilor şi înţelese de aceştia, fie că este vorba de transmiterea unei declaraţii fiscale, de plata unei taxe sau de înscrierea unui copil la şcoala, la începutul lunii mai, negociatorii PE, ai Consiliului şi ai Comisiei Europene au convenit asupra primelor norme ale UE care să aducă societatea europeană a secolului 21 la un nivel adecvat privind accesul la internet şi servicii publice.

Măsurile directivei vizează îmbunătăţirea accesului la site-urile web şi la aplicaţiile mobile ale organismelor din sectorul public, în special pentru persoanele nevăzătoare şi cele surde sau cu deficienţe de auz, contribuind astfel la crearea unei societăţi digitale favorabile incluziunii şi la valorificarea avantajelor pieţei unice digitale.

În condiţiile în care, în prezent, peste 80 de milioane de cetăţeni europeni sunt afectaţi de un handicap şi, conform estimărilor, numărul acestora va creşte ajungând în 2020, la circa 120 de milioane, este absolut necesar ca măsurile privind accesibilizarea informaţiilor de interes public şi a serviciilor organismelor publice să fie luate în cel mai scurt timp de toate statele membre.

Textul convenit al directivei acoperă site-urile web şi aplicaţiile mobile ale organismelor din sectorul public. Excepţie fac societăţile de radiodifuziune şi transmisiile în direct pe internet.

De asemenea, directiva specifică standardele pentru îmbunătăţirea accesului site-urilor şi a aplicaţiilor mobile. Acestea prevăd, de exemplu, că, pentru imagini, trebuie să fie disponibile texte sau că navigarea pe internet trebuie să fie posibilă fără mouse, care poate fi dificil de utilizat de către unele persoane cu handicap.

Directiva mai impune statelor membre să monitorizeze cu regularitate site-urile web şi aplicaţiile mobile şi să transmită Comisiei Europene, rapoarte periodice cu privire la acestea, care vor fi făcute publice.

După aprobarea formală a textului directivei de Parlamentul European şi Consiliu, statele membre vor avea la dispoziţie 21 de luni pentru transpunerea măsurilor în legislaţiile lor naţionale.

Îmbunătățirea accesului la internet pentru cetăţenii cu deficiențe de auz şi vedere reprezintă una dintre priorităţi, fiind cuprinsă şi în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap. Asta  în condiţiile în care peste 167 de milioane de oameni au un handicap, medical sau din cauza vârstei.

Proiectul gazoductului Nord Stream-2 îi îngrijorează pe membrii PE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.

Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.

Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:

Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate,  în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.

Acum încercăm să analizăm efectele  proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.

Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.

Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.

Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 mai 2016, 10:30

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, dar multe alte state membre își doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii

La 66 de ani de când s-a propus crearea structurii care ulterior a devenit Uniunea Europeană, construcția europeană pare a fi ajuns într-un moment de cumpănă, în condițiile în care unele state membre dau semnale că și-ar dori ieșirea din blocul comunitar.

Astfel, potrivit unui sondaj publicat chiar ieri, de Ziua Europei, aproape jumătate dintre participanții la cercetarea desfășurată în opt ţări europene doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii.

Conform sondajului, realizat de Ipsos-MORI, 44% din 6.000 de persoane chestionate în Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Spania şi Suedia au declarat că ar dori să poată vota în cadrul unui referendum privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce o treime ar opta pentru ieşirea din UE.

48% dintre cei chestionați apreciază că o eventuală ieșire a Marii Britanii din UE (așa-numitul Brexit) ar putea determina și alte state să iasă din blocul comunitar, în timp ce 18% nu cred acest lucru.

Numărul celor care vor ieşirea din UE variază de la ţară la ţară. Cele mai mari procente se înregistrează în Italia (48%) şi Franţa (41%).

În același timp, datele mai indică faptul că 34% dintre germani doresc ca ţara lor să iasă din UE, la fel ca 26% dintre spanioli și 22% dintre polonezi.

România, pe de altă parte, își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită.

Cel puțin așa a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj adresat ieri, de Ziua Europei.

Șeful statului a subliniat că România aşteaptă integrarea în Spaţiul Schengen cu drepturi depline şi dă asigurări că îi poate oferi Uniunii Europene încredere şi parteneriat:

„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândească viabilitatea.

Pe de altă parte, sondajul Ipsos-MORI arată că 49% dintre repondenţii din cele opt state europene consideră că britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, pentru ieşirea din UE. În schimb, 51% sunt de părere că plecarea Marii Britanii va afecta economia europeană, în timp ce 26% spun că Marea Britanie va avea de pierdut în cazul unui Brexit.

Sondajul Ipsos-MORI a fost realizat în perioada 25 martie – 8 aprilie.

Miniştrii de finanţe din state membre ale zonei euro au avut o reuniune de urgenţă

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 mai 2016, 10:30

Miniştrii de finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro au avut o reuniune de urgenţă în încercarea de a ajunge la un acord cu privire la reformele adoptate de Grecia

Reuniunea Eurogrupului vine într-un context în care la Atena au fost organizate ample manifestaţii de protest faţă de adoptarea de Parlamentul elen a unei reforme controversate a pensiilor şi impozitelor.

Pachetul a fost votat în ciuda protestelor de stradă, în speranţa că măsura va determina creditorii internaţionali să deblocheze o nouă tranşă din creditul pentru Grecia.

La Bruxelles, miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat că vor ajunge în următoarele zile la o înţelegere privind datoriile Greciei, pentru a acorda acestei ţări un nou ajutor financiar. Este vorba de cel de-al treilea plan de  împrumut pentru această ţară, convenit anul trecut, în valoare de 86 de miliarde de euro.

