Deficienţe şi disfuncţionalităţi privind măsurile împotriva terorismului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 aprilie 2018, 08:56 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:18

La nivelul  Parlamentului European a fost înfiinţată, anul trecut, o comisie specială care are ca obiectiv combaterea terorismului şi care a evaluat dimensiunea amenințării teroriste pe teritoriul European, subliniind posibilele erori, deficiențe și disfuncționalități privind măsurile împotriva terorismului.

Principalele  elemente pe care s-a concentrat această Comisie specială, sunt:

• implementarea măsurilor de gestionare a granițelor externe
• deficiențele în schimbul de informații juridice, de aplicare a legii și intelligence între statele member
• interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
• interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
• impactul legislației europene anti-teroriste
• spălarea banilor și finanțarea terorismului, inclusiv legăturile cu crima organizată
• practicile eficiente pentru protejarea țintelor ușoare și a infrastructurii critice, cum ar fi aeroporturile și gările

Această Comisie trebuie să elaboreze un raport cu propuneri de corectare a deficienţelor existente în funcţionarea organismelor de luptă împotriva terorismului, ne declară Doru-Claudian Frunzulică singurul deputatul român şi unul din cei 30 de membri ai Comisiei de luptă împotriva terorismului.

“Această Comisie privind terorismul a fost înfiinţată în Parlamentul European în primul rând pentru a scoate în evidenţă deficienţele  care au existat şi există a ora actuală în funcţionarea unor organisme europene. Sunt deficienţe practice şi legislative. Am început un program de audieri, cu factori responsabili, la nivel european şi la nivel naţional, cu vizite  la anumite instituţii importante de luptă împotriva terorismului. Anul trecut s-a  înfiinţat un departament antirerorist în cadrul Europol-ului, la Haga. Dar de ce ţările membre nu colaborează în materie de servicii secrete? La ora actuală, doar 5 ţări din 27 schimbă permanent informaţii legate de securitate şi România este una dintre ele. De ce celelalte 22 de ţări nu schimbă informaţii? Mai ales în chestii atât de grave? Mai mult ca niciodată, este nevoie de colaborare între agenţiile de informaţii. În acelaşi timp, foarte importantă este partea juridică a lucrurilor – colaborarea numai cu Europolul şi cu Eurojust privind informaţii referitoare la infracţionalităţi grave, criminalitate organizată, trafic de droguri, trafic de persoane, în afară de terorism…, toate aceste probleme cu care, la ora actuală, Uniunea Europeană se confruntă.  Gestionarea frontierelor externe a fost o mare problemă care trebuie, de asemenea, rezolvată de către Uniunea Europeană. Sunt atât de multe deficienţe în colectarea, de exemplu, şi în utilizarea informaţiilor. Uniunea Europeană a luat hotărârea de întărire a capacităţilor de securitate şi apărare europene.”

Consultările pentru formarea noului guvern din Italia vor începe la 4 aprilie

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 aprilie 2018, 10:41

Preşedinţia italiană a anunțat programul consultărilor în vederea formării noului guvern.

Acestea vor începe miercuri, 4 aprilie, la ora 10:30, cu președintele Senatului, Maria Elisabetta Casellati. Urmează Roberto Fico și la ora 12.30, preşedintele emerit, Giorgio Napolitano.

În timpul după-amiezii, la ora 16.00 și respectiv la 16.45 va sosi rândul Grupului SVP pentru Autonomia Senatului și a Grupului Mixt, tot pentru Senat, urmat, la 17,30 de omologul său la Cameră.

Prima zi se va încheia cu întrevederea de la ora 18.30 cu Fratelli d’Italia. Consultările vor fi reluate joi, 5 aprilie la ora 10 cu Partidul Democrat, urmat la 11 de Forza Italia și la 12 din Liga Nordului şi se vor termina la ora 16,30, cu Mişcarea de 5 Stele.

Adio, dar rămân cu Europa – O nouă campanie pro-UE a fost lansată în Marea Britanie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2018, 08:51

Organizația britanică pro-europeană Best for Britain a lansat miercuri o campanie națională de panouri publicitare în Marea Britanie pentru a încerca să obțină un al doilea referendum asupra Brexitului, cu un an înainte de ieșirea țării din Uniunea Europeană.

Această campanie include postere pe străzi, precum și mesaje în ziare și pe internet, care vizează atât susținătorii, cât și adversarii Brexitului.

Postere au fost afișate săptămâna aceasta la Londra (Leicester Square, Westfield Stratford și Canary Wharf), precum și în Birmingham, Manchester și Liverpool. „Când vom ști pentru ce am votat? Merităm să avem ultimul cuvânt în acordul Brexit”, se poate citi pe aceste afişe.

Pagini de anunţuri vor fi de asemenea publicate în cotidiene precum „The Evening Standard” și „The Guardian”.

„Se urmărește implicarea publicului în campania care solicită un nou vot asupra Brexitului”, a declarat Best for Britain într-un comunicat.

Alegătorii sunt „profund și din ce în ce mai frustrați că nu știu ce înseamnă Brexit”, explică Mark Malloch-Brown, președintele grupului, care a obţinut o donație de cel puțin 400.000 de lire sterline de la miliardarul american George Soros.

Mai multe inițiative pro-UE au apărut recent în Regatul Unit, pe baza incertitudinilor legate de Brexit, în încercarea de a inversa procesul de ieșire de sub tutela europeană, programată pentru 29 martie 2019.

La începutul lunii februarie, mișcările anti-Brexit au lansat o platformă comună, Grassroots Coordinating Group (GCG), pentru a-și coordona eforturile în vederea influențării negocierilor cu Bruxelles-ul sau chiar pentru a încerca să obțină un nou vot.

Andrew Adonis, un membru al Camerei Lorzilor, şi-a lansat propria campanie alături de un grup de tineri care încearcă să oprească în mod democratic Brexitul, „Our Future, Our Choice” (Viitorul nostru, alegerea noastră).

Slovacia, o nouă ţară-ţintă pentru cetăţenii Ungariei care lucreză în străinătate

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 martie 2018, 12:11

În Slovacia creşte rapid numărul cetăţenilor străini care vor să lucreze în această ţară. În ultimul an, numărul cetăţenilor ungari, care zilnic fac navetă în Slovacia, a crescut cu 20%. În prezent, în Slovacia lucrează aproximativ 50 de mii de cetăţeni străini, cu 13 mii mai mulţi faţă de anul trecut, scrie portalul Napi.hu, citând datele publicate de ziarul de limbă maghiară de la Brastilava, Új Szó. În ultima lună, în Slovacia au sosit o mie de cetăţeni străini, în căutarea unui loc de muncă. De anul trecut, numărul muncitorilor din Serbia s-a dublat, astfel că în prezent 12 mii de sârbi lucrează în Slovacia, ei reprezentând cel mai mare grup de străini, după care urmează cei veniţi din România, numărul acestora cresând în ultimul an la 8,7 de mii de persoane. Numărul cehilor şi ucrainienilor care lucrează în Slovacia este de aproximativ 4.800, iar din Polonia fac naveta zilnic peste 2.000 de oameni.

Radio Reșița – Pilotul Cristian Iorgov reprezintă România în elita acrobației mondiale!

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 martie 2018, 11:51

Românul de nora 10, Cristian Iorgov este în prezent comandantul Aeroclubului din Caransebeș, unul dintre cei mai experimentați piloți instructori ai Aeroclubului României. Face parte din elita acrobaţiei aeriene fiind membru al echipei Şoimii României („Hawks of Romania”) și membru al Lotulului Național de Acrobație al României.

