Informația vine din partea ADR Centru, care a anunțat la sfârșitul lunii trecute că a fost lansată competiția de proiecte pe prioritatea 5.1 a POR 2014-2020.
Ne oferă detalii Maria Ivan, director la Direcția Coordonare din cadrul ADR Centru: „Prin această prioritate se restaurează patrimonial cultural, iar regiunea Centru are alocată o sumă de 33,83 milioane de euro. Valoarea minimă a unui proiect pe această prioritate este de 100.000 de euro. Depunerea proiectelor începe în 25 mai, iar în 25 noiembrie axa va fi închisă pentru depunere. Pe acest apel de proiecte cererile de finanțare vor fi evaluate pentru primele 3 luni, iar cele care au obținut un punctaj de cel puțin 70 de puncte vor fi contractate. Proiectele care au sub 50 de puncte vor fi respinse și pe această prioritate contribuția solicitantului este de 2% din valoarea cheltuielilor eligibile”
Pot depune proiecte pe acest domeniu: primăriile, consiliile județene, ministerele, unitățile de cult (biserici, episcopii etc).
De asemenea, pot solicita fonduri și ONG-urile (persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial), dar acestea trebuie să desfăşoare activităţi în domeniul protejării monumentelor istorice şi să aibă o vechime în acest domeniu de activitate de cel puţin 6 luni, la data depunerii cererii de finanţare.
Cei care depun proiecte trebuie să dețină drepturi (de proprietate, concesiune sau administrare) asupra obiectivului de patrimoniu la data depunerii cererii de finanţare şi pe o perioadă de minimum 5 ani de la data plății finale.
Pentru ca un proiect sa fie considerat eligibil, obiectivul restaurat trebuie să fie redat publicului vizitator după realizarea investiției.
Vor avea prioritate la finanțare obiectivele de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creșterea economică, a căror restaurare va contribui în mod direct la creșterea competitivității arealului în care sunt localizate.
Un exemplu de succes în acest domeniu îl găsim în municipiul Alba Iulia, unde edilii locali au înțeles că istoria, identitatea și valorile unei națiuni sunt cel mai vizibil reprezentate de clădirile istorice.
În exercițiul financiar precedent au fost inițiate nu mai puțin de 20 de proiecte pentru punerea în valoare a Cetăţii medievale majoritatea finațate prin fonduri europene.
Astfel, prin trei proiecte Regio cu o valoare de peste 40 milioane euro fonduri nerambursabile, Cetatea Vauban Alba Iulia a devenit astăzi un exemplu de dezvoltare urbană integrată și de restaurare.
Este cel mai mare proiect de restaurare derulat în România, iar lucrurile nu se vor opri aici. Iată ce declara primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, la finalul anului 2013, când a inaugurat zona de vest a monumentului: „Să știți că n-am terminat. Să știți că aici vom lucra cât timp vom fi și și băiețelul care a tăiat panglica cu mine și el va lucre. Pentru că într-o zonă de monumente istorice de asemenea însemnătate trebuie să lucrezi în fiecare zi. Altfel peste câțiva ani o să avem ruină. Vom lucre în fiecare zi, avem proiectele pentru a reface tot cee ace înseamnă zidurile și mai avem un lucru pe care trebuie să-l facem, nu pentru noi, și aici trebuie să înțelegem foarte bine: trebuie să-l facem pentru istorie, ca să știm ce-am făcut cu adevărat ș ice-am fost.”
În final merită reținut că păstrarea și îmbogățirea moștenirii istorice poate duce la dezvoltarea turismului cultural și istoric, ceea ce poate contribui din plin la creștere economică și la crearea de noi locuri de muncă.
Inițiativă a Comisiei Europene pentru reglementarea TVA
Publicat de Andrei Cretoiu,
12 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 13 aprilie 2016, 8:50
Comisia Europeană a prezentat un plan de creare a unui sistem de taxare mai simplu și mai puțin vulnerabil la fraudă.
Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) reprezintă o sursă importantă de venituri fiscale pentru statele membre, însă, există o mare diferenţă mare între veniturile preconizate şi veniturile încasate. Tocmai de aceea, iniţiativa Comisiei Europene are în vedere recuperarea acestor bani pentru a putea fi investiți apoi în creșterea economică și în crearea de noi locuri de muncă.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri, impozitare și vamă: „În sistemul actual, sarcina administrativă pentru o tranzacție intracomunitară este cu 11% mai mare decât pentru tranzacția internă. Acum, în contextul unei piețe integrate moderne, această situaţie nu are sens. Dorim să punem capăt acestor costuri, dorim să propunem un sistem unic și simplificat pentru întreprinderi. Practic, statele membre ar face toate declarațiile în materie de TVA către autoritatea națională de impozitare și le-ar transmite apoi sau ar rambursa TVA-ul în alte state membre, economisind astfel timp și bani, e vorba de aproximativ 1 miliard de euro.”
Planul de acțiune stabilește calea de urmat pentru modernizarea normelor în materie de TVA, respectiv: principiile- cheie pentru un sistem european unic privind Taxa pe Valoarea Adăugată, măsuri pentru combaterea fraudei fiscale şi o simplificare a normelor TVA pentru comerțul electronic.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri, impozitare și vamă: “Comisia Europeană a făcut pași importanţi spre creșterea transparenței fiscale. Lucrăm pe trei paliere: în primul rând prin creșterea transparenței fiscale în cadrul UE, între statele membre, cu schimbul automat de informații referitoare la hotărârile fiscale. Apoi între întreprinderi și administrațiile naționale incluse în pachetul nostru din ianuarie și, săptămâna viitoare, prin raportările de ţară.”
În temeiul noilor norme, tranzacțiile transfrontaliere ar continua să fie impozitate la cotele stabilite de statele membre, iar încasarea impozitelor s-ar face într-un sistem mai puțin vulnerabil la fraudă. În același timp, ar urma să fie implementat un portal web la nivelul UE, care să ajute întreprinderile să încaseze mai simplu Taxa pe Valoare Adăugată, iar statele membre să colecteze, la rândul lor, mai eficient veniturile.
De asemenea, Comisia Europeană vrea să acorde mai multă autonomie statelor membre pentru a-și alege propria politică privind cotele TVA şi să revizuiască periodic lista de bunuri și servicii care pot beneficia de cote reduse.
Primari ai marilor orașe din Europa, dar și arhitecți care au imaginat proiecte capabile să dezvolte aglomerările urbane au așteptat, entuziasmați, să afle câștigătorul titlului de Capitală Europeană a Inovării.
Acesta a fost dezvăluit vineri, 8 aprilie, într-o ceremonie desfășurată la sediul Comitetului Regiunilor din Bruxelles.
Pentru doi ani de acum încolo, Amsterdam este capitala inovării, acest oraș fiind ales, în cadrul unei competiții strânse cu alte 8 orașe, de un juriu format din experți independenți.
Proiectul prezentat de capitala Olandei a fost preferat datorită viziunii holistice a inovării privind patru domenii ale vieții urbane: guvernarea, economia, incluziunea socială și calitatea vieții.
Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, știință și inovare, cel care a înmânat premiul câștigătorilor, consideră inovarea cea mai importantă soluție pentru dezvoltare:
“Inovarea este singura cale de a îmbunătăți viața locuitorilor; este singura modalitate prin care poți ridica nivelul calității, prin care poți crea noi companii care vor aduce noi locuri de muncă, iar acestea vor fi mai bune pentru oameni. Deci inovarea este calea prin care, de fapt, obții dezvoltarea, locuri de muncă și, în final, o Europă mai bună!”
Premiul Capitala Europeană a Inovării include suma de 950 000 euro, bani ce vor fi folosiți de Amsterdam pentru a intensifica și a extinde acțiunile în acest domeniu.
Alte două orașe, Torino și Paris, s-au clasat pe podium, urmând să primească premii în valoare de 100 000, respectiv 50 000 de euro.
La începutul acestei luni a fost lansată varianta finală a ghidului solicitantului pentru prioritatea de investiție ”Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului”. Aceasta face parte din Programul Operațional Regional rezervat perioadei 2014- 2020. Pentru că fiecare regiune de dezvoltare are particularitățile sale, cu siguranță că sunt și câteva elemente de subliniat și în ceea ce privește Regiunea de Dezvoltare Nord Est cu cele șase județe componente.
La telefon este domnul Vasile Asandei, director general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord Est cu sediul la Piatra Neamț. Domnule director, fonduri pentru inițiative în turism. Mai exact?…
Sunt fonduri pentru inițiative în turism și în Programul Operațional 2014 – 2020. Aceste fonduri se adresează stațiunilor turistice din regiunea noastră care sunt în număr de 10 , conform HG 852/2008, dintre care patru fiind și stațiuni balneoclimaterice , cumva privilegiate, pentru că pot face mai multe lucruri pe acest program. Dacă e să intrăm puțin în detaliu, această axă de turism din programul actual se referă la investiții în infrastructura de turism, investiții care trebuie să răspundă unor nevoi ale sectorului privat. Este, cumva, o chestiune nouă din acest punct de vedere; nu mai pot privații accesa în mod direct fonduri pentru turism în actualul program, dar ei vor beneficia de investițiile în infrastructură făcute în aceste stațiuni turistice sau, și stațiuni balneoclimaterice.
Ne puteți spune despre ce sume este vorba pentru acest apel de proiecte?
Pentru Regiunea de Dezvoltare Nord Est sunt alocate 17 milioane de euro pentru perioada 2014 – 2020. Valoare maximă a unui proiect este de 5 milioane de euro. Din păcate, nu e o sumă foarte mare. Dacă ar fi să facem un calcul aproximativ , să zicem că am putea 4-5 proiect, maximum, gândindu-ne că nu toți vor solicita suma maximă de cinci milioane.
Finanțări pentru turism au fost și în 2007 – 2013. Putem da exemple de proiecte și care s-au încheiat cu succes?
Sigur că da. În exercițiul 2007 – 2013 pe Axa 5 a u fost mai multe proiecte de succes în regiunea Nord est și aș putea să vă dau câteva exemple: zona de agrement Ciric din Iași, Mânăstirea Putna, Biserica Banu din Iași, Observatorul din Bacău; au fost și sume mai mari în exercițiul 2007 – 2013 și chiar sunt proiecte foarte reușite care pot fi văzute în teren.
Ca o concluzie, care este calendarul apelului de proiecte?
A fost lansat ghidul final. Proiectele vor putea fi depuse începând cu luna iunie, datorită acestui sistem din exercițiul 2014 – 2020 în care se lasă o perioadă de circa 2 luni de la lansare, respectiv de la momentul în care ghidul devine definitiv până în momentul în care proiectele pot fi depuse.
Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor
Publicat de Andrei Cretoiu,
7 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:33
Aceasta este concluzia întâlnirii comisarilor pentru politică regională Corina Crețu și pentru migrație, afaceri interne și cetățenie Dimitris Avramopoulos cu primary politici din mai multe orașe europene despre modalitățile de integrarea eficientă a imigranților recent sosiți în zonele urbane.
Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne oferă detalii despre aceasta întâlnire în rubrica Euranet plus de astăzi
Migrația este o realitate urbană şi reprezintă o mare provocare pentru Uniunea Europeană iar integrarea eficientă a imigranților în orașe reprezintă oportunități pentru toată lumea pe termen lung.
Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare soluții comune și inovatoare, cu o implicare puternică a tuturor părților interesate în politicile urbane.
Comisia Europeanã va pune la dispoziţie fonduri europene pentru oraşe importante din Uniunea Europeanã, pentru a le ajuta sã-i integreze mai uşor pe refugiaţi.
Comisarul pentru politicã regională, Corina Creţu împreunã cu omologul de la migraţie, Dimitris Avramopoulos, s-au întâlnit cu mai mulţi primari ai unor oraşe importante din spaţiul comunitar.
Cu această ocazie a fost lansat un nou parteneriat între Comisia Europeană şi oraşele europene în privinţa integrarii imigranţilor.
Discuţia cu primarii a fost considerată un pas important pentru identificarea unor soluţii pentru rezolvarea acestei probleme cu care se confruntă oraşele europene.
Criza imigranţilor este una cu care Uniunea Europeană nu s-a mai confruntat pânã în prezent, spunea comisarul pentru politicã regionalã, Corina Cretu.
Oficialul European a remarcat că niciodatã în istoria UE, aceste ţări nu s-au confruntat cu un asemenea val de refugiaţi, de migranţi şi aceastã iniţiativã vine ca urmare a dorinţei Comisiei Europene a de ajuta în primul rând oraşele care sunt primele afectate.
Corina Creţu a mai precizat că indiferent de discuţiile politice care au loc la nivel înalt, întotdeauna primarii sunt cei care trebuie sã gãseascã cele mai adecvate soluţii în mod rapid.
Iar dialogul cu primarii din Amsterdam, Atena, Barcelona, Berlin, Gent, Leipzig şi Paris, a avut loc tocmai pentru pentru a afla în ce mãsurã executivul comunitar poate ajuta aceste comunităţi.
De aceea Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor întrucât statele membre nu s-au mai confruntat vreodatã cu un asemenea val de imigranţi.
Corina Creţu a afirmat cã executivul comunitar este flexibil sã reprogrameze unele programe operaţionale dacã unele oraşe europene cer acest lucru.
“Fondurile noastre sunt destinate să sprijine şi să promoveze integrarea imigranţilor, prin finanţarea unor programe sociale, de educaţie, infrastructură, adăpost, îngrijirea copiilor, sănatate, locuri de muncă. Ştiţi foarte bine că până în anul 2020 pentru prima dată în istorie , 15 miliarde de EURO sunt destinate politicii regionale, direct oraşelor. Este foarte important să ştim că este responsabilitatea autorităţilor locale de a avea proiecte de o calitate înaltă pentru a obţine fonduri.”
Corina Creţu crede cã pentru urmãtorii ani cuvântul de ordine va fi integrarea socialã, evitarea segregãrii, a ghetourilor. Cel mai important lucru este acela de a nu crea societãţi paralele.
Şi comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a vorbit despre faptul cã valul de imigranţi a luat prin surprindere multe ţãri şi oraşe aflate pe traseul acestora. Fondurile vor fi alocate catre educaţie, nevoi de bazã, adãpost, dar mai ales de integrare, pentru a preveni tensiunile sociale.
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a prezentat primele ghiduri din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:29
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a prezentat ieri primele ghiduri destinate solicitanţilor de fonduri europene din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Este vorba de Sprijinirea eficienţei energetice la clădirile rezidenţiale; Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimnoniului natural şi cultural; Îmbunătăţirea mediului urban, revitalizarea oraşelor precum şi Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere regionale şi locale.
Faţă de ciclul precedent de finanţare, când Programul Operaţional Regional a fost semnat de Comisia Europeană în 2007, programul pentru perioada 2014-2020 a fost aprobat de-abia în luna iulie a anului trecut, primele ghiduri fiind lansate după aproape un an.
Speranţa este decalajul să fie recuperat în cursul implementării – spunea directorul general interimar al ADR Nord-Vest, Sanda-Livia Cătană. „Pe 2007-2013 la nivelul regiunii noastre am avut un grad de contractare de 129%, ceea ce ne-a conferit – să zicem – potiţia întâi între celelalte 7 ADR-uri din ţară. În ceea ce priveşte gradul de absorbţie, am ajuns până acum la 80%. Cred că în cursul lunii următoare vom şti ultimele date finale. Faţă de perioada anterioară, în 2014-2020 şi alocarea este mult mai mare la nivelul regiunii noastre. Dacă în perioada anterioară am avut o alocare de 484 de milioane de euro şi-am contractat 600 de milioane de euro, acum ajungem la 858 de milioane de euro! Acum sunt nişte indicatori de performanţă, care vor fi evaluaţi de către Comisie în 2018, care ne obligă să fim mai rapizi…”
Programul eficientizării energetice a clădirilor de locuit are o valoare alocată de 52 de milioane 200 de mii de euro. Bugetele individuale ale proiectelor participante se vor încadra între 100.000 şi 5 milioane de euro. 60% din cheltuieli vor fi suportate din fonduri europene, urmând ca unităţile administrativ teritoriale şi asociaţiile de proprietari beneficiare să suporte restul de 40%.
Blocurile de locuit implicate în program trebuie să fi fost construite în perioada 1950-1990. Spre deosebire de ciclul precedent de finanţare, prezentarea cărţii tehnice a imobilului nu este obligatorie!
Primele cereri de finanţare vor putea fi depuse începând cu 16.05.
În ceea ce priveşte proiectele legate de conservarea şi protejarea patrimoniului cultural, acestora le-au fost alocate fonduri în valoare de 35 de milioane de euro. Deşi – având în vedere de exemplu costurile lucrărilor de restaurare – suma pare mică în comparaţie cu cea alocată proiectelor de eficientizare energetică, Sanda-Livia Cătană crede că cifra este mai mult decât mulţumitoare. „Oricum e mult mai mult decât am avut în perioada anterioară! Pe de altă parte e direcţionată strict către reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural şi atunci ne vom axa pe acele elemente, care trebuiesc modernizate, reabilitate, restaurate, care ţin de patrimoniu. Nu lucrări conexe, nu structuri de cazare, cum se doreşte în multe situaţii” – a spus doamna director general.
Îmbunătăţirea mediului urban şi revitalizarea oraşelor beneficiază în acest ciclu de finanţare de fonduri cifrate la 12 milioane 890 de mii de euro, în timp ce reabilitării infrastructurii rutiere regionale şi locale, construcţiei de noi drumuri de legătură li s-au alocat aproape 114 milioane.
Schimbarea modului de lucru, din cauza platformelor online de cumpărături sau de rezervări, are implicaţii pe piaţa forței de muncă, în domeniul fiscal şi al asigurărilor sociale. Acesta este motivul pentru care Comitetul Economic şi Social European doreşte ca executivul European să contribuie la dezvoltarea de noi modele de asistență socială, adaptate pentru a acoperi această flexibilă piață a muncii. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Noi practici de angajare, noi forme de contracte de angajare sunt o provocare pentru sistemul clasic al locurilor de muncă cu normă întreagă, cu orar de lucru bine definit, cu drepturi și beneficii clar stabilite. Modelele atipice de contracte de angajare sunt în plină creștere de la izbucnirea crizei economice, din 2008 până în prezent. Tot mai mulți muncitori nu știu dinainte unde și pentru cine vor lucra. Din această cauză se resimte tot mai acut nevoia creării un sistem național social de protecție al angajaților care să se bazeze pe distincția dintre statutul de angajat și șomer. Comitetul Economic și Social European și-a propus să vină în întâmpinarea Comisiei Europene pentru a dezvolta noi modele de protecție socială, mai bine adaptate piețelor muncii. Comisiei i se cere să asigure un sistem de educație permanentă la toate nivelurile și pentru toate categoriile de vârstă. Să monitorizeze impactul pe care îl au noile forme de angajare în piața muncii și să asigure claritate în relația angajat-angajator, în ceea ce privește riscul de accidente, eșecul ofertei de servicii în situația unor contracte ce se derulează online, externalizarea în masă a serviciilor sau alte noi forme de auto-angajare. Președintele Comitetul Economic și Social European, Georges Dassis.
Comisia Europeană a depus o propunere cu exact sensul preconizat de noi. Asta ne dă forța de a continua propunerile. Forța noastră de Comitet Economic și Social European e de a găsi și propune măsuri concrete, măsuri care îi privesc în mod direct pe cetățeni și care vor pune presiune prin toate mijloacele democratice pentru ca factorii de decizie să țină cont de propunerile noastre. În cazul tranzacțiilor financiare am câștigat, în altele, importante, de asemenea, am avut procent de succes de 100 la 100. Aceleași texte adoptate acum mai bine de 20 de ani de Comitetul Economic și Social European fac astăzi parte integrantă din legislația europeană valabilă în cele 28 de țări ale Uniunii și, în plus, așa cum mi-a confirmat președintele Curții de Justiție, Charta face acum parte din arsenalul juridic, utilizat de Curtea Europeană de Justiție atunci când judecă pricinile ce i se aduc în față.
Dezvoltarea unor platforme Europene trebuie să se raporteze la tradițiile europene de cooperare și coordonare a piețelor muncii în așa fel încât plus-valoarea creată să rămână economiilor locale odată cu dezvoltarea unei cooperări active la nivelul comunităților între sindicate și angajatori. Se consideră că este vitală crearea capacității angajaților de a stabili nivelul salarizării și a condițiilor de muncă prin intermediul unor contracte colective ce să asigure un nivel de trai corespunzător.
Radio Romania Regional anuntă cu regret dispariţia colegei nostre, Carmen Dumitriu, care a încetat din viaţă în această dimineaţa, după o lungă suferinţa.
Realizator de emisiuni, om de cultură, formator si mamă dedicată a promovat valorile româneşti şi ale minorităţilor etnice în dialoguri multiculturale autentice.
Carmen Dumitriu a absolvit Facultatea de Limba şi Literatură Română a Universitatăţii Bucureşti şi a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române.
Cercetător la Institutul de lingvistică al Academiei Române, a fost decorată cu Premiul Academiei Române pentru contribuţia la realizarea DEX.
Expert în comunicare, negociere, mediere şi managementul crizelor, analist de discurs, PR, şi-a desfăşurat activitatea la Romtelecom, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Industriei şi Resurselor, Ministerul Dezvoltării Regionale. A fost manager al Muzeului Holocaustului şi decorată cu premiul Nicolae Cajal al fundaţiei Nicolae Cajal pentru contribuţia la dezvoltarea comunicării multiculturale.
Carmen Dumitriu a coordonat cursul pentru experţi în studii interetnice organizat de Guvernul României şi a realizat programe radio şi TV cu tematică multiculturală, drepturile omului, economie.
A fost coordonator de dezbateri şi campanii publice pentru reducerea intoleranţei, creşterea încrederii în comunităţile entice, transfer de informaţie multiculturală şi multidisciplinară. Totodată a organizat, coordonat şi implementat numeroase programe internaţionale referitoare la afaceri europene, drepturile minorităţilor, programe de mediu, atât la nivelul administraţiei centrale şi locale, cât şi la nivel de ONG-uri.
A fondat grupul Demostene al jurnaliştilor specializaţi în transfer de informaţie multiculturală, este autoare a volumului “Amintirile Mitropolitului Antonie Plămădeală”, profesor şi organizator de cursuri de specializare în domeniul comunicării, protocol şi business.
Carmen Dumitriu a fost declarată cetăţean de onoare al municipiilor Sighetu Marmaţiei şi Mangalia!
Suntem profund indurerati pentru pierderea suferita si transmitem condoleante familiei.
Luna martie a adus, din partea Comisiei Europene, primul apel de propuneri pentru proiecte de infrastructură energetică transeuropeană din 2016.
In această fază, fonduri în valoare de 200 de milioane de euro așteaptă să fie investite pentru dezvoltarea domeniului energetic în ansamblu.
Comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a precizat, cu ocazia lansării apelului, că aceste fonduri sunt investite doar acolo unde pot aduce beneficii, cum ar fi, de exemplu, un sistem energetic la nivel european modern și fiabil.
Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Mihai Roșioru spune că vor fi finanțate acele proiecte transfrontaliere care vor contribui la eliminarea izolării energetice a statelor membre și a blocajelor din calea finalizării unei piețe interne funcționale: „Prin acest buget, Comisia Europeană este interesată să finanțeze acele proiecte care conduc la o mai bună interconectare în ceea ce privește energia electrică sau gazul natural între statele membre. Vă reamintim că anul trecut un proiect propus de România în urma unui apel de propuneri similar din 2015 a beneficiat de o finanțare de 180 de milioane euro pentru construcția unui segment al gazoductului ce va conecta Bulgaria- România- Ungaria și Austria.”
Un proiect de infrastructură energetică poate fi luat în calcul pentru a primi o astfel de finanțare dacă este înscris pe lista celor de interes comun. Cea mai recentă variantă actualizată a acesteia a fost publicată în luna noiembrie a anului trecut, ea conținând 195 de proiecte considerate fundamentale pentru realizarea Uniunii energetice cu respectarea țintelor Uniunii Europene în privința energiei și climei.
Pentru a fi selectat, proiectul trebuie ca, după finalizare, să aducă beneficii substanțiale pentru cel puțin două state membre. Printre proiectele deja înscrise sunt și cele de interconectare România – Bulgaria, de transport gaz pe coridorul sudic (din Grecia până în Ungaria și în sens invers, trecând prin România) sau de depozitare subterană a gazului ( în județele Mureș și Suceava).
Propunerile pot fi depuse până pe 28 aprilie 2016, rezultatul urmând a fi anunțat până la finalul lunii iulie.
Suma oferită de Uniunea Europeană nu poate fi mai mare decât jumatate din costurile eligibile. Există însă și excepții! În cazul proiectelor inovatoare de standarde înalte sau al celor care sporesc solidaritatea energetică între statele membre, cuantumul ajutorului oferit de Uniune poate crește până la 75%. Fondurile alocate proiectelor selecționate sunt din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, program ce are la dispoziție anul acesta 800 de milioane euro.
Apelul lansat pe 18 martie de Comisia Europeana este primul din cele două prevăzute pentru 2016.
După atentatele de la Bruxelles, în aceeași săptămână, statele membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit din nou prin miniștrii de interne și de justiție pentru a găsi un răspuns la ultimele elemente legate de felul în care acționează teroriștii.
Discuțiile din cadrul consiliului JAI au dus la adoptarea unei declaraţii comune. Documentul vizează urgentarea măsurilor de implementare rapidă a legislaţiei privind combaterea terorismului, printre care intensificarea schimbului de informaţii şi a colaborării între structurile naţionale şi agenţiile internaţionale specializate în combaterea terorismului.
Ca o primă măsură urgentă s-a decis ca investigarea reţelelor implicate în atentatele de la Bruxelles şi Paris şi a altor reţele similare să se facă prin eforturi naţionale comune ale agenţiilor specializate din statele membre.
O echipă comună formată din experţi naţionali va fi înfiinţată în cadrul Centrului European pentru Combaterea Terorismului din cadrul Europol pentru a investiga dimensiunile europene şi internaţionale ale ameninţărilor teroriste curente şi pentru a monitoriza ameninţările din partea luptătorilor străini, fluxurile de finanţare a terorismului şi traficului de armament, precum şi propaganda online.
Într-o declarație, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a punctat care ar fi pașii legat de elaborarea unui răspuns articulat din partea Uniunii:
”Ceea ce trebuie să facem este de a accelera lucrurile pe care le-am pus în mișcare deja. Acesta ar trebui să fie schimbul de informații la nivel înalt mai mult decât ceea ce s-a făcut până acum. De asemenea, cred că avem nevoie să accelerăm adoptarea unora dintre propuneri pentru a ne asigura, de exemplu, că teroriștii nu pot utiliza cardurile de credit sau cartele pre – plătite, pentru a ne asigura că urmărim traseul armelor, să fim siguri că ne descurcăm mai bine lucrând împreună și asigurându-ne că acești oameni nu primesc instrumentele pentru a aduce teroare asupra Europei.”