Dar orice decizie va fi condiţionată de punerea în aplicare a măsurilor convenite în program, a precizat preşedintele Eurogrup Jeroen Dijsselbloem

“Am căzut de acord asupra unui număr de principii directoare: de ce facem acest lucru – desigur, pentru a facilita  Greciei accesul la pieţele externe din nou, pentru a uniformiza profilul rambursării datoriilor în următorii ani, pentru a stimula procesul de ajustare a ţării şi de adaptare la evoluţiile incerte de creştere a PIB-ului şi a ratei dobânzii în viitor.”

În conformitate cu declaraţiile Summit-ului Euro şi Eurogrup, în vara anului 2015, miniştrii de finanţe sunt pregătiţi să ia în considerare, dacă este necesar, eventualele măsuri de datorii suplimentare, având ca scop asigurarea că nevoile de refinanţare ale Greciei sunt menţinute la niveluri sustenabile pe termen lung.

Guvernului de la Atena i se cer în schimb reforme drastice. Totodată, în cazul unui derapaj bugetar în 2018 vor fi solicitate măsuri economice suplimentare, destul de exigente, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis la finalul reuniuni extraordinare a Eurogrup

Burse pentru elevi de excepție din mediul rural

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 mai 2016, 19:54

Liceul Teoretic Național din București, în parteneriat media cu Radio România Cultural și Digi 24, sprijinit de Universitatea POLITEHNICA București, oferă 2 burse educaționale începând cu anul școlar 2016 – 2017 unor elevi cu competențe excepționale din mediul rural. Acest program se adresează elevilor care trec în clasa a VII-a și, respectiv, a VIII-a și care urmează să beneficieze de bursă începând cu anul școlar 2016 – 2017, până la terminarea liceului (clasa a XII-a inclusiv). În fiecare an, câte doi noi elevi din mediul rural vor primi  o astfel de bursă, programul nefiind limitat în timp.

Bursele constau în asigurarea cheltuielilor studiilor, precum și a unui ajutor material (cazare, masă, haine, încălțăminte, uniformă, rechizite, manuale, bani de buzunar, transport acasă la începutul și la sfârșitul vacanțelor). Studiile se vor efectua la Liceul Teoretic Național din București, iar cazarea este oferită de Universitatea POLITEHNICA din București, care asigură și mentorat studențesc pentru elevii bursieri. Finanțarea se asigură din sursele proprii ale Liceului Teoretic Național și ale Universității POLITEHNICA București, precum și ale altor sponsori.

Elevii trebuie să depună la registratura Liceului Teoretic Național din București, str. Buzești nr. 14-18, sector 1, direct sau prin poștă, la aceeași adresă sau prin e-mail, la adresa burse@liceulnational.ro cererea de înscriere și în copie diplomele, atestatele, lucrările redactate/orice alte documente care atestă competențele excepționale care-i recomandă pentru acordarea sprijinului de către Liceul Teoretic Național.

Depunerea dosarelor începe la data de 11 mai 2016 și se încheie la data de 5 iunie 2016. Liceul Teoretic Național este o instituție privată de învățământ, înființată în anul 2012 care asigură în acest moment accesul la educație pentru un număr de 180 de elevi, cu vârste între 3 și 18 ani. Echipa Liceului Teoretic Național crede în educație ca element fundamental ce asigură succesul în viață al oamenilor. Viziunea liceului este de a construi un parteneriat durabil între trei instanțe: școală – elevi – părinți. Detalii despre regulamentul programului de burse rurale gasiți pe site-ul www.liceulnational.ro/burse sau la telefon 0786 38 66 22.

De fapt Germania nazista a fost fortata sa capituleze de doua ori

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 mai 2016, 10:30

O data pe 8 mai in fata aliatilor si a doua oara pe 9 mai in fata sovieticilor. Consiliul European de la Milano din 1985 a ales ca ziua de 9 Mai sa fie declarata Ziua Victoriei.

Pentru statele membre ale Uniunii Europene ziua de 9 mai mai are si o alta semnificatie, in aceasta zi in 1950 ministrul francez de externe, Robert Schuman a propus crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, practic actul de nastere al actualei arhitecturi europene.

In cadrul unui discurs ținut la Paris, Schuman a propus stabilirea unei noi forme de cooperare care sa înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.

Presedintele Consiliului european, Donald Tusk despre semnificatia acestei zile
“Astazi celebram Europa Unita. Nu vom uita niciodata catastrofa celui de-al 2-lea razboi mondial. Astazi suntem cei mai apropiati parteneri. Este responsabilitatea noastra sa promovam pacea, libertatea, democratia, solidaritatea si prosperitatea, atat in Europa cat si dincolo de ea”.

Se-mplinesc 125 de ani de la emiterea primei enciclici papale pe teme sociale

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 mai 2016, 10:30

Aniversarea a fost marcată de Uniunea Europeană a Muncitorilor Creştin Democraţi prin conferinţa intitulată Calea economiei sociale de piaţă în UE.

Evenimentul s-a constituit într-un prilej de prezentare a iniţiativelor sociale lansate, respectiv planificate de actuala Comisie Europeană.

Conferinţa Calea economiei sociale de piaţă în Uniunea Europeană desfăşurată la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, i-a avut ca oaspeţi de onoare pe Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene şi Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale. Cei doi au reconfirmat accentul pus de actuala Comisie pe abordarea echilibrată a provocărilor legate de redresarea economică şi competitivitate, opţiunea europeană privind echitatea socială.

Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale:

„Raportul din 2015 al Comisiei Europene privind ocuparea şi politicile sociale ne arată că ţările cu o piaţă a muncii reformată şi care au investit în capitalul uman s-au dovedit mai reziliente în timpul crizei. Rezultatele confirmă premisa conform căreia politicile sociale nu trebuie considerate o povară, ele constituie un factor productiv pentru economie în ansamblul ei!