Pasiunea pentru zbor o are de la tatăl său, care a fost controlor de trafic aerian la Aeroportul din Arad.

”Tatăl meu avea biroul la Aeroportul din Arad și ori de câte ori venea un avion interesant eu eram prezent acolo să pot să-l studiez. Este ca o moștenire de familie, doar că eu am ajuns și să pilotez. Totuși, datorită tatălui meu am luat contact cu aviația, avioanele, a spus Cristian Iorgov.”

La 15 ani s-a înscris la secția de planorism a aeroportului din Arad și după ce a urmat cursurile teoretice și practice a început să zboare cu planorul.

”Când mergeam la școală desenam, aproape în fiecare zi, câte un planor pe tablă, astfel că ajunsesem să-i plictisesc pe colegii mei, care poate nu înțelegeau total pasiunea mea pentru aparatele de zbor”.

După exact 10 ani de planorism s-a înscris la Aeroclubul din Sibiu, unde a început zborul cu motor. Primul brevet de pilot pe avion cu motor l-a obținut la vârsta de 20 de ani. În anul 1992 a primit, datorită multiplelor ore de zbor, Licență de instructor de zbor cu planorul.

An de an a luat parte la Campionatele Naționale de planorism, unde a obținut rezultate foarte bune.

A urmat o pauză de 8 ani în care a profesat ca jurist, dar după ce a îndeplinit o serie de funcții, inclusiv de conducere în acest domeniu, a revenit la …arta zborului!

Cariera sa de pilot instructor angajat în cadrul Aeroclubului României a început la Arad, dar ascensiunea a continuat prin colaborarea cu echipa națională a României de acrobației. A fost atras de la început și de ramura planorism acrobație, astfel că a fost selectat, datorită aptitudinilor sale,  să facă parte din echipa națională de acrobație pe avioane cu motor. A făcut trecerea la avioane din ce în ce mai performante până a ajuns la zborul cu Extra300, cele mai performate avioane de acrobaţie. Acolo sus munca în echipă este eficiență, nu există loc de nici cea mai mică greșeală, la viteze de 400 km/h, și aceasta la câțiva metri unul de altul.

Cristian Iorgov a fost ales să facă parte și din echipa de elită ”Șoimii României ”, în care nu poate ajunge oricine și drumul până acolo nu este deloc ușor.

”Este destul de greu, dar și plăcut. Cu multă dăruire și cu mult efort  se poate ajunge în această echipă”, spune Cristian Iorgov încurajându-i pe tinerii pasionați de zbor.

„Hawks of Romania” zboară pe avioane Extra 300 – cele mai performante avioane de acrobaţie existente. Acestea sunt vopsite în culorile drapelului naţional și piloții români participă la cele mai importante mitinguri aviatice din lume. În acest an, România va găzdui un Campionat Mondial de Acrobație la clasa Avansați, unde românii vor să se claseze cât mai bine.

Din anul 2015, pilotul Cristian Iorgov este comandantul filialei Caransebeș a Aeroclubului României. În prezent, printre multiplele misiuni pe care le are, Cristian Iorgov se ocupă de pregătirea teoretică și practică a tinerilor care doresc să devină piloți. Una dintre elevele sale este Giulia Ardelean, care a devenit la 16 ani și 4 luni, cel mai tânăr pilot al Aeroclubului Caransebeș și zbura în simplă comandă. Tânăra din Sasca Montană a obținut și brevetul de pilot pe aeronave ultraușoare motorizate.

Cristian Iorgov este căsătorit și își dorește ca măcar unul dintre băieții săi să-l urmeze în această carieră.

”Încurajez tinerii să vină spre aerocluburile din România, să vină să vadă ce înseamnă zborul, să nu se lase intimidați de nimic, să-și urmeze visul, a conluzionat pilotul de elită Cristian Iorgov.”

Arădeanul Cristian Iorgov – românul de nota 10, este un exemplu demn de urmat, este încrezător în forțele sale și dispus să deschidă drumul spre înălțimi și pentru alți pasionați ai acestei arte, care este ZBORUL!

Realizator: Cristina Corocan

Frontiera post Brexit a Marii Britanii va fi la Calais, nu în Irlanda şi va fi un coșmar

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 martie 2018, 10:57

Cozi care vor putea ajunge până la 30 de kilometri și care vor dura 10 ore. Camioane blocate zile întregi. Feriboturi care nu pot părăsi portul. Aşa arată, ca un imens ambuteiaj pe mare, scenariul desenat de Jean-Marc Puissesseau, șeful portului din Calais, locul din care pleacă navele cu destinaţia Dover, port şi oraş care, începând de anul viitor, va fi în afara UE.

Portul francez este faimos pentru faptul că găzduieşte „jungla“, adică imensul lagar al migranților ce așteaptă feribotul care îi va duce în Marea Britanie. Un gigant pe care tranzitează până la 300 de camioane pe oră, tranzit care s-ar putea opri dacă, odată terminat Brexitul, controalele vamale și cele sanitare vor deveni obligatorii la terminalul feriboturilor. O altă problemă ar fi cea a alimentelor, care așteptând să treacă controalele ar putea putrezi în camioane, ceea ce ar fi o problemă pentru britanici, din moment ce 70% din produsele alimentare importate de Marea Britanie provin din UE.

Mai există apoi şi problema comerțului cu produse nealimentare, dar care trebuie să fie rapid. Cum este ”cazul Airbus”, subliniat de Pascal Belmin, șeful afacerilor juridice din UE al companiei care îşi produce componentele în mai multe țări: ”Noi nu producem brânză sau carne de miel, însă aripile sunt făcute în Marea Britanie, iar unele părți a avioanelor noastre trec granița şi de trei ori. Şi trebuie s-o facă repede”. Dacă nu se poate, cum au amenințat, vor continua să facă acest lucru doar în cadrul UE. Unde îşi vor duce, în afara aripilor, şi locurile de muncă şi investiţiile.

Cele mai sărace regiuni ale UE mai au nevoie de sprijin și de strategii adaptate pentru a progresa

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 martie 2018, 10:23

Proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile UE trebuie să rămână în centrul politicilor UE de investiții, în ciuda presiunii asupra bugetului UE, au spus deputații marți.

Efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice, subliniază deputații în rezoluția adoptată marți cu 488 voturi la 90 și 114 abțineri.

Strategii adaptate

Alături de finanțările UE prioritare, aceste regiuni au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor, mai consideră deputații.

Ei ceri măsuri care:

• să definească regiunile ”cu întârzieri în dezvoltare” la nivelul NUTS III și să țintească mai bine finanțarea lor

• să susțină educația și formarea profesională pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni

• să asigure un acces mai ușor la credite pentru afaceri

• să sprijine și să îmbunătățească administrarea instituțiilor regionale

• să sprijine activitățile de afaceri, inclusiv turismul sustenabil, economia circulară și agricultura

Raportorul Michela GIUFFRIDA (S&D, IT) a declarat: “Acest raport urmează unei inițiative pe care am luat-o, în 2015, cu comisarul Corina Crețu pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților pe care le-au înfruntat, exacerbate de recesiune. Cred că este foarte important pentru noi să fim conștienți de rolul important jucat de politica de coeziune în creșterea competitivității. Aceste regiuni sunt foarte dezavantajate și a le ajuta trebuie să fie o prioritate a UE.”