În același sens, au fost și precizările ministrului de interne al Germaniei, Thomas De Maiziere:
”În primul rând, Parlamentul European, în timpul următoarei sesiuni plenare, trebuie să ratifice acordul privind baza de date a pasagerilor aerieni. În al doilea rând, trebuie să fie consolidat schimbul de informații între statele membre. În al treilea rând, avem nevoie să unim bazele de date pentru pasageri, imigrație și securitate, iar pentru asta avem nevoie de modificări legislative și soluții tehnice. În al patrulea rând, avem nevoie și de înregistrarea datele de călătorie pentru toți resortisanții țărilor terțe care ies și reintră în zona Schengen.”
De precizat că România a fost reprezentată la reuniunea Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi de ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă.
Pe parcursul anilor, reglementările europene în domeniul pescuitului au devenit foarte complexe. Din acest motiv, Comisia Europeană propune o legislaţie mai flexibilă, oferind competențe celor care decid la nivel regional, ei fiind cei care cunosc cel mai bine realitatea zonei.
Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, spune că abordarea regionalizată simplifică mult normele existente: “Ce înseamnă o legiferare mai bună în domeniul pescuitului? Înseamnă reguli simple, uşor de înţeles pentru pescari. Înseamnă, de asemenea, mai multă siguranţă în ceea ce priveşte gestionarea pescuitului la nivel local. Spre exemplu, în ceea ce priveşte tehnicile de conservare avem reguli despre locurile şi felul în care se poate pescui.
De-a lungul timpului, am adoptat multe norme, unele dintre ele au fost contradictorii, altele aveau prea multe detalii şi, în cele mai multe cazuri, era nevoie de mai multe reguli pentru a urmări aplicarea lor. Obiectivul nostru a rămas însă acelaşi, de a păstra un stoc sănătos şi de a diminua impactul pescuitului asupra ecosistemului marin. Am observat că legislaţia a devenit prea complexă, de aceea ne-am oprit tocmai pentru a analiza serios ce anume avem nevoie.“
Pentru pescari vestea este foarte bună, spune Dan Verbina, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din România: “Pentru noi, acum, mai ales pentru Marea Neagră, în noul context în care Ministerul Mediului declară zone cât mai întinse de arii protejate în Marea Neagră, e bucurător că se ajunge la regionalizare şi putem să negociem direct, noi, împreună cu Agenţia Naţională de Pescuit, cu cei de la Ministerul Mediului pentru acest lucru. De asemenea, putem să stabilim de comun acord cu vecinii noştri bulgari cele mai bune măsuri pentru protecţia unor specii şi pentru reglementări specifice pentru zona noastră, pentru un pescuit sustenabil. Pescarii întotdeauna îşi doresc foarte mult să pescuiască, dar acum ne-am schimbat optica şi ne dorim să pescuim sustenabil ca şi copiii nostri să aibă ce pescui în continuare.”
Propunerea include, de asemenea, măsuri pentru protejarea ecosistemului și a habitatelor marine și pentru evitarea capturilor accidentale, cum ar fi păsările și mamiferele marine.
În ceea ce privește măsurile tehnice care afectează un anumit bazin maritim, decizia se va putea lua la nivel local, astfel încât să se obțină rezultatele dorite acolo
UE trebuie să-și intensifice eforturile de a dezvolta, împreună cu statele membre, soluții pe termen lung pentru a îmbunătăți dimensiunile sale sociale de combaterea sărăciei, reducerea șomajului, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.
Aceasta a fost ideeia rprincipală a Convenţiei privind creşterea incluziunii sociale care s-a desfăşurat la începutul săptămânii la Bruxelels.
Organizată sub forma unui dialog deschis Convenția a reunit factorii de decizie politică și societatea civilă pentru a discuta despre ceea ce poate face UE pentru a se asigura că toți cetățenii beneficiază de avantajele de creștere cu adevărat incluzivă.
Comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marianne Thyssen:
Convenţia reprezintă un angajament ferm din prtea Comisiei Europene de a reconecta politicile la nivel european cu experienţa pe care o au organizaţiile societăţii civile. Semnalele Convenţiei se îndreaptă, în acelaşi timp, către o nouă abordare de către Comisia Europeană a dialogului cu societatea civilă punând cresterea inculziunii sociale în prim plan, importanta intaririi dimensiunii sociale a UE in toate aspectele sale, prin combaterea sărăciei, prin construirea unei societăţi bazate pe coeziune, prin modernizarea protecţiei sociale şi promovarea investiţiilor în domeniul social, sau prin îmbunătăţirea oprtunităţilor de a gasi un loc de muncă.
O perspectivă importantă a fost cea a dialogului, un dialog puternic şi eficient între toate părţile implicate.
Ambiţia acestei Convenţii este de a promova un angajament mai puternic şi un dialog mai profund cu toate parţile interesate, active in problematica socială şi ocuparea forţei de muncă. Ne dorim sa facem acest dialog mai eficient pentru a atinge ţintele fixate pentru 2020 in ceea ce priveşte nivelul sărăciei si ocupării forţei de muncă.
Ne dorim un impact puternic
Dacă eram obişnuiţi să vorbim despreun rating de ţară, iată că acum vorbim despre un rating de Uniune Europeană. Unul dintre principalele obiective ale Comisiei este de a crea o Europă de standard triplu A din perspectivă socială. Este o ambiţie şi un angajament că dezvoltarea economică merge mână în mână cu îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.
Acesta este nucleul modelului social european şi componenta vitală a economiei noastre de piaţă.
Pe parcursul Convenţiei s-au desfăşurat cinci ateliere care au abordat dimensiunea socială din perspective diferite:
– incluziunea activă și politicile privind piața forței de muncă incluzive
– Investiții sociale și Fondul European de Investiții Strategice
– convergență socială ascensională și combaterea sărăciei
– Dimensiunea socială a semestrului european
– Integrarea refugiaților
Eset vorba despre primul rezultat concret al pachetului privind economia circulara.
Comisia Europeană propune un regulament care va îmbunătăți semnificativ accesul pe piața unică a UE al îngrășămintelor organice și al celor pe bază de deșeuri, creând pentru acestea aceleași condiții de concurență ca și pentru îngrășămintele neecologice tradiționale. Regulamentul stabilește norme comune privind transformarea biodeșeurilor în materii prime care pot fi utilizate în vederea fabricării de produse fertilizante.
Acesta definește cerințele în materie de siguranță, calitate și etichetare pe care trebuie să le respecte toate produsele fertilizante pentru a putea fi comercializate liber în întreaga UE.
Producătorii vor trebui să demonstreze faptul că produsele lor respectă aceste cerințe, precum și limitele pentru contaminanți organici, contaminanți microbieni și impurități fizice înainte de aplicarea marcajului CE , de conformitate europeană.
Noile norme se vor aplica tuturor tipurilor de îngrășăminte pentru a garanta cele mai înalte niveluri de protecție a solului. Regulamentul introduce limite stricte pentru conținutul de cadmiu în îngrășămintele fosfatice. Limitele vor fi reduse ceea ce va reduce riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. Având în vedere că unele produse fertilizante nu sunt fabricate sau comercializate transfrontalier în cantități mari, Comisia propune armonizarea opțională.
În funcție de strategia lor de afaceri și de tipul de produs, producătorii pot alege fie să aplice marcajul CE produsului lor, ceea ce îl va face comercializabil liber în cadrul pieței unice în conformitate cu normele europene comune, fie să îl comercializeze în conformitate cu standardele naționale bazate pe recunoașterea reciprocă în cadrul pieței unice.
Regulamentul actual privind îngrășămintele, care datează din 2003, asigură libera circulație pe piața unică în special a îngrășămintelor neecologice convenționale, de regulă extrase din mine sau obținute în urma unor procedee chimice.
Aceste procese sunt mari consumatoare de energie și mari generatoare de CO2. Cercetarea, inovarea și investițiile sunt în prezent în curs de dezvoltare rapidă, contribuind la economia circulară prin crearea de locuri de muncă la nivel local și prin valorificarea materiilor prime secundare, care altfel ar fi eliminate ca deșeuri.
Oportunitățile de piață pentru întreprinderile producătoare de îngrășăminte organice sunt semnificative spune Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate …
”Este foarte important (…)tebuie să creăm motivația pentru a folosi aceleași deșeuri, care sunt materiale brute, valoroase pentru industrie dacă sunt utilizate corect.
Este foarte importantă reindustrializarea, pentru că dacă motivațiile noastre sunt bune, ele încurajează sectorul privat, antreprenorii, inovatorii dar și industria sa transforme modelul actual de afaceri intr-unul mai circular. ”
În prezent, numai 5 % din biodeșeuri sunt reciclate. Conform estimărilor, dacă s-ar recicla mai multe biodeșeuri, ele ar putea înlocui până la 30 % din îngrășămintele neecologice.
Uniunea Europeană importă în acest moment circa 6 milioane de tone de fosfați pe an, însă ar putea înlocui până la 30 % din această cantitate prin extracții din nămolul de epurare, din deșeurile biodegradabile, din făina de carne și de oase sau din gunoiul de grajd.
Proiectul de regulament va fi transmis acum Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare.
Adoptarea unor practici responsabile la nivel european privind creditarea persoanelor fizice a devenit o necesitate având în vedere perioada îndelungată specifică contractelor de credit pentru bunuri imobile rezidenţiale şi efectele sociale ale executării silite. Implementarea acestei directive va conduce la o protecţie sporită a consumatorilor, reducerea riscurilor de credit şi creşterea stabilităţii financiare.
„Acesta este un pas important în îmbunătăţirea informării consumatorilor şi încurajarea creditării responsabile. Regimul paşapoartelor în Uniunea Europeană pentru intermediarii de credite va creşte competitivitatea sectorului şi ar trebui să ofere şi noi oportunităţi de afaceri”, a declarat Jonathan Hill, comisarul european pentru stabilitate financiară.
Îmbunătăţirea regulilor ipotecare este esenţială pentru creşterea încrederii în piaţa creditelor ipotecare şi creşterea opţiunilor pentru consumatori. Care sunt elementele noi care au fost prevăzute ăn această directivă aflăm de la Bogdan Pandelică, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului:
„În primul rând este vorba despre obligativitatea programelor de informare şi educaţie financiară, obligativitate care vine în sprijinul relaţiei dintre profesionist şi consumator. Un alt aspect este legat de faptul că beneficiarul creditului are posibilitatea ca timp de 15 zile să analizeze oferta instituţiilor finaciare, să aleagă cea mai buna variantă pliată pe posibilitaţile şi nevoile lui financiare, iar în funcţie de acestea să selecteze oferta care este cea mai bună pentru el. Un alt aspect este legat de recuperatorii de creanţe, aceştia nu mai pot folosi practicile vechi – după ora 20.00 nu mai pot suna consumatorii legat de produsele şi serviciile pe care ei le au în relaţia cu consumatorii.”
Cei mai vulnerabili consumatori vor fi mai bine protejaţi de supra-îndatorare prin standarde la nivel european pentru evaluarea bonităţii acestora. Directiva stabileşte, de asemenea, principiile de autorizare şi de înregistrare a intermediarilor de credite.
Intermediarii de credite care respectă noile reguli de conduită de afaceri vor avea acces la mai mulţi consumatori potenţiali pe piaţa unică prin intermediul regimului de paşapoarte.
Acest lucru va oferi creditorilor, pe termen lung, noi oportunităţi de afaceri şi va fi un pas spre crearea unei pieţe unice europene, care va conduce la creşterea concurenţei şi la scăderea preţurilor.
Potrivit Directivei Credit european, care se aplică atât băncilor cât şi instituţiilor financiare nebancare, consumatorii sunt mai bine protejaţi, inclusiv în procedurile de executare silită şi va exista prin contract, în condiţii specificate, posibilitatea de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă. De asemenea, prevede ca statele membre să adopte măsuri de încurajare a creditorilor să exercite “indulgenţă rezonabilă” înainte de iniţierea procedurii de executare silită. Se încearcă astfel limitarea impactului social determinat de acestea.
Directiva Parlamentului European privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale nu va fi aplicată contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016.
Europarlamentarul român Maria Grapini solicită mai multă implicare pentru dezvoltarea turismului. Aceasta consideră că trebuie eliminate în cel mai scurt timp barierele administrative, deoarece turismul este o industrie care poate schimba viața oamenilor în bine, poate genera creştere economică.
Prezentă în Caraş-Severin, Grapini a spus că judeţul are potenţial, însă este nevoie de măsuri concrete. A dat exemplu staţiunea Băile Herculane, unde mare parte dintre hoteluri se află într-o stare avansată de degradare. Europarlamentarul a amintit de aşa numita lege pe paragină, lege iniţiată în 2013 pe vremea când era ministrul delegat pentru turism, şi care a bătut pasul pe loc.
Vizitând toate staţiunile de interes naţional am constatat că unii au luat 30 de hoteluri, 15, 20 şi le-au lăsat în paragină. După un model european am făcut această iniţiativă legislativă prin care proprietarii de hoteluri erau obligaţi în doi ani să le refacă. Legea stă în Parlament pentru că au început un lobby puternic cei care aveau hoteluri multe şi nu le convenea. Legea prevedea doi ani, timp în care să readucă la stadiul iniţial faţada, spaţiu verde şi tot ce mai era arondat şi dacă nu aveau o taxă pe suta de metri pătraţi faţadă de hotel şi suta de metri pătraţi spaţiu verde. În momentul în care se ajungea la un cuantum neplătit era luat hotelul şi era vândut bucată cu bucată pentru că nu putem să lăsăm să se întâmple ca unul să ia 40 de hoteluri, le foloseşte garanţie la bancă, duce banii în altă parte şi face o paragină în staţiunea de interes naţional.
Parlamentul îşi termină mandatul şi nu a votat-o pentru că aşa sunt la noi oamenii, acei oameni politici ar fi trebuit să se gândească la interesul naţional, ci nu la interesul unor proprietari de hotel. Lobby-ul lor a fost mai puternic decât iniţiativa legislativă.
Europarlamentarul român Maria Grapini a mai atras atenţia că lipsesc indicatoarele turistice.
Nu se poate ca staţiunile de interes naţional să fie foarte bine branduite pe drumurile naţionale ca turistul să ştie. Era să trec de Herculane şi nu era indicator de intrare în staţiune. Am făcut atunci un protocol pentru că primarul de la Herculane spunea că cei de la drumuri îi cer bani ca să pună panoul. Suntem absolut incredibili. Nu îşi face cineva privat, face o staţiune de interes naţional. Drumurile să nu le ceară bani pentru promovarea staţiunii. A rămas şi aia tot aşa. Avem o mare problemă de a nu duce la bun sfârşit proiectele. Asta este o tragedie şi total ineficient.
Totodată, Maria Grapini a amintit că trei hoteluri din România, au beneficiat de asistență tehnică pentru a deveni „Hoteluri cu consum de energie aproape zero”. Europarlamentarul a subliniat că o clădire cu consum de energie aproape zero este o clădire cu performanță energetică foarte ridicată.
Drepturi şi garanţii pentru minorii implicaţi în fapte penale
Publicat de Andrei Cretoiu,
21 martie 2016, 13:43 / actualizat: 21 martie 2016, 14:50
Parlamentul European a votat directiva privind asigurarea respectării drepturilor minorilor implicaţi în fapte penale. În ce constau aceste drepturi şi de ce este nevoie de un astfel de act legislativ?
Proiectul de directivă cuprinde o listă de drepturi şi garanţii menite să servească drept model european comun în domeniul procedurilor penale cu inculpaţi minori. S-a dorit un echilibru între nevoia de responsabilizare pentru faptele ilegale comise şi necesitatea firească de a ţine cont de vulnerabilităţile şi nevoile specifice minorilor – spunea Caterina Chinnici, eurodeputat din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, raportor pentru acest proiect:
„Este vorba de un demers necesar, pe de-o parte fiindcă s-a pornit de la ideea unei construcţii bazate pe Justiţia Europeană, pe de alta pentru că vorbim de un act legislativ menit să uniformizeze procedurile vizând minorii, astfel încât în măsura posibilităţilor s-avem standarde comune pentru toate ţările membre. Copiilor trebuie să li se ofere toate garanţiile, ţinând cont nu numai de proceduri ci şi de situaţiile de extremă vulnerabilitate.”
Obiectivele majore ale directivei sunt ca minorii judecaţi să poată urmări şi înţelege pe deplin procedurile juridice, iar în ceea ce priveşte viitorul inculpaţilor, să se preîntâmpine recidiva. Considerentul primordial este întotdeauna interesul superior al copilului – se stipulează în text.
Iată şi câteva din prevederile cele mai importante ale directivei:
Copiilor li se va asigura întotdeauna dreptul la un avocat. Pedepsele privative de libertate se vor aplica doar ca măsură extremă, în lipsa altor opţiuni şi durata detenţiei va fi cea minimă. În timpul detenţiei copiii vor fi ţinuţi separat de adulţi, cu excepţia situaţiilor, în care interesul superior al minorului impune altceva.
Caterina Chinnici: „Directiva se aplică inclusiv celor care au comis infracţiunea ca minori, dar au împlinit vârsta majoratului în cursul derulării procedurii penale. Această prevedere reprezintă o garanţie importantă! În decursul carierei mele de judecător am avut ocazia să văd cât de brusc se poate întrerupe procesul reabilitării iniţiate în perioada când delicventul era încă minor din punct de vedere legal – pierzându-se astfel toate beneficiile obţinute până atunci – în momentul transferului într-o unitate de detenţie pentru adulţi.
Documentul cuprinde şi alte garanţii, cum ar fi:
dreptul copilului de a fi informat prompt despre aspectele generale ale derulării procedurii judiciare,
dreptul minorului de a fi acompaniat de unul dintre părinţi sau reprezentaţii legali în tot cursul audierilor şi al procesului,
dreptul la respectarea vieţii private a inculpatului minor, inclusiv opţiunea de a ţine procesul cu excluderea publicului.
Proiectul de directivă a primit 613 voturi favorabile şi 30 contra, urmând să fie supus aprobării formale a Consiliului Miniştrilor. Odată adoptat documentul, ţările membre ale UE vor avea la dispoziţie 3 ani pentru transpunerea noilor prevederi în legislaţia naţională.
Uniunea Europeană a alocat 10 milioane de euro prin programul Orizont 2020 pentru proiecte de cercetare care trebuie să demonstreze legătura dintre virus şi malformaţiile cerebrale severe raportate la copiii nou-născuţi. În cazul în care acest lucru ar fi demonstrat, cercetătorii s-ar putea concentra pe metode de combatere a virusului, inclusiv prin tratamente şi vaccinuri.
Riscul de transmitere a virusului în Uniunea Europeană este, deocamdată, scăzut. Problema e că nu există un tratament ori un vaccin împotriva acestui virus iar testele pentru diagnosticare nu sunt accesibile. Suma de 10 milioane de euro alocată de Comisia Europeană provine din fondurile ”Orizont 2020”, un program de cercetare și inovare. În primă fază va trebui să se dovedească legătura dintre virus și malformațiile cerebrale descoperite la nou-născuți. Odată dovedită această legătură cercetarea va putea continua în direcția combaterii virusului, crearea unor instrumente de diagnosticare și testare a unor potențiale tratamente sau vaccinuri.
Câțiva cetățeni ai Uniunii Europene au revenit din zonele afectate purtători ai virusului Zika, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară. Comisia monitorizează îndeaproape situația și, pe măsură ce se apropie vara, conlucrează strâns cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre pentru aplicarea măsurilor ce se impun. Câteva sfaturi și recomandări ale Comisiei sunt detaliate de Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara.
În ultimele nouă luni, 41 de țări, în marea lor majoritate din America Latină, au raportat cazuri de infecție cu acest virus, Brazilia fiind țara cea mai afectată până în prezent .
Unele cazuri de contaminare cu Zika au fost importate în Europa în ultimele săptămâni, și există rapoarte ce confirmă transmiterea bolii pe cale sexuală.
Comisia Europeană lucrează împreună cu Statele membre la pregătirea planului de gestionare a riscurilor, beneficiind de sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – CEPCB), încă de la începutul epidemiei.
Centrul de prevenire a bolilor recomandă femeilor gravide și celor care încearcă să rămână gravide, să discute planurile de călătorie în zonele afectate și să evalueze riscul cu furnizorii de asistență medicală, luând în considerare chiar amânarea călătoriei. La fel, cei cu probleme de imunitate sau cu boli cronice severe sunt sfătuiți să consulte un medic înainte de plecare. Pentru toți turiștii și cetățenii Uniunii rezidenți în zonele afectate se recomandă măsuri individuale de protecție împotriva mușcăturilor de țânțari – folosirea unguentelor, a plaselor de țânțari și să poarte îmbrăcăminte adecvată.
Conform celei mai recente evaluări realizate de către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, riscul în UE pentru transmiterea infecțiilor cu virusul Zika este, în sezonul rece, extrem de scăzut.
Fondurile alocate sunt complementare altor inițiative de cercetare ce se derulează în cadrul programului ”Orizont 2020” pentru combaterea virusului Zika. Un fond de 40 de milioane destinat dezvoltării unui vaccin pentru malarie și alte boli infecțioase cuprinde și virusul Zika. Alte 10 milioane sunt direcționate pentru controlul bolilor patogene ori parazitare ce pot cuprinde și virusul Zika. În fine, Uniunea Europeană este cofinanțator în programul ERANET destinat prevenirii bolilor infecțioase în Caraibe și America Latină.
La începutul acestei săptămâni, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat un anunț conform căruia se recunoaște denumirea de „denumire de origine protejată” (DOP). pentru telemeaua de Ibănești.
Informația a fost făcută publică de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării rurale. Ministrul a precizat că telemeaua de Ibănești ar fi putut fi protejată mai repede, însă oficialii europeni au avut de rezolvat o contestație a Greciei, referitoare la produsul „telemes”.
În cele din urmă, lucrurile au fost clarificate și s-a căzut de acord asupra unui text final, agreat de părți.
Astfel, „Telemeaua de Ibănești” a devenit primul produs românesc inclus în registrul european al produselor cu „denumire de origine protejată” (DOP).
Aceasta arată că alimentul se produce pe un teritoriu delimitat și cu anumite condiții care sunt chiar mai stricte decât indicațiile geografice.
„Telemeaua de Ibănești” este o specialitate de brânză produsă din laptele obținut de la vacile crescute în zona văii Gurghiului, sărată prin utilizarea saramurii provenite de la fântânile cu apă sărată din localitatea Orșova.
Ea poate fi produsă doar în zona localităților Gurghiu, Hodac și Ibănești din județul Mureș.
La nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404.
Cele mai multe produse protejate le deține Italia (cu circa 300), Franța (cu aproape 250), Spania (200), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).
Premierul Dacian Cioloş i-a invitat pe miniştrii prezenţi la şedinţa de ieri a Executivului să deguste telemeaua de Ibăneşti, sărbătorind astfel includerea acesteia pe lista produselor cu denumire de origine protejată la nivel european.
Șeful Executivului a ținut să-i felicite pe producătorii mureşeni pentru iniţiativă: „Doresc să-i felicit pentru că au avut această inițiativă, să își protejeze produsul. Cu siguranță sunt și alte produse, inclusiv brânzeturi, care sunt cel puțin la fel de bune ca și telemeaua de Ibănești, însă cei de acolo au luat inițiativa, au pregătit procedura și iată că, zilele acestea, Comisia Europeană a inclus telemeaua de Ibănești pe lista produselor cu denumire de origine protejată la nivel european”.
Premierul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să prezinte în Guvern, în maximum două săptămâni, o notă cu lista tuturor produselor pentru care urmează ca să fie depuse dosare la CE pentru protecţia denumirii de origine sau cu indicaţii geografice.
Ministerul Agriculturii a mai identificat alte șase produse românești care au potențial de a primi recunoaștere europeană, următorul pentru care se fac demersuri în acest sens fiind „novacul afumat”.
De asemenea, se urmărește și omologarea denumirii de „produs montan”, pentru care există deja legislație, a mai precizat ministrul.
Primul produs românesc înregistrat la nivel european a fost magiunul de prune Topoloveni, în 2011, iar în urmă cu 11 zile și salamul de Sibiu a primit și el certificarea de produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP).
Ministrul a explicat că aceste produse vor purta o etichetă care să le certifice valoarea deosebită și nu vor putea fi copiate de alți producători decât în arealul delimitat și cu acceptul asociației care a solicitat recunoașterea lor.
Eforturile UE de a contracara pericolul tot mai mare ca animalele să dezvolte rezistenţă antimicrobiană, se traduc în două măsuri cheie: limitarea tratamentelor cu antibiotice şi îmbunătăţirea controlului infecţiilor.
Rezistenţa la antibioticele folosite pentru a trata bolile este una dintre marile probleme medicale contemporane, atât în cazul animalelor, cât şi al oamenilor. Un volum uriaş de antibiotice se foloseşte direct pentru a stimula creşterea animalelor. Animalele sănătoase primesc mai multe antibiotice decât oamenii bolnavi, situaţia care trebuie remediată de urgenţă.
Săptămâna trecută, în Parlamentul European, s-a votat o propunere de actualizare a legislaţiei UE privind medicamentele veterinare. În era postantibiotice, spunea unul din raportori, rezistenţa la antibiotice ar putea ucide într-un an la fel de mulţi oameni ca şi cancerul, conform estimărilor OMS. De aceea trebuie luate măsuri urgente, iar problema trebuie abordată de la sursă.
Lupta trebuie să înceapă în crescătoriile de animale. Medicamentele veterinare nu trebuie să fie folosite pentru a îmbunătăţi performanţa sau a compensa creşterea necorespunzătoare a animalelor, spun deputaţii; ei au cerut limitarea utilizării antibioticelor ca măsuri preventive în absenţa simptomelor clinice de infecţie, adică în scop profilactic; au cerut ca antibioticele să se utilizeze doar în situaţii individuale şi doar atunci când veterinarul justifică decizia. Parlamentul are în vedere revizuirea legislaţiei din 2001, încurajând inovarea în lanţul de producţie şi actualizând procedurile de autorizare şi distribuţie a medicamentelor. De asemenea, facilitarea accesului la produse medicinale, precum şi transportul şi circulaţia medicamentelor pe cuprinsul UE. Antibioticele foarte importante în medicina umană trebuie să fie interzise în medicina veterinară şi stopată vânzarea antibioticelor pe internet, ca şi a vaccinurilor şi psihotropelor.
În acest fel s-ar putea reduce cantitatea de antibiotice care se regăseşte în farfuria consumatorilor.
Raportorul Jasenko Selimović elogiază noile măsuri menite să combată epidemiile de origine animală și rezistența tot mai mare la antibiotice în rândul animalelor și oamenilor.