Marianne Thyssen a trecut în revistă iniţiativele concrete lansate până în prezent, printre care însuşi „Planul Juncker”, menit să atragă capitalul privat în investiţiile din economia reală şi să creeze noi locuri de muncă.

Comisia a trecut la fapte şi în privinţa ajutorării tinerilor – categoria cea mai afectată de criză – oferindu-le noi oportunităţi prin programul Garanţia pentru tineret, accelerând plăţile din programul Iniţiativa privind ocuparea tinerilor către regiunile care aveau cea mai mare nevoie de acestea. S-a adoptat propunerea pentru un Act European al Accesibilităţii menit să ofere şanse sporite persoanelor cu dizabilităţi sau mai în vârstă. Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale înainta în data de 8 martie o propunere de amendare a regulamentului privind angajaţii detaşaţi, propunere menită să asigure respectarea unui principiu fundamental al echităţii: cel al remuneraţiei egale pentru muncă identică, indiferent de provenienţa lucrătorilor.

În aceeaşi zi, comisarul european prezenta pachetul principalelor iniţiative din Pilonul european al drepturior sociale, grupate pe 20 de domenii şi 3 axe.

Marianne Thyssen: Prima axă este cea a şanselor egale în termenii accesului la un loc de muncă, educaţie, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii, toate necesare unei economii mai performante şi pentru reducerea sărăciei.

A doua axă se referă la drepturile sociale la locul de muncă: un contract de muncă, sănătate şi securitate, dialog social şi reprezentare.

A treia axă este cea a drepturilor sociale în cadrul societăţii. Se referă la o protecţie socială adecvată şi sustenabilă, la asigurarea accesului la servicii esenţiale de calitate incluzând îngrijirea copilului, sănătatea şi pensiile.

Ceea ce am prezentat este deocamdată o schiţă, un rezumat al pachetului, care va servi ca bază de discuţii pentru dezbaterea care va dura până la finele acestui an şi în care vor fi angrenate autorităţile publice de la nivel naţional, regional şi local, organizaţii ale societăţii civile şi chiar cetăţeni, luaţi individual. Partenerii sociali vor avea bineînţeles un rol crucial în formarea acestui pilon.

Rezultatul acestei consultări va sta la baza propunerii Comisiei pentru Pilonului Drepturilor Sociale Europene, propunere care urmează a fi definitivată în prima parte a anului 2017.

Președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European și cel al Consiliului European participă la decernarea premiului Charlemagne

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2016, 09:40

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Parlamentului European, Martin Schultz și cel al Consiliului European, Donald Tusk vor participa astăzi la ceremonia de decernare a premiului Charlemagne.

Evenimentul are loc la Vatican, iar cel care va primi această distincție este Papa Francisc. Societatea pentru acordarea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen a luat decizia ținând cont de eforturile pe care pontiful le-a depus pentru promovarea valorilor europene, precum pacea, toleranța, compasiunea și solidaritatea.

Aceste noțiuni au fost reafirmate de către cei trei președinți și în discuțiile premergătoare ceremoniei de astăzi. În sala Muzeului Capitoliului, unde a fost semnat, în 1957, Tratatul de la Roma ce a reprezentat  înființarea Comunității Economice din Europa, s-a dezbătut ieri seară viitorul Uniunii Europene, în contextul turbulențelor provocate de criza migratorie și de insecuritate.

Martin Schultz, președintele Parlamentului European și laureat în 2015 al premiului Charlemagne, a subliniat că singura soluție este să rămânem împreună:

” Pentru a spori puterea țării mele, cea mai bună cale este de a întări unitatea europeană. Comunitatea celor 28 state reprezentând cea mai mare piață unică din lume și puterea economică a celor 28 de țări suverane construind o uniune comună, bazată pe valori comune și pe interese economice comune este cea mai bună cale de a apăra interesele cetățenilor.”

Premiul Charlemagne, cea mai veche și cunoscută  distincție ce recompensează în fiecare an ‘o contribuție excepțională la unificarea europeană’, se acordă din 1950, primul laureat fiind contele Richard Nikolaus de Coudenhove-Kalergi, fondatorul Mișcării Pan europene.

Creșterea economică în Uniunea Europeană rămâne moderată

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2016, 09:30

Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei ritmul de creștere economică va fi diferențiat de la stat la stat. Facilitarea și ieftinirea accesului la finanțare contribuie la creșterea investițiilor în Uniunea Europeană. Creșterea numărului de locuri de muncă și a salariilor contribuie la creșterea consumului, respectiv a economiei. O analiză economică la nivelul Uniunii arată o creștere economică moderată în anul acesta și puțin mai crescută pentru anul viitor.

Prețul petrolului, un element de reglare al politicii bugetare în zona euro, este de așteptat ca în a doua jumătate a anului în curs să mai crească. Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat :

Prognoza economică ne conduce către 5 lecții.

Creșterea economică se va menține în 2016 și 2017 la un nivel similar cu cel al anului trecut. Adică va fi o creștere constantă. După o creștere economică de 1,7% în 2015 în zona euro, anul acesta va fi de 1,6 iar anul viitor de 1,8%. La nivelul Uniunii acestea vor fi de 1,8 respectiv 1,9 % în 2016 și 2017 comparativ cu 2% în 2015.

A doua observație. Această performanță economică se va menține în ciuda unor factori precum prețul petrolului și valoarea monedei euro mai scăzute și a unui context deteriorat pe plan internațional. Această performanță generează încredere dar trebuie să ne adaptăm politicile bugetare noilor situații.  

A treia lecție. Creșterea economică susținută se datorează consumului la nivelul Uniunii și al investițiilor. Investițiile au intrat pe un parcurs de revenire în acest an ce va continua și anul viitor.