Background
Comisia a publicat un raport privind ”competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creştere scăzute”, în aprilie 2017. Acesta s-a concentrat pe 47 de regiuni din 8 state membre: ”regiuni cu ritm de creștere scăzut” cu un PIB aproape de media UE, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia, Portugalia) și regiuni cu ”venituri mici” cu un PIB scăzut, dar tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia).

Aproximativ unul din şase locuitori UE trăieşte într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare (83 milioane de locuitori), dintre care 32 de milioane locuiesc în regiuni cu venituri mici și 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.

Perspectiva europeană a Balcanilor de Vest este un proces ireversibil

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 martie 2018, 10:49

Ministrul pentru preşedinţia bulgară a Consiliului UE, Liliana Pavlova, a susţinut un discurs în cadrul forumului partidelor GERB şi Partidul Popular European /PPE/, desfăşurat la Sofia. „Tema privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest se află deja pe agenda europeană comună şi este recunoscută de toţi partenerii şi instituţiile europene drept un proces ireversibil. Eforturile sunt îndreptate spre viitorul summit de la Sofia din 17 mai, pentru a realiza nu numai consensul politic, ci şi pentru a elabora proiecte clare şi concrete”, a declarat ministrul Pavlova. Potrivit acesteia, proiectele trebuie să fie evidente şi palpabile pentru cetăţenii din Balcanii de Vest, pentru a le oferi transport, conectivitate digitală şi educațională. „Perspectiva nu înseamnă promisiuni false de aderare rapidă. Fiecare dintre aceste ţări mai are de parcurs un drum lung, însă aceasta este o garanţie a direcţiei de care ele au nevoie”, a precizat ministrul bulgar. Adresându-se oaspeţilor din PPE, Pavlova a menţionat că aşteaptă sprijinul lor pentru priorităţile bulgare ale preşedinţiei europene. „Am primit sprijinul vostru şi aşteptăm opiniile voastre specializate privind priorităţile noastre în trei domenii principale – viitoarea politică de coeziune, costurile cu şi fără politica de coeziune pentru Balcanii de Vest şi includerea autorităţilor locale din Balcanii de Vest în cooperarea regională”, a mai spus ministrul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Olanda a semnat un contract în valoare de 255 de milioane de euro pentru noul sediu EMA

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 martie 2018, 10:33

Guvernul olandez a semnat contractul pentru construirea noului sediu al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA). Potrivit mass-mediei locale, acordul a fost perfectat de ministrul adjunct de interne Raymond Knops. Construcția noii clădiri a fost încredințată companiei Dura Vermeer, care, pentru suma de 255 de milioane de euro, s-a angajat să asigure şi mentenanţa edificiului timp de 20 de ani. Conform contractului, noul sediu ar trebui să fie gata până la mijlocul lunii noiembrie 2019.

Potrivit acelorași surse, guvernul de la Haga ar fi preconizat o cheltuială între 250 și 300 de milioane de euro pentru construirea noii clădiri. Săptămâna viitoare, Parlamentul European se va pronunţa asupra regularităţii procedurii de atribuire a sediului EMA. Luni, rezoluția privind transferul agenției de la Londra la Amsterdam va fi votată de către Comisia pentru Mediu, iar miercuri, de plen.

Se revine la distribuirea obligatorie a refugiaților?

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 martie 2018, 11:36

În urma negocierilor statelor membre, care au loc în grupele de lucru, a apărut propunerea reformei sistemului de azil în Uniunea Europeană.

După cum a stabilit RMF FM, majoritatea țărilor membre vor ca în Uniune să existe – într-o oarecare formă – sistemul obligatoriu de relocare a refugiaților și să fie introdus permanent.

Negocierile mai continuă, dar deciziile în această problemă vor fi luate în iunie. Și – așa cum spune interlocutorul postului de radio RMF FM – în sistemul relocării va fi prezent în mod sigur elementul obligativității.

Și cu toate că țările Grupului de la Vișegrad se opun în continuare primirii obligatorii a refugiaților, Uniunea speră că după alegerile din aprilie Ungaria va ceda în urma avantajelor sub forma ocrotirii granițelor și a posibilității de a alege refugiații primiți.

Nord-vestul Bulgariei rămâne cea mai săracă regiune din Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 martie 2018, 14:11

Cea mai săracă regiune din UE rămâne partea de nord-vest a Bulgariei, cu un PIB pe cap de locuitor de 29% din nivelul mediu al Uniunii, arată datele Eurostat. În urma acestei regiuni se află Mayotte din Franţa (33%), partea de centru-nord şi centru-sud din Bulgaria (câte 34%), precum şi partea de nord-est a României (36%). Dintre toate cele 21 de regiuni cu PIB pe cap de locuitor sub 50% din nivelul mediu pentru UE, cinci se află în Bulgaria. Tot atâtea sunt şi în Polonia, patru sunt în Ungaria, câte trei în România şi Grecia şi o regiune în Franţa. În anul 2016, PIB-ul regional pe cap de locuitor, calculat în funcţie de puterea de cumpărare, a variat de la 29% din nivelul mediu pentru UE în regiunea de nord-vest din Bulgaria la 611% din nivelul mediu pentru UE în zona Londrei de Vest (Marea Britanie). Principalele regiuni ca PIB pe cap de locuitor în anul 2016 după Londra – Vest sunt Marele Ducat de Luxemburg (257% din nivelul mediu pentru UE), Irlanda de Sud şi de Est (217%), Bruxelles-ul belgian şi Hamburg în Germania (sub 200%). În anul 2016, în UE au existat 19 regiuni cu PIB pe cap de locuitor de 50% sau mai mult decât nivelul mediu pentru Uniune. Cinci dintre acestea sunt în Germania, trei în Marea Britanie, două în Austria şi unul în Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franţa, Olanda, Slovacia şi Suedia, precum şi Marele Ducat de Luxemburg.

Agenda Parlamentului European, 12 – 18 martie  

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 martie 2018, 09:29

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 12 – 18 martie

Bugetul pe termen lung al UE. Este necesar ca următorul Cadru Financiar Multianual să se potrivească cu ambițiile Uniunii Europene, să crească programele de cercetare și să încurajeze tinerii și micile întreprinderi, afirmă deputaţii din Parlamentul European în schița poziției de negociere în ceea ce privește bugetul Uniunii Europene post-2020, care va fi tema unei dezbateri marți, iar ulterior, miercuri, acest proiect va fi supus votului (ulterior având loc o conferință de presă la ora 15:00 ora României). Uniunea Europeană ar trebui să continue să susțină politicile agricole și regionale, dar de asemenea și să finanțeze noi priorități, cum ar fi securitatea, apărarea sau migrația, dar și să compenseze pentru posibilele lipsuri ce ar apărea ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană a Regatului Unit al Marii Britanii.

Brexit. O rezoluție care exprimă poziția Parlamentului European în legătură cu un posibil cadru de lucru în ceea ce privește viitoarele relații Uniunea Europeană – Marea Britanie va fi dezbătută marți, fiind ulterior supusă la vot miercuri. Schița rezoluției sugerează faptul că un acord de asociere ar putea să ofere un cadru propice viitoarelor relații dintre cei doi actori, subliniind faptul că state terțe care dețin o legislație identică nu se pot bucura de beneficii similare sau de acces la piața unică similare celor care se regăsesc la nivelul statelor membre.

Tarifele americane la oțel și aluminiu.  Taxele americane suplimentare aplicate asupra importului de oțel și aluminiu, dar și responsabilitatea Uniunii Europene de a proteja locurile de muncă și industriile, vor fi dezbătute cu Comisarul european pentru Comerț, Cecilia Malmström, miercuri.