3 lucruri devin posibile prin această lege: în primul rând, se leagă bunăstarea şi sănătatea animalelor de cea a oamenilor. Făcând această legatură, antibioticele vor fi folosite mult mai restrictiv. În al doilea rând, atât autorităţile cât şi producătorii se pot concentra pe prevenţia şi combaterea răspândirii bolilor periculoase transmisibile şi în al treilea rând, am reuşit să adunăm 40 de acte juridice într-unul singur, şi sunt foarte fericit pentru acest lucru.
Pentru încurajarea cercetării pentru descoperirea de noi antibiotice, deputaţii cer anumite măsuri de încurajare, inclusiv perioade mai lungi de protecţie pentru documentaţiile tehnice ale unor noi medicamente, protecţie comercială pentru substanţele active inovatoare şi protecţie pentru investiţii semnificative în datele generate să îmbunătăţească un produs antibiotic existent sau să îl păstreze pe piaţă
Pentru al 12- lea an consecutiv, Europa și-a reamintit cumplitele atentate de la Madrid, din dimineața zilei de 11 martie 2004. Atunci, 10 rucsacuri încărcate cu explozibil erau detonate de terorişti, aruncând în aer vagoanele unor trenuri ce transportau pasageri din patru gări diferite. Exploziile au dus la moartea a peste 190 oameni, 16 dintre ei fiind români, și la rănirea a peste 1800.
Tragedia a determinat Uniunea Europeană să declare ziua de 11 martie ca fiind Ziua Europeană în Memoria Victimelor Terorismului.
Vineri, la Bruxelles, Comisia Europeană și Centrul de excelență Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare au organizat un eveniment special pentru a marca această zi.
Comemorarea de anul acesta are o semnificație aparte, date fiind numeroasele atentate din 2015, fapt subliniat și de coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove: „Ziua de astăzi marchează cea de-a 12-a aniversare a atentatelor de la Madrid. Astăzi ne amintim de toți cei care au fost afectați de acest atac. Este de asemenea o zi în care ne amintim de victimele tuturor atacurilor teroriste care au survenit pe plan mondial. Din nefericire, anul 2015 a fost un an teribil, marcat de atacurile care au avut loc la Paris, Beirut, Ankara, Istanbul, în Tunisia și în multe locuri din Africa. Astăzi, ne exprimăm condoleanțele și solidaritatea cu toate victimele terorismului din întreaga lume. Acest fenomen afectează persoane din toate religiile, inclusiv mii de musulmani.”
Lupta împotriva terorismului rămâne una din misiunile declarate ale Uniunii Europene, a mai transmis Gilles de Kerchove: „Doresc de asemenea să reafirm hotărârea fermă a UE de a combate amenințarea reprezentată de terorism. Uniunea își mobilizează toate resursele în sprijinul statelor membre pentru a aborda cauzele profunde ale terorismului, pentru a preveni radicalizarea a și mai multor persoane și, de asemenea, pentru a combate terorismul în mod eficient în Europa și în afara acesteia.”
Coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove.
Comisia Europeană comemorează din 2005 victimele atacurilor teroriste, indiferent de etnie şi naţionalitate sau de religie. Şi anul acesta, importanţi reprezentanţi europeni: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, comisarul Vera Jourová și comisarul Dimitris Avramopoulos au transmis o declarație comună în care au reafirmat determinarea în a combate toate formele de terorism.
„Anul trecut am pierdut prea mulți prieteni, vecini și persoane apropiate. Am asistat la prea multe atrocități”, se arată în comunicatul în care se subliniază faptul că, în această situaţie, răspunsul nu trebuie să fie frica, intoleranţa, vrajba, ci unitatea şi prietenia.
Nimeni nu trebuie să se simtă izolat sau exclus din societate, pentru că învrăjbirea populaţiei este tocmai ceea ce doresc teroriştii.
Plată egală pentru muncă egală este unul din dezideratele legate direct de detașarea angajaților într-un alt stat al Uniunii Europene. De aceea Parlamentul European a dezbătut în această săptămână subiectul.
Punctele de vedere au fost exprimate în contextul în care comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a venit în fața eurodeputaților cu propunerile revizuite pentru regulile care stabilesc regimul celor ce sunt angajați într-o țară UE şi sunt trimiși temporar de către angajator în alt stat al spațiului comunitar.
În fapt inițiativa Comisiei europene este legată de revizuirea directivei din 1996, privind detaşarea muncitorilor, executivul susţinând actualizarea acesteia din cauza abuzurilor, fraudelor şi dumpingului social, fenomen caracterizat de subminarea pieţei locale a muncii cu forţă de muncă ieftină. Una dintre măsurile propuse vizează direct companiile care trimit muncitori în alte ţări ale Uniunii Europene. Astfel, firmele ar putea fi obligate să plătească angajaților salarii la nivelul celor locale.
În cadrul unei conferințe de presă, comisarul european Marianne Thyssen a oferit jurnaliștilor câteva din motivele care stau la baza propunerii dar și care ar putea fi măsurile luate.
”Prea des am văzut doi muncitori cot la cot și care fac aceeași muncă, dar unul câștigând mult mai puțin decât celălalt. Nu așa ar trebui să arate o piața europeană a muncii echitabilă. Acesta este motivul pentru care propunem o actualizare a normelor; problema principală este că dorim să ne asigurăm că lucrătorii locali și cei detașați sunt supuși acelorași reguli cu privire la remunerare. Și aici adaug că nu doar taxă minimă ar trebui să se aplice lucrătorilor detașați, ci toate elementele de remunerare care sunt obligatorii în țara gazdă. Propunerea nu interferează cu competențele statelor membre sau caracteristicile specifice naționale privind stabilirea salariilor. Ne propunem pur și simplu ca ceea ce se aplică lucrătorilor locali, de asemenea, să se aplice lucrătorilor detașați. În plus, pentru a îmbunătăți claritatea și certitudinea juridică, ne propunem ca lucrătorii detașați pentru mai mult de 2 ani să fie acoperiți în totalitate de dreptul muncii din statul membru gazdă. În al treilea rând, ne propunem următorul lucru: condițiile aplicabile temporar lucrătorilor unei agenții locale într-un stat membru, de asemenea, să se aplice și angajaților agenției care activează temporar peste granițe.”
Statistic, numărul muncitorilor detaşaţi a crescut foarte mult. În 2014, erau circa două milioane la nivelul Uniunii Europene. Muncitorii din sectorul construcţiilor reprezintă circa 40 %, urmaţi de cei din agricultură, transport şi finanţe. Revenind la dezbaterea din Parlament, părerile celor care au reprezentat grupurile politice au fost împărțite: pentru deputații de centru-stânga, legislaţia nu merge suficient de departe pentru a preveni exploatarea angajaților, în timp ce deputaţii de centru-dreaptă s-au arătat îngrijorați de impactul asupra competitivității şi asupra IMM-urilor.
Următoarea etapă procedurală prevede elaborarea proiectului de către Comisie, urmată de analiza acestuia în Parlament.
Eurodeputații au aprobat o propunere legislativă pentru ca activitatea în porturile maritime să fie eficientă, iar costurile pentru serviciile furnizate să scadă. Taxele de operare pentru utilizarea serviciilor și infrastructurii portuare vor fi stabilite în mod transparent, încurajând comerţul şi preţurile corecte din piaţă. Parlamentarii europeni susțin stabilirea unor reguli comune pentru administratorii portuari din statele membre pentru a limita numărul de furnizori de servicii şi de a stabili cerinţe minime pentru aceștia.
Bogdan Bârlă, atașat de presă la Biroul de Informare al Parlamentului European la Bucureşti: “Cerințele minime ale porturilor pentru furnizorii de servicii ar trebui să fie limitate la demonstrarea calificărilor profesionale şi să răspundă la nevoile de siguranță și protecție a mediului în mediul marin, să respecte standardele sociale naționale. Există o serie de cazuri, aşa numite cazurilor justificate, în care libertatea de a furniza servicii poate fi restricționată şi acestea ar trebui să includă insuficiența spațiului de pe chei, caracteristicile traficului portuar, precum și nevoia de a oferi operațiuni portuare sigure sau sustenabile din punct de vedere al mediului.”
Realizator: În ceea ce priveşte taxele, există precizări în iniţiativa legislativă?
Bogdan Bârlă: “Taxele pentru infrastructura portuară trebuie stabilite în conformitate cu strategia comercială și de investiții a portului, iar statele membre ar trebui să numească unul sau mai multe organisme independente care să analizeze eventuale plângeri legate de acest aspect.”
Realizator: Există precizări în textul legislativ referitoare la angajaţi şi condiţiile de lucru în porturi?
Bogdan Bârlă: “Această propunere legislativă, în forma în care a trecut de Parlament, nu va afecta aplicarea reglementărilor naționale privind munca și protecția socială.”
Propunerea inițială a Comisiei Europene considera accesul liber pe piață ca fiind principiul general pentru furnizarea de servicii portuare, dar deputații au insistat că un singur sistem nu este potrivit, pentru că în UE sunt diferite modele de organizare a serviciilor portuare. Ei au modificat propunerea, astfel încât modelele existente de administrare a porturilor, stabilite la nivel national, să poată fi menținute.
În lungile discuţii legate de pachetul portuar au participat reprezentanţii porturilor, operatorii de terminal și sindicatele: De la Organizaţia Patronală “Operatorul Portuar”, preşedintele Viorel Panait: “Regulamentul cu privire la aceste servicii din port este preocupat de calificarea investiţiilor în porturi ca fiind exterioare ajutorului de stat, toate aceste chestiuni sunt organizate tocmai pentru a se asigura că investiţiile şi dezvoltarile care se fac sunt de natură să facă porturile europene competitive.”
Deputații europeni au aprobat amendamentele la propunerea legislativă și au mandatat reprezentanţii să înceapă negocierile cu Consiliul pentru textul legislativ final, pe baza amendamentelor propuse
Proiectul care uneşte programul european de distribuţie a fructelor şi legumelor în şcoli cu cel care vizează laptele este cu un pas mai aproape de implementare. Parlamentul şi Consiliul European au ajuns la un acord comun, însă eurodeputaţii solicită mai mult accent pe partea educaţională.
Raportorul Marc Tarabella: Programul se bazează pe doi piloni, în primul rând sănătatea copiilor şi deprinderea unor obiceiuri alimentare corecte din copilărie prin intermediul şcolii, dar şi susţinerea agricultorilor locali. În viitor statele membre vor avea posibilitatea să lărgească lista produselor, dar în condiţii foarte stricte. Există interdicţia de a folosi arome artificiale şi coloranţi. Autorităţile naţionale de sănătate vor trebui să se asigure că se întâmplă aşa. Un obiectiv principal este să contracarăm obezitatea infantilă şi să întreţinem sănătatea copiilor. Sunt necesare măsuri educative, copiii trebuie învăţaţi care sunt obiceiurile alimentare sănătoase. Şcoala joacă un rol foarte important în formarea celor mici.
Raportorul Marc Tarabella a reiterat că obezitatea reprezintă o mare problemă la nivelul Uniunii Europene. Peste 20 de milioane de copii sunt supraponderali, în principal din cauza stilului alimentar. În 24 de state membre, consumul zilnic de fructe şi legume este sub media zilnică.
Tarabella a mai spus că este foarte important să fie organizate vizite în ferme şi livezi. Copiii consumă lapte, dar nu au văzut niciodată cum este produs.
Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan: Programul urma să se schimbe oricum ca urmare a evaluării Comisiei Europene şi a Curţii de Conturi. S-a ajuns la concluzia că cele două programe erau ineficiente, iar acum va exista doar unul singur, ceea ce înseamnă economie de bani. Este un moment extrem de important pentru acest program, dar este nevoie de un buget mai mare pentru că este o cerere mai mare din partea statelor membre. Este un program voluntar, ţările nu sunt obligate să participe. Marea Britanie participă de exemplu la programul de distribuire a laptelui.
Astfel, programele vor fi combinate, iar bugetul anual va crește la 250 milioane de euro pe an. Parlamentul European a câștigat în plus 20 milioane de euro pentru a finanța distribuția produselor lactate și măsurile educaționale. Eurodeputații s-au mai asigurat că fondurile vor fi împărțite mai echitabil între statele membre, stabilind două criterii principale – numărul copiilor cu vârste între șase și zece ani în ansamblul populației și gradul de dezvoltare a regiunii în interiorul statului membru. Noile reglementări se vor aplica de la 1 august 2017.
Programul de distribuţie a laptelui în școli a fost înființat în 1977, iar schema de fructe a fost introdusă în 2009.
Prin acest proiect, Comisia Europeană va sprijini regiunile care au un produs intern brut sub 50% din media Uniunii Europene pentru a identifica şi a depăţi blocajele cu care acestea se confruntă. Concret, este vorba de realizarea unor analizeşi expertize furnizate autorităţilor.
În perioada 2007 – 2013, au fost disponibile, prin politica de coeziune pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale Europei, 231 de miliarde de euro.
Realitatea a demonstrat însă că aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite – deşi au beneficiat de sprijin asemănător din partea Uniunii, au căi diferite de dezvoltare: unele prosperă, altele rămân în urmă. România este primul stat membru în care este pus în practică acest proiect pilot, în regiunile Nord-Vest şi Nord-Est, acolo unde efectele unei economii slabe se simt direct la nivelul cetăţenilor. Proiectul pilot „Regiuni mai putin dezvoltate” se va derula, timp de doi ani şi va viza o mai bună utilizare a fondurilor europene.
Comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu: “Realitatea ne-a demonstrat că aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite. De aceea, am lansat acest proiect specific denumit “Regiuni mai puţin dezvoltate” şi cred că va fi una dintre priorităţile mandatului meu deoarece ne aflăm la începutul perioadei de implementare a bugetului pentru 2014-2020, iar Comisia Europeană va încerca să colaboreze cu autorităţile naţionale, dar şi direct cu autorităţile locale pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc absorbţia fondurilor europene.”
În funcţie de rezultate, proiectul va fi extins ulterior pentru a include şi alte regiuni din România, respective Sud, Sud-Vest şi Sud-Est, dar va fi implementat şi în Polonia. Pe de altă parte, comisarul european a atras atenţia guvernului de la Bucureşti că nu a trimis încă la Bruxelles documentaţia necesară pentru finanţarea construirii a trei mari spitale regionale la Cluj, Iaşi şi Craiova, desi a trecut aproape un an de când au fost lansate proiectele.
Corina Cretu a transmis îngrijorarea Comisiei Europene faţă de ritmul lent cu care România deschide sesiunea de proiecte pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Oficialul european a avertizat autorităţile că, pe termen scurt, există riscul de a pierde 3,4 miliarde de euro daca nu se iau măsuri imediate. Reţelele de transport, programele de reciclare a deşeurilor şi infrastructura în sănătate au fost printre proiectele care nu produc rezultatele aşteptate.
Necesitatea unei planificări strategice şi a unei mai bune pregătiri a proiectelor pentru ca 2016 să nu fie un an pierdut în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene ar trebui să reprezinte principala prioritate pentru autorităţile române, a mai precizat comisarul european.
În cadrul proiectului pilot „Regiuni mai puţin dezvoltate”, experţi ai Direcţiei Generale pentru Politică Regională din Comisia Europeană (DG REGIO) vor găsi, împreună cu autorităţile române, pentru fiecare regiune în parte, cele mai bune soluţii pentru implementarea cu succes a proiectelor cu finanţare europeană, în beneficiul direct al cetăţenilor.
Experţii Comisiei vor analiza caracteristicile macroeconomice, stadiul reformelor administrative, guvernanţa locală şi investiţiile din regiunile cuprinse în proiect.
Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență
Publicat de Andrei Cretoiu,
7 martie 2016, 09:30 / actualizat: 7 martie 2016, 20:51
Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență, invitând părțile interesate să își exprime opiniile în legătură cu un viitor sistem obligatoriu pentru toate instituțiile UE.
Comisia Europeană lansează o consultare publică cu o durată de 12 săptămâni pentru a aduna informaţii despre actualul regim de înregistrare grupurilor care desfăşoară activităţi de lobby care încearcă să influențeze agenda instituțiilor comunitare.
De asemenea, cu această ocazie Comisia Europeană invită părțile interesate să își exprime opiniile înceea ce priveşte înfiinţarea unui sistem obligatoriu pentru toate instituțiile Uniunii Europene.
Demersul urmăreşte şi întocmirea unui registru al reprezentanților grupurilor de interese obligatoriu pentru Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, precum și pentru Comisie.
Prin această iniţiativă, Comisia Europeană îşi propune să modifice modul în care lucrează, consultând mai mult părțile interesate și fiind transparentă cu privire la persoanele pe care le întâlnește și motivele acestor întâlniri.
Este vorba despre o nouă etapă care presupune instituirea unui registru obligatoriu care să implice toate instituțiile, asigurând astfel o transparență deplină în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități de lobby și care încearcă să influențeze procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.
Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
“În conformitate cu metoda de lucru a Comisiei, în acest moment membrii săi nus e mai întâlnesc cu reprezentanţi ai organizaţiilor care nu sunt înscrise în registrul de transparenţă. Comisia europeană îşi propune pe viitor să asigure oşi o mai mare transparenţă a activităţilor sale şi îşi doreşte să implice şi alte instituţii ale Uniunii europene, adică Parlamentul European şi Consiliul European prin instituirea de fapt a unui registru obligatoriu a instituiţiilor care desfăşoară activităţi de lobbz. De aceea lansează această consultare publică pentru a identifica calea de urmat în ceea ce priveste instituirea registrului.”
Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
Pentru a asigura succesul acestei propuneri, oficialii europeni sperăm să primească un numar cât mai mare de sugestii din partea cetățenilor și a părților interesate din întreaga Europă referitoare la funcționarea sistemului actual și modul în care acesta ar trebui să evolueze.
Comisia a conceput o consultare alcătuită din două părți, care va permite contribuții din partea unei game largi de părți interesate, de reprezentanți ai societății civile și de cetățeni. Prima parte a consultării nu necesită cunoștințe detaliate despre Registrul de transparență actual și permite chiar și nespecialiștilor să răspundă la întrebări privind principiile și domeniul de aplicare al sistemului, în timp ce a doua secțiune își propune să colecteze opinii ale utilizatorilor privind funcționarea practică a sistemului actual. Documentele de consultare sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE, pentru a încuraja un feedback amplu. Consultarea se va încheia pe 31 mai.
Comitetul Economic și Social European, pe scurt CESE este un organ consultativ al Uniunii Europene. Înfiinţat în 1957, acesta are rol consultativ pe lângă principalele instituţii europene (Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European).
Consilierea o realizează prin avize privind propunerile legislative ale UE şi prin avize din proprie iniţiativă privind teme care, în opinia comitetului, ar trebui abordate. Una din sarcinile CESE este aceea de a asigura „o punte” între instituţiile UE şi „societate civilă organizată”. Comitetul Economic si Social European Promovează democraţia participativă în UE şi ajută la promovarea rolului organizaţiilor societăţii civile prin instituirea unui „dialog structurat” cu aceste grupuri din statele membre UE şi din alte ţări din întreaga lume.
Prioritățile CESE in acest momnet su fost punctate de către președintele Georges Dassis, în cadrul unui interviu in exclusivitate acordat colegului nostru Florin Orban de la Radio Romania Internațional.
„Toate măsurile de politică regionalăau vizat și vizează, în continuare, solidaritatea, cu atât mai mult în zilele noastre, când ne aflăm în plină criză. Așadar, cea mai importantă prioritate pentru mine este aceea de a convinge cetățenii că UE este singura noastră șansă. O şansă pe care trebuie să o păstrăm, altfel, vom avea naţionalişti, rasişti, xenofobi, în fiecare ţară, cu un discurs plin de ură, iar această ură va duce la întoarcerea armelor unii împotriva celorlalţi. Vom ajunge astfel cu 600- 700 de ani în urmă.
Este lucrul cel mai periculos şi de aceea, insist, prioritatea noastră o constituie solidaritatea, umanismul, respectarea tuturor libertăţilor democratice, dar, totodată, aceea de a convinge cetăţenii că singura şansă de viitor a copiilor şi tinerilor nostri este numai existenţa acestei Uniuni care ne garantează pacea şi o anume prosperitate.”
CESE îndeplinește trei misiuni principale:
promovează o Uniune participativă, oferindu-le organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a se exprima, și menținând dialogul cu acestea
garantează că politicile și legislația UE se adaptează condițiilor economice și sociale, căutând un consens care servește binelui comun
În ceea ce priveşte componenţa, membrii CESE reprezintă angajatorii și lucrătorii, precum și grupurile sociale de interes din toată Europa. Numărul membrilor din fiecare țară depinde de populația țării respective. Romania este reprezentată de 15 membri, cei mai mulţi având Franţa şi Marea Britanie, la egalitate, 24 fiecare
Astăzi este Ziua Mondială a Vieţii Sălbatice – World Wildlife Day, prilej de lansare a unor noi iniţiative vizând conservarea şi ocrotirea speciilor precum şi de organizare a unei multitudini de manifestări, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană – la rândul ei – şi-a prezentat nu demult planul de acţiune în domeniul combaterii traficului cu specii din fauna şi flora sălbatică.
Traficul cu animale sau plante sălbatice, deseori reprezentante ale unor specii rare sau chiar în pragul extincţiei, a devenit una din cele mai profitabile afaceri ilegale. Paradoxal în acelaşi timp, riscul la care se expun braconierii sau comercianţii clandestini este mult mai modest decât cel asumat de traficanţii de droguri sau arme.
Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: „Este un fapt că traficul cu animale sălbatice constituie cea mai mare ameninţare cu care se confruntă unele din speciile cele mai reprezentative! Ca să vă puteţi forma o imagine: cu un secol înainte trăiau în lume aproximativ 100 de mii de tigri, la ora actuală există mai puţin de 4000 în sălbăticie. Motivul principal al acestui declin catastrofal este braconajul! Situaţia este similară şi în cazul elefanţilor şi rinocerilor. An de an sunt ucişi ilegal în jur de 30 de mii de elefanţi! Continuând în acest ritm, un copil născut astăzi va fi martorul extincţiei speciei înainte să-mplinească vârsta de 25 de ani. Această crimă organizată a atins o scară industrială. O cuantificare exactă este dificilă, însă cifra de afaceri se estimează a fi între 8 şi 20 de miliarde de euro anual.”
Uniunea Europeană nu este nici ea exclusă din această reţea ilegală, care se întinde de la ţările sursă – în majoritatea lor africane – prin punctele de tranzit – îndeobşte europene – până la pieţele finale aflate cu precădere în Asia. Europa este mai ales un punct de tranzit, ceea ce nu înseamnă că nu devine deseori sursă sau piaţă a mărfurilor ilegale – sublinia comisarul european.
Acesta este motivul pentru care Comisia a pus la punct un plan de acţiune european împotriva traficului cu animale şi plante sălbatice pentru perioada 2016-2020. Karmenu Vella: „Planul este structurat pe 3 direcţii: Prima este prevenţia, a doua este implementarea mai strictă a legislaţiei internaţionale existente, iar a treia este elaborarea unui parteneriat global pentru lupta împotriva acestei activităţi ilegale la scară globală.”
Celor 3 direcţii le sunt asociate un total de 32 de acţiuni concrete, fiecare cu responsabilităţi, termene şi efecte scontate clar enunţate.
Astfel măsurile de prevenţie includ printre altele sprijinirea dezvoltării durabile și a mijloacelor de subzistență alternative pentru comunitățile care trăiesc în imediata vecinătate a habitatelor speciilor vizate de traficanţi dar şi suportul acordat inițiativelor menite să combată corupția asociată traficului cu specii ale florei și faunei sălbatice la nivel național, regional și internațional.
În privinţa cadrului legislativ, se prevede de exemplu ca ţările UE să-şi adapteze legislaţia într-o manieră, care să asigure încadrarea traficului organizat cu specii sălbatice de faună și floră în categoria infracţiunilor grave, pasibile de o pedeapsă cu închisoarea cu durata maximă de cel puţin 4 ani.
Măsurile privind parteneriatul global includ acţiuni cum ar fi utilizarea proactivă a politicilor și instrumentelor comerciale ale Uniunii în paralel cu intensificarea cooperării privind combaterea traficului de animale şi plante sălbatice cu organizațiile regionale relevante.
Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă vor monitoriza aplicarea planului de acţiune.
Politica europeană în sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu. Cele trei pachete legislative adoptate și ce de-al 4-lea, în curs de adoptare, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, scăderea timpului de deplasare, creșterea siguranței și a nivelului calității serviciilor.
Adoptat deja de Parlament în primă lectură, cel de-a patrulea pachet presupune modificări legislative la nivel național, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, deschiderea la concurență, cel târziu în decembrie 2019, a contractelor de servicii publice de pe piețele naționale în vederea îmbunătățirii calității și eficacității serviciilor de transporturi naționale de călători. România, alături de alte 6 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Letonia și Luxemburg), nu au luat încă măsurile necesare pentru a se conforma directivei și, dacă în termen de două luni nu comunică măsurile adoptate privind instituirea unui spațiu feroviar european unic, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. Deschiderea spațiului pentru o concurență pe piața națională feroviară până în 2019 este un termen ambițios dar sunt și motive de speranță apreciază europarlamentara Claudia Țapardel, membră în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European:
Este un termen foarte provocator dar pot să vă spun că discuțiile pe care le avem, Parlament European, Comisie Europeană, Consiliu European, toate cele 3 instituții își manifestă dorința ca acest sistem de management integrat la nivel feroviar să fie adoptat și implementat cât mai rapid. Nu aș vrea să mă hazardez să dau un termen limită dar obiectivele sunt ca în cadrul acestui mandat, 2014 – 2019, să avem o finalizare a celui de-al patrulea pachet feroviar și o mai mare integrare a sistemului feroviar în Europa.
Cel de-al 4-lea pachet feroviar, adoptat deja de Parlament în primă lectură, vizează modificarea actelor legislative naționale privind interoperabilitatea, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, reglementarea perceperii de tarife pentru utilizarea infrastructurii, a serviciilor de transport și standardizarea conturilor întreprinderilor feroviare. O politică comună a transporturilor capabilă să mențină concurența și să asigure libera prestare a serviciilor necesită armonizarea normelor tehnice, administrative și în materie de securitate. Rezultatele așteptate vizează capacitatea de interoperabilitate, o mai mare siguranță în funcționarea sistemului feroviar european, cerințe comune pentru întreprinderile de transport feroviar pentru accesul în rețeaua națională a statelor membre, armonizarea condițiilor privind accesul în profesie și reducerea poluării sonore. Pe termen lung, este vorba despre realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu (până în 2030), triplarea lungimii rețelei de mare viteză și menținerea unei rețele feroviare dense în toate statele membre. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanțe medii se va realiza cu trenul.
Provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre se află în atenția Comisiei Europene.
Comisia Europeană a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, analiza sa anuală privind provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, așa-numitele rapoarte de țară.
Rapoartele sunt un instrument al semestrului european raționalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică și care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze.
Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat că rapoartele prezentate de Comisie oferă imaginea cea mai precisă și detaliată a economiilor UE.
La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat că analiza Comisiei arată că se întreprind reforme într-o serie de domenii de politică, însă eforturile sunt inegale.
Mai multe state membre trebuie încă să fie mai ferme în abordarea vulnerabilităților persistente, spre exemplu în ceea ce privește nivelul ridicat al datoriei publice și private.
Comisia îndeamnă statele membre să continue reformarea economiilor lor și să abordeze dezechilibrele macroeconomice persistente, a arătat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis:
„Este important să urmărim nu doar performanțele fiscale ale statelor membre, ci și performanța macroeconomică. Pentru că problemele macroeconomice din statele membre tind să agraveze problemele fiscale și, de asemenea, apar efecte în spirală, adică problemele dintr-o țară pot crea probleme într-o altă țară. De aceea, monitorizăm performanța macroeconomică a statelor membre.”
Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politici naționale. De asemenea, rapoartelevor contribui la formularea, spre sfârșitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei țări.
În lunile următoare, în cadrul semestrului european, Comisia va continua dialogul strâns cu statele membre. Astfel, în luna martie, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Totodată, comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naționale, cu parlamentele și cu partenerii sociali.
Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanț aprofundat.
Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la șase la patru. Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis:
„Deci noile categorii de dezechilibre macroeconomice (PDM), sunt: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective. Ei bine, în acest stadiu nu pot face nicio previziune privind deciziile Comisiei Europene în ceea ce privește dezechilibrele macroeconomice pentru că acestea se vor lua în următoarele săptămâni.”
Merită menționat că publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară se înscrie în eforturile de raționalizare și de consolidare a semestrului european, în conformitate cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei.
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 februarie 2016, 23:51 / actualizat: 1 martie 2016, 12:54
în prima zi de primăvară, Radio România lansează un produs online inedit, dedicat tuturor ascultătoarelor noastre şi primei zile de primăvară. Timp de 24 de ore, publicul Radio România va găsi pe toate site-urile posturilor noastre Un radio de-o zi.
Muzica aleasă şi cele mai frumoase definiţii date feminităţii sunt mărţişoarele pe care Radio România le oferă, pe 1 martie, tuturor doamnelor şi domnişoarelor.
Un Radio de-o zi! Un Mărţişor Radio România!
Distribuie
×
Update Required
To play the media you will need to either update your browser to a recent version or update your Flash plugin.
Deputatul liberal, Gigel Ştirbu, preşedinte al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, respinge o eventuală unire a Televiziunii Publice cu Radioul Public.
Gigel Ştirbu afirmă că situaţia financiară dificilă în care se află TVR nu poate să fie rezolvată prin unirea cu Societatea Română de Radiodifuziune, ci trebuie găsite alte soluţii:
Gigel Ştirbu a mai spus că nici proiectul de modificare a legii de funcţionare a Societăţilor Române de Televiziune şi Radiodifuziune, propus de Partidul Social Democrat, nu va duce la rezolvarea problemelor Televiziunii Publice şi creează, doar, o nouă funcţie ce poate fi controlată politic.
El a adăugat că, în cazul în care acesta va fi adoptat de Parlament, PNL va lua în calcul atacarea lui la Curtea Constituţională.
Astăzi expiră perioada de dezbatere publică a propunerii de modificare şi completare a legii.
Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.
Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.
Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.
Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.
Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.
Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.
De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.
Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.
Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.
Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.
Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.
De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.
Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.
PNL nu susţine propunerea de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV, pe care o consideră inoportună. Purtătorul de cuvânt al formaţiunii, deputatul Ionuţ Stroe, a declarat că această iniţiativă nu prezintă soluţii tehnice de redresare a situaţiei de la TVR, ci creează funcţii noi.
El a subliniat că perturbarea situaţiei TVR-ului şi mai ales a Radioului în an electoral este extrem de periculoasă.
PNL va solicita retrimiterea sau chiar respingerea acestei legi, pentru că o consideră inoportună.
Spre deosebire de TVR, Radioul are un parcurs între bun şi foarte bun, nu are datorii, fiind fără probleme financiare.
Liberalii propun crearea unui grup de lucru comun Parlament-Guvern-SRTV, care să identifice soluţii imediate.
Directorul Centrului Regional Maribor al Radio-Televiziunii slovene, Srecko Trglec: “Radio România este nava amiral a presei din România la nivel european”
Propunerile de modificare a legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice generează în continuare reacţii în lumea politică şi mass media chiar internaţională.
Directorul Centrului Regional Maribor al Radio-Televiziunii slovene, Srecko Trglec, consideră că regulile nu trebuie schimbate atunci când instituţia merge bine.
Srecko Trglec: Radio România este nava amiral a presei din România la nivel european, cu o audienţă confirmată de peste patru milioane şi jumătate de ascultători. Este unul dintre cele mai importante mijloace de informare din Europa. Acesta este motivul pentru care atunci când este vorba de proiecte internaţionale, cum ar fi de exemplu, Euranet Plus, în care suntem împreună de mulţi ani, Radio Slovenia şi Radio România, postul român de radio este considerat dintotdeauna un partener valoros. Deci, în cazul în care compania lucrează bine, având o audienţă din ce în ce mai puternică, având venituri şi costuri echilibrate şi un bun prestigiu internaţional, nu văd de ce ar trebui schimbate regulile jocului.
Amintim că iniţiativa legislativă de modificare a legii de funcţionare a radioului şi televiziunii publice se află în dezbatere publică până luni. (Rador/ FOTO radiocluj.ro)
Propunerile de modificare a legii de funcţionare a radioului şi televiziunii publice generează, în continuare, reacţii în lumea politică şi în mass media, chiar internaţională.
Senatorul Viorel Badea a subliniat, într-un interviu acordat colegilor de la Radio Chişinău că implicarea Radioului public în setul de măsuri care ar urma să fie adoptate pentru salvarea TVR nu este o idee bună, mai ales că Societatea Română de Radiodifuziune funcţionează foarte bine, tocmai respectând actul normativ care se doreşte a fi modificat.
Radio Chișinău: Domnule senator, Viorel Badea, ce părere aveți de proiectul inițiat de PSD privind modificarea legii 41/1994? Credeți că modificarea va ajuta la ieșirea din colaps a TVR, acesta fiind cel puțin motivul invocat de PSD pentru modificare?
Viorel Badea: Mi se pare o idee total nefericită. Pentru că, într-adevăr radioul funcționează foarte bine. Din câte cunosc, Radio România este printre cele mai remarcate posturi de radio din Europa și nu este o instituție care se târăște așa cum o face TVR-ul.
Radio Chișinău: Este această inițiativă legislativă o soluție pentru acoperirea uriașei datorii financiare a TVR?
Viorel Badea: Este un principiu în construcții în care se spune că două clădiri sunt lipite, și una este mai afectată, trebuiesc întărite amândouă. Pentru că dacă se întâmplă și cade una, o trage după ea și pe cea bună. În situația dată Radio România este clădirea bună. Mi se pare foarte nefericită inițiativa lui Georgică Severin.
Radio Chișinău: După părerea Dumneavoastră, care ar fi soluțiile? Se vehiculează cel puțin două: modificarea legii insolvenţei, astfel încât și TVR să cadă sub incidența acesteia, sau prin declararea falimentului Societăţii Române de Televiziune şi înfiinţarea unei noi structuri.
Viorel Badea: Ambele soluții pot să fie viabile în condițiile în care ai într-adevăr o echipă care să poată să poată restructura televiziunea. Sunt sute de angajați acolo, fondurile se scurg pe multe proiecte ciudate. Aș vrea să fac referire la TVR Moldova, chiar intenționam să fac o interpelare, pentru că din câte știu anul trecut i s-a alocat un buget de un milion de euro. Nu văd o schimbare fundamentală acolo. Nu mai vorbesc de costul închirierii de sediu la Chișinău. Ideea e că trebuie să fie o echipă care să poată să oprească scurgerile de fonduri la TVR. Dacă nu ai o echipă adevărată, nu poți să faci nimic efectiv. Poți să aplici oricâte modificări de legislație, proceduri sau strategii. Dacă nu ai o echipă de oameni onești, care să știe să facă televiziune și, cel mai important să știe să facă management de televiziune.
Radio Chișinău: Mai mulți politicieni, dar și oameni de cultură au declarat că lipsa performanţei la TVR nu este cauzată de legislaţie, în situația în care Radioul Public funcţionează după aceleaşi norme, dar are rezultate impresionate, atât pe domeniul financiar cât și pe audiență. De ce ar trebui adoptată o lege care ar aduce grave şi ireversibile perturbări în stabilitatea editorială şi financiară a radioului public. Cui îi convine distrugerea unei entități care funcționează bine?
Viorel Badea: Radio România nu are ce căuta în această ecuație. Dacă vrei să pui televiziunea pe picioare, pui televiziunea pe picioare. Nu văd de ce ar trebui să omori SRR care este o structură efectiv viabilă. Mai ales că Radio România merge, și merge din ce în ce mai bine.
Radio Chișinău: Formațiunea din care faceți parte va susține inițiativa de modificare a legii 41/1994, înaintată de deputatul PSD, Georgică Severin?
Viorel Badea: Dacă va trebui să-mi exprim într-un fel sau altul votul pe această inițiativă legislativă, votul meu va fi împotrivă. Și sunt convins că și cel al colegilor mei va fi la fel.
Radio Chișinău: Domnule senator Viorel Badea, Vă mulțumim.
Amintim că propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii de organizare şi funcţionare a Societăţilor publice de Radio şi Televiziune, iniţiată de senatorul PSD Georgică Severin se află în dezbatere publică până pe 29 februarie. (rador/ FOTO radiochisinau.md)
Comisia Europeană a lansat o nouă platformă care permite consumatorilor și comercianților să-și rezolve online litigiile privind produsele sau serviciile achiziționate pe internet, atât din țară, cât și din străinătate.
În foarte multe cazuri, consumatorii care fac cumpărături online şi sunt nemulţumiţi nu depun reclamaţii, crezând că procedurile sunt prea greoaie şi sansele de rezolvare prea mici. Prin punerea în funcţiune a unei platforme online pentru rezolvarea neînţelegerilor comerciale, lucrurile se pot schimba.
Platforma este un instrument inovator care le va permite cumpărătorilor şi vânzătorilor să economisească timp şi bani, spune Laura Pascu, PR Manager în cadrul Centrului European al Consumatorilor din România: “Este uşor de utilizat, poate fi accesată de pe orice tip de dispozitiv, adică computer, telefon, tabletă, laptop. Consumatorii completează un formular de reclamaţie pe site, oferă utilizatorilor posibilitatea de a parcurge online întreaga procedură de soluţionare şi este în toate limbile UE, cu traducere simultană. Comercianţii vor avea de câştigat şi ei, deoarece procedurile de soluţionare le vor permite să evite cheltuieli de judecată substanţiale, dar şi să menţină relaţii bune cu clienţii. De reclamaţiile offline se ocupă Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor, noi ne ocupăm doar de reclamaţiile online cu această platformă.”
Litigiile comerciale vor fi înaintate unor organisme de soluționare alternative, înregistrate pe platformă şi selectate de către statele membre după anumite criterii de calitate.
Astfel, consumatorii vor avea mai multă încredere să cumpere pe internet, iar companiile vor fi încurajate să vândă peste hotare, aspecte care vor dezvolta piața unică digitală a Europei.
Mihai Roşioru, ataşat de presă la Reprezentanţa Comisiei Europene în România: “Platforma este funcţională în acest moment, începând din 15 februarie. Doar 17 state membre au înregistrat acele entităţi de soluţionare alternativă a litigiilor, deci doar pentru achiziţii efectuate din acele state membre.”
Reporter: Prin urmare, consumatorii din România nu pot accesa platforma şi nu pot solicita verificări.
Mihai Roşioru: “În cazul în care au achiziţionat produse sau servicii prin intermediul internetului din acele 17 state membre, ei pot beneficia de această platformă.”
Reporter: Doar pentru produsele achiziţionate online din România nu pot face sesizări şi nu-şi pot rezolva litigiile acolo.
Mihai Roşioru: “Da, pentru că România nu a înscris încă aceste entităţi de soluţionare alternativă.”
România se află, în prezent, printre statele membre care nu au nominalizat entități de soluţionare a litigiilor online, însă are mecanisme publice alternative de rezolvare a neînţelegerilor: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru litigiile individuale și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, pentru disputele din sectorul comunicațiilor electronice.
Noua platformă nu va înlocui, însă, posibilitatea de a apela la instanțe, o procedură ce este, de obicei, mai costisitoare și mai lungă
Javad Mottaghi: Schimbarea legislaţiei se face, de obicei, în scopul de a îmbunătăţi activitatea unei instituţii, nu pentru a distruge ceva ce funcţionează bine
Javad Mottaghi Secretar General al Uniunii Audiovizualului Asia – Pacific (ABU): Schimbarea legislaţiei se face, de obicei, în scopul de a îmbunătăţi activitatea unei instituţii, nu pentru a distruge ceva ce funcţionează bine.
Javad Mottaghi Secretar General al Uniunii Audiovizualului Asia – Pacific (ABU): ”În urmă cu câtiva ani, audiovizualul din regiunea Asia-Pacific ştia foarte puţine lucruri despre România.
În prezent, 280 de membri din 69 de ţări cunosc foarte multe lucruri despre România, despre cultura şi civilizaţia bogată a acestei ţări.
Acest lucru se datorează participării active şi implicării Radio România în activităţile desfăşurate de ABU.
Orchestra Naţională a Radio România a concertat în Turnurile Petronas, obiectiv emblematic din Kuala Lumpur, în septembrie 2014, spectacolul fiind difuzat milioanelor de melomani din Malaezia.
În iunie 2015, Radio România a găzduit la Bucureşti conferinţa MEDIA 2020, eveniment care a constituit primul dialog dintre reprezentanţi ai audiovizualului din vest şi est, la care au participat peste 100 de profesionişti din domeniu.
Radio România a susţinut mai multe prezentări în cadrul a numeroase reuniuni regionale şi internaţionale de radio găzduite de ABU, inclusiv în cadrul conferinţei RadioAsia. La fel s-a întâmplat şi cu ocazia Adunării Generale a ABU organizate în octombrie 2015 la Istanbul.
Radio România şi ABU au avut o strânsă colaborare şi în vederea înfiinţării unei platforme de schimburi muzicale cu ABU, care va funcţiona la capacitate maximă începând cu martie 2016, când muzica românească va fi difuzată miliardelor de ascultători din regiune.
Radio România a devenit, de fapt, o fereastră deschisă care prezintă lumii România şi frumuseţile ei.
În prezent, Radio România s-a transformat într-o forţă motrice care aduce la cunoştiinţă lumii frumuseţile culturii şi valorile României.
Toate acestea s-au întâmplat în cei doi ani în care Radio România a devenit membru asociat al ABU.
Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) reprezintă cea mai mare asociaţie media din lume care se declară mândră de parteneriatul său cu Radio România.
ABU este cu adevărat preocupată de viitorul Radio România ca instituţie mass-media puternică şi respectată la nivel internaţional.
ABU este cu adevărat preocupată de efectele unor eventuale schimbări care s-ar putea produce şi care ar pune în pericol independenţa Radio România, cu un impact negativ asupra rolului său de lider recunoscut pe plan internaţional.
Schimbarea legislaţiei se face, de obicei, în scopul de a îmbunătăţi activtatea unei instituţii, nu pentru a distruge ceva ce funcţionează bine.
Fac apel la raţiunea dumneavoastră în vederea susţinerii Radio România, dându-i posibilitatea acestei platforme media influente să-şi contiune rolul său important în întreaga lume.”
Profesorul de religie de la un liceu din Vaslui care a prezentat la oră un film despre avorturi, în urma căruia unui elev i s-a făcut rău şi a ajuns la spital, susţine că filmul este unul educativ.
‘A fost o lecţie educativă din care copiii au de învăţat. Copilului i s-a făcut rău, e o persoană sensibilă. Nu e un film de groază, ţine strict de umanitate. E prima dată când se întâmplă aşa ceva şi a fost vizionat de sute de copii. E un film educativ’, apreciază profesorul Gabriel Vrânceanu.
Un elev de la Liceul ‘Emil Racoviţă’ din Vaslui a ajuns, miercuri, la Spitalul Judeţean de Urgenţă, după ce i s-a făcut rău la ora de religie, în timp ce profesorul prezenta un film despre întreruperea de sarcină, intitulat ‘Strigătul mut’.
Potrivit conducerii liceului, filmul este unul permis, care a mai fost prezentat de profesorul respectiv şi la o altă instituţie de învăţământ unde acesta predă ore de religie.
‘Elevul s-a simţit rău după ce a văzut anumite imagini, a fost chemată o ambulanţă. Elevul s-a întors la şcoală, i s-a oferit consiliere psihologică şi a fost trimis acasă’, a declarat directorul Liceului ‘Emil Racoviţă’ din Vaslui, Daniel Hulubei.
El a spus că, după incidentul petrecut, inclusiv profesorul a intrat în stare de şoc.
Situaţia dascălului urmează să fie discutată în cadrul comisiei de disciplină care se va întruni miercuri la nivelul unităţii de învăţământ. Şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui a demarat verificări în acest caz. (Agerpres/ FOTO ziaruldevrancea.ro)
În această săptămână, Legea europeană a sănătăţii animale a mai făcut un pas spre adoptare. În unanimitate, cu 41 de voturi, membrii Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European au votat textul prezentat şi susţinut de către raportorul Jasenko Selimovic.
Parlamentarii europeni au discutat despre măsurile de prevenţie şi de stopare a focarelor de boli, în special pentru gripa aviară şi febra porcină africană, despre importnaţa împiedicării transmiterii bolilor de la animale la om şi importanţa susţinerii progresului ştiinţific.
Legea face trei lucruri posibile. În primul rând realizează legătura între sănătatea animalelor, între practicile de bună creştere a animalelor şi sănătatea oamenilor. Graţie acestor măsuri uzul antibioticelor va fi restrâns şi vom putea asfel lupta împotriva rezistenţei la acestea, este foarte important.
În al doilea rând aceasti lege le permite autorităţilor şi producătorilor să se axeze pe prevenţie şi pe combaterea răspândirii bolilor transmisibile.
În al treilea rând s-a reuşit reducerea numărului de acte legislative de la 40 la 1 si sunt foarte fericit.
Şi pentru că noile reguli pun accent tot mai mult pe prevenţie toţi fermierii, proprietarii sau comercianţii de animale vor fi obligaţi să aplice principiile de bună creştere a animalelor şi o utilizare responsabilă a medicamentelor de uz veterinar.
Pentru a face faţă bolilor emergente Legea va permite Comisiei să ia măsuri urgente, iar medicilor veterinari le va reveni sarcina de a informa proprietarii de animale despre problema rezistenţei la tratamente, inclusiv la antibiotice.
Statele au câştig de cauză şi în privinţa animalelor fără stăpân.
Au oportunitatea şi mijloacele de a le vaccina pentru a preveni răspândirea bolilor. De asemenea, legea le ofera posibilitatea statelor membre de a avea un registru national. Toate solicitarile statelor membre în privinţa animalelor fără stăpân se regăsesc în lege.
Textul convenit, aprobat de Comisia pentru agricultură, în unanimitate, mai trebuie aprobat de către Parlament, cel mai probabil în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, 7+10 martie. După ce parlamentul dă undă verde, textul poate fi publicat în Jurnalul Oficial al UE şi legea poate intra în vigoare.
Sergio Valzania şi-a început cariera la RAI, în 1978. A fost director de programe al RAI, director adjunct al Radio RAI, membru al Comitetului Euroradio EBU, profesor universitar şi scriitor.
Sergio Valzania a avut amabilitatea de a ne transmite un punct de vedere, în contextul în care în România se discută un proiect de modificare a Legii 41, pe baza căreia funcţionează serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune.
Istoria serviciului public din Italia a demonstrat faptul că separarea funcţiilor de preşedinte şi director general nu a fost benefică.
Sergio Valzania : „În Italia, a existat o tradiţie a unei puteri monocratice în figura lui Ettore Bernabei, un mare director general care a condus RAI din 1961 până la reforma din 1975. O reformă care a modificat sistemul, creând un consiliu de administraţie mai puternic, dar mai ales dubla figură a preşedintelui şi a directorului general. Această separare a funcţiilor a generat dispute continue şi a creat probleme în administrarea serviciului public. A creat scurtcirtuite şi a dus la situaţii în care fie preşedintele l-a „suprimat” pe directorul general, fie s-a mers chiar fără preşedinte pentru o bună perioadă de timp.
În momentul în care în Italia a fost recreată o putere politică suficient de puternică şi hotărâtă să repună în funcţiune mecanismele, inclusiv ale sistemelor comunicaţionale, pe baza principiilor de eficienţă, s-a ajuns la numirea unui administrator delegat cu puteri foarte mari, care să permită o gestionare normală a RAI şi care să nu conducă doar de dragul de a conduce.
Acest lucru a fost posibil prin reforma legii de funcţionare a RAI, votată recent de Parlamentul de la Roma. Deci, am avut un sistem monocratic, apoi unul „colegial”, pentru ca acum să revenim la forma iniţială, care s-a dovedit mai eficientă. Practic, directorul general a devenit administrator delegat. Există şi un preşedinte, care, în realitate, nu înseamnă că este preşedintele RAI, ci al Consiliului de Administraţie. Redimensionat, dacă vreţi, gestionează întâlnirile consilierilor.
Într-un sistem comunicaţional care are nevoie de răspunsuri imediate la orice solicitare, este nevoie de o persoană şi de un mediu în care deciziile să fie luate şi aplicate la fel de imediat, pentru a permite o prezenţă corectă şi eficientă pe piaţă a unui serviciu public.
Practic, separarea funcţiilor de preşedinte şi director general s-a dovedit a fi dăunătoare, atât din punct de vedere financiar, cât şi al construcţiei sistemului. Poate că într-un sistem public în care totul funcţionează lent, o astfel de separare era justificată. Dar nu în contextul actual, în care serviciile publice de radioteleviziune îşi desfăşoară activitatea într-un mediu concurenţial extrem de puternic.
În ultimii ani, RAI s-a confruntat cu o situaţie financiară extrem de dificilă. Una dintre soluţiile aduse de recenta reformă este colectarea taxei (100 de euro pe an) prin includerea în factura de energie electrică şi nu prin plata la poştă, aşa cum se făcea până acum.
Vreau să subliniez faptul că Radio România se bucură de o situaţie cu totul deosebită în peisajul radiofonic european şi internaţional, datorită vitalităţii, creativităţii şi eficienţei ca serviciu public.
Radio România a demonstrat că a rămâne separat de televiziune îţi permite o mare vitalitate, inclusiv din punct de vedere financiar, fapt ilustrat de echilibrul şi profitul pe care le-a înregistrat. Este un aspect extrem de important, pentru că libertatea editorială depinde de capacitatea de a menţine echilibrul economic.
Pe de altă parte, Radio România şi-a cucerit, mai ales în ultimii ani, un binemeritat prestigiu naţional şi internaţional. Mă gândesc, de exemplu, la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus, unic în peisajul european, prin faptul că este organizat de un serviciu public de radio. Înseamnă foarte mult să organizezi cea mai importantă manifestare editorială din ţară, pentru că acest lucru te plasează în centrul sistemului cultural naţional.
Un alt exemplu este Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio.
Aşadar, Radio România a creat sinergii la nivel internaţional. În relaţia cu Italia, de exemplu, am generat împreună proiecte editoriale şi schimburi de programe. Romania şi Italia au o relaţie cu totul specială, datorită prezenţei românilor în Peninsulă, dar şi a italienilor în ţara voastră. Aşadar, Radio România a dorit să consolideze raporturile speciale şi pe palierul comunicării radiofonice între cele două ţări, generând acte culturale importante.
Radio România se prezintă ca un punct de interes maxim în sistemul radioteleviziunilor publice din întreaga Europă.”
VIDEO: Filmare inedită cu drona de la Târgul Gaudeamus Craiova 2016
Publicat de Andrei Cretoiu,
24 februarie 2016, 16:45 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:57
Miercuri, 24 februarie 2016, Târgul Gaudeamus și-a deschis porțile la Craiova pentru toți iubitorii de carte.
Organizatorii, Centrul Cultural Media Radio România și Radio România Oltenia Craiova au pregătit un moment inedit pentru această ediție.
Peste 2000 de persoane, elevi, cadre didactice, angajați ai instituțiilor de cultură din Craiova dar și cetățeni ai Băniei, au format un lanț uman de la sediul Radio Oltenia Craiova și până la Teatrul Național “Marin Sorescu”.
O carte simbol a fost înmânată pe întregul traseu de participanții la acest eveniment, care au mers apoi încolonați înregistrând, astfel, o premieră: primul marș pentru cultură și educație din România.
AUDIO – „Modificarea Legii 41 nu rezolvă problema financiară a televiziunii publice”
Publicat de Andrei Cretoiu,
24 februarie 2016, 16:30 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:53
Ioana Avădani, directorul Centrului de Jurnalism Independent, invitată la Bucureşti FM a precizat că modificarea legii 41 nu rezolvă problema financiară a televiziunii publice.
Mai mult, Avădani a susţinut că situaţia televiziunii trebuie separată de cea a radiolui, chiar dacă cele două instituţii funcţionează după aceeaşi lege.
Directorul CJI crede că factorii politici ar trebui să-şi asume răspunderea pentru situaţia în care a ajuns televiziunea publică.
Iată şi părerea lui Sergio Valzania, fost director de programe al RAI, fost director adjunct al Radio RAI, membru al Comitetului Euroradio EBU, profesor universitar si scriitor, care şi-a început cariera la RAI in 1978.
Istoria serviciului public din Italia a demonstrat faptul că separarea funcţiilor de preşedinte şi director general nu a fost benefică.
Ion Cristoiu – „Modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice nu ar putea duce la rezolvarea problemelor TVR”
Foto: foto expunere.com
Publicat de Andrei Cretoiu,
24 februarie 2016, 16:00 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:50
Modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice nu ar putea duce la rezolvarea problemelor TVR, a declarat la Radio România Actualităţi jurnalistul Ion Cristoiu. El a apreciat în emisiunea Probleme la zi că actuala formulă organizaţională a posturilor publice de radio şi televiziune nu ar trebui modificată.
Preşedintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, Georgică Severin, a depus o propunere legislativă, în regim de urgenţă, care prevede separarea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie de cea de director general al SRR şi SRTv şi incompatibilităţi pentru membri ai consiliilor de administraţie.
Aceştia din urmă ar trebui să renunţe să facă parte din partide sau din structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale.