În al patrulea rând este vorba despre șomaj. Deși disparitățile de pe piața muncii vor persista, conform previziunilor, o perioadă de timp, este de așteptat ca șomajul din zona euro să scadă. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea la 8,5 % în 2017 ceea ce este o previziune pozitivă dar prea lentă în comparație cu așteptările la nivelul societății. Din fericire revenirea economiei este completată de a lărgire a paletei de venituri a angajaților.

Și, în ultimul rând, se preconizează că deficitul public consolidat atât în zona euro cât și în UE va continua să scadă în acest an și anul următor ca urmare a creșterii economice și a ratelor scăzute ale dobânzii. Deficitul și datoria publică vor ajunge sub 2% în Uniune în 2017.

Exporturile din zona euro, mai slabe decât în ultimii ani, sunt încă o povară pentru economia europeană. Creșterea va depinde așadar de cererea internă unde se așteaptă ca investițiile să crească anul viitor iar consumul privat să scadă, întrucât creșterea preconizată a inflației va încetini creșterea venitului real. Scăderea deficitului bugetar și a datoriilor va permite o reorientare a fondurilor către interesul public.

„Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni” a ajuns anul acesta in Italia

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 mai 2016, 09:40

Competitia promovează înțelegerea europeană și internațională,favorizează dezvoltarea unui sentiment comun al identității și al integrării europene, prezintă modele pentru tinerii care trăiesc în Europa și oferă exemple concrete de europeni care trăiesc împreună în cadrul unei comunități.

Proiectele sunt axate pe organizarea de manifestări pentru tineri, schimburi de tineri sau proiecte online care au o dimensiune europeană.

Reprezentantul Italiei, câștigătorul de anul acesta, a declarat: Pentru mine este o mare onoare să primesc acest premiu și să văd că instituțiile europene cred în tineri, în puterea lor de a schimba lucrurile. Proiectul meu își propune integrarea imigranților și a solicitanților de azil, aducând tineri studenți din întreaga Europă, pentru a lucra în ONG-uri, instituții și alte organizații care au legătură cu această problemă; studenții ar lucra cu copiii, învățându-i engleză, cu adulții, oferindu-le cunoștințele pentru a presta o muncă decentă și cu ONG-urile, sprijinind activitatea lor, ajutând la strângerea de fonduri și la recunoașterea lor pe plan local. Noi facem asta în Italia și ne dorim să extindem activitatea la scară largă și în alte țări.

Premiul pentru cel mai bun proiect este în valoare de 5 000 EUR; premiul doi, de 3 000 EUR a fost câștigat de reprezentanta Greciei, iar premiul trei de 2 000 EUR, a fost adjudecat de o echipă care a lucrat în Germania-Marea Britanie și Belgia.

Premiile acordate celor mai bune trei proiecte au fost înmânate de Președintele Parlamentului European, Martin Schultz și de reprezentantul Fundației pentru Premiul Internațional Charlemagne din Aachen.

Centura ocolitoare, infrastructură rutieră dorită de foarte multe primării de municipii și de orașe

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 mai 2016, 09:30

Centura ocolitoare, unul dintre proiectele de infrastructură rutieră, este dorit de foarte multe primării de municipii și de orașe. Menirea unor astfel de artere este legată fie de scoaterea traficului greu respective dar și de imaginea mai largă asupra rețelei de transport dezvoltată la nivelul Uniunii europene. Aceste două planuri se întâlnesc și în cazul unei inițiative care vizează unul din orașele zonei Moldovei.

Așadar, bani europeni pentru infrastructura rutieră ocolitoare a orașelor din România. Vă las pe dumneavoastră să dați exemplul.

Primul exemplu pe care pot să-l dau este faptul că executivul comunitar, Comisia Europeană, a aprobat un proiect major de 52 de milioane de euro, din care, aproape 44 de milioane prin Fondul de Coeziune pentru construcția șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord Est și această șosea de centură este parte a rețelei TEN-T. Practic, acesta este un program major al Uniunii Europene privind infrastructura de transport, toate mijloacele de transport. Vorbesc aici despre transport rutier, adică șosele, autostrăzi, transportul aerian și cel feroviar. Până în 201, Uniunea Europeană încearcă prin acest program ca cea mai mare parte a cetățenilor și companiilor să se afle la cel mult 30 de minute distanță de această rețea globală de transport.

Cu siguranță, pentru România mai sunt și alte proiecte incluse în această rețea europeană de transport pe care ați descris-o dumneavoastră.

Trebuie să amintim de dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași, de reabilitarea unei căi ferate, Brașov – Simeria care este practic și componentă a Coridorului Pan-european 4. Practic, prin acest program Uniunea Europeană alocă sume foarte mari de bani. E vorba de 700 de miliarde de euro din Fondul European de Coeziune, facilitatea ”Conectarea Europei” și, prin planul de investiții Juncker de 315 miliarde de euro.

Iar acești bani, îndreptați către?

Către cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru îmbunătățirea sistemelor de transport.

Revenind la proiectul de la Suceava, acesta este așezat pe două perioade de finanțare 2007 -2013 și 2014 -2020.

Exact, pentru că este un proiect major și, așa cum declara comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, centura ocolitoare a municipiului Suceava va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local și internațional, ajutând, în același timp, participanții la trafic să circule în siguranță, dar și să economisească timp. Cele 30 de minute, distanța maximă de la cetățean până la o rețea de acest gen și declarația doamnei Corina Crețu se referă la timp. Practic, timpul este o componentă majoră a sistemului de transport european.

Comisia Europeană propune norme de transparență fiscală publică pentru societățile multinaționale

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 aprilie 2016, 10:40

Executivul comunitar deschide astfel drumul către o mai mare transparență a impozitării societăților prin introducerea unor cerințe de raportare publică adresate celor mai mari societăți care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.