Ján Kuciak. Siguranţa jurnaliştilor. Ulterior investigației în ceea ce privește  uciderea jurnalistului Ján Kuciak şi a logodnicei sale, Martina Kušnírová, subiectul libertății presei și siguranța jurnaliștilor în Uniunea Europeană, va fi dezbătut miercuri. Deputaţii în Parlamentul European vor discuta de asemenea și descoperirile făcute de către Kuciak în legătură cu presupusa utilizare improprie a fondurilor europene în Slovacia, dar şi posibilele legături dintre grupurile de crimă organizată şi politicienii slovaci.

Dezbaterea despre viitorul Europei cu premierul portughez António Costa. Primul ministru al Portugaliei, António Costa, va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni în dimineața zilei de miercuri. Aceasta este a treia dintr-o serie de dezbateri între liderii guvernelor UE și deputații europeni care reflectă viitorul UE. Un punct de presă al președintelui PE Antonio Tajani și al primului-ministru Costa este programat pentru ora 12.30.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Italia, omul bolnav al Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 martie 2018, 12:53

Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare în Italia nu prevestesc nimic bun nu numai pentru această țară, dar nici pentru întreaga Europă.

Este fără îndoială în primul rând un succes neobișnuit pentru partidele populiste eurosceptice, care împreună strâng aproape 60% din voturi. Independent de aceasta, cine va ajunge la Palazzo Chigi și va conduce noul guvern va trebui să țină seama de această orientare a opiniei publice. Aceasta înseamnă, între altele, înăsprirea dură a politicii față de imigranți, dezvoltarea programelor sociale în țară, care și așa este îndatorată până peste urechi, și respingerea politicii de austeritate, pe care o impune de mai mulți ani Bruxelles-ul și Berlinul.

Veștile proaste nu se termină însă aici. Victorioasă în aceste alegeri va fi mai mult ca sigur coaliția de centru-dreapta Forza Italia, Ligile și Frații italieni, care poate obține 36% din voturi, ceea ce înseamnă un pic mai mult decât mișcarea populistă de stânga, Mișcarea Cinci Stele, care poate conta chiar pe un sprijin de 32,5%.

În primul rând însă, deși liderul Forza Italia, Silvio Berlusconi, a intrat într-o alianță nu prea de lăudat cu grupările postfasciste, nu are majoritate în parlament. Vor urma deci luni lungi de paralizie, de negocieri pentru atragerea în acest bloc de noi grupări și poate chiar organizarea de noi alegeri. Or, Italia are nevoie mai mult decât orice țară din Europa de un premier puternic, care să facă, în sfârșit, reformele implementate de mult în Spania, Portugalia, fără să mai vorbim de Polonia. Economia țării bate pasul pe loc de decenii, tinerii fug peste graniță din lipsă de perspective, iar șomajul nu are egal în Uniune, cu excepția Spaniei și a Greciei.

Coaliția de centru stânga, condusă de Partidul Democrat, a obținut în aceste alegeri abia 20-23%din voturi, poate chiar de două ori mai puțin decât la votul precedent de acum 5 ani. În acest fel a fost împinsă la margine ultima grupare pro-europeană, care a încercat să combată populismul. Duminică dimineața, decizia SPD german de formare a unui nou guvern cu CDU/CSU a oferit pentru o clipă speranță euroentuziaștilor că planul de adâncire a zonei euro, pe care atât de mult îl sprijină Emmanuel Macron, poate că va fi transpus în viață într-o oarecare măsură. După anunțarea rezultatelor alegerilor italiene, știm deja că acest lucru nu mai este real. Germania nu va fi niciodată de acord să-și asume răspunderea pentru datoria Italiei în valoare de 2,3 mii de miliarde euro, din moment ce această țară nu are șanse să facă reformele. Iar acest lucru ar însemna formarea la Bruxelles a unui buget adevărat al zonei euro, hârtii comune a celor îndatorați și un ministru comun de finanțe. Italienii vor pune capăt deci ideii unei Europe cu două viteze. Bine ar fi să nu pună capăt cu această ocazie ideii de Uniune.

Comentariu de Jedrzej Bielecki

Radio Timişoara: Lucas Kohl, pianistul peregrin

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 martie 2018, 14:30

Timişoreanul Lucas Kohl, care a obţinut locul întâi pe ţară la Olimpiada Naţională de Pian, studiază şi şase ore pe zi. Are însă timp să se ocupe şi de trupa sa, Peregrinii, unde cântă la numeroase instrumente.

Timişoreanul Lucas Kohl a devenit cunoscut la nivel naţional ca fiind „acordeonistul pe monociclu“, cel care a câştigat al şaselea sezon al concursul Next Star de la Antena 1. Deşi a devenit o mică vedetă, fiind unul dintre componenţii formaţiei Peregrinii, Lucas nu şi-a neglijat studiile şi a devenit şi cel mai bun tânăr olimpic la pian din România. Lucas Kohl, elev în clasa a VIII-a al Colegiului „Ion Vidu“ din Timişoara, a obţinut locul întâi pe ţară la Olimpiada Naţională de Pian.

În finală, Lucas a avut la dispoziţie 20 de minute pentru a convinge juriul. A prezentat trei compoziţii: partea I de la o „Sonată“ de Beethoven, un „Studiu“ de Chopin şi „Rapsodia Maghiară“ de Liszt.

Olimpiada de Pian i-a adus însă lui Lucas Kohl şi o invitaţie-surpriză. Directorul Filarmonicii din Arad i-a făcut propunerea să cânte cu ei în stagiunea viitoare.

Chiar dacă studiul pianului este pe primul loc, Lucas nu va neglija activitatea din trupa Peregrinii. Menestrelii Timişoarei – aşa cum sunt numiţi în capitala Banatului,sunt de regasit in numeroase concerte. Lucas cântă la numeroase instrumente: la pian, la vioară, la acordeon, la fluier, la chitară, la bas, la tilincă.

Realizator: Simona Pele

JOIA de film

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 martie 2018, 11:48

Spațiul Public European organizează joi, 8 martie, de la ora 19.00, proiecția filmului „Ma ma” (dramă, Spania, 2015, regia: Julio Medem, durata: 111 minute, clasificare C.N.C.: A.G.), în parteneriat cu Independența Film.

În prim-plan este povestea dramatică a Magdei, o femeie din Spania perioadei de criză 2010-2012, care devine şomeră  și  este părăsită de soț, ca mai apoi să trebuiască să se confrunte cu un diagnostic medical necruţător. Cu toate acestea, Magda găseşte puterea să lupte în continuare.

Filmul este subtitrat în limba română, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Nu este necesară o rezervare.

ma ma – o metaforă pentru Spania anului 2012

“Magda este o metaforă, este însăşi Spania”, dezvăluia regizorul Julio Medem într-o postare pe pagina sa de Facebook.

“Prin intermediul ei, întreaga lume poate trage cu ochiul, ca printr-o gaură a cheii, la situaţia paradoxală a Spaniei din vara lui 2012. În cel mai greu an de criză economică, cu un guvern aproape forţat să-şi declare falimentul, cu efecte devastatoare în ceea ce priveşte şomajul şi tăierile din sistemul de sănătate, Spania găseşte totuşi resursele necesare pentru atinge excelenţa în sport. Echipa naţională de fotbal ajunge în finala Cupei Campionilor Europeni şi, ulterior, câştigă Campionatul european pentru a doua oară consecutiv”. 