Trei romani printre cei peste 300 de cercetători selecționați în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015
Publicat de Andrei Cretoiu,
24 februarie 2016, 09:30 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:37
Trei romani se numară se numără printre cei peste 300 de cercetători de vârf ce au fost selecționați în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015. Aceştia vor primi finanţare de la Comisia Europena în cadrul programului Horizont 2020 pentru continuarea cercetărilor şi pentru crearea echipelor de lucru.
Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne spune cin sunt cei trei romani si care sunt domeniile de cercetare pentru care au primit finanţare în rubrica Euranet Plus de astăzi
Este vorba despre Dr. Dana Branzei, dr. Răzvan Caracaș și prof. Dan Olteanu. Aceştia vor primi finanțare pentru a-și dezvolta ideile inovatoare și echipele proprii de cercetare.
Totalul finanțărilor ce vor fi acordate în anul 2015 de Comisia Europeană pentru proiectele câștigătoare este de 585 de milioane de euro și se preconizează ca peste 2.100 de cercetători și studenți în curs de a obține un titlu doctoral să fi implicați în aceste proiecte.
Cei trei romani au fost selecţionaţi în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015, parte a programului de cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020.
Dr. Dana Branzei, cercetătoare în domeniul biologiei moleculare la „ Institutul de Oncologie Moleculară” din Milano de noua ani, va studia mecanismele de replicare a ADN-ului cromozomial. Ea se numără printre cercetătorii finanțați prin programele UE pentru a doua oară, după ce a beneficiat de o bursa în 2009.
Românca Dana Branzei, spune că grantul obtinut de la Comisia Europeana reprezintă o medalie de aur … „Sunt practice bani care merg în laborator. Primul a fost star grants cand iţi începi laboratorul şi primesti un ajutor financiar de la Comisia europeană. Iar acum este consolidator grant, pentru consolidarea laboratorului. Pentru comisia europeană singurul criteriu de evaluare este excenenţa. Granturile acestea sunt recunoscute în toată lumea, iar în Europa este cele mai prestigious grant pe care îl puate obţine un cercetatător şi este considerat ca un sen de recunoaştere a excelenţei în domeniul în care cercetătorul lucreyă. Este un fel de medalie de aur pe care o primeşti pentru cercetarea pe care o faci şi pe care o propui să o faci.”
Dr Dana Branzei, in varsta de 41 de ani, originara din Iasi, a fost selectata acum 19 ani, în urma mai multor olimpiade la nivel internaţional, de o universitate din Japonia unde a studiat timp de cinci ani.
Un alt român care beneficiază de finaţare este Prof. Dan Olteanu, de la Universitatea Oxford. Acesta se va concentra pe elaborarea de noi algoritmi care să îmbunătățească sistemele de informații online, bazele de date, modalitățile de accesare a informațiilor și bibliotecile digitale.
Dr. Răzvan Caracaș,cel de+al treilea roman care a obţinut finanţare, este director de cercetare în cadrul Centrului Național de Cercetare Științifică din Lyon şi va analiza teoria impactului colosal și a formării ulterioare a Lunii, ca satelit al Pământului, din punct de vedere al legilor fizicii.
Consiliul European pentru Cercetare finanțează prin programul Horizont 2020 activitatea unora dintre cele mai strălucite minți din domeniul cercetării de top, oameni ale căror descoperiri pot dezvolta noi industrii, noi piețe și pot contribui la bunăstarea planetei.
Granturile CEC sunt acordate celor mai buni cercetători, de orice naționalitate și vârstă, cu o experiență profesională cuprinsă între 7 și 12 ani după obținerea titlului doctoral, și cu o activitate științifică promițătoare.
Proiectul de cercetare trebuie să se desfășoare în cadrul unei organizații publice sau private din statele membre UE sau țările asociate. Fiecare grant poate ajunge la maximum 2 milioane de euro și este acordat pentru o perioadă de cel mult 5 ani.
Premierul Dacian Cioloş susţine că Guvernul simte nevoia unor soluţii pe termen scurt şi foarte scurt, pentru a stopa procesul, această spirală în care este acum Televiziunea. „Practic, Televiziunea continuă să acumuleze datorii fără posibilitatea de a relansa un proces de restructurare şi de relansare a activităţii, a performanţei în televiziune. Până în luna martie, dacă nu se iau nişte măsuri, Televiziunea riscă să intre în incapacitate de plată. Apoi, este nevoie de măsuri pe termen mediu sau pe termen lung, care vor presupune probabil şi modificări legislative, în funcţie de statutul pe care Televiziunea l-ar putea căpăta pentru ca pe viitor să poată, pe de-o parte, să-şi găsească locul în spaţiul concurenţial audiovizual şi, pe de altă parte, să rămână sau nu cu atribuţia de serviciu public – aici, iar, este o decizie politică, care trebuie luată”.
Premierul Dacian Cioloş susţine că nu este posibilă ştergerea datoriilor înregistrate de TVR: „Ce pot să vă spun este că pur şi simplu ştergerea datoriilor în momentul de faţă – care oricum vă spun că n-ar rezolva problema, pentru că în câteva luni TVR ar acumula din nou alte datorii – printr-un sprijin de la bugetul de stat, aşa cum stau lucrurile acum legal, juridic, nu este posibilă, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Deci e, o dată, o problemă legală, juridică, şi în al doilea rând e o problemă de management; chiar dacă ar fi posibil să ştergem datoriile, cred că asta ar trebui gândit într-un context mai larg, în care această ştergere eventuală a datoriilor să ofere noi oportunităţi Televiziunii pentru a-şi relansa activitatea. Dar asta presupune şi alte decizii de ordin politic”.
Declaraţiile au fost făcute în cadrului unei întâlniri la care au participat membrii comisiilor de specialitate ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul, care au discutat cu membri ai conducerii interimare a televiziunii despre salvarea financiară a instituţiei.
Premierul Cioloş exclude o intervenţie financiară rapidă în sprijinul TVR: În măsura în care veţi ajunge la o concluzie, în funcţie de aceste concluzii, pe care le trageţi astăzi şi deciziile pe care le luaţi vizavi de viitorul funcţionării Televiziuni şi a conducerii Televiziunii, Guvernul poate să vină cu măsurile pe care le consideră fezabile în baza legilor actuale şi în baza responsabilităţii pe care o are. Ceea ce nu putem face, oricât am vrea înainte de iulie, este să dăm bani acum, în următoarele săptămâni, Televiziunii. Să dăm bani Televiziunii în plus acum – asta ar însemna în primul rând să gasim bani respectivi, deci să-i luăm de undeva, dar ar însemna să facem rectificare bugetară. Rectificarea bugetară nu o putem face imediat. Deci asta oricum, această idee e o idee de perspectivă, de termen hai să spun mediu, de câteva luni de zile, însă până atunci, sunt câteva măsuri care ar trebui să poată să fie luate pentru a închide robinetul risipei, să spun, la TVR. Deci în funcţie de aceste decizii, sigur, s-a vorbit aici de garanţie guvernamentală. Trebuie analizat, Ministerul de Finanţe, garanţia aceea nu înseamnă bani de la buget imediat, dar oricum înseamnă un impact asupra bugetul şi asupra datoriei şi aici sunt nite limite, dar oricum, noi suntem în măsură să analizăm toate aceste posibilităţi. Noi am făcut deja o analiză, dar vom folosi aceste elemente în funcţie de decizia care se ia astăzi.
Şi eu cred, pornind şi de la scrisoarea pe care conducerea Televiziunii ne-a trimis-o şi nouă şi dumneavoastră, că la TVR se aşteaptă acum o decizie rapidă. S-a evocat aici eventuala administrare specială sau o nouă administrare oricum, care să ia nişte măsuri de restructurare, dar oricare ar fi conducerea respectivă, dacă conducerea respectivă nu va fi în măsură să ia nişte decizii urgente de restructurare, nu vom putea gâtui pierderile care continuă şi atunci abia după ce reuşim să gâtuim aceste pierderi, cred că putem să vedem care sunt soluţiile pentru a relansa activitatea acolo şi a lărgi baza de finanţare a Televiziunii pe baza unui plan pe care cineva să şi-l asume”.
Kelemen Hunor a declarat astăzi că rezolvarea situaţiei financiare a TVR trebuie privită independent de SRR: „Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. Acest lucru nu înseamn un control şi o intervenţie politică, nu înseamnă că angajaţii de la Televiziune devin funcţionari publici, nu înseamnă că lucrurile merg într-o altă direcţie. Trebuie discutat. Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. Dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung”.
Declaraţiile au fost făcute în cadrului unei întâlniri la care au participat membrii comisiilor de specialitate ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul, care au discutat cu membri ai conducerii interimare a televiziunii despre salvarea financiară a instituţiei.
În primul rând, a subliniat Kelemen Hunor, trebuie rezolvată problema Consiliului de Administraţie: ”Nu avem voie să aşteptăm până în aprilie, până când expiră mandatul interimar al doamnei Irina Radu. Deci eu cred că săptămâna viitoare se poate propune şi se poate numi un Consiliu de Administraţie. Fără un Consiliu de Administraţie, putem discuta restructurarea, orice putem discuta, lucrurile nu pot fi rezolvate pe termen mediu şi pe termen lung. Birourile Permanente pot iniţia acest demers şi trebuie iniţiat acest demers cât mai repede. Sigur, putem discuta cine propune, cine îşi asumă membrii Consiliului de Administraţie, dar totuşi legea este foarte clar, din acest punct de vedere, şi nu cred că putem trece peste legea în vigoare. (:::) Sigur, ştergerea datoriei, şi sunt de acord cu premierul, nu va rezolva problema şi aici discutăm de viabilitatea Televiziunii Române, cât de viabilă e Televiziunea Română. În această formulă, nicio soluţie financiară nu va însemna pe termen mediu, pe termen lung o televiziune eficientă. Nu ste viabilă televiziunea sub această formulă, trebuie spus acest lucru; nu trebuie să ne temem de aceasţă afirmaţie. Şi fără o reformă, o restructurare, dar foarte dura, nu cred că se poate merge cu această televiziune mai departe. Eu nu cred în formula insolvenţei. Formula insolvenţei înseamnă că nu mai există control parlamentar asupra Televiziunii Române. Nu este o societate comercială. Televiziunea Română nu este Oltchim, Televiziunea nu este o firmă oarecare şi dacă noi acceptăm că este un serviciu public, nu trebuie să aruncăm în braţele unui executor judecătoresc tot ce înseamnă Televiziunea Română. Atunci de ce nu închidem pentru 24 de ore, ne uităm în Contractul Colectiv de Muncă şi plătim ce e de plătit şi a doua zi reînfiinţăm şi începem nu o restructurare, o reconstrucţie a unei televiziuni curate şi de la bun început bine gândite, bine stabilite. Deci eu, din acest punct de vedere, chiar nu m-aş teme de o astfel de soluţie; oricum ar fi mai bine decât o insolvenţă, care înseamnă un control care este foarte departe de Parlamentul României”.
Dezbatere privind rezolvarea situației financiare de la TVR
Publicat de Andrei Cretoiu,
23 februarie 2016, 16:45 / actualizat: 23 februarie 2016, 19:34
Comisiile de Cultură şi Buget din Parlament au analizat și dezbătut, marți, situaţia financiară a Societăţii Române de Televiziune. la şedinţă participă şi premierul Dacian Cioloş, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, precum şi conducerea TVR. Să urmărim dezbaterile.
Irina Radu: Sigur că am analizat cu colegi, cu avocaţi, cu Comitetul Director, aici prezent, cum am putea să oprim executările silite. Am făcut propuneri salariaţilor de a eşalona plăţile, cifra de cinci ani nu i-a mulţumit, ni s-au cerut doi sau trei ani, iar noi am spus că doi sau trei ani nu pot fi garantaţi, pentru că ar însemna să semnăm şi noi, ca şi alte conduceri, ceva nerealist. Noi nu putem face promisiuni de care să nu ne putem ţine sau, cel puţin această conducere, pe care o vedeţi aici. Nu vom face acest lucru. Nu putem noi face propunerea concretă de cum să se stopeze aceste executări silite. Cred că la un alt nivel şi într-o altă formulă, se poate discuta pentru că dacă soluţia unei administrări speciale o punem aici, pe masă, se va zice că eu am venit în faţa dumneavoastră şi am cerut insolvenţa. Nu, eu nu pot să cer acest lucru. Eu trebuie să cer găsirea unei soluţii pentru a stopa aceste executări silite, care nu ne vor mai permite de luna viitoare să dăm salarii. Apoi, o altă propunere ar avea în vedere creşterea veniturilor, creşterea veniturilor cu responsabilitate. Aşa cum a zis şi domnul preşedinte al Senatului, trebuie să fim responsabili, nu numai să cerem bani, şi asta am spus de la începutul scurtului meu mandat, că nu venim să cerem creşterea abonamentului, deşi ar fi normal să o facem. Şi dacă ne privim în oglindă, recunoaştem că avem cea mai mare taxă din Europa, nu numai în valoare netă, ci şi ca proporţie din venitul cetăţenilor. Dar poate că nu e momentul. Putem înţelege şi politica, nu numai televiziunea. Bun, deci revenind la creşterea veniturilor fără a creşte abonamentul, se pot găsi soluţii, respectiv modificări legislative prin care să se lărgească bazinul de colectare a taxei, să eliminăm această depunere de declaraţie de nedeţinere de televizor, pe care omul o face o dată în viaţă şi 20 de ani nu mai plăteşte abonamentul, deci să facem această declaraţie anual – acest lucru s-a obţinut, din câte ştim, pentru Radio, printr-o hotărâre de guvern, nu ştiu de ce nu s-a ţinut cont atunci şi de Televiziune. Ar mai fi şi alte metode. Ar fi, nu vreau să spun acum, iarăşi cred că nu e momentul să solicităm creşterea spaţiului de publicitate, pentru că venitul nostru de bază nu provine din publicitate. În acelaşi timp, pe lângă lărgirea acestui bazin de încasare şi fac aici o mică paranteză, sunt peste un milion şi jumătate de scutiţi. Nu există prevăzut nicăieri în lege cine poate să-i verifice şi ce penalităţi sunt. Deci oricine face o hârtie şi spue ‘nu deţin televizor’ şi nu mai plăteşte taxa TV. Putem continua şi cu alte propuneri, nu m-am uita sincer la ceas, nu cred că am vorbit zece minute, dar vreau să vă mai spun şi nişte lucruri bune, ca să obţinem din partea dumneavoastră şansa de a ne ajuta. De exemplu, aş spune că în şase ani de zile, TVR a colectat de la publicul său circa 360 de milioane de euro, din care a plătit bugetului de stat taxe şi impozite în valoare de circa 100 de milioane de euro. Deci noi ne-am străduit în aceşti ultimi ani să acoperim nişte găuri uriaşe. Nu aşteptăm laude. Aşteptăm doar confirmarea unui sprijin concret. Aş mai sublinia ceva. În anul 2013, de exemplu, la bugetul de stat s-au plătit 30 de milioane de euro. În anii 2009, 2010, 2011, s-au plătit între 9 şi 11 milioane. Faceţi o comparaţie între efortul de atunci şi efortul de acum. Cu toate acestea, anul 2015 va fi încheiat, sperăm noi, dar aşa ne arată calculele, pe profit contabil, deci asta arată un cost control realizat altfel. Despre audienţă mi-e jenă să vorbesc, pentru că mi-aş fi dorit să vă dau nişte veşti bune şi cred că suntem o echipă bună, care am fi putut arăta ceva. Nu putem arăta, am acceptat compromisul de a ţine barca doar şi sa ajutăm, in fine, la refacerea Televiziunii, dacă aşa se va hotărî. Răspundem acum la orice întrebări, mai avem şi alte propuneri, nu vreau să vorbesc mai mult decât e cazul. Mulţumesc frumos.
Călin Popescu-Tăriceanu: Numai o clipă. Doamna preşedinte director general, mi-aş permite, de fapt mai corect ar fi spus mi-aş fi permis o sugestie acum, e uşor tardivă, cu toate că nu complet tardivă. Datele sintetice pe care le-aţi prezentat şi care sunt interesante ar fi fost bine să fie strânse într-un document şi să ne fi fost dat înainte să-l consultăm. ceea ce aţi spus, evoluţia încasărilor, evoluţia cheltuielilor, evoluţia veniturilor din taxă, evoluţia veniturilor din publicitate, evoluţia audienţelor – toate lucrurile astea ar fi fost utile pentru ca să facem o discuţie cât mai în cunoştinţă de cauză. Îmi exprim speranţa că un astfel de document probabil nu ştiu dacă astăzi găsim soluţia completă, dar poate ni-l pregătiţi şi ni-l puneţi la dispoziţie. Vă mulţumesc./denisse
–: Vă referiţi direct la unele probleme concrete sau /…/?
Dacian Cioloş: În adăugire la ceea ce a spus doamna Irina Radu: eu am primit o scrisoare din partea dânsei, a conducerii Televiziunii, în care, după o analiză succintă a situaţiei dificile în care se află, vine şi cu nişte propuneri. Înţeleg că aceeaşi scrisoare a fost trimisă şi parlamentului. Singurul lucru pe care aş vrea să-l spun: cum am spus şi în introducere, eu cred că astăzi ar trebui să ne gândim în mod aplicat, dacă vrem să ieşim de aici cu ceva decizii sau dacă nu poate să fie şi doar un schimb de opinii şi să mai fie pe urmă o discuţie, sau, după ce parlamentul ia o decizie, în urma deciziilor de astăzi, să vedem care e locul guvernului în acest dispozitiv. Din punctul nostru de vedere, noi vedem, pe de-o parte, nevoia unor soluţii pe termen scurt, pe termen foarte scurt, pentru a stopa procesul… această spirală în care este acum Televiziunea – deci, practic, Televiziunea continuă să acumuleze datorii fără posibilitatea de a relansa un proces de restructurare şi de relansare a activităţii, a performanţei în televiziune. Deci, cred că ar trebui să vedem care sunt propunerile dvs legate de măsuri pe termen scurt, foarte scurt – cred, în următoarele săptămâni, pentru că înţeleg că până în luna martie dacă nu se iau nişte măsuri, Televiziunea riscă să intre în incapacitate de plată. Din câte ştiu, la sfârşitul lunii martie oricum va trebui să numiţi şi un Consiliu de administraţie nou, deci ar fi bine probabil ca acest nou Consiliu de administraţie să aibă şi un mandat – dacă va avea un mandat, în funcţie de soluţia juridică care este găsită. Şi apoi, măsuri pe termen mediu sau pe termen lung, care vor presupune probabil şi modificări legislative, în funcţie de statutul pe care Televiziunea l-ar putea căpăta pentru ca pe viitor să poată, pe de-o parte, să-şi găsească locul în spaţiul concurenţial audiovizual şi, pe de altă parte, să rămână sau nu cu atribuţia de serviciu public – aici, iar, este o decizie politică, care trebuie luată.
Deci, cu această aşteptare am venit astăzi, să vedem care ar fi variantele pe termen scurt pe care decideţi să le propuneţi şi, în funcţie de aceasta, ce poate să facă guvernul, şi apoi, eventual, variantele pe termen lung. Ce pot să vă spun este că pur şi simplu ştergerea datoriilor în momentul de faţă – care oricum vă spun că n-ar rezolva problema, pentru că în câteva luni TVR ar acumula din nou alte datorii – printr-un sprijin de la bugetul de stat, aşa cum stau lucrurile acum legal, juridic, nu este posibilă, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Deci e, o dată, o problemă legală, juridică, şi în al doilea rând e o problemă de management; chiar dacă ar fi posibil să ştergem datoriile, cred că asta ar trebui gândit într-un context mai larg, în care această ştergere eventuală a datoriilor să ofere noi oportunităţi Televiziunii pentru a-şi relansa activitatea. Dar asta presupune şi alte decizii de ordin politic.
Georgică Severin: /…/ că doamna director economic Pătru vrea să facă câteva… Aţi făcut un semn sau m-am înşelat?
Camelia Pătru: Nu, niciun semn, dar dacă mi-aţi dat cuvântul pot să intervin şi să spun că pe termen imediat – pentru că preiau ideea pe care a menţionat-o domnul prim-ministru foarte bine, aceea de a face nişte lucruri pe termen imediat – eu văd ca necesitate stoparea executărilor silite, care decapitalizează practic societatea de la o lună la alta. Asta văd ca primul lucru care trebuie făcut, astfel încât să poţi, într-un timp rezonabil, să te gândeşti la un plan de restructurare.
Georgică Severin: Doamna ministru de finanţe o să ia cuvântul. Vă rog frumos!/cvanatoru
Anca Dragu: Vă mulțumesc! Aș fi vrut să aduc câteva precizări, cu privire la situația datoriilor Societății Române de Televiziune. În data de 11 februarie 2016, conform datelor pe care le avem, această socitate are o datorie de 770 de milioane de lei. În această datorie totală, obligațiile înregistrate la bugetul general consolidat se prezintă astfel: 460 de milioane de lei sunt obligații fiscale principale… dintre care, avem obligațiile principale și accesoriile în proporție de aproximativ 50%. În anii anteriori, după cum a precizat și doamna director general, într-adevăr, Societatea Română de Televiziune a beneficiat de două eșalonări la plata datoriilor. Prima eșalonare la plată a fost acordată în ianuarie 2013, în sumă de peste 382 milioane lei, dar această eșalonare la plată a fost pierdută, ca urmare a neachitării la termen a obligațiilor de plată curente. Ulterior, la sfârșitul anului 2013, se solicită menținerea valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, dar și această menținere a eșalonării la plată a fost pierdută, în 21 mai 2014, ca urmare, de asemenea, a neachitării la termen a obligațiilor de plată curente. Vă mulțumesc!
Georgică Severin: Vă mulțumesc, doamna ministru! O să îndrăznesc eu, două minute, să ridic câteva probleme concrete, pentru că văd că le amânăm și știu că au fost discutate și paradiscutate. O primă problemă, care stă la îndemâna – cred – a dumneavoastră, la nivel guvernamental, este cea legată de mărirea bazei de colectare a taxei, și este vorba de faptul că în momentul de față societățile de distribuție de energie electrică nou-înființate nu mai colectează această taxă; dimpotrivă, multe din ele își fac reclamă: veniți să cumpărați energia electrică de la noi, că nu plătiți taxa TVR dacă veniți la noi! Cred că nu depinde de Comisia de cultură, cât de la nivel guvernamental, să se găsească o soluție prin care toate societățile care distribuie energie electrică, către populație să plătească această taxă. Legat tot de acest aspect, un alt element extrem de important, care ține la fel de mult – zic eu – tot de zona guvernamentală și de Ministerul de Finanțe, este legat de comisionul încasat de încasat de aceste societăți. Sunt societăți care încasează 7%, ceea ce putem să spunem că stă în domeniul rezonabilului, dar sunt altele care încasează undeva /…/ 17 sau 17,4%, iar… și înțeleg că v-au trimis o înștiințare. că vor s-o mărească la 20%. Deci, faptul că doar preiau acești bani, îi țin în conturile lor și după aia îi virează către TVR să dea naștere la 20% comision cred că este o camătă – /…/ acest cuvânt – și ideea ca, printr-o măsură, printr-o ordonanță, o hotărâre de guvern chiar, să se limiteze acest comision la ceva rezonabil – nu sunt finanțist, ca să definesc eu rezonabilul – ar ajuta foarte mult. O altă problemă care stă la îndemâna Guvernului: este vorba de toți acești bani, care noi îi dăm prin butet, Televiziunii Române, pentru emisie; și care intră în conturile TVR, devin purtători de TVA, Societatea Română de Tele… plătește un TVA pentru niște bani pe care ea nu i-a folosit niciodată. Practic, se plimbă banii din buget prin conturile TVR și se duc la Societatea Română de Comunicații; dat TVA-ul, știu că o bună parte sunteți obligați să-l plătiți – alți bani care se pierd. În același mod, nu o să comentez niciodată faptul că este normal ca Televiziunea Română să plătească drepturile de eutor și să plătească toate taxele legate /…/ ORDA și de celelalte. Dar la fel, nu mi se pare firesc ca, în baza de calcul, să intre și suma pe care Televiziunea Română o primește pentru emisie; mărindu-se extrem de mult, pentru că vorbim de câteva zeci de milioane de euro. Și pentru că vorbim de această emisie, trebuie să ne fie un lucru extrem de clar, stimați colegi și doamnelor membri ai Guvernului: faptul că Televiziunea Română, practic, nu are nevoie de această emisie terestră. Accesul, pentru 95% din telespectatorii TVR se face, știm foarte bine, prin cablu sau direct de pe satelit./sdm2
Faptul că noi plătim acest lucru este o necesitate strategică, o situaţie de interes naţional, care să ne permită în anumite momente de criză să avem acces în orice colţ de ţară, fără să depindem de sateliţii altor ţări ş.a.m.d. Dar asta nu înseamnă că bani pe care noi îi dăm pentru buget să îngreuneze sarcina. Nu ştiu dacă aceste aspecte rezolvă foarte mult, dar ar ajuta activitatea curentă şi, practic, nu am obliga o instituţie a statului să acţioneze, dacă vreţi, la limită pentru nişte lucruri pe care tot noi o obligăm. Vă mulţumesc.
Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte Severin, daţi-mi numai o clipă voie să fac o intervenţie şi am să vă spun de ce. Am fost foarte atent la ceea ce ai ridicat aici ca subiecte în discuţie şi să ştiţi că remarcile pe care le-aţi făcut sunt corecte şi eu am punctat să ştiu această situaţie legată de diminuarea veniturilor din taxe din cauza comportamentului societăţilor de furnizare de electricitate, TVA-ul care se pierde din sumele care sunt facturate de SNR. Eu pot să mai adaug. Cred că ar trebui să facem dereglementarea timpului de publicitate şi să aibă aceeaşi posibilitate egală, cum au şi celelalte televiziuni private ca timp de publicitate, însă cred că încet-încet alunecăm de la subiectul critic, fierbinte. Societatea, în momentul de faţă, de televiziune, Televiziunea publică este într-o stare de faliment nedeclarat şi ceea ce ne-a spus doamna preşedinte director general este practic că urmează să intre în incapacitate de plată – aţi auzit câte obligaţii urmează să survină, banca nu le mai prelungeşte linia de credit şi datoriile către stat sau către partenerii comerciali. Deci putem să discutăm şi va trebui să discutăm şi chestiunea cu taxa şi celelalte, şi sumele care se plătesc la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii şi altele, dar trebuie urgent găsită o soluţie la această situaţie, care nu mai permite acum discutarea celorlalte probleme. Ce facem pentru ca să permitem funcţionarea în continuare a serviciului, care e soluţia practică, având în vedere că ei, peste câteva zile, din ce am citit din scrisorile pe care le-au adresat, prima problemă e că nu vor putea să mai plătească salariile pe 28 februarie, dacă am înţeles bine, da?