Propunerea reprezintă un sistem simplu și proporțional de a spori răspunderea marilor societăți multinaționale în ceea ce privește fiscalitatea, fără a le afecta competitivitatea.

Sistemul se va aplica în cazul a mii de întreprinderi mari care activează în UE, fără a afecta întreprinderile mici și mijlocii.

Propunerea prevede, de asemenea, cerințe mai stricte în materie de transparență pentru activitățile desfășurate de societățile comerciale în țări care nu respectă standardele în materie de bună guvernanță în domeniul impozitării.

Comisia se va baza pe Strategia sa fiscală externă pentru instituirea, cât mai rapid posibil, a primei liste comune la nivelul UE a acestor jurisdicții fiscale.

Propunerea se bazează pe activitatea executivului comunitar de combatere a evaziunii fiscale în rândul în Europa, al cărei cost pentru țările membre ale UE este estimat la 50-70 miliarde EUR pe an în termeni de pierderi ale veniturilor fiscale.

Propunerea, care vine în completarea altor propuneri vizând introducerea schimbului de informații între autoritățile fiscale, ar urma să oblige companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în UE și înregistrează venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an să publice informații esențiale cu privire la locul unde obțin profiturile și unde plătesc impozitele în UE, defalcate pe țări.

Aceleași reguli se vor aplica și societăților multinaționale non-europene care își desfășoară activitatea în Europa.

Aceste informaţii vor oferi o imagine clară a modului în care multinaţionalele îşi plătesc taxele acolo unde fac profit spune  Comisarul Jonathan Hill.
“A existat un sprijin foarte puternic pentru această propunere pentru a solicita tuturor companiilor multinaționale care operează în Europa să publice informații cu privire la impozitul pe care îl plătesc pentru fiecare țară. După cum știți  pentru Comisia Europeană este o prioritatea să acţioneze împotriva  evaziunii fiscal, a companiilor mari care evită să-şi plătească taxele evaziunii fiscale și cred că am făcut deja o mulțime de progres . Cred că scandalul Panama nu a schimbat agenda comisiei ci a grăbit procesul de  a determina  multinaţionalele să îşi plătească taxele acolo unde fac profit.  ”

Comisarul Jonathan Hill a mai precizat că propunerea de a spori transparența va ajuta întreprinderile să devină mai responsabile şi va promova o concurență mai loială între întreprinderi, indiferent de mărimea acestora”.

Propunerea va modifica Directiva contabilă pentru a se asigura că grupurile mari publică anual un raport prezentând profitul și impozitele acumulate și plătite în fiecare stat membru. Obligație de raportare publică defalcată pe țări va permite cetățenilor să urmărească comportamentul fiscal al societăților multinaționale. Acest lucru va încuraja întreprinderile să plătească impozite acolo unde își realizează profitul.

De asemenea, această raportare va conduce la o  mai bună cunoaștere a sistemelor de impozitare ale statelor membre și va ajuta la identificarea lacunelor și a neconcordanțelor existente, ceea ce ar permite să se înțeleagă mai bine cauzele și consecințele evaziunii fiscale a societăților.

Această propunere de directivă este acum transmisă Parlamentului European și Consiliului UE, iar Comisia speră că va fi adoptată rapid prin procedura de codecizie.

Odată adoptată, în termen de un an de la intrarea în vigoare, noua directivă va trebui transpusă în legislația națională de către fiecare din statele membre ale UE.

Banca Europeană de Investiţii a aprobat primul proiect de investiţii în Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 aprilie 2016, 10:30

Societatea industrială va utiliza finanţarea pentru cercetarea, dezvoltarea şi stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.

Planul de investiţii pentru Europa se concentrează pe înlăturarea obstacolelor din calea resurselor acordate, oferind vizibilitate şi asistenţă tehnică pentru proiecte dar şi utilizarea inteligentă a resurselor financiare.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, aflat în vizită la Atena, pentru a marca aprobarea primului proiect în Grecia din Planul de investiţii pentru Europa s-a întâlnit cu investitori, reprezentanţi ai  întreprinderilor mici şi mijlocii, a prezentat în Parlamentul naţional cei trei piloni ai planului de investiţii şi a discutat despre modul în care Grecia poate beneficia de Fondul European pentru Investiţii Strategice cu primul-ministru Alexis Tsipras.

Vicepreşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, a precizat: “Ar trebui să ne uităm cum ar fi posibil să se utilizeze Fondul European de Investiţii Strategice pentru întreprinderile mici și mijlocii şi finanţarea acestora, aici, în Grecia, deoarece ar fi cel mai rapid mod de a stimula investiţiile şi de a crea locuri de muncă. Desigur că totul depinde de cerere. EFSI nu poate compensa măsurile pe care guvernul trebuie să le facă în vederea îmbunătăţirii încrederii şi a competitivitaţii. Dar eu sunt sigur că există oportunităţi, astfel încât Grecia să investească în viitor.”

Banca Europeană de Investiţii a aprobat primul proiect al planului de investiţii în Grecia. Proiectul va pune un accent puternic pe cercetare şi inovare – cercetarea şi dezvoltarea fiind domeniile în care se va vedea că Planul de investiţii face o reală diferenţă.

Societatea industrială va utiliza finanțarea pentru cercetare și dezvoltare și stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.

Comisia Europeana, prin Reforma Serviciului structural de suport (SRSS), oferă sprijin autorităților elene în instituirea unor structuri eficiente și eficace pentru gestionarea fondurilor europene, în general. Acest lucru ar trebui să conducă la proiecte de calitate mai bună și să atragă astfel, investitori privați. În plus, finanțarea EFSI pot fi combinate cu și pentru a permite proiectelor să ridice de la sol relativ repede.