Penelope Cruz, actor şi producător pentru ma ma

Prezentă anul trecut la Cannes pentru proiecţia ma ma, Penelope Cruz, aflată aici şi în calitate de actor şi producător, spunea într-un interviu pentru Variety: “În urmă cu câteva luni, la un prânz, Julio Medem mi-a dat scenariul acesta. L-am citit chiar în acea noapte şi m-a impresionat. Este unul dintre cele mai complexe şi mai frumoase personaje care mi s-au oferit vreodată. Dar şi cel mai dificil.”

ma ma este primul film de lungmetraj produs de Penelope Cruz.

“Asta poate fi viitorul meu în cinematografie, pe următorii zece ani de-acum încolo”,a spus actriţa.

“Să nu fiu tot timpul numai în faţa camerei, ci şi în spatele ei. Deocamdată am regizat reclame şi videoclipuri. Şi îmi place. E cel mai bun mod de a învăţa. Îmi place să înaintez încet, pas cu pas.” 

Cu acelaşi prilej, Julio Medem remarca:

“ma ma este fix genul meu de film. De mare intensitate dramatică şi emoţională: o femeie şi doi bărbaţi care o iubesc, plus un băiat de 10 ani. Este pentru prima dată când creez personaje care nu sunt femeie sau amantă, ci mamă. Maternitatea este cheia în ma ma. De aici pleacă tragedia de fapt. (…) Însă filmul nu este neapărat despre tragedie, cât despre cum să reacţionezi la ea. E un film subiectiv care crează dorinţa de a trăi, de a fi fericit”.

Ideea poveştii din ma ma a pornit de la o statuie de bronz

Ideea filmului i-a venit în 2006, în timp ce vizita Muzeul de Artă din Düsseldorf. Cea care l-a impresionat profund a fost statueta “Femeia de bronz nr. 6”, de Thomas Shütte. “O singură dată am văzut-o şi mi-a fost suficient. Nu i-am făcut poze atunci şi nici nu am mai căutat-o pe internet. Acea femeie contorsionată de durere, părând a fi invadată atât de moarte cât şi de viaţă, a fost originea scenariului din ma ma. În jurul acelei imagini care mi-a rămas înfiptă în minte am scris povestea Magdei”.

Julio Medem s-a născut în San Sebastian, Spania. A studiat medicina, specializarea chirurgie. În 1992 a câştigat Premiul Goya pentru “Cel mai bun regizor”, cu filmul Vacas. În 2012 a fost nominalizat la Cannes cu un scurtmetraj în cadrul filmului Şapte zile în Havana, alături de Benicio del Toro, Gaspar Noe, Laurent Cantet sau Elia Suleiman. În 1998 a participat în Competiţia oficială a Festivalului de film de la Veneţia cu Lovers of the Arctic Circle.

ma ma este adus în România de Independenţa Film, casă de distribuţie care promovează filme independente de referință, de nișă sau câștigătoare ale unor premii internaționale prestigioase.

Subiectul filmelor incluse în seria JOIA de film nu reprezintă, în mod necesar, poziția Comisiei Europene sau a altei instituții UE.

LE MONDE: Roma, Berlin – Europa în suspans

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 martie 2018, 13:11

Editorial. Peisajul de după episoadele electorale din 4 martie în Italia şi Gemania este plin de ameninţări pentru Uniunea Europeană

O veste bună pentru Europa, venită din Germania, urmată de o veste foarte rea, în Italia. Ziua de 4 martie, cu verdictul simultan al SPD german şi al electoratului italian, ar fi putut fi fatală construcţiei europene. Dar Europa n-a ieşit de pe şine pentru atâta lucru. Dacă votul pozitiv al membrilor partidului de centru stânga german privind contractul de coaliţie de guvernământ ridică un obstacol major, este, din păcate, umbrit de triumful forţelor populiste şi eurosceptice în Italia.

Peisajul de după aceste episoade electorale în principalele două ţări, alături de Franţa, ale zonei euro este într-adevăr plin de ameninţări. Spunând da unei noi „mari coaliţii” cu conservatorii Angelei Merkel, social-democraţii germani au evitat desigur haosul şi au privilegiat stabilitatea. Nu vor fi noi alegeri în Germania şi dna Merkel va rămâne cancelar, pentru un al patrulea mandat. Dar ca să facă ce?

Acordul dintre SPD şi CDU-CSU promite „un nou elan pentru Europa”. Ambiţios în titlurile capitolelor, este în realitate mult mai prudent în detalii, ceea ce este confirmat de alegerea oamenilor care vor fi însărcinaţi să-l pună în practică. Ca viitorul ministru de finanţe şi vicecancelar, Olaf Scholz, un social-democrat ale cărui prime declaraţii i-au liniştit pe gardienii moştenirii predecesorului său, Wolfgang Schäuble. Sau ca Horst Seehofer, preşedintele foarte conservatoarei CSU bavareze, care, în calitate de ministru de interne, va avea autoritate asupra politicii  migratorii inspirate mult de propriul partid.

Voluntarismul pro-european apare de acum ca o excepţie

Rămâne dna Merkel. Va dori ea să impulsioneze acest „elan”? Nu îi stă în fire, dar pentru ceea ce va fi probabil ultimul ei mandat, ea poate fi tentată să ia o iniţiativă care să nu fie condiţionată doar de singura grijă a realegerii sale. Dar va putea oare? Putem, din păcate, să ne îndoim, într-o Europă în care voluntarismul pro-european al unui Emmanuel Macron pare de acum o excepţie.

Căci mesajul politic care vine din urnele italiene este de o claritate brutală, chiar dacă traducerea instituţională riscă să arunce Parlamentul şi guvernul într-o lungă confuzie. După numărarea a peste 90% din buletinele de vot, Mişcarea 5 stele obţine, luni dimineaţa, scorul istoric de 31,9%. Liga (fosta Liga Nordului), propulsată de extremistul Matteo Salvini, poate conta pe aproape 19%, devansând mult partidul de centru-dreapta al lui Silvio Berlusconi, Forza Italia, care credea că va putea fi arbitru al acestor alegeri, dar n-a primit decât 13,9% din sufragii. Dacă adăugăm la acest tablou cele 4,3% ale extremei drepte Fraţii din Italia (Fratelli d’Italia), mai mult de jumătate din alegătorii italieni au votat pentru formaţiuni antisistem. Partidul Democrat al fostului premier Matteo Renzi confirmă, cu 18,9% din voturi, tendinţa pan-europeană de păbuşire a partidelor de centru-stânga.

Este un peisaj trist familiar: Franţa n-a scăpat până la urmă în 2017 de o catastrofa aasemănătoare decât graţie scrutinului în două tururi. Statele Unite l-au ales pe Donnald Trump în 2016, la cinci luni după votul britanicilor pentru Brexit. Italia, din 4 martie, nu vrea să iasă din Uniunea Europeană. Dar va face totul ca s-o împiedice să progreseze.