Georgică Severin: Aveţi perfectă dreptate, domnule preşedinte, şi în acest sens i-am dat domnului prim-ministru mai devreme un document al Comisiei Europene, prin care în anul 2008, Comisia Europeană s-a declarat de acord cu un ajutor de 150 de milioane de euro oferit de statul francez televiziunilor de stat franceze şi documentul de la Comisia Europeană spune că acest ajutor de stat este eligibil şi este un ajutor nu numai pentru dotări, dar şi pentru capital. Deci ce s-a putut pentru France 2, France 3 şi restul nu văd de ce nu s-ar putea şi pentru noi, pentru că vorbim de un serviciu public de interes general. Nu mai spun că în 2002 şi 2005, televiziunile de stat din Franţa au mai primit un ajutor de stat acceptat, considerat eligibil de Comisia Europeană. Deci există un precedent. Vă mulţumec.
Dacian Cioloş: Domnule preşedinte, încă o dată revin. Aici cred că trebuie să discutăm de măsuri pe termen scurt pentru a rezolva problema pe care doamna Radu a subliniat-o şi aştept propunerile – poate că conducerea Televiziunii dumneavoastră a trimis o scrisoare, ne-aţi trimis inclusiv nouă o scrisoare cu câteva propuneri. V-aş ruga să le citiţi aici şi să discutăm pe ceva concret, că altfel ne învârtim în jurul cozii. Propunerile pe care le-aţi făcut dumneavoastră legat de mărirea bazei de colectare, de comisionul încasat, de banii din taxe, din TVA, încă o dată noi le putem lua în discuţie şi sunt în analiză acum, am început să ne gândim la câteva variante, dar ele nu vor rezolva problema imediată. Riscăm să rezolvăm o problemă pentru un decedat deja, deci să nu mai folosească lucrurile acestea. Ajutorul de stat, chiar dacă, să spunem, am putea găsi mecanismul sau negociat cu Comisia Europeană mecanismul pornind de la anumite precedente cu alte state membre, trebuie să avem bani respectivi şi ştiţi bine, pentru că bugetul Parlamentul l-a adoptat, ştiţi bine că nu sunt bani prinşi în buget pentru acest lucru. Cel mai devreme, aceasta ar putea fi făcut la rectificarea bugetară, deci în câteva luni de zile, în iunie, iulie sau când o să se facă rectificarea bugetară. Până atunci TVR-ul nu rezistă./denisse
Deci, lucrurile, ideile care au fost puse pe masă nu rezolvă problema imediată şi de asta, încă o dată, subliniez, cred că ar trebui să avem în discuţie soluţii imediate pentru următoarele săptămâni, care pot sau nu să presupună modificări legislative ca să facem posibile anumite măsuri administrative de urgenţă şi, în paralel, gândite, în termen de câteva luni de zile, gândite apoi măsuri pe termen mediu, pe termen lung, care să presupună o restrcuturare şi o reorientare pe termen lung a activităţii TVR, în funcţie de decizia politică care se ia, pentru că sunt, din punct de vedere strcit administrativ, comercial, să spun aşa, în ceea ce priveşte bugetul, sunt mai multe opţiuni, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitea de a lega mai mult sau mai puţin TVR de bugetul de stat – aici iar e o decizie politică care trebuie luată. Deci, teoretic există mai multe opţiuni, dar fiecare din aceste opţiuni au şi un anumit impact asupra gradului de dependenţă sau de independenţă a televiziunii de una din puterile din stat. Vorbeam de libertatea presei şi în urmă cu câteva zile. Aici chiar cred că problema trebuie pusă şi din această perspectivă. Deci de-asta guvernul nu poate să decidă sau să vină cu propuneri doar din punct de vedere financiar, administrativ, pentru că ele vor avea şi un impact asupra gradului de dependenţă sau independenţă a televiziunii. Dar, încă o dată, astea sunt lucruri pe termen mediu. Cred că pe termen scurt, conducerea TVR a ridicat nişte probleme, nu se mai pot plătit salariile în curand, nu mai au bani de funcţionare, şi asta presupune nişte măsuri administrative. Şi aici vreau să văd care sunt soluţiile propuse de cei care au responsabilitatea directă a coordonării şi conducerii televiziunii.
Irina Radu: Voi încerca să citesc din ceea ce v-am trimis, un lucru care oricum a ajuns în presă. Nu m-am ascuns niciodată, am împărtăşit propunerile într-o oarecare msură şi colegilor din presă la o întâpartidnire pe care am organizat-o. Cred că sunt nişte propuneri atipice şi poate prea curajoase pentru noi şi pentru anul 2016, dar îmi fac datoria să le pun pe masă şi dvs veţi alege ce consideraţi. Discuţia vizavi de administrarea specială şi insolvenţa este pe primul loc. TVR nu se încadrează în momentul acesta – aşa ni s-a explicat – nu poate intra în insolvenţă pentru că nu este societate comercială şi ar trebui o modificare legislativă care sa permită televiziunii să intre în insolvenţă. Am înţeles că ar fi abslut singura posibilitate de a bloca executările silite atât din partea salariaţilor noştri, cât şi din partea unor parteneri comerciali care au preluat cu veselie ideea, văzând că se poate, şi ne-au ameninţat şi ei cu acel gen de documente. Repet, nu este o fericire să aduc în discuţie acest lucru, nu este ceea ce îmi doream, dar este de datoria mea şi a noastră, celor care suntem acum la conducere, fie şi interimar, să vă spunem adevărul, pentru că dacă continuăm cu poveşti ca în ultimii 10-12 ani, peste 5 ani, cum am zis la începutul discuţiei, vom fi în aceeaşi situaţie. Am mai dat varianta, poate cu prea multă imaginaţie şi prea mult curaj managerial, de a uni partea de broadcast a TVR cu Radioul. Asta înseamnă a nu încălca Constituţia, adică a nu priva cetăţeanul de dreptul la informare, iar partea care rămane din TVR să rămână cu datoriile şi să devină o casă de producţie care să presteze pentru broadcasturi. Sunt modele găsite şi în televiziunile europene. Am avut discuţii la Geneva cu conducători ai diferitelor televiziuni. Să ştiţi că în multe ţări s-au luat decizii foarte curajoase şi foarte inventive şi s-a tratat doar pe principiul de business, nu s-a disecat atât de mult firul politic. Dar asta e, sunt alte viziuni.
Sigur că sunt necesare nu numai modificări în Legea 41. Eu aş pleda pentru o schimbare totală a legii, pentru că nu poate fi valabil acum ceea ce fost valabil acum 22 de ani./amirea/sdm2
O mică paranteză vizavi de creşterea încasărilor ar fi să se poată încasa abonamentul, taxa, de la oricine are acces la programele TVR. Nu trebuie să deţină televizor. Acum poţi să vezi televiziune şi TVR şi alte televiziuni şi pe tabletă şi pe telefon şi pe alte dispozitive. Deci, plăteşti conţinutul şi nu suportul pe care ţi se livrează. Am închis paranteza. Mai propuneam, dacă ar mai fi fost sau dacă este posibilă obţinerea unui împrumut de stat, bineînţeles, pentru a putea să ne încadrăm în Ordonanţa 44/2015. Avem cunoştinţă de faptul că trebuie informat Bruxelles-ul, să spun aşa, dar exact cum a zis şi domnul Severin, cum au fost ajutaţi alţii nu cred că TVR-ul şi România ar fi refuzaţi, mai ales că avem şi interesul direct al EBU, European Broadcasting Union, şi poate nu numai de simpatie, ci şi de interese financiare, pentru că avem datorii de aproximativ 15 milioane de euro pentru competiţii sportive şi atunci ei au tot interesul ca TVR-ul să se refacă şi să-şi poată plăti datoriile. Sigur că există şi, sau indiferent pe care dintre variante am merge trebuie făcută o reorganizare, trebuie schimbat modul de lucru, dar e o discuţie lungă şi complicată şi exact cum a zis şi domnul premier, întrebarea este ce facem pest două săptămâni?; ce ne dorim să se întâmpla cu TVR-ul peste două săptămâni? Noi ne-am făcut nişte calcule, am avut întâlniri inclusiv cu executorii, le-am explicat situaţia pentru că, la un moment dat, poate că de disperare, ajungem să ne gândim că aceste executări pot fi considerate şi un atentat la siguranţa unei instituţii de importanţă naţională şi o instituţie strategică. Nimeni nu le cere salariaţilor să renunţe, Doamne fereşte, la dreptul lor, căpătat prin justiţie. Dar cerem înţelegere şi s-ar putea să ajungem în situaţia să plătim executări, să plătim salarii şi să nu vedem nimic la televizor, pentru că legea ne permite. Adică, sper să nu ajungem în acest paradox. Vă mulţumesc!
Georgică Severin: Mulţumesc! Dau acum cuvântul colegilor în linie, cum s-au înscris. Tudor Barbu… Am reţinut, îl notez acum. Rugăminte: vedeţi cât de mulţi suntem, haideţi să ne încadrăm în două minute fiecare. Nu cred că este o pretenţie absolută la cât de mulţi colegi suntem. Dau cuvântul domnului senator Tudor Barbu.
Tudor Barbu: Mulţumesc mult, domnule prim-ministru, domnilor preşedinţi! Nimeni nu spune un adevăr de la care trebuie să plece în analiza pe care o va face cu certitudine Guvernul Cioloş, faptul că ce se întâmplă acum este cumul unor ani în care cercuri oculte au /…/ gravitează încă în jurul instituţiei din Calea Dorobanţilor 191. Asta, una. Domnule premier, este de un dramatism, ce se întâmplă acolo, fără precedent şi vi-o spun în mare cunoaştere de cauză, mare. Doi, dumneavoastră reprezentaţi o situaţie pe care România a întâlnit-o de două ori în istoria dumneavoastră, Cabinetul Cioloş. Un cabinet tehnocrat, într-un moment delicat pentru istoria, şi politică, şi socio-economică, a României, şi România a acceptat asta. Eu cred că acum să discutăm despre un consiliu de administraţie la Televiziunea Română, pe baza legii pe care cu toţii ştim, care cunosc fenomenul, că este o lege anacronică şi o lege complet atipică, ca să nu spun greşită, ar fi un consiliu de administraţie politic, sub o guvernare tehnocrată şi n-ar fi altceva decât prelungirea unei situaţii care a existat şi încă există în Televiziunea Română. Adică, nişte partide şi-ar desemna pe un algoritm un consiliu de administraţie care va face ce au făcut şi celălalte consilii de administraţii şi am făcut şi eu parte dintr-unul. Eu cred că puteţi lua în calcul, cu sprijinul Parlamentului, în baza acestei colaborări pe care vi-o propuneţi cu domnul Tăriceanu, cu domnul Zgonea – şi bine faceţi. Poate soluţia să fie acceptată, bineînţeles, de partide, sub apartenenţa respectării legii a unui consiliu de administraţie de criză, asumat de Parlamentul României, ca fiind în baza Legii 41, dar să nu fie desemnat de partidele politice, cu un mandat precis şi scurt, care să guverneze Televiziunea Română începând de peste o săptămână, două, că se poate face dacă Parlamentul doreşte, s-a mai aprobat, că atunci când dorim putem face repede lucruri bune şi acest consiliu de criză să gestioneze momentele de criză. Doi, vreau să cred că ce cere doamna director economic este aşa, doar în momente de disperare, că n-ai cum să opreşti un proces juridic într-o ţară care îşi respectă democraţia. Legea nu permite insolvenţa. În schimb, dacă lucrurile merg aşa, că doamna director, preşedinte director general n-a spus: ‘eu iubesc angajaţii, căci de acolo vin’. Dar sunt cazuri în care s-a cerut şi se execută Televiziunea Română pentru de două ori, de trei ori, cuantumurile stabilite de către instanţele din România. Văd că nu spune nimeni. Nu spune nimeni că în mandatul Sassu nu s-a respectat legea şi nu se îndreaptă nimeni către dezdăunarea corectă a instituţiei, pe care instituţia a dus-o în situaţia de aproape de faliment, cum spune bine domnul Tăriceanu./fdoman/sdm2
Deci, dacă instituţiile abilitate, domnule premier, să impună să se respecte legea în România nu-şi fac treaba, Televiziunea Română este o sită în care indiferent câte împrumuturi punem, indiferent câţi bani băgăm, indiferent cât cerem acordul EBU să considerăm că nu e ajutor de stat… Este o sită în care România, prin dvs sau prin parlament sau prin oricine, pune bani mulţi şi ei se duc în chiuvetă şi din chiuvetă în canal! Voiam să-i spun domnului Tăriceanu, care într-adevăr a condus bine o instituţie de presă, care e diferenţa între radio şi… – şi cu asta termin, domnule preşedinte, că două minute sunt suficiente, chiar dacă este vorba de unul care chiar ştie ce se întâmplă acolo. Ştiţi ce a făcut şi ce face diferenţa între Radioul şi Televiziunea Română, pe un singur considerent? Radioul are un sediu pe G-ral Berthelot, unde metrul de pământ nu este vizat de mafia imobiliară, aşa cum s-a întâmplat cu anii 2002-2005. O mafie imobiliară care vizează până şi terenurile Televiziunii Române! Deci acolo este un grup infracţional extrem de puternic şi imobiliar, şi în domeniul publicităţii, şi în domeniul business-ului, căci Televiziunea Română, spre deosebire de Radio, a fost scoasă de pe piaţă ca să apară – şi bine s-a întâmplat, dar nu aşa – trusturi private de presă, care împart cu Televiziunea Română de ani de zile aceeaşi piaţă publicitară, în deserviciul cui? Al serviciului public. Cu acordul cui? Al marii părţi din parlamentul României! Degeaba îmi faceţi semne, domnule Severin! Este o discuţie mult pera importantă, şi mă doare sufletul! Eu mi-am lăsat acolo cei mai frumoşi ani din viaţă. Am dreptul, măcar odată, un minut, să-i spun premierului României şi celui de-al doilea om în stat adevărul, pe care poate unii îl ştiu şi nu pot să-l spună. Eu sunt un pic mai rău de gură…
Georgică Severin: Dar aţi depăşit patru minute. Să ştiţi că nu v-am întrerupt la două, tocmai pentru că aveaţi multe de spus.
Tudor Barbu: E un moment delicat, în care apreciez că şi parlamentul şi guvernul vor să pună umărul. Dar dacă lucrurile, indiferent ce decizie veţi lua în colaborare cu parlamentul, domnule premier, rămân aşa cum sunt la TVR, demersurile noastre sunt nişte paleative cu efecte aproape zero.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule senator!
Dacian Cioloş: Dacă îmi permiteţi, eu aş vrea să clarific: guvernul nu poate să ia decizii la TVR atâta timp cât TVR este sub controlul parlamentului. Deci eu am venit astăzi cu toată deschiderea pentru a vedea în ce măsură guvernul poate să contribuie, dar decizie trebuie luate aici în parlament. Consiliul de Administraţie, oricine ar numi membrii aceia sau oricine i-ar nominaliza, partidele sau nu, conform legii, tot parlamentul trebuie să-l formalizeze şi să şi-l asume, într-un fel sau altul.
Tudor Barbu: Şi pe dvs, domnule prim-ministru, tot parlamentul va validat, deşi nu partidele politice sunt cele care au pus guvernul.
Dacian Cioloş: Absolut, sigur! Dar propunerea dvs poate să fie pusă în practică, şi guvernul va lucra cu Consiliul de Administraţie pe care îl veţi desemna, dar să vedem dacă e suficientă numirea unui nou Consiliu de Administraţie.
Georgică Severin: Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian. Se pregăteşte domnul deputat Hunor Kelemen.
Varujan Vosganian: Mulţumesc! Am câteva exemple, printre care Oltchim e primul care îmi vine în minte. Stimaţi colegi, eu vă propun o cu totul altă viziune: în primul rând, trebuie văzut dacă, în condiţii ideale, Televiziunea poate sau nu să funcţioneze. Deci, dacă punem între paranteze Televiziunea şi facem abstracţie de toate executările silite, de toate datoriile, să vedem dacă e un vehicul viabil. Care sunt condiţiile ca acest vehicul să fie viabil, în condiţiile în care nu este grevat de nimic care vine din trecut. După ce am stabilit că este viabil, atunci ne întoarcem şi avem următoarele teme: TVR trebuie să intre în insolvenţă. Aşadar, trebuie găsită modalitatea legislativă, pe legislaţia insolvenţei, ca TVR să intre în insolvenţă, pentru că ea nu se poate restructura foarte repede. În situaţia aceasta, e nevoie totuşi de nişte bani. Rugămintea mea către domnul prim-ministru şi doamna ministru de finanţe este să inventarieze şi alte variante decât bani de la buget. Se poate da o garanţie de stat în baza căreia orice bancă ar împrumuta. Deci, avem aceste trei lucruri fundamentale: 1 – să vedem dacă este un vehicul viabil; 2- să găsim o modalitate de a opri executările silite, printr-o măsură specială; 3 – să finanţăm altfel decât cu bani de la buget – şi există astfel de mecanisme; şi 4 – mă iertaţi că trebuie s-o spun, dar eu sunt senator şi pot s-o spun: trebuie să separăm administrarea de Consiliul de Administraţie. Deci, în situaţia în care avem o legislaţie adaptată a insolvenţei, atunci nu Consiliul de Administraţie, ci o formulă de administrare specială şi de administrare judiciară vor duce lucrurile înainte. Mulţumesc!
Georgică Severin: Mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului deputat Hunor Kelemen; se pregăteşte domnul senator Cristian Dumitrescu./cvanatoru/sdm2
Hunor Kelemen: Mulţumesc şi încerc să fiu foarte… să vă spun foarte pe scurt cum văd eu câteva soluţii. Sigur, soluţiile pe termen scurt, soluţiile imediate trebuie discutate cel mai repede şi aici, într-adevăr, o parte dintre aceste soluţii sunt la Executiv şi o parte sunt la Parlament şi eu aş începe cu Parlamentul, fiindcă lucrurile trebuie discutate foarte, foarte repede. Consiliul de
Administraţie – nu avem voie să aşteptăm până în aprilie, până când expiră mandatul interimar al doamnei Irina Radu. Deci eu cred că săptămâna viitoare se poate propune şi se poate numi un Consiliu de Administraţie. Fără un Consiliu de Administraţie, putem discuta restructurarea, orice putem discuta, lucrurile nu pot fi rezolvate pe termen mediu şi pe termen lung. Birourile Permanente pot iniţia acest demers şi trebuie iniţiat acest demers cât mai repede. Sigur, putem discuta cine propune, cine îşi asumă membrii Consiliului de Administraţie, dar totuşi legea este foarte clar, din acest punct de vedere, şi nu cred că putem trece peste legea în vigoare. Ce poate să facă Guvernul? Va dura, dar nu va dura foarte mult. Eu am propus acest lucru în 2013, în 2014, în 2015 şi spun şi acum. Trebuie găsită o soluţie pentru ştergerea datoriei către bugetul de stat – vorbesc doar despre această parte. În 2014, am avut o discuţie informală la Bruxelles, foarte repede se poate primi undă verde, au primit şi francezii, au primit şi alţii, deci aici există precedent. Fiindcă vorbim de serviciul public şi nu vorbim despre o societate comercială, care este în competiţie cu foarte, foarte multe alte societăţi pe piaţa liberă şi acest lucru este extrem de important. Sigur, ştergerea datoriei, şi sunt de acord cu premierul, nu va rezolva problema şi aici discutăm de viabilitatea Televiziunii Române, cât de viabilă e Televiziunea Română. În această formulă, nicio soluţie financiară nu va însemna pe termen mediu, pe termen lung o televiziune eficientă. Nu ste viabilă televiziunea sub această formulă, trebuie spus acest lucru; nu trebuie să ne temem de aceasţă afirmaţie. Şi fără o reformă, o restructurare, dar foarte dura, nu cred că se poate merge cu această televiziune mai departe. Eu nu cred în formula insolvenţei. Formula insolvenţei înseamnă că nu mai există control parlamentar asupra Televiziunii Române. Nu este o societate comercială. Televiziunea Română nu este Oltchim, Televiziunea nu este o firmă oarecare şi dacă noi acceptăm că este un serviciu public, nu trebuie să aruncăm în braţele unui executor judecătoresc tot ce înseamnă Televiziunea Română. Atunci de ce nu închidem pentru 24 de ore, ne uităm în Contractul Colectiv de Muncă şi plătim ce e de plătit şi a doua zi reînfiinţăm şi începem nu o restructurare, o reconstrucţie a unei televiziuni curate şi de la bun început bine gândite, bine stabilite. Deci eu, din acest punct de vedere, chiar nu m-aş teme de o astfel de soluţie; oricum ar fi mai bine decât o insolvenţă, care înseamnă un control care este foarte departe de Parlamentul României. Încă o chestiune foarte importantă pe termen lung. Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. Acest lucru nu înseamn un control şi o intervenţie politică, nu înseamnă că angajaţii de la Televiziune devin funcţionari publici, nu înseamnă că lucrurile merg într-o altă direcţie. Trebuie discutat. Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc. L-aţi depăşit şi pe domnul Barbu. Dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu. Se pregăteşte domnul deputat Pâslaru./denisse
Cristian Dumitrescu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Am să încerc să fiu foarte scurt, pentru că, pe acest subiect, pe care-l cunosc de vreo 20 şi ceva de ani şi care totdeauna a evoluat într-o manieră dramatică, poate acum mai mult decât niciodată, sunt nişte contradicţii pe care trebuie să le respectăm şi nu le putem elimina. Domnule prim-ministru, aveţi dreptate. Mai multe intervenţii înseamnă mai /…/ risc de raporturi comerciale, raporturi între televiziunea publică şi televiziunea comercială. De fiecare dată ne-am găsit în această situaţie. Doamna ministru a Finanelor spunea foarte clar: acordul din 2013 nu a fost respectat, acordul din 2015 nu a fost respectat şi probabil că nici acordul din 2016 nu va fi respectat. Dar dvs aţi venit pentru soluţii, domnule prim-ministru. Sigur, dvs spuneţi că noi trebuie să decidem. Dar decizia Parlamentului este una politică, este una cu o anumită lentoare, ea prevede elemente legislative, Legislativul presupune iniţiativa legislativă, presupune dezbatere, timp ş.a.m.d. Deci, după părerea mea, bune sunt foarte multe soluţii, sunt interesante şi o parte din cele pe care le-au identificat cei de la televiziunea publică – e clar că ei au intrat în contact cu alte situaţii similare din ţările Uniunii Europene. Răspunsul pe care trebuie să-l dăm astăzi este: cum dăm bani? Rapid? Suntem şi în an electoral, în sensul că televiziunea publică trebuie să nu fie acuzată, nimeni, de lipsă de independenţă ş.a.m.d. şi trebuie să funcţioneze. De fapt pe asta s-au şi bazat ei din totdeauna când mecanismele s-au reprodus cu pagubele pe care le ştim. Va trebui să găsim o soluţie pentru bani, şi asta este clar că este în … Dacă veţi avea nevoie ca pentru soluţia financiară să aveţi un sprijin din partea Parlamentului, sunt aici preşedinţii celor două camere, comisiile de specialitate, putem să trecem printr-o procedură rapidă orice soluţie ca să avem o avalizare. Trebuie să dăm aceşti bani. În primă instanţă este vorba de banii de funcţionare pentru ca în acest an să fim siguri că TVR va funcţiona la parametrii. Nu putem nici să reducem ideea că nu dăm bani, nu putem să acceptăm ideea că executarea financiară care se face în baza legislaţiei poate veni /…/ într-un fel absolvită sau mutată sau amânată, da? Deci alea sunt situaţii pe care nu le putem rezolva decât în temeiul legii. De aceea, domnule prim-ministru şî domnilor colegi, prima soluţie care trebuie găsită trebuie să fie soluţia financiară de funcţionare în continuare a instituţiei. Al doilea pas, care este extrem de important, este modificarea, doamna director general, modificarea. Nu v-aş sugera să solicitaţi schimbarea legii. Modificarea, pentru că altul a fost contextul în care această lege a fost adoptată, Legea 41 acum un număr important de ani, şi altul e contextul comercial, şi nu numai comercial, şi politic şi economic de astăzi, deci modificări care să…. Şi sunt şi o baterie de alte soluţii, pentru că nu putem să acceptăm că… Aşa cum vedeţi, sunt tot felul de societăţi comerciale cărora le-am dat beneficiile extraordinare, cum ar fi aceste societăţi de distribuire a energiei electrice, şi care te execută… pe cetăţeanul de rând, ţi-a închis lumina, scrie în contract, şi vezi că trebuie să plăteşti nu ştiu ce sumă importantă care nu ştiu de ce e atât de mare sau de ce /…/ Dar astea sunt alte lucruri. Mulţumesc şi mă scuzaţi dacă am depăşit.
Georgică Severin: Mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului deputat Pâslaru, se pregăteşte domnul deputat Popescu.
Florin Pâslaru: Vă mulţumesc. Domnule prim-ministru, stimaţi colegi, voi vorbi cred că mai puţin de un minut. Sigur că e nevoie de soluţii pe termen foarte scurt, scurt, mediu şi lung. Cel mai important lucru este să găsim o soluţie pe termen foarte scurt pentru a rezolva problema financiară a televiziunii. Întreba domnule senator Vosganian dacă este viabilă televiziunea? Da. Noi am făcut un calcul şi nu numai un calcul, şi un studiu de piaţă, este viabilă televiziunea dacă nu ar mai avea aceste datorii. Pe termen scurt, dacă vreţi, deja la Camera Deputaţilor, şi îmi pare rău că o parte din colegi vorbesc în necunoştinţă de cauză, este deja depus un proiect de lege de care ştie foarte bine domnul senator Georgică Severin, pentru că este iniţiator, în care tocmai acest lucru încercăm să facem – este în procedură de urgenţă şi se referă tocmai la delimitarea Consiliului de Administraţie de funcţia de director general. Sigur că putem găsi o grămadă probleme, de ce primeşte /…/ foarte mulţi bani, de ce studiourile teritoriale nu ştiu câţi bani mănâncă, de ce există foarte multe instituţii care căpuşează televiziunea, de ce există foarte multe rude care lucrează în televiziune şi nu fac nimic, dar asta, repet, şi cu asta închei, sunt probleme care trebuie rezolvate pe termen scurt, mediu şi lung./amirea/sdm2
Florin Pâslaru:/ Cel mai important lucru este să găsim o soluţie pe termen foarte scurt, în aşa fel încât Televiziunea Română, televiziunea naţională, să funcţioneze în continuare. Vă mulţumesc!
Georgică Severin: Vă mulţumec şi eu, domnule deputat! Dau cuvântul domnului deputat Popescu, se pregăteşte domnul deputat Gunia.