Comisia va ajuta Grecia să exploateze pe deplin potențialul fondurile structurale europene de investiții, prin utilizarea tuturor flexibilitatea normelor existente și acordarea de asistență tehnică. Pentru înregistrare, o sumă totală de aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale ale UE a fost acordat Greciei în 2015. Cu o rată de absorbție de 99,8%, în timp ce media UE este de 90,1%, Grecia se situează pe primul loc în statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a perioada de finanțare 2007-2013.

Programul ERASMUS + reprezintă o șansă deosebită pentru elevii din învățământul profesional și tehnic

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 19 aprilie 2016, 9:45

Tinerii care doresc să învețe o meserie pot acumula experiență datorită stagiilor de formare  profesională organizate în alte țări.

Europarlamentarii solicită o mai bună utilizare a fondurilor Erasmus+, consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura succesul programului. Aceștia sunt de părere că toți tinerii trebuie să aibă acces la aceste burse, pentru că doar așa rata abandonului școlar și implicit a șomajului va scădea.

Ernest Maragall, membru supleant în comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European crede că este nevoie de mai mult decât atât. Pentru o mai bună promovare şi gestionare a programelor de formare a tineriilor în străinătate este nevoie de parteneriate între autorităţile locale şi regionale şi companii, a concluzionat Ernest Maragall:

Suntem încă departe, foarte departe de a atinge obiectivele pe care ni le-am propus în strategia EUROPA 2020. Mi se pare că uneori mergem în direcția opusă sau în altă direcție. Trebuie să îmbunătățim acest program Erasmus +, vrem să susținem educația în Europa, să investim în formarea profesională. Programul Erasmus + are succes, ceea ce este indiscutabil, dar există și anumite neajunsuri, există anumite obstacole.

Mobilitate înseamnă angajabilitate. Dacă am înțelege acest lucru cred că am avansa mult mai bine. Parlamenul European solicită Comisiei Europene și statelor membre să ia măsuri urgențe, să pună în aplicare anumite instrumente, de exemplu să extindă și să îmbunătățească opțiunile de mobilitate.  Se dorește adoptarea unor măsuri suplimentare și totodată complementare cu programele sociale, o alocare adecvată a resurselor financiare pentru a răspunde nevoilor acestei categorii de tineri. Prin urmare, este nevoie de programe adecvate pentru a elimina toate barierele, pornind de la barierele lingvistice.

De asemenea sistemul de învățământ și sistemul de afaceri trebuie să lucreze împreună, pentru a asigura succesul programului Erasmus +.

Erasmus+ nu se adresează doar ucenicilor, ci și studenților, profesorilor și voluntarilor, iar la program participă automat toate statele membre.

În prezent, aproape 6 milioane de tineri din Uniunea Europeană sunt șomeri. Cu toate acestea, 36 % dintre angajatori nu găsesc personal calificat. Tendința ultimilor ani arată că tinerii preferă unitățile de învățământ teoretice, în detrimentul celor profesionale, asta în timp  ce numărul de locuri de muncă care necesită competențe este tot mai mare. Se estimează că, până în 2020, aproape 35% dintre toate locurile de muncă vor necesita un nivel înalt de competențe.

Comisia europeana ii premiaza pe tinerii translatori

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 19 aprilie 2016, 9:51

Concursul Juvenes translatores dateaza din 2007 si lanseaza anual o provocare tinerilor pasionati de limbile straine.

Ultima editie la care au participat peste 3 mii de adolescenți din mai mult de 700 de școli de pe intregul continent s-a desfasurat in noiembrie anul trecut.

Pe 3 februarie anul acesta au fost anuntati castigatorii, printre acestia, Roxana Maria Chiorean, eleva in clasa a 11-a la Colegiul National Emil Racovita din Cluj.

Tema traducerilor a fost cooperarea pentru dezvoltare, elevii au putut alege oricare dintre cele 552 de combinatii posibile intre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii europene.

Comisarul european pentru educatie, cultura, tineret si sport, Tibor Navracsics i-a felicitat pe tinerii translatori dar si pe parintii si profesorii lor

“Peste jumatate dintre europeni -54 la suta- sunt capabili sa poarte o conversatie in cel putin o limba straina, un sfert dintre stiu sa vorbeasca cel putin 2 limbi straine iar 1o la suta se pot conversa in minimum 3 limbi. Orice veti face in viitor va doresc o viata plina de intalniri cu culturi diferite, cu oameni diferiti pentru a descoperi cum vad si cum inteleg altii lumea in care traim cu totii”

Comisia Europeană propune norme de transparență fiscală publică pentru societățile multinaționale

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2016, 13:33

Executivul comunitar deschide astfel drumul către o mai mare transparență a impozitării societăților prin introducerea unor cerințe de raportare publică adresate celor mai mari societăți care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.

Propunerea reprezintă un sistem simplu și proporțional de a spori răspunderea marilor societăți multinaționale în ceea ce privește fiscalitatea, fără a le afecta competitivitatea.

Sistemul se va aplica în cazul a mii de întreprinderi mari care activează în UE, fără a afecta întreprinderile mici și mijlocii.

Propunerea prevede, de asemenea, cerințe mai stricte în materie de transparență pentru activitățile desfășurate de societățile comerciale în țări care nu respectă standardele în materie de bună guvernanță în domeniul impozitării.

Comisia se va baza pe Strategia sa fiscală externă pentru instituirea, cât mai rapid posibil, a primei liste comune la nivelul UE a acestor jurisdicții fiscale.

Propunerea se bazează pe activitatea executivului comunitar de combatere a evaziunii fiscale în rândul în Europa, al cărei cost pentru țările membre ale UE este estimat la 50-70 miliarde EUR pe an în termeni de pierderi ale veniturilor fiscale.

Propunerea, care vine în completarea altor propuneri vizând introducerea schimbului de informații între autoritățile fiscale, ar urma să oblige companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în UE și înregistrează venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an să publice informații esențiale cu privire la locul unde obțin profiturile și unde plătesc impozitele în UE, defalcate pe țări.