Katalin Szili – UE se ocupă de imigranţi, nu şi de minorităţile autohtone

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 martie 2018, 12:07

Uniunea Europeană se ocopă mai degrabă de problema imigranţilor, în timp ce nu se preocupă deloc de minorităţile naţionale autohtone, astfel că este important succesul strângerii semnăturilor de susţinere a iniţiativei Minority SafePack – a declarat sâmbătă însărcinatul premierului Ungariei, Katalin Szili, la adunarea generală a Conferinţei Naţionale a Consiliilor Studenţilor. În prelegerea sa, Katalin Szili a afirmat că UE are un mod specific de abordare a protecţiei minorităţilor autohtone: statele care doresc să adere sunt monitorizate cu atenţie, dar în cazul ţărilor membre organismele UE nu se mai ocupă de această temă, deoarece este considerată de competenţa instituţiilor fiecărui stat în parte. Azi, în Uniunea Europeană, 85% din cetăţeni aparţin societăţilor majoritare, 10% este procentul minorităţilor autohtone, iat 5% sunt imigranţii şi refugiaţii – a precizat Katalin Szili, care a adăugat că autorităţile de la Bruxelles sunt preocupate de aceste 5%, nu şi de cele 50-60 de milioane de minoritari autohtoni. În opinia însărcinatului premierului Ungariei, această situaţie se poate schimba prin iniţiativa Uniunii Democrate Maghiare din România şi a Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN). Aceasta nu este o chestiune de apartenenţă la un partid, a declarat Katalin Szili, care a dăugat că strângerea semnăturilor este o şansă istorică de a face ceva pentru maghiarii din farara graniţelor Ungariei. Katalin Szili a accentuat că în chestiunea autonomiei se vor putea înregistra progrese dacă acţiunea de strângere de semnături pentru susţinerea iniţiativei Minority SafePack se va încheia cu succes.

Manfred Weber: „Este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 martie 2018, 11:54

„Situaţia politică din România a întârziat şi aderarea Bulgariei la Schengen. Sofia a înregistrat progrese mari, însă la Bucureşti există o întârziere în combaterea corupţiei, ceea ce împiedică ambele ţări să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune din Bulgaria, BNT. „Marea problemă a Europei este că este distanţată de oameni. Este exact ceea ce trebuie să schimbăm – să readucem Uniunea Europeană către oameni. Trebuie să existe finanţare pentru oameni, atât pentru agricultură, cât şi pentru proiecte regionale, cum ar fi construcţia autostrăzilor din Bulgaria. Infrastructura din ţara dumneavoastră va atrage mulţi străini”, a subliniat Weber. „Bulgaria a făcut progrese deosebite, însă problemele vin din România. Avem nevoie de progrese şi în România, pentru ca cele două ţări să fie primite în Schengen. Ar putea fi posibil ca aceste două ţări să se separe, însă aceasta înseamnă ca între ele să se formeze o graniţă Schengen. De aceea, cred că este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”, a mai spus liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Radio Craiova: ”Europa ta, părerea ta”

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 martie 2018, 16:39

În această ediție a emisiunii România de nota 10, Andrada Cojocaru ne propune să o însoțim la Colegiul Tehnic Decebal din Drobeta Turnu Severin pentru a cunoaște trei tineri de nota 10. Costinel Viorel Flintă, Bogdan Timotei Gâscanu și Răzvan Valentin Strungaru sunt elevi în clasa a XI și vor reprezenta România la Bruxelles, în cadrul acțiunii ”Europa ta, părerea ta” ce se va desfășura în perioada 15-16 martie 2018.

Elevi din 33 de școli europene, din 28 de state membre și cinci țări candidate se vor adresa instituțiilor europene, prezentându-și părerea în legătură cu rolul  care îi revine culturii în viitorul Europei.

Manifestarea este organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE), vocea societății civile la nivel european, și constituie evenimentul emblematic al Comitetului dedicat tinerilor. Prin această inițiativă, CESE dorește să se asigure că opiniile, experiențele și ideile tinerei generații sunt luate în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cei trei tineri de nota 10 au ales să vorbească în eseurile lor despre familie, despre copilărie și despre pasiuni.

Familia care este mereu în jurul tău și cu multă blândețe și multă dragoste te ajută să faci fiecare pas spre viitorul dorit, copilăria în care te-ai jucat șotron, elasticul, v-ați ascunselea, pasiuni precum muzica și sportul… aceste sunt temele pe care le vor susține în fața instituțiilor europene.

Iar dacă ar fi să invite alți tineri să ne cunoască țara le-ar vorbi despre Dunăre, despre Brâncuși, despre Eminescu și despre ceea ce înseamnă să fii tânăr european in România.

Dacă doriți să aflați mai multe despre acești tineri minunați, vă invităm să ascultați emisiunea realizată de Andrada Cojocaru.

Liderii europeni s-au reunit pentru a dezbate aspecte privind primul buget post-Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 martie 2018, 13:50

Pierderea contribuției britanice, după 2020, îi pune pe cei 27 în fața unor decizii importante, care trebuie tranșate în lunile următoare

Pentru prima dată, liderii europeni s-au întâlnit, vineri, 23 februarie, pentru a dezbate în 27 despre bugetul UE după 2020 și plecarea Regatului Unit, așteptând propunerile oficiale ale Comisiei în mai.

Șefii de stat au analizat şi modul de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, o miză care divide.

După ce a făcut față unor provocări inedite în ultimii ani, în materie de securitate internă sau de primire a migranților, UE este gata să se doteze cu mijloacele financiare pentru a răspunde acestora cu ocazia viitorului său cadru financiar plurianual (CFP).

Dar se pune problema finanțării acestor noi măsuri în situația în care bugetul UE va pierde unul din principalii contributori, Regatul Unit, adică circa 10 miliarde de euro pe an, potrivit Consiliului European, instanța care regrupează statele membre.

Pentru acest buget post 2020 (CFP actual este valabil șapte ani: din 2014 până în 2020), ideea Comisiei este de a decide prioritățile, apoi, în consecință, de a ajusta bugetul.

Alegeri strategice

Trebuie făcute alegeri, a avertizat deja Bruxellesul. Cea mai mare parte a bugetului UE, circa 70%, este pentru moment consacrată pilonilor istorici ai Uniunii: politica de coeziune, urmărind să permită regiunilor celor mai sărace să-și reducă rămânerile în urmă, și politică agricolă comună (PAC). “Există țări care nu vor să plătească mai mult și care nu vor să primească mai puțin”, a rezumat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Potrivit înaltului oficial european, majoritatea statelor membre este de acord să susțină ideea unei creșteri a contribuției lor, dar “cele care sunt sceptice sau împotrivă sunt foarte hotărâte”.

Cei 27 și-au prezentat prioritățile în așteptarea propunerilor executivului european, care vor fi discutate la începutul lui mai.

Plecarea Regatului Unit produce o dezbatere în cadrul UE privind viitorul ei și cei 27 au programat deja să se întâlnească în mai 2019 la Sibiu (România), pentru a-și pregăti viitoarea “agendă strategică” pentru perioada 2019-2024.  Acest summit se va ține chiar înaintea alegerii unui nou Parlament European și formarea unei noi Comisii, al cărei președinte, succesorul emblematicului Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliu cu aprobarea eurodeputaților.

Frans Timmermans încurajează România să scape de MCV

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 februarie 2018, 12:02

Vice președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, aflat în 28 februarie și 1 martie la București, încurajează autoritățile române să scape de monitorizarea europeana (MCV). El a reluat acum la Bruxelles metafora “maratonului” din care României i-au mai rămas de parcurs ultimii metri.

“Nu discutăm cu România în contextul articolului 7, ci în cadrul MCV”, a precizat el la Bruxelles în timpul unei conferințe de presa dedicate de fapt cazului Poloniei.

“Asta le voi spune autorităților române: dacă faceți tot ceea ce vă cerem, puteți scăpa de MCV”, a precizat el adăugând că nu poate fi avansată acum o dată pentru ridicarea monitorizării. Totul depinde de fapt de București.

Unele dintre recomandări au fost urmate, iar Comisia Europeană cere României să nu se întoarcă din drum acum la sfârșitul “maratonului”.