Dan-Cristian Popescu, deputat PNL: Domnule preşedinte al Senatului, domnule prim-ministru, stimaţi miniştri şi stimaţi colegi, la ce asistăm astăzi este un faliment, încă un faliment al unui managament prea politizat; sau grevat de interese politice. Dacă vorbim despre soluţii pe teremen scurt, sunt foarte simple. Acestea tratează efectele şi nu cauzele, şi vorbim de posibilitatea de a da bani Televiziunii sau de a o închide. Cum nu putem să o închidem, rămânem la o singură soluţie: să dăm, cumva, bani. Propun însă şi o discuţie asupra cauzelor şi la cauze aş adăuga, pe lângă acest managament care a fost şi nu mă refer la managamentul actual, de-a lungul timpului a fost tot timpul prea politizat sau grevat de interese politice. Mă refer la caracterul interţial al televiziunii publice. Televiziunea a început într-o perioadă în care deţinea monopolul şi deservea populaţia României cu tot felul de segmente. Eu cred că astăzi, cu execepţia dimensiunii culturale şi cu excepţia dimensiunii corectei informări, pe celelalte segmente intră într-o competiţie inegală cu piaţa şi poate că este momentul să vedem, ce aşteptăm de la această televiziune publică, ce vrem să ne ofere? – este prima întrebare, după care putem discuta cum să o facă. Nu ne-am mai pus această întrebare de la înfiinţarea televiziunii. De atunci, televiziunea oferă aceeaşi gamă de programe. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Mulţumesc domnului deputat şi pentru faptul că v-aţi încadrat în timp, dau cuvântul domnului …. se pregăteşte domnul deputat /…/, reprezentantul minorităţii sârbe.
Ionel Dragoş Gunia, deputat PNL: Este foarte clar că trebuie să definim extrem de limpede ce înseamnă serviciu public şi ce înseamnă rolul televiziunii în relaţia concurenţială cu celelalte posturi TV de pe piaţă şi, atunci, probabil că o să avem şi soluţii. Este lipede că toate cauzele care au dus la această situaţie trebuiesc stopate şi în mod sigur trebuie să vorbim la televiziunea publică de un consiliu de administraţie care să aibă ca unică misiune reorganizarea acestei societăţi. Ştim cu toţii, există televiziuni care au la ora actuală plaja mult mai amre la populaţie, care funcţionează cu mult mai puţini angajaţi, care, în mod sigur, nu au atâtea studiouri şi atâtea, ştiu eu, locaţii în ţară, deci există soluţii care pot să vină atât din afara televiziunii, cu un ajutor guvernamental, cu lege schimbate, şi aşa mai departe, dar în mod sigur trebuie reorganizată şi societatea, pentru că şi acolo sunt o grămadă de bunuri care pot fi vândute, sau pot fi chiar cedate – de ce nu? – la cei care aveţi datorii. Vreau să pun o întrebare punctuală: Aţi vorbit, doamna director, de felul în care se percepe taxa radio, întru-un mod mult mai eficace, la ora actuală, datorită unei hotărâri de guvern. Aţi făcut, cumva, vreun calcul ca să vedeţi care ar fi impactul financiar pozitiv pentru SRTV pe termen scurt, mediu şi lung, dacă ar exista o hotărâre de guvern asemănătoare în ceea ce priveşte societatea? Mulţumesc mult.
Irina Radu: Da, am făcut calcule pentru absolut ce ar înseamna fiecare schimbare legislativă pe care am pomenit-o aici, şi v-aş da doar câteva exemple. Să spunem, creşterea minutelor de publicitate, pentru că a fost amintit aici, de la 8 la 12 minute, ar însemna o creştere estimată, anuală, cam de 3 milioane de euro; reintroducerea scutirilor de TVA pentru drepturile de difuzare de filme, competiţii sportive, o creştere de 7.560.000 de euro; plafonarea comisionului de taxă, specificat mai întainte, mai puţin ceva, 1.358.000 de euro./eendrefy/sdm2
Deci, şi măsura menţionată de dumneavoastră se situează cam în jurul unui milion de euro. Deci sunt cifre foarte importante pentru orice televiziune. Asta vă spun şi ca om care am lucrat ani buni şi în privat, exagerând aşa, puţin, şi poate nu e locul de asemenea comparaţii într-o companie atât de selectă, dar vreau să vă spun că pentru un milion de euro pe lună altă televiziune ar omorî. Sigur că e o metaforă. Iar, bineînţeles că de asta ne întreabă pe noi lumea: „ce faceţi voi cu 60 de milioane de euro?” Nu e momentul să vă prezentăm aici analiza şi unde se duc banii, dar de aceea poate aţi remarcat, am început o campanie la televizor şi pe Facebook şi peste tot, în care ne asumăm să comunicăm exact pe ce se duc banii, chiar dacă cineva o să ne critice, o să ne trimită şi vorbe urâte, cred că e de datoria noastră să explicăm cetăţenilor unde se duc cei patru lei plătiţi de ei. Mulţumesc!
Goergică Severin: Vă mulţumesc! Îi dau cuvântul domnului deputat Gvozdenovici, reprezentantul minorităţilor.
Slavomir Gvozdenovici: Mulţumesc frumos! Domnule prim-ministru, domnule ministru, domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor colegi, vorbesc în numele grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi aş vrea să reamintesc la început, ceea ce au subliniat unii colegi, că TVR-ul este strategic important şi prin asta poate se deosebeşte un pic de celelalte televiziuni. N-aş vrea să intru în detaliu. În acest sens s-au dat exemplul Franţei. Există şi alte exemple în Europa unde statul a sărit în sprijinul televiziunii prin ştergerea datoriilor, prin anumite fonduri şi aşa mai departe. Deci, nu văd de ce nu ar trebui să găsim o soluţie şi în acest sens, pentru că o soluţie trebuie găsită şi trebuie să o căutăm împreună. Şi acum vreau să spun ceva în numele minorităţilor, în căutarea acestor soluţii n-ar trebui să uităm – ăsta este un argument – că începând de la Constituţie până la legea alegerilor şi de la legea alegerilor până la cultură, până la învăţământ, până la administraţie există anumite prevederi unde funcţionează aceea discriminare pozitivă. Despre situaţia minorităţilor şi această discriminare pozitivă am avut onoarea să vorbesc la Uniunea Interparlamentară, acum câţiva ani buni, în Mexic, unde am dat exemplul ţării noastre ca unul dintre cele mai pozitive din Europa. Şi acum ajung la problema – şi închei imediat – şi anume: în căutarea soluţiilor rugăm foarte frumos şi toţi factorii de decizie şi televiziunea, conducerea şi pe toţi care se vor implica, să nu ne mai restrângă, să nu ne mai taie la minorităţi, că la noi a ajuns cuţitul până la os. Nu mai este ce să se restrângă, nu mai este ce să se taie din acele puţine minute care avem. Apelul meu este acesta: sprijin oricare demers poate să îmbunătăţească situaţia şi poate să ne aducă la liman, dar consider că trebuie să ne gândim dacă în ţara noastră există aceste prevederi sub forma anumitor legi, trebuie să se regăsească şi în deciziile acestea care ar însănătoşi televiziunea, pentru că suntem şi aşa foarte puţini, avem puţin. Din puţinul ăsta şi mai puţin înseamnă nimic. Da… Vă mulţumesc frumos şi, încă o dată, sunt convins că împreună putem să găsim o soluţie bună, pentru că Televiziunea Română trebuie să rămână de o importanţă strategică.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule deputat! Domnul premier a intrat puţin în depăşirea agendei. Rog următorii vorbitori – mai sunt înscrise patru persoane, în afară de invitaţii care mai vor să spună ceva – să ne încadrăm în cele două minute dacă vrem să ne asculte premierul, dacă nu, putem să depăşim acestea. Vă mulţumesc! Are cuvântul domnul senator Paşcan, se pregăteşte domnul deputat Alexe.
Georgică Severin: Am o rugăminte, iertaţi-mă că vă întrerup, daţi-mi voie să fac o propunere: sunteţi de acord să închidem lista de luat cuvântul? I-am înscris pe toţi care au dorit până acum. Cine este pentru stoparea înscrierilor la cuvânt?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu fac o propunere să dai cuvântul de două ori la fiecare, sunt televiziunile de faţă. După ce pleacă televiziunile, nu mai e niciun interes. Ăsta era motivul pentru care, da fapt, la început, s-a propus să nu fie televiziunile, de faţă. Dar s-a ratat./fdoman/sdm2
Georgică Severin: Am obligaţia să înscriu la cuvânt. Evident, aceasta va fi în ordine, deci vom continua. Domnule prim-ministru, am înţeles.
Călin Popescu-Tăriceanu: Libertatea de exprimare, domnule preşedinte!
Georgică Severin: Exact, de acord. Deci, urmează doamna deputat Mincă, domnul Popa… şi mai ia cineva? Domnul senator Laszlo… Altcineva? Deci, în momentul acesta propun sistarea înscrierilor la cuvânt. Cine este pentru? … Împotrivă?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu sunt împotrivă, pentru că limităm libertatea de exprimare.
Georgică Severin: Vă mulţumesc. Avem trei voturi împotrivă şi o abţinere.
Călin Popescu-Tăriceanu: Există o singură variantă: dacă pleacă televiziunile, nu se mai înscrie nimeni.
Georgică Severin: Da. Nu-mi permit să fac comentarii. Dau cuvântul domnului senator Paşcan; se pregăteşte domnul deputat Alexe. Vă mulţumesc!
Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc! Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, domnilor preşedinţi, stimaţi colegi, discuţia aceasta comportă două aspecte distincte: unul legat de istoricul datoriilor şi situaţia la care s-a ajuns şi, fireşte, ce putem face noi, în primul rând ca parlamentari – sigur, executivul – din acest punct de vedere. Dacă vă amintiţi, în momentul în care noi am garantat un împrumut al TVR şi, implicit, un plan de reeşalonare, de restructurare şi de plată a datoriilor istorice, ni s-a garantat şi ni s-a adus un astfel de plan. Nu avem niciun fel de garanţie că, chiar în această situaţie, găsind o soluţie, nu ajungem, într-o perioadă determinată, în aceeaşi situaţie. Prin urmare, problema fundamentală, domnule prim-ministru – şi cred că asta trebuie să admitem cu toţii -, avem cunoştinţă despre contracte oneroase, despre ceea ce spunea colegul Tudor Barbu, interese oculte, parazitarea prin diferite mijloace, implicit contractuale, a Televiziunii, care au condus la această situaţie de fapt. Cu toţii le constatăm, le indicăm, dar nu avem vinovaţi; n-a răspuns şi nu răspunde nimeni. Mai mult, pentru situaţia actuală în care s-a ajuns, respectiv nerespectarea obligaţiilor de către SRTV legate de Contractul Colectiv de Muncă, pentru care Televiziunea este acum executată, iarăşi nu răspunde nimeni – ceea ce este, din punctul meu de vedere, inadmisibil. Pentru că noi, într-o astfel de atitudine, neapelând la mijloace legale prin care cineva trebuie să dea socoteală, efectiv perpetuăm într-o expectativă ciudată, inerţială, această stare de fapt. Prin urmare, eu cred că ceea ce stă în momentul de faţă în putinţa noastră este să procedăm la numirea unui nou Consiliu de administraţie, căruia eu cred că se impune să-i dăm un mandat foarte clar, pe o perioadă determinată, de a veni cu un plan de măsuri foarte ferm de redresare a Televiziunii. Legat procedural de ceea ce poate face executivul a spus preşedintele Georgică Severin, pentru a lărgi baza de încasare, şi efectiv să găsim şi soluţii prin care trebuie să porniţi de la realităţi. Chiar dacă se încasează la factura de energie electrică acea taxă de abonament, în mod real, adeseori la Televiziune ajunge doar o parte din acele încasări, mult mai mică – uneori de 70% sau chiar mai puţin, ceea ce nu este în regulă. Şi atunci, trebuie găsită poate şi o altă formulă, sau lărgită baza aceasta de cotizare.
Prin urmare, stimaţi colegi, nu avem alte soluţii, oricât am discuta. Trebuie să numim acel Consiliu de administraţie. Poate să fie compus chiar din tehnocraţi, aşa cum a propus colegul nostru, cu un mandat determinat, pentru a venit cu soluţii concrete neviciate politicianist de niciun fel din nicio direcţie, şi să procedăm la punerea în aplicare, dar şi la respectarea acelui program. Altminteri, vom face continuu astfel de planuri, pe care nu le respectă chiar SRTV, cu Consiliul de Administraţie, pe care noi le susţinem, le asumăm politic, ceea ce nu este în regulă. Vă mulţumesc!
Georgică Severin: Dau cuvântul domnului deputat Alexe; se pregăteşte doamna deputat Mincă.
Florin Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte! Dragi colegi, am ascultat-o cu toţii pe doamna director general interimar povestind lucrurile care se întâmplă în TVR. Dar a evitat cu eleganţă, aş spune, problema salariaţilor. Am auzit şi am înţeles că în 2015 50% din bani s-au dus către salarii. Am aflat că o să existe un plan de reorganizare, dar n-am aflat dacă în acest plan de reorganizare vom umbla la aceste cifre. Ştim că sunt peste 2.800 de angajaţi; ştim, de asemenea, că în alte televiziuni comerciale numărul angajaţilor poate este la o treime sau la un sfert./cvanatoru/sdm2
Știu că este o problemă dureroasă, dar vreau să o-ntreb pe doamna director general interimar, dacă și-a pus această problemă și dacă, în această restructurare, are măcar o cifră a angajaților care ar fi necesari TVR-ului, pentru a funcționa optim. Mulțumesc mult de tot!
Georgică Severin: Mulțumesc foarte mult, domnule deputat! Dau cuvântul doamnei deputat /…/; se pregătește domnul deputat Popa.
Liliana Mincă: Domnule președinte al Senatului, domnule premier, stimați colegi, asist, astăzi, la un film în reluare. Și vă spun lucrul acesta pentru că eu, personal, am participat la ședința Biroului Permanent din 25 noiembrie 2015, când doamna director interimar al Televiziunii Române a fost invitată să ne prezinte situația Societății Române de Televiziune și propunerile domniei sale. Au trecut câteva luni de atunci, ori… nu au fost luate măsuri, datoriile cresc, situația este așa cum este, în TVR, și eu o s-o citez pe doamna director general interimar, care spunea, în ședința Biroului Permanent din 25 noiembrie 2015, că ștergerea tuturor datoriilor la TVR nu ar garanta funcționarea performantă a TVR-ului, fără creșterea taxei și modificarea legislației în vigoare. Mi-aduc aminte că, la momentul respectiv, l-am avut invitat în Biroul Permanent pe ministrul finanțelor, ne-a explicat în ce condiții se poate obține un ajutor de stat, ne-a explicat ce este posibil și ce nu este posibil… Astăzi, aș fi vrut să aud, din partea ministrului finanțelor, din partea primului ministru, măsuri concrete. Pentru că, trebuie să recunoaștem, chiar dacă Consiliul de Administrație este numit de către partidele politice, prin reprezentanți ai partidelor politice, și este validat de către Parlament, Parlamentul nu are un control efectiv lunar în TVR. Nu există indicatori de performanță, nu știm ce se-ntâmplă acolo… Ne trezim, anual, cu raportul de activitate și vedem ce dezastru este la TVR. Noi, ca parlamentari, nu putem să facem decât să schimbăm consilii de administrație, să schimbăm directori generali; însă, este egal cu zero. Putem să schimbăm Legea, putem să facem ce-om face, dar nu ne putem juca cu viața celor 2.500 de angajați. Și asta este clar. Indiferent ce-am face, trebuie să recunoaștem că aven de-a face cu un cadavru – între ghilimele -, intrat în putrefacție. Deci, decizia trebuie să fie luată cât de curând. Dacă nu ieri, astăzi trebuie luată. Și eu vă spun că singura soluție – pentru că am condus o socitate de stat, știu ce-nseamnă indicatori de performanță, știu ce-nseamnă să lucrezi cu un consiliu de administrație numit politic, din oameni care nu au nicio legătură cu activitatea acelei societăți, ci doar sunt trimiși acolo, în Consiliul de Administrație, de către partidele politice, să-i reprezinte – închiderea și luarea de la zero. Avem nevoie de televiziune de stat, este clar, însă trebuie evaluarea corectă a fiecărui angajat, nu de către oamenii politici, ci de către profesioniști; astfel încât să nu se mai ajungă la situația la care s-a ajuns. Deci, trebuie luat de la zero! Și eu văd aicea o propunere a directorului general interimar, la punctul 4, din 11 a doua 2016, unde spune foarte clar: închiderea Societății Române și înființarea, a doua zi, a unui nou serviciu public de televiziune; și această soluție s-a aplicat în unele state europene. Mulțumesc!
Georgică Severin: Vă mulțumesc! Domnule deputat, vă rog puțin…! Până să vă dau din nou cuvântul, premierul a depășit deja, cu 30 de minute, timpul. Se retrage… V-aș ruga, dacă aveți să ne spuneți ceva în final /…/! /…//sdm2
Dacian Cioloş: Nu pot decât să reper ce am spus înainte. Doamna deputat spune acum că Guvernul trebuie să ia anumite măsuri. Sigur, noi am venit cu o analiză legat de ce s-ar putea face în diferite situaţii sau în situaţii de statut diferit al Televiziunii, pentru că în momentul de faţă, sigur, s-a discutat de lărgirea bazei de colectare, de creştere a taxei – sunt câteva măsuri care pot fi avute în vedere, dar încă o dată, noi le putem lua, însă nu o să rezolve problema imediată. Spunea domnul barbu, care a plecat, că o să introducem bani în continuare printr-o sită. Banii se duc în continuare pe măsuri care nu vor creşte performanţa Televiziunii. Doamna director general spunea că abia 5% din buget au fost bani investiţi în programe noi şi bani care ar putea să ajute la relansarea Televiziunii pe piaţa media. În msura în care veţi ajunge la o concluzie, în funcţie de aceste concluzii, pe care le trageţi astăzi şi deciziile pe care le luaţi vizavi de viitorul funcţionării Televiziuni şi a conducerii Televiziunii, Guvernul poate să vină cu măsurile pe care le consideră fezabile în baza legilor actuale şi în baza responsabilităţii pe care o are. Ceea ce nu putem face, oricât am vrea înainte de iulie, este să dăm bani acum, în următoarele săptămâni Televiziunii. Să dăm bani Televiziunii în plus acum – asta ar însemna în primul rând să gasim bani respectivi, deci să-i luăm de undeva, dar ar însemna să facem rectificare bugetară. Rectificarea bugetară nu o putem face imediat. Deci asta oricum, această idee e o idee de perspectivă de termen hai să spun mediu de câteva luni de zile, însă până atunci, sunt câteva măsuri care ar trebui să poată să fie luate pentru a închide robinetul risipei, să spun, la TVR. Deci în funcţie de aceste decizii, sigur, s-a vorbit aici de garanţie guvernamentală. Trebuie analizat, Ministerul de Finanţe, garanţia aceea nu înseamnă bani de la buget imediat, dar oricum înseamnă un impact asupra bugetul şi asupra datoriei şi aici sunt nite limite, dar oricum, noi suntem în măsură să analizăm toate aceste posibilităţi. Noi am făcut deja o analiză, dar vom folosi aceste elemente în funcţie de decizia care se ia astăzi. Şi eu cred, pornind şi de la scrisoarea pe care conducerea Televiziunii ne-a trimis-o şi nouă şi dumneavoastră, că la TVR se aşteaptă acum o decizie rapidă. S-a evocat aici eventuala administrare specială sau o nouă administrare oricum, care să ia nişte măsuri de restructurare, dar oricare ar fi conducerea respectivă, dacă conducerea respectivă nu va fi în măsură să ia nişte decizii urgente de restructurare, nu vom putea gâtui pierderile care continuă şi atunci abia după ce reuşim să gâtuim aceste pierderi, cred că putem să vedem care sunt soluţiile pentru a relansa activitatea acolo şi a lărgi baza de finanţare a Televiziunii pe baza unui plan pe care cineva să şi-l asume. Mulţumesc. Eu va trebui să plec, dar oricum, rămânem în contact şi am vrut… prezenţa mea astăzi aici a fost şi pentru a da clar mesajul că Guvernul vrea să se implice în măsura în care poate să o facă, dar în această situaţie, Parlamentul are o responsabilitate şi e important să ne asumăm fiecare dintre noi responsabilităţile. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Dau cuvântul domnului deputat Popa. Se pregăteşte domnul senator László.
Radu Mihai Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru, în drumul dumneavoastră spre ieşire am să vă spun câteva cuvinte. Mulţumesc. Am să spun câteva cuvinte, care nu o să placă unora de la masa asta, dar asta e viaţa. În primul rând, am să-i spun ministrului de finanţe o problemă de tehnică legislativă, pe care cred că nu o ştie şi anume care este diferenţa între acordarea unui ajutor de stat şi modificarea Legii 41 pentru ca TVR-ul să poată să intre în insolvenţă. De ce nu vrea nimeni modificarea legii? Pentru că toată lumea vrea un control politic asupra TVR-ului, de aia nu vrea nimeni modificarea Legii 41 ca să intre în insolvenţă. Aici sunt oameni care au interese, care au emisiuni, care au tot felul de jocuri. Modificarea legii este apanajul majorităţii. dacă majoritatea voia să facă o modificare, o făcea. În mod evident, nu vor să o facă, de aia nu avem nici Consiliu de Administraţie./denisse/sdm2
Pe de altă parte, vreau să spun, ca unul care mă pricep mai mult decât alţii, că TVR nu este nici Oltchim, nu e nici Loterie. Este o instituţie de presă şi trebuie tratată ca o instituţie de presă. Putem să mitraliem Consiliul de Administraţie sau conducerea interimară cât vrem, dar nu au nicio vină oamenii aceştia, au făcut ce au putut să facă în trei luni de zile. De ce nu avem Consiliu de administraţie, de ce nu s-a votat? Ştiu politicienii de la masa asta de ce nu s-a votat Consiliul de administraţie. Dacă domnul Dragnea ne blagosloveşte cu vreo lege, că se pricepe şi la TVR, probabil că vor modifica şi legea, dacă nu, o să o târâim aşa în continuare. Pe de altă parte, dacă dna ministru poate să îmi spună care este diferenţa, de ce trebuie să dăm ajutor de stat şi să nu modificăm legea în aşa fel încât TVR să intre în insolvenţă. Banii nu sunt tot de acolo? Sau domnul profesor care, sigur, zâmbeşte, ştie mai multe decât mine.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dau cuvântul domnului senator Lászlo, se pregăteşte doamna senator Creţu.
Lászlo Attila: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu voi fi foarte scurt. Doamna ministru, din toate variantele discutate şi prezentate, fiecare necesită timp şi/sau foarte mult timp. Cred că în această clipă ar trebui să luaţi în considerare foarte serios problema garanţiei de stat pentru accesarea unui nou credit, pentru că din variantele prezentate asta mi se pare cel mai realizabilă în timp util. Celelalte probleme legate privind /…/ bazei de colectare ş.a.m.d., ceea ce au fost prezentate, necesită totuşi un pic de timp şi modificări legislative care durează. Mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule senator. Profit de prezenţa în sală – şi le mulţumim că au participat – preşedintelui Comisiei de buget de la Camera Deputaţilor, şi a domnului Răsvan Popescu care reprezintă astăzi, aici, Consiliul Naţional al Audiovizualului, dacă doriţi să aveţi vreo intervenţie? Vă rog, domnule Popescu.
Răsvan Popescu: Foarte scurt, pentru că noi nu avem atribuţii, cum ştiţi, în situaţia financiară a TVR. O modificare care a fost adusă în discuţie ar putea să fie cea privind publicitatea, egalitatea de minute şi pentru televiziunea publică ca şi pentru posturile comerciale. La vremea respectivă legiuitorul a apreciat să facă aceasta diferenţă tocmai pentru a asigura o concurenţă cât de cât echitabilă între o televiziune publică care dispunea de o susţinere din partea bugetului pentru costul de emisie şi în aceste condiţii s-a apreciat că totuşi este nevoie de această diferenţă de tratament în materie de minute de publicitate. Oricum, nu ar fi o soluţie pe termen scurt şi înţeleg care se pune aici este de rezolvare pe termen scurt a finanţării televiziunii.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule Popescu. Aş ruga membrii din conducerea TVR să fie atenţi la cei care iau cuvântul. Totuşi, noi am fost atenţi la problemele dvs. Dau cuvântul doamnei senator Creţu şi urmează domnul preşedinte al Comisiei de buget, Ştefan.
Gabriela Creţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş începe prin a face o precizare – trebuie întâi să ieşim din ambiguitate, ambiguitate care, de altfel, este favorizată de legea de organizare, dar pe care am văzut-o la majoritatea colegilor: vorbim de un serviciu public sau vorbim de o societate comercială? Şi premierul, încă din introducere, a ridicat această problemă la fileu cumva. Eu sunt dintre cei care susţin necesitaea unui serviciu public de televiziune. Or, dacă e serviciu public, atunci criteriile sunt cu totul altele şi finanţarea este diferită, pentru că el trebuie să-şi asigure independenţa şi faţă de interesele comerciale şi faţă de guvern, în măsura în care totdeauna trebuie să acceptăm – e una din marile provocări pe care o televiziune publică le are, aceea de a-şi menţine independenţa faţă de cine e la putere la un moment dat. Dar acel aspect e legat de programe, mai ales. Noi discutăm aici despre finanţare. Aş face un reproş prietenesc celor de la Televiziunea Română, ar fi trebuit să avem pe masă o hârtie frumoasă cu structura datoriilor, către cine sunt datoriile respective, pentru că pot fi găsite soluţii diferite pentru diversele categorii de datorii, ca să facem într-adevăr eficientă această întâlnire şi nu doar o întâlnire în care să facem declaraţii politianiste, nu politice, pentru că eu cred că politicul are un mare rol pozitiv în a asigura funcţionarea unei asemenea instituţii./amirea/sdm2
S-a vorbit aici de viabilitate. Ce înseamnă viabilitate? Am impersia că unii dintre colegi au folosit aceeaşi termeni pe care îi folosim pentru televiziunile comerciale, audienţe. Eu trebuie să vă amintesc că definiţia serviciului public zice aşa: că el trebuie să asigure prin totalitatea programelor… ca totalitatea programelor să ajungă la totalitatea cetăţenilor, nu un anumit program să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni, pentru că nu pot să-i oblig să urmărească emisiunea în limba sârbo-croată pe toţi cetăţenii României, deşi s-ar putea ca un program foarte bine realizat să genereze interes. Da, mă iertaţi…! Sunt pentru soluţiile radicale, închidem Televiziunea şi deschidem Televiziunea.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, doamna senator! Dau cuvântul domnului deputat Viorel Ştefan, se pregăteşte domnul preşedinte Gigel Ştirbu.
Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte! Mulţumesc de invitaţie, mulţumesc de posibilitatea de a lua cuvântul în acest cadru. Doamnelor şi domnilor colegi, eu încep prin a vă spune că nu ştiu ce trebuie făcut. Nu ştiu ce trebuie făcut şi bănuiesc că dacă problema ar fi fost uşoară, era rezolvată demult. Problema nu este uşoară pentru că s-a plecat cu stângul. Deci, Legea pe baza căreia funcţionează Serviciul Român de Televiziune este o lege care şi-a propus să constituie o entitate cu titlul de serviciu public şi cu reguli de funcţionare la fel de libere ca o societate comercială. Pentru că dacă noi tranşam corect la momentul zero şi spuneam că este instituţie publică, astăzi nu am fi discutat despre nivelul de salarizare confidenţial, ştiam foarte clar, exista o reglementare care impunea un anume nivel de salarizare, de la care nu se putea face rabat. Astăzi nu am fi avut suspiciuni în legătură cu achiziţiile făcute în funcţionarea Televiziunii Române în decursul atâtor ani şi toate consecinţele care decurg de aici, terminând cu ce a spus doamna director general interimar că astăzi nici măcar o procedură de insolvenţă nu poate fi declanşată pentru că legislaţia insolvenţei priveşte un regim juridic foarte clar şi nu acest regim juridic amestecat. Este o instituţie care are capital social, n-are acţiuni, n-am înţeles niciodată cum s-a putut naşte o astfel de entitate. De aici pleacă toate dificultăţile. După care, mai este o chestiune de neînţelegere în opinia mea. De fiecare dată sau o dată la nu ştiu câţi ani, toate partidele politice luptă din răsputeri să-şi pună oameni în consiliul de administraţie. Dar eu cred că n-am înţeles un lucru, oameni din consiliul de administraţie de la televiziune nu sunt consilierii directorului. Ei sunt administratorii patrimoniului acestei entităţi şi atunci nu am răspuns la întrebarea: câţi administratori au răspuns juridic pentru prejudiciile care s-au creat în diversele mandate care s-au succedat acolo? Deci, toate acestea însumate ne pun astăzi în situaţia în care am asistat la o discuţie unde premierul României s-a străduit să explice că responsabilitatea este a Parlamentului, iar Parlamentul să solicite soluţii din partea Executivului. Nu ştiu, eu cred că soluţia nu poate fi găsită decât pe un nou compromis, să ne asumăm cu toţii că istoria n-a fost o experienţă foarte fericită şi să încercăm un compromis care să se restarteze şi eu înclin să cred că… S-a mai afirmat o chestie aici cu care eu nu sunt de acord, că dacă se intră într-o procedură sub supraveghere judiciară Parlamentul nu mai face control. Păi, stimaţi domni, doamne şi domni, colegi, păi noi suntem gestionarul resurselor acestui serviciu sau suntem supraveghetorii modului în care gestionează politica editorială acest serviciu de media?/fdoman/sdm2
E o mare confuzie aici. Procedura judiciară nu se substituie în funcţia Parlamentului de supraveghere a politicii editoriale. Procedura judiciară poate să facă lumină şi cred că e singura soluţie ca să facă lumină în legătură cu responsabilitatea celor care au gestionat acest patrimoniu. Se vor putea retrata tranzacţii în urmă cu 3 ani de zile, se vor putea stabili responsabilităţi individuale în contul celor care au gestionat, care au fost în Consiliul de Administraţie şi nu au ştiut că sunt administratori, au crezut că sunt consilieri fără răspundere, acolo. De aceea, eu cred că un compromis ar trebui să genereze o situaţie, o măsură excepţională dată fiind situaţia excepţională legat de faptul că nu se pot plăti salariile în această entitate şi oamenii care sunt angajaţi acolo nu au nicio vină de ce s-a întâmplat şi trebuie găsite soluţii. Iar, mai departe, măsurile pe termen mediu şi lung ar trebui să vizeze o atitudine asumată cu mult curaj de către toate partidele politice şî să facem lumină o dată pentru totdeauna. Revenind la procedura judiciară, cred că ce spunea doamna director general, o reorganizare judiciară în interiorul căreia se facă chiar şi o fuziune parţială cu Radioul. Domnul preşedinte Tăriceanu ştie mai multe decât mine în legătură cu modul în care funcţionează aceste servicii şi nu este de acord, dar eu dacă aş privi această entitate ca fiind una oarecare şi nu un serviciu de televiziune atât e specializat pe o zonă atât de specializată spre încolo aş privi ca soluţie. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc şi eu. Dau cuvântul domnului preşedinte Ştirbu şi mă pregătesc.
Gigel Ştirbu: Mulţumesc. Foarte scurt. Tind să cred că cei care sunt interesaţi de soarta acestui serviciu public de televiziune se află aici în sală sau au rămas în sală. Dragi colegi, lucrurile sunt mai simple, în sensul că sunt limitate. Nu avem foarte multe decizii de luat. Cred, din experienţa pe care o am acumulat-o în ultimii ani de zile, atât eu cât şi colegii noştri aici de faţă, eu personal cred că dacă cumva gândim să unim cele două servicii publice de Radio şi de Televiziune, am distrus şi Radioul. Doi. În ceea ce priveşte TVR, doamna director general, noi doi am mai avut… noi, Comisia pentru cultură, cu dvs, am avut nenumărate întrevederi. În momentul de faţă, personal, cred că cei care pot să rezolve problema se află în această sală, şi anume, sunt parlamentari. Parlamentul Româniaei poate să rezolve problema cu celeritate, aşa cum spunea primul ministru, şî anume să găsim soluţia legală pentru ca serviciul public de televiziune să poată intra în insolvenţă. Din tot ceea ce atî spus dvs mai devreme în luarea de cuvânt pe care aţi avut-o, din toate aceste lucruri a reieşit o chestiune foarte clară: cel mai mare pericol pentru dvs sunt aceste executări silite. Am înţeles corect? Bun, mulţumesc. Din cauza faptului că aceste executări silite nu pot fi blocate decât – şi aş ruga-o pe doamna ministru şi domnul preşedinte al Comisiei pentru buget-finanţe să mă corecteze dacă greşesc – în situaţia în care aceste executări silite nu pot fi blocate decât de intrarea în insolvenţă a serviciului public de televiziune, eu unul personal nu văd o altă soluţie. Deci cred că următoarea perioadă, noi toţi cei de aici, comisiile reunite pentru cultură din Cameră şi Senat, ar trebui să luăm o decizie politică, noi toţi reprezentanţii tuturor forţelor politice din parlament să luăm această decizie politică, să modificăm legislaţia în vigoare, ca astfel să dăm posibilitatea ca, nu ştiu, serviciul pubic de televiziune să beneficieze de intrarea în insolvenţă./amirea/sdm2
Dar, totodată, acest lucru, doamna director general interimar, nu ne oferă nouă garanţia că peste o lună, două, trei, cei 2500 de angajaţi ai dumneavoastră nu vor, ştiu eu, nu vor conduce la o nouă sincopă după ieşirea din insolvenţă a acestui serviciu public de televiziune. De aceea vă spun părerea mea este următoarea: acest serviciu, această instituţie nu va fi viabilă cu 2500 de angajaţi. Această instituţie, doamnă, şi nu vă găsesc dumneavoastră o vină aici, nu aveţi niciun fel de vină dumneavoastră. Vina este a consiliilor de administraţie, care de-a lungul anilor au gestionat problemele acestei instituţii. Cred, şi cu asta închei, că este nevoie de, nu ştiu, de una dintre cele două soluţii: soluţia grecească – o închidem şi redeschidem o nouă instituţie, sau soluţia BBC – lasăm la o parte publicitatea, lăsăm la o parte taxa, iar toată finanţarea acestei instituţii publice de care avem nevoie, mă rog, este şi o obligaţie constituţională, să fie făcută de la bugetul de stat. Dar în prim moment, în primă fază, cred că trebuie să schimbăm legislaţia în domeniu, ca dumneavoastră să beneficiaţi de intrarea în insolvenţă. Vă mulţumesc mult de tot.
Georgică Severin: Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. O să încerc şi eu să spun câteva cuvinte. Vă mulţumesc tuturor celor care au rămas până în acest moment. Trebuie să spun sincer, când a luat cuvântul colega mea Gabriela Creţu, ştiam, bănuiam ce va spune şi, într-un fel, a spus ce voiam eu să spun. Ce nu se înţelege şi este extrem de important: noi vorbim de un serviciu public garantat prin Constituţie. Nu vorbim nici de o societate comercială, nici de o regie, nici de … Ori vorbim de serviciu de pază a cetăţenilor, deci de poliţie, serviciul public care asigură ordinea şi paza, că vorbim de serviciul public cum ar fi educaţia, sănătatea. La fel este şi existenţa celor două servicii de Televiziune şi de Radio publice. Ele există pentru că statul are nevoie să-şi informeze cetăţenii, iar cetăţenii nu trebuie să aibă o informaţie în anumite situaţii mijlocită de alte elemente. Dacă pornim de la această realitate şi înţelegem că vorbim de două servicii publice şi nu de nişte instituţii, care trebuie să raporteze non-stop audienţa şi care să vadă câtă publicitate au şi să facă compromisuri apropo de conţinut, ca să le mai crească puţin audienţa, vom înelege despre ce e vorba. Toată lumea spune şi ştiu că în momentul de faţă, îmi mai fac nişte prieteni faţă de cei făcuţi în ultimele zile în conducerea Radioului, toată lumea vorbeşte de cele două instituţii, una – mărul putred, una – mărul cel bun, dar sunt câteva diferenţe esenţiale. În primul rând, Televiziunea Română, banii pe care în primeşte de la buget pentru emisie, practic nu are nevoie de ei, pentru că 95% din telespectatorii dumneavoastră sunt totuşi cei de pe cablu şi care îi aveţi prin reţelele de satelit. Interesul unei reţele terestre este a statului român, este un interes strategic. În al doilea rând, este iar un lucru extrem de important: în ultimii zece ani, cheltuielile de exploatare în televiziuni, în general, şi o să vă spun numai cum au crescut exploziv preţurile la filme, la achiziţii, la transmisii sportive, campionate mondiale şi tot ce doriţi dumneavoastră, au crescut aproape logaritmic, în timp ce în zona radiourilor, preţurile au stagnat, s-au dus chiar în jos. Asta nu înseamnă că acuz în vreun fel Radioul, dar nu poţi să le compari. Aici este elementul important, pe care trebuie să-l avem în vedere. Nici eu nu sunt de acord cu o unificare a acestor instituţii pe un termen să spunem scurt sau mediu, pentru că întâi este clar, trebuie să se rezolve problema financiară şi pe urmă să discutăm de altceva. Dar, în acelaşi timp, foarte-foarte important este că orice paleativ, orice decizie se va lua, va duce mai devreme sau mai târziu la revenirea la situaţia ingrată de astăzi. De ce? Pentru că decizia strategică trebuie să fie legată de cum finanţăm Televiziunea Română. Ori se va mări taxa la un preţ /…/, la o cifră rezonabilă, dar ştim bine că acest lucru nu este posibil, cel puţin în acest context, ori Televiziunea Română devine o televiziune care îşi va aprofunda menirea ei culturală, educativă, locul unde putem vedea o piesă de teatru, un concert simfonic, unde putem să lăsăm copiii să vadă şi emisiuni fără violenţă, să avem emisiuni de cultură, să promovăm valorile pe care le avem şi atunci noi ca stat trebuie să ne asumăm să susţinem aşa ceva, sau îi dăm drumul pe piaţa liberă./denisse/sdm2
Dar nu este normal, pentru că odată trimisă pe piaţa liberă va fi supusă tuturor compromisurilor pe care acest lucru le înseamnă, de la audienţă, publicitate ş.a.m.d. N-ar fi o idee rea să ne gândim, doamnă ministru, la renunţarea la publicitate la TVR – pentru că, în momentul în care TVR nu mai este un actor pe piaţa de publicitate, nu mai putem vorbi că ea influenţează piaţa şi că un eventual ajutor de stat ar distorsiona piaţa. Suma pe care dvs o luaţi din publicitate este prea puţin ca să gândim. Iar legat de subiectul zilei, care a fost menţionat aici… S-a vorbit foarte mult de consiliile de administraţie. Consiliile de administraţie, cel puţin de când sunt eu parlamentar, de şapte ani – şi s-au schimbat destule -, nu au fost altceva decât nişte instituţii la dispoziţia preşedintelui director general. După părerea mea, Consiliul de administraţie, dincolo de luarea unor decizii strategice, este instrumentul prin care trebuie să se exercite controlul parlamentar; n-o să-l exercităm noi, parlamentul, total, ca instituţie sau comisii, ci acest Consiliu de administraţie numit de parlament. O întrebare: atâta vreme cât directorul general poate face abuzuri, poate ia decizii eronate, dar membrii din CA ştiu foarte bine că, dacă CEO-ul va fi înlocuit printr-o decizie a parlamentului, dispar şi ei ca membri ai CA, se dizolvă CA, credeţi că au avut vreun interes să-şi manifeste acest control parlamentar?! De aceea, proiectul de lege pe care l-am iniţiat referitor la separarea funcţiei de preşedinte al CA de cea de director general, care să fie ales în urma unei selecţii de proiecte, întăreşte, după opinia mea, controlul parlamentar. Dar nu aici e polemica. S-au menţionat aici nume. N-o să spun decât un lucru pentru colegii care au o mică problemă cu memoria: voi aminti că din 2010 încoace, cu excepţia a doi ani, toţi, dar absolut toţi directorii generali au fost numiţi de acelaşi partid care… de cele două partide care acum s-au unificat. Vedeţi? Nu dau nume, cum au dat alţii. Dar să nu uităm aceste realităţi, apropo de ceea ce s-a întâmplat în ultimul deceniu în TVR.
În rest, mulţumesc tuturor care au venit, mulţumesc tuturor care simt că Televiziunea trebuie salvată – şi ea trebuie salvată dintr-un simplu motiv: existenţa îi este garantată prin Constituţie; este serviciu public garantat prin Constituţia României, şi nu putem să depăşim Constituţia – şi mulţumesc, evident, reprezentanţilor guvernului, domnului preşedinte Tăriceanu, tuturor colegilor!
O să-i dau cuvântul pentru o ultimă replică doamnei ministru al finanţelor, iar închiderea acestei dezbateri, pe care eu o consider extrem de fructuoasă, o va face preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Vă rog, doamnă ministru!
Anca Dragu: Vă mulţumesc! Au fost câteva propuneri ce s-au făcut la această masă. Eu v-aş propune următorul lucru: În zilele următoare să revenim la dvs cu câteva precizări de natură tehnică, în ce măsură aceste propuneri sunt fezabile sau nu. De exemplu, soluţia unei garanţii pentru un credit – şi această garanţie, în anumite condiţii, este încadrată la „ajutor de stat” şi, ca atare, intrăm tot pe procedura lungă de notificare ş.a.m.d. Deci, eu v-aş propune să revenim cu câteva precizări de natură tehnică, în scris, în zilele următoare, care să răspundă solicitărilor şi propunerilor făcute aici. Mulţumesc!
Georgică Severin: Vă mulţumesc, doamnă ministru! Domnule preşedinte al Senatorului, vă rog să luaţi cuvântul!
Călin Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc! O să încep cu sfârşitul: îmi pare rău că o să trebuiască să o contrazic fundamental pe doamna ministru, care nu pot să nu recunosc că are o bună intenţie. Doamnă ministru, nu asta e soluţia! Soluţia nu este să amânăm un deces. O garanţie nu face decât să mai amâne agonia şi decesul, în final. Suntem în cu totul şi cu totul altă situaţie, şi cred că şi domnul ministru al culturii – din păcate a plecat domnul Kelemen – n-a înţeles care este problema fundamentală: ei intră în incapacitate de plată!/cvanatoru/sdm2
Noi discutăm ca şi când ar fi o situaţie dificilă, dar la care căutăm paleative sau poate soluţii pe termen mediu şi lung. Nu suntem în această situaţie, din păcate. Am lipsit pentru puţin şi când am revenit l-am auzit pe domnul Viorel Ştefan care – îmi pare rău să vă spun, mulţi care au bătut câmpii au plecat, din fericire – vorbea foarte concret despre soluţiile pe care am putea să le avem în vedere şi aş sugera Ministerului de Finanţe ca pe baza propunerilor pe care le-a făcut domnul deputat Viorel Ştefan, dar nu numai, haideţi să vedem care sunt posibilităţile! Unu la mână: modificarea Legii privitoare la insolvenţă, ca să putem introduce în insolvenţă şi în administrare specială Televiziunea. Cealaltă variantă: declararea falimentului şi crearea a doua zi a unei alte societăţi, după modelul… Domnul preşedinte Gigel Ştirbu a evocat două modele: modelul grecesc şi modelul britanic. Păi, vă imaginaţi că o să funcţioneze în România modelul britanic? Nu o să funcţioneze. Făceţi o jucărie pe care o dăm – nu dumneavoastră, făcem o jucărie pe care o dăm în mâna Guvernului. Devine exclusiv finanţată de Guvern şi o să se joace Guvernul, n-o să mai fie situaţia asta, o să fie un guvern politic. Ţineţi la distanţă Televiziunea publică, de influenţa politică; cât mai la distanţă. Cu cât mai puţină subvenţie de la stat, sunt eu de părere. Deci, fără să înţelegeţi că îmi place modelul grecesc la şmechereală, hai să găsim o soluţie serioasă! Acum, ce vreau să vă spun? Prima întrebare la care ar trebui să răspundem, dacă e să purcedem la un drum este dacă Televiziunea publică ar fi viabilă dacă n-ar fi grevată de toate problemele pe care le ştim: nu încasează subvenţiile, are publicitate mai puţină. Aici discuţii, e bine cu publicitate, nu e bine, distorsionăm piaţa, nu o distorsionăm. Lăsaţi-i să fie actori pe piaţă, să încaseze şi subvenţia şi publicitatea. O să spuneţi: păi da, dar ceilalţi n-au subvenţie. N-au subvenţie, dar nici n-au obligaţiile pe care le are TVR-ul. La televiziunile comerciale n-o să vedem Festivalul Enescu retransmis, n-o să vedem alte emisiuni educative, culturale, pe care TVR-ul, prin vocaţia lui, le face, aşa încât există o compensare. Nu creăm un nou organism căruia de la început îi amputăm o mână, nu-i dăm publicitate, nu-i dăm nu ştiu ce, n-o să încaseze taxele pentru că unii au un milion, nu ştiu câţi sunt exceptaţi şi decizia politică n-o luăm aici, să o ia altcineva, nu ştim cine. N-o să o ia nimenea, bineînţeles, să îi pună pe ăia la plată şi aşa mai departe. Şi, iertaţi-mă, am să vă spun o puntată pe care eu am mai spus-o în public, care e următoarea. Înainte de ’89, în România se spunea aşa: „domnule, dacă la noi e atât de bine şi la ăia, adică în Occident e atât de rău, de ce e la ăia atât de bine şi la noi atât de rău?” Acum, mutatis mutandis, vă spun o chestiune, îmi pare rău, de ce funcţionează Radioul public şi nu funcţionează şi Televiziunea? Exact în acelaşi cadru funcţionează. Problema că separăm funcţiile de preşedinte cu director general, astea sunt soluţii paleative. Aveţi impresia cumva că la o societate comercială, când nu merge treaba se schimbă mobilele din clădire? Nu, se schimbă persoana. Nu vreau să credeţi că este o referire directă la dumneavoastră, pentru că dumneavoastră aveţi un mandat interimar şi realitatea este văzând cifrele pe care vi le-a arătat, nu ştiu, domnul Severin sau cu evoluţia încasărilor veniturilor problema nu e de ieri, de astăzi, de când sunteţi dumneavoastră, e o problemă care s-a amplificat şi care s-a agravat în mod extraordinar, s-a accelerat în ultima perioadă. Am observat care este evoluţia veniturilor, evoluţia cheltuielilor. Deci, veniturile au scăzut şi cheltuielile au crescut şi atunci sigur că pierderea asta cumulată s-a accelerat până s-a ajuns în situaţia de faţă./fdoman/sdm2
Deci revin la problemă. Ce constat în plus este că aici, cu mare grijă, toţi oamenii politici nu au vrut să spună prea mult, vreo doi-trei au vorbit despre suprapopularea cu personal a Televiziunii, despre incapacitatea succesivă a conducerilor sau a conducerilor succesive de a face o restructurare, în aşa fel încât încondiţiile în care audienţa a scăzut, veniturile au scăzut, să nu crească şi cheltuielile, cheltuielile au crescut chiar, şi atunci sigur că s-a ajuns la situaţia asta, în care uni au început să simtă că barca ia apă şi deodată a intervenit în locul interesului general interesul individual sau, în cel mai bun, de grup. Adică unii au început să facă acţiuni in justiţie să-şi ia banii: nu mă interesează dacă duc societatea în faliment, nu mă interesează ce fac peste un an, că o să fiu şi eu dat afară, dar ştiu că mi-am luat salariul mărit astăzi – asta este optica, care din păcate, văd că predomină, din moment ce 2000 de salariaţi înţeleg că au făcut aceste acţiuni în justiţie. E foarte interesant ca studiu de caz, aşa, cum privesc proprii salariaţi societatea în care lucrează şi de la care câştigă bani. Deci dacă nu găsim o formulă care este juridică şi economică, în acelaşi timp, şi care să permită restructurarea societăţii după modelul bunelor practici nici din Grecia, nici din… Avem model de bună practică Radioul. Îmi pare rău că dau exemplul acesta sau îmi pare bine că avem un exemplu bun. Deci nu suntem într-o situaţie fără ieşire, nu trebuie să descoperim nici apa caldă, nici praful de puşcă, nici roata. Avem soluţiile. Dar sigur că suntem într-un impas şi acest impas nu poate să fie rezolvat decât cu o soluţie de acest gen, care să permită evitarea intrării în incapacitate de plată, adică se introduce societatea în insolvenţă, se face restructurarea societăţii şi sigur se dă după aceea, eu ştiu, la îndemâna societăţii se dau şi celelalte instrumente de care are nevoie şi discutăm: facem consiliu de administraţie politic, nepolitic. Consiliul de Administraţie, după părerea mea, este o frumoasă inutilitate la Televiziune, am văzut cum funcţionează de ani de zile, nu face nimic. Nu face nimic. Se înţelege cu sindicatele să nu facă nimic şi directorul general dacă nu are susţinerea necesar să ia nişte măsuri, atunci lucrurile merg înainte şi în direcţia proastă. Deci, Viorel, contez pe priceperea ta, contez pe suportul Guvernului, reprezentat aici de doamna ministru, să vină să ne propună soluţiile tehnice, pentru că la Parlament nu avem specialişti în reorganizări, în falimente de societăţi ş.a.m.d., şi să vedem cum adaptăm legislaţia sau cum o modificăm rapid, ca să ieşim din impas, pentru că altfel, ce ai remarcat tu e, de altfel, şi foarte corect. Guvernul încearcă să paseze responsabilitatea Parlamentului şi Parlamentul ar fi foarte fericit dacă ar veni Guvernul cu o soluţie şi între aceste două scaune cade Televiziunea. Cam asta e situaţia. E foarte frumos. Eu nu am o problemă. Nu cred că aici suntem în campanie electorală. Cred că e mai corect să încercăm să găsim soluţia decât să vorbim frumos, să o învelim şi să ascundem adevărul. Asta este situaţia. Deci eu cred că Parlamentul trebuie să-şi asume acest rol de a modifica, de a găsi soluţia, suportul legislativ, veniţi de la Guvern cu o propunere şi împreună cu conducerea Televiziunii, dacă s-au gândit, nu ştiu, sau cu o firmă de avocatură, care este specializată pe acest gen de speţe, hai să le spunem de intrare în faliment, incapacitate de plată, eu nu sunt specialist pe aşa ceva, dar e clar că avem nevoie de un suport juridic şi tehnic pe această direcţie, că altfel discutăm numai de soluţii pe termen mediu şi lung şi nu rezolvăm problema care este imediată. Da. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declar închisă şedinţa comună a celor două comisii. Mulţumesc tuturor celor care au participat. O zi bună.
CE ajută autoritatile locale sa beneficieze de oportunitatile Fondurilor Structurale si de Investitii si ale Fondului European de Investitii Strategice
Fondurile structurale si de investitii inseamna 454 de miliarde de euro pentru perioada 2o14-2o2o. Acesti bani vor fi investiti in 5oo de programe orientate spre domenii strategice, in primul rand in cercetare. dezvoltare si inovare, sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, a economiilor bazate pe emisii scazute de carbon precum si in tehnologia informatiei si comunicarii. Fondurile structurale pot finanta proiecte prin intermediul unor granturi si instrumente financiare si sunt distribuite prin programe nationale multianuale, cofinantate, aprobate de Comisia europeana si implementate de statele membre. Autoritatile locale sunt responsabile pentru selectia, implementarea si monitorizarea proiectelor.
Fondul European pentru Investiti Strategice se ridica la peste 3oo de miliarde de euro si constituie baza Planului de Investitii pentru Europa, principalul proiect al mandatului Comisiei Juncker. Comisia europeana si Banca europeana de Investitii au lansat acest fond pentru a ajuta la depasirea decalajelor prin mobilizarea finantarii private a investiilor strategice. Prin intermediul lui Banca Europeana de Investitii ofera instrumente de finantare a riscurilor pentru proiectele viabile in sectoare precum: transport, energie, economia digitala, mediu si gestionare eficienta a resurselor, cultura si sanatate, cercetare, dezvoltare si inovare si pentru Imm-uri.
Comisarul pentru politica regionala, Corina Cretu crede ca realizarea obiectivelor cuprinse in Planul de Investitii pentru Europa este un efort comun si pentru asta este nevoie de mobilizarea tuturor resurselor si partilor implicate. „Stiti foarte bine ca actuala criza este o criza generata de lipsa investitiilor, potrivit estimarilor noastre ne trebuie circa 3oo de miliarde de euro pentru a pune economia europeana pe un trend al cresterii sustenabile si al crearii de locuri de munca. Aceasta este o problema desigur pentru mai mult de 22 de milioane de oameni care nu au o slujba astazi. Tocmai de aceea este important faptul ca Banca Europeana de Investitii si Comisia Europeana si-au unit fortele si lucreaza impreuna pentru a ajuta la depasirea decalajelor”.
La randul sau, vicepresedintele Comisiei europene, responsabil pentru crestere economica, locuri de munca, investitii si competitivitate, Jyrki Katainen spune ca ghidul ofera sfaturi practice intreprinderilor care cauta finantare despre cum sa utilizeze ambele instrumente in cel mai bun mod cu putinta. „Combinarea strategica a Fondurilor Europene de Investitii Strategice cu Fondurile Structurale si de Investitii poate ajuta la coordonarea eforturilor colective pentru a face fata scaderii investitiilor in Europa sau in particular in unele regiuni din Europa. Fondul European de Investitii Strategice si Fondurile Structurale si de Investitii pot atrage investitii aditionale prin completare reciproca si pot optimiza atragerea de investitii suplimentare. Aceste fonduri au fost proiectate în mod diferit, dar complementar, din punct de vedere al motivației, concepției și cadrului legislativ. Altfel spus, ele se susțin reciproc”.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