Aceleași reguli se vor aplica și societăților multinaționale non-europene care își desfășoară activitatea în Europa.

Aceste informaţii vor oferi o imagine clară a modului în care multinaţionalele îşi plătesc taxele acolo unde fac profit spune  Comisarul Jonathan Hill: “A existat un sprijin foarte puternic pentru această propunere pentru a solicita tuturor companiilor multinaționale care operează în Europa să publice informații cu privire la impozitul pe care îl plătesc pentru fiecare țară. După cum știți  pentru Comisia Europeană este o prioritatea să acţioneze împotriva  evaziunii fiscal, a companiilor mari care evită să-şi plătească taxele evaziunii fiscale și cred că am făcut deja o mulțime de progres . Cred că scandalul Panama nu a schimbat agenda comisiei ci a grăbit procesul de  a determina  multinaţionalele să îşi plătească taxele acolo unde fac profit.”

Comisarul Jonathan Hill a mai precizat că propunerea de a spori transparența va ajuta întreprinderile să devină mai responsabile şi va promova o concurență mai loială între întreprinderi, indiferent de mărimea acestora”.

Propunerea va modifica Directiva contabilă pentru a se asigura că grupurile mari publică anual un raport prezentând profitul și impozitele acumulate și plătite în fiecare stat membru.

Obligație de raportare publică defalcată pe țări va permite cetățenilor să urmărească comportamentul fiscal al societăților multinaționale.

Acest lucru va încuraja întreprinderile să plătească impozite acolo unde își realizează profitul.

De asemenea, această raportare va conduce la o  mai bună cunoaștere a sistemelor de impozitare ale statelor membre și va ajuta la identificarea lacunelor și a neconcordanțelor existente, ceea ce ar permite să se înțeleagă mai bine cauzele și consecințele evaziunii fiscale a societăților.

Această propunere de directivă este acum transmisă Parlamentului European și Consiliului UE, iar Comisia speră că va fi adoptată rapid prin procedura de codecizie.

Odată adoptată, în termen de un an de la intrarea în vigoare, noua directivă va trebui transpusă în legislația națională de către fiecare din statele membre ale UE.

Parlamentul European a votat pachetul legislativ privind protecţia datelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2016, 10:30

Noile reglementări vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziţie un interval de doi ani pentru transpunerea acestora în legislaţia proprie.

Conform datelor celui mai recent Eurobarometru privind protecţia datelor, 57% dintre europeni consideră divulgarea de informații cu caracter personal o chestiune importantă. Doar 15% cred că dețin controlul deplin asupra informațiilor pe care le furnizează online, iar 90% consideră că ar fi cazul ca toate ţările Uniunii să ofere o protecţie identică în acest domeniu.

Reforma normelor europene din domeniu a fost propusă încă din 2012 de Comisia Europeană şi este structurată pe două componente legislative majore: regulamentul general privind protecţia datelor şi directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii.

Věra Jourová comisar european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie:

„Ştim cu toţii că noua reglementare privind protecţia generală a datelor va da cetăţenilor capacitatea de a-şi redobândi controlul asupra datelor personale. În acelaşi timp companiile vor fi în măsură să profite la maximum de piaţa digitală unică bazându-se pe reguli clare şi uniforme!

Diferitele instituţii şi firme vor fi obligate să ne informeze într-un limbaj clar şi simplu cu privire la politica lor de confidențialitate, recurgând eventual chiar la pictograme standardizate. Vom avea inclusiv dreptul de a solicita ştergerea datelor noastre cu caracter personal colectate sau publicate pe o rețea socială atunci eram încă minori.

Věra Jourová: „Noua reglementare aduce beneficii cetăţenilor fiindcă oferă informaţii mai inteligibile în privinţa procesării datelor cu caracter personal, există şi dreptul de a şti dacă datele tale au fost accesate cumva din exterior în mod ilegal, se introduc condiţii pentru un transfer mai uşor al datelor între diverşii prestatori de servicii, acest ultim element datorită noului drept de portabilitate a datelor.

Întreprinzătorii vor avea şi ei de câştigat de pe urma acestei reforme, pentru că se va asigura un set unitar de reglementări legale, valabil pentru întreaga Uniune Europeană. Graţie sistemului one stop shop – ghişeu unic, fiecare va avea de a face cu câte o singură autoritate de supraveghere.”

În ceea ce priveşte Directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii, aceasta se referă la protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, investigării, identificării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice şi al prevenirii acestora. Se tinde către un echilibru între dreptul la viață privată și necesitatea ca poliția să nu dezvăluie faptul că datele sunt prelucrate într-o etapă timpurie a unei anchete.

Prevederile pachetului privind protecţia datelor vor intra în vigoare în primăvara anului 2018.

Comisia Europeană poate prelungi pentru 7 ani folosirea ierbicidului glifosat

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 aprilie 2016, 13:30

Comisia Europeană poate prelungi pentru 7 ani, în loc de 15, perioada ce fusese propusă, folosirea ierbicidului glifosat și doar pentru uz profesional!

Acestea sunt prevederile rezoluției votate ieri în Parlamentul European.

Glifosat-ul este cel mai răspândit ierbicid, utilizat intens în agricultură de mai bine de 40 ani, dar suspectat că ar avea proprietăți cancerigene și de perturbare a funcțiilor endocrine.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a emis, anul trecut, un aviz în care glifosatul este considerat ca fiind puțin probabil să provoace cancer. În schimb, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a clasificat aceeași substanță drept posibil cancerigenă pentru om.

De altfel, în jurul acestor opinii diferite s-au concentrat și discuțiile în Parlament.