În ultimul raport MCV  în noiembrie 2017 ca și în cadrul altor declarații care au urmat, Bruxelles a avertizat că există pericolul ca reformele făcute de România în justiție și progresele în combaterea corupției să fie puse în pericol.

Comisia Juncker a promis, încă din 2014, că MCV-ul va fi ridicat până în 2019, dar concret asta depinde de România. I se cere Bucureștiului ca progresele sa fie “durabile și ireversibile”. Această cale fără întoarcere a reformelor este acum pusă la îndoială de evenimentele politice recente din România.

Alături de România, Polonia dă și ea motive de îngrijorare Comisiei Europene, Polonia fiind singura țară din istoria UE amenințată de sancțiunile articolului 7 al Tratatului Comunitar (posibila suspendare a dreptului de vot pe plan UE).

Timmermans a spus acum “o reformă a justiției nu poate scuza întărirea controlului politic asupra justiției”. Declarația se referea la Polonia, dar poate fi înțeleasă în context mai larg.

Cazurile de rujeolă explodează în toată Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 februarie 2018, 14:18 / actualizat: 28 februarie 2018, 11:58

OMS cere o imunizare mai bună

Europa a cunoscut o creștere cu 400% a cazurilor de rujeolă în 2017, comparativ cu anul anterior, boala afectând peste 21.000 de oameni și provocând 35 de decese, a anunțat într-un comunicat de presă biroul european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Creșterea a inclus focare mari de epidemie – minim 100 de cazuri – în 15 dintre cele 53 de țări ale regiunii. Ea a venit ca un șoc, în urma unei scăderi-record la numai 5.273 de cazuri în 2016.

România, Italia și Ucraina au raportat cele mai multe cazuri de îmbolnăviri, fiind responsabile împreună de peste 70% din totalul cazurilor europene.

În ultimii ani imunizarea generală de rutină din aceste țări a intrat în declin și au existat întreruperi ale furnizării de vaccinuri, a scris The Guardian.

„Fiecare nouă persoană afectată de rujeolă în Europa ne reamintește că copiii și adulții nevaccinați, indiferent unde trăiesc, rămân supuși riscului de a contracta boala și de a o răspândi la alții care poate nu sunt în măsură să fie vaccinați”, a declarat directorul regional pentru Europa al OMS, dr Zsuzsanna Jakab, în comunicatul de presă.

Rujeola, o boală virală extrem de contagioasă, poate cauza sechele pe viață și chiar moartea. Cele mai grave complicații ale ei sunt orbirea, encefalita – o infecție care provoacă umflarea creierului și poate duce la pierderea auzului sau dificultăți de învățare -, diareea gravă și infecții respiratorii grave, precum pneumonia.

Planul Global de Acțiune pentru Vaccin urmărește să elimine rujeola și rubeola din cinci regiuni OMS până în 2020. Miniștrii sănătății din 11 țări se întâlnesc marți pentru a discuta colaborarea pentru implementarea Planului European de Acțiune pentru Vaccin până în 2020.
Institutul Naţional de Sănătate Publică din România atrage atenţia asupra situaţiei îngrijorătoare, datele publicate arătând că numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate pana la data de 16.02.2018, este de 10 836, din care 38 de decese.

Agenda Parlamentului European, 26 februarie – 4 martie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 februarie 2018, 15:54 / actualizat: 1 martie 2018, 17:15

Săptămâna aceasta, în perioada 26 februarie – 4 martie, principalele teme din agenda Parlamentului European, sunt:

Summit UE. Deputații europeni vor dezbate rezultatul ședinței informale a șefilor de stat sau de guvern din 23 februarie, unde se vor concentra asupra procesului Spitzenkandidaten (candidat cap de listă), asupra componenței Parlamentului după alegerile din 2019 și asupra bugetului pe termen lung al UE după 2020. (Miercuri)

Polonia / articolul 7. Parlamentul va sprijini solicitarea Comisiei Europene adresată guvernelor UE de a stabili dacă Polonia este în pericol clar de încălcarea gravă a valorilor UE. Deputații europeni vor avea posibilitatea de a-și exprima preocupările legate de statul de drept în Polonia, separaţia puterilor, independența sistemului judiciar și drepturile fundamentale. O rezoluție privind decizia Comisiei de a declanșa articolul 7 alineatul (1) din Tratatul UE va fi supusă la vot joi.

Miere și albine. Deputații europeni vor dezbate miercuri modalități de a proteja mai bine sănătatea albinelor, de a intensifica lupta împotriva falsificării mierii, de a spori sprijinul pentru apicultorii din UE și de a promova beneficiile consumului de miere în UE. O rezoluție va fi supusă la vot joi.

Evaziune fiscală. În încercarea de a combate planificarea fiscală transfrontalieră agresivă, după cum reiese din documentele Panama și Paradise Papers, Parlamentul va dezbate și va vota o lege care va impune furnizorilor de servicii care ajută firmele și persoanele fizice să evite impozitarea prin sisteme transfrontaliere complexe, să raporteze automat aceste sisteme autorităților. (Joi)

Comitetul special pentru taxe. Într-un răspuns la dezvăluirile privind Paradise Papers și la lucrările comisiei parlamentare PANA, deputații europeni vor vota cu privire la înființarea unei comisii speciale care să examineze criminalitatea financiară și evaziunea fiscală. (Joi)

Comisii

Pachetul de legi privind deșeurile. Acordul cu Consiliul de Miniștri privind legislația care stabilește obiective mai ambițioase de reciclare a deșeurilor municipale și deșeurilor de ambalaje și reducerea depozitării va fi supus la vot în cadrul Comisiei pentru mediu. Dosarele fac parte din așa-numitul pachet pentru „economia circulară”. (Marţi)

Dialog monetar cu Mario Draghi. În după-amiaza de luni, Comisia pentru afaceri economice și monetare va discuta despre ultimele evoluții din economia europeană cu Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene.

Vot privind numirea lui Luis de Guindos. Comisia pentru afaceri economice și monetare va organiza un schimb de opinii cu Luis de Guindos, candidat la funcția de vicepreședinte al BCE, luni după-amiază. Un vot privind numirea sa va avea loc marți.

Jurnalul Președintelui. Miercuri, la prânz, președintele Tajani va semna legislația privind geoblocarea cu ministrul bulgar Lilyana Pavlova (zona de presă PHS, etajul 9). La ora 17.00 (ora României), va semna Memorandumul de înțelegere EP-UNWTO (Organizația Mondială a Turismului) împreună cu  Secretarul General al UNWTO, Zurab Pololikashvili, înainte de a vorbi la deschiderea Zilei Parlamentare a Turismului UE-China la ora 17.40 (ora României).

Brexit: Se ridică tonul între Bruxelles și Londra

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 februarie 2018, 11:11

Negociatorul șef al Celor 27, Michel Barnier, a avertizat vineri că perioada de tranziție dorită de Regatul Unit nu a fost „obţinută”.

La mai puțin de paisprezece luni până la Brexit, programat pentru 29 martie 2019, incapacitatea premierului britanic Theresa May, de a defini natura viitoarelor relații pe care le dorește între Londra și Uniunea Europeană (UE), exasperează Bruxelles-ul și resuscită tensiunile.

Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale, a declarat francezul Michel Barnier, negociatorul-șef al celor douăzeci și șapte, la o conferință de presă, care a avut loc vineri, 9 februarie, la Bruxelles.