Președintele Comisiei de mediu, Giovanni LA VIA a spus, după dezbatere, că glifosatul a fost plasat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului pe o listă cu substanțe probabil cancerigene, pe care mai apar și cafeaua, carnea roșie sau sucul de aloe, de aceea mai e nevoie de studii:

Din acest motiv, Parlamentul a dorit scurtarea perioadei de autorizare de la 15 ani, propunerea Comisiei, la timpul necesar efectuării studiilor și, pe de altă parte, a cerut hotărât reducerea utilizării.  

Rezoluția votată ieri mai cere o evaluare independentă și publicarea tuturor dovezilor știițifice pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară le-a folosit pentru evaluarea glifosatului.

De asemenea, se cere interzicerea folosirii lui în parcuri, locuri de joacă și grădini publice, iar în agricultură, renunțarea la arderea prematură (procedeu prin care planta este eliminată înainte de recoltare pentru a accelera coacerea, o practică ce  crește expunerea oamenilor).

Prevederile votate de deputați nu sunt obligatorii, dar ar putea constitui un semnal pentru statele membre încă indecise în privința utilizării glifosfatului.

Cadru european unic pentru schema de distribuire în școli a fructelor, legumelor și laptelui

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 aprilie 2016, 13:20

Ca urmare a deciziei miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, reuniți la începutul acestei săptămâni, un cadru european unic pentru schema de distribuire în școli a fructelor, legumelor și laptelui va fi operațional începând cu anul 2017. Decizia miniștrilor agriculturii vine după votul Parlamentului European asupra propunerii Comisiei Europene de a pune la dispoziție 250 milioane de euro pe an pentru acest program. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Un set de noi reguli aprobat de Consiliul pentru Agricultură a conturat ”Schema unică a Uniunii Europene pentru lapte și fructe-legume în școli”. Acest program este destinat să înlocuiască alte două formule mai vechi: ”Schema de fructe pentru școli” și ”Schema de lapte pentru școli”.

Noua schemă va deveni operațională de la 1 august 2017 într-un cadru legislativ și financiar armonizat. Noul text, respectă preocuparea pentru flexibilitate a statelor membre. Acesta ar asigura o mai eficientă implementare și simplificare a programelor de lapte, legume și fructe pentru școli. Statele membre vor putea oferi o completare a acestei distribuiri cu fructe și legume procesate ca și cu alte produse lactate.

Odată cu aprobarea dată de Consiliu pentru decizia Parlamentului European urmează ca noua reglementare să fie aprobată oficial și să fie publicată în următoarele săptămâni spune Martijn Van Dam, Ministrul olandez pentru Agricultură care continuă:

Noi am ajuns la concluzia că membrii Comisiei s-au achitat de datoria de a livra măsurile necesare asupra cărora s-a convenit cu Parlamentul European. Acum Comisia va trebui să adopte modificările survenite în privința subvențiilor și a fondurilor pentru plata laptelui praf degresat și a untului. Următoarea discuție este programată pentru luna iunie, noi, urmând, desigur, să monitorizăm îndeaproape situația. 

Aproximativ 20 de milioane de copii beneficiază de programul pentru lapte în şcoli şi încă aproximativ 10 milioane de cel pentru legume şi fructe în condiţiile în care, în familie, s-a constat o scădere a consumurilor de produse lactate, fructe şi legume. „Au fost adoptate măsuri importante care vor aduce modificări în obiceiurile de alimentație ale copiilor și o investiție într-un stil de viață sănătos în acord cu noile provocări ale societății din ziua de azi. Este, de asemenea, o bună oportunitate să-i apropiem pe copii de fermieri și pe părinți de profesori”, a spus Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan care a mai declarat:

Suntem conștienți de dificultățile pieței Uniunii pentru produsele lactate și carnea de porc. Acum mă găsesc în situația de a putea răspunde preocupărilor exprimate de 20 de miniștri ai agriculturii în ceea ce privește cotele stabilite în agricultură și ritmul negocierilor. Cred că trebuie să spun că deși toată lumea aprobă o piață liberă a schimburilor comerciale există semnale de la unii miniștri ai agriculturii că ar prefera o abordare strategică în ceea ce privește anumite produse. 

Bugetul total alocat de Uniunea Europeană a crescut cu 250 milioane de Euro pe an din care 150 de milioane sunt destinate fructelor și legumelor iar 100 de milioane pentru lapte și produse lactate, sumă superioară celor 80 de milioane propuse.

Scandalul dosarelor Panama obliga Comisia europeana sa reactioneze

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 aprilie 2016, 10:37

Scandalul dosarelor Panama continua sa starneasca, la mai bine de o saptamana de la primele dezvaluri, reactii din partea opiniei publice si a decidentilor politici.

Companiile multinationale ar trebui sa publice informatii detaliate despre profiturile si taxele inregistrate in paradisuri fiscale, propune Comisia europeana care estimeaza ca aceasta practica priveaza bugetele statelor membre ale Uniunii europene de peste 7o de miliarde de euro anual.

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici a pledat ieri in sesiunea plenara dedicata acestui subiect in favoarea inaspririi legislatiei impotriva celor ce folosesc paradisuri fiscale pentru a se sustrage de la plata taxelor.

Comisarul european pentru justitie, Vera Jourova spune ca exista o directiva europeana in acest sens din decembrie 2o14 ale carei prevederi trebuie transpuse in legislatiile nationale si implementate pana la sfarsitul acestui an

“Trebuie sa punem in practica un numar de masuri pentru a asigura autoritatilor puteri sporite in lupta contra spalarii banilor si pentru a fi siguri ca tranzactiile asupra carora exista suspiciuni sunt raportate. Iar Comisia europeana este gata sa furnizeze tot sprijinul necesar pentru transpunerea acestor masuri iar au sunt intr-un contact intens cu omologii mei din statele membre pe acest subiect”