După două zile de discuții interne, guvernul britanic trebuia să-şi prezinte alegerile în dosarul care ar fi trebuit să fie cel mai simplu: perioada de tranziție care, la cererea Londrei, trebuie să mențină un statu-quo de douăzeci și una de luni pentru a evita un șoc brutal și pentru a negocia un viitor acord comercial. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, cercurile de afaceri manifestă o nerăbdare crescândă din cauza incertitudinii.

Dar Downing Street, paralizat de pozițiile ireconciliabile ale diverșilor miniștri conservatori, nu a făcut nicio declarație oficială. Această perioadă de tranziție „nu este dobândită”, a avertizat Michel Barnier, afirmaţie care a dus la deprecierea lirei sterline.

Reprezentantul Celor 27 a declarat că a avut „dificultăți în înțelegerea” reticențelor Londrei”, deoarece însăși Marea Britanie este cea care a cerut o perioadă de tranziție”. Între martie 2019 și sfârșitul anului 2020, țara, formal în afara UE, va fi exclusă din deciziile adoptate, dar va trebui să respecte în continuare normele europene, în contrapartidă cu dorința sa de a avea acces la piața unică.

Pentru a-și liniști miniștrii eurofobi, care văd în această situație o „vasalizare” a țării, d-na May solicită angajamente. Ea dorește să-i priveze de unele drepturi sociale pe europenii care vor intra în Regatul Unit după 29 martie 2019.

În plus, Londra dorește să se poată opune noilor reguli europene pe care le-ar considera contrare intereselor sale. În cele din urmă, Regatul Unit dorește să poată beneficia de noile inițiative ale UE în materie de justiție și poliție, cum ar fi cooperarea transfrontalieră pentru a vâna criminalii.

„Am câteva dificultăți în a înţelege, ca să fiu absolut sincer”, a spus dl.Barnier, reamintind că Londra dorește să se rupă complet de UE din 2021.

Joi, s-a ridicat tonul între Londra și Bruxelles atunci când Davis Davis, ministrul pentru Brexit, a pus la îndoială „buna-credință” a negociatorilor europeni și tactica lor „nepoliticoasă”, ca urmare a publicării în presă un document al UE care prevede posibilitatea sancțiunilor împotriva Londrei în cazul nerespectării normelor europene în timpul tranziției.

Pentru dl.Barnier, această precauție urmează doar „logica” potrivit căreia accesul la piața unică este permis pentru o perioadă suplimentară de douăzeci și una de luni numai în anumite condiții. „Sincer, nu există nicio voință de a pedepsi”, a adăugat el ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora el ar încerca să încetinească negocierile pentru a spori presiunea asupra Londrei.

Impasul legat de problema frontierei irlandeze alimentează, de asemenea, tensiunea. UE i-a informat pe britanici că proiectul de acord Brexit ar prevedea menținerea Irlandei de Nord (atașată Regatului Unit) pe piața unică europeană și în Uniunea vamală. Exact ceea ce d-na May exclude pentru Regatul Unit. Decizia Londrei de a părăsi piața unică „ar face inevitabile controalele la frontiere”, a spus Barnier, reamintind că UE este garantul acordurilor de pace din Irlanda, care ar fi repuse în cauză de o restabilire a unei frontiere.

Problema irlandeză ilustrează cel mai flagrant contradicția poziției britanice: să părăsească piața unică (pentru a-i satisface pe eurofobi) fără a reface o frontieră (pentru a menține economia). Dar această împărțire a cercului vizează de fapt întreaga țară. Incapabilă, din motive întemeiate, să rezolve ecuația, d-na May este redusă la repetarea unor formule goale, cum ar fi dorința ei de a stabili un „parteneriat profund și privilegiat” cu UE.

Ca o ilustrare a acestei schizofrenii în evoluţie, o „notă tehnică”, publicată vineri de „Financial Times”, solicită țărilor partenere ca din aproximativ 700 de acorduri de cooperare semnate de UE să ia în considerare, în perioada de tranziție, adică după Brexit, calitatea Regatului Unit de membru UE. În timp ce Londra dorește să beneficieze în continuare de aceste texte, care acoperă domenii atât de diverse precum transportul aerian, schimbul de date sau drepturile de pescuit, țările terțe nu vor mai fi legate de un stat care a părăsit UE. Confruntată cu coșmarul negocierii acestor tratate în mod individual, Londra dorește ca țările terțe să fie de acord să includă Regatul Unit în toate mențiunile referitoare la termenul „stat membru al UE” în aceste texte. O controversă care contrazice un alt slogan al d-nei May: „Brexit înseamnă Brexit”.

Articol de Philippe Bernard

Parlamentul votează în favoarea eliminării blocajelor în comerțul online transfrontalier

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 februarie 2018, 10:10

La începutul lunii februarie, Parlamentul European a votat în favoarea eliminării blocajelor în comerţul on-line transfrontalier, fiind adoptat cu o mare majoritate Raportul  ”Geo-blocarea și alte forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților”.
Noile reguli vor interzice ”blocarea geografică” a cumpărătorilor care accesează pagini de internet din alt stat membru UE, pentru a le permite să aleagă de pe ce pagină vor achiziționa bunuri sau servicii, fără să fie blocați sau redirecționați automat către o altă pagină din cauza naționalității, locului de rezidență sau chiar a unei locații temporare unde se află.

Această practică discriminatorie  numită şi geoblocare este de ceva timp în atenţia Parlamentului European, devenind un element important al Strategiei privind piața unică digitală.

Conținutul protejat de copyright este exclus pentru moment

Conținutul digital protejat de copyright, cum ar fi cărți electronice, muzică ce poate fi descărcată sau jocuri online, nu face obiectul acestor noi reguli, pentru moment. Cu toate acestea, Comisia Europeană va trebui să evalueze după doi ani de la intrarea în vigoare a acestei legislații dacă interzicerea blocării geografice trebuie extinsă pentru a cuprinde și acest tip de conținut.

Din păcate, acest Regulament, nu rezolvă anumite aspecte discriminatorii care afectează  cetățenii europeni aparținând minorităților naționale sau lingvistice, atrage atenţia deputatul european Iuliu Winkler:

“Ceea ce nu rezolvă Regulamentul este discriminarea împotriva minorităţilor naţionale şi vorbim aici de românii din Ungaria, la fel ca şi de maghiarii din România sau de  germanii din Tirolul de Sud şi anume accesul la transmisiile de filme, de televiziune, muzică sau cărţi electronice…, în general conţinutul protejat de drepturile de autor.

Se putea decide eliminarea barierelor artificiale create de frontierele între state, în transmisiunile audio-vizuale. Va fi ocazia de a revizui acest Regulament, peste doi ani, şi de a rezolva şi această discriminare la care sunt supuşi membrii comunităţilor comunitare. Totuşi este regretabil că atunci când s-a luat o decizie şi când s-a organizat această dezbatere, obţinându-se sprijinul grupurilor politice pentru decizia privind regulamentul despre geo-blocare, nu s-au abordat şi nu s-au rezolvat toate problemele care încă fragmentează piaţa unică a Uniunii Europene.”

Uniunea Europeană acordă 1,3 miliarde euro pentru modernizarea căilor ferate ungaro-române

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 februarie 2018, 11:10

Potrivit MTI (agenţia de presă ungară), UE va acorda aproximativ 1,3 miliarde euro, din fondurile de coeziune, pentru modernizarea căii ferate care leagă Curtici de Constanţa – s-a anunţat luni la Bruxelles.

În urma lucrărilor, călătoria pe tronsonul Curtici – Simeria (185 km) va fi mai rapidă şi mai sigură. Urmează sa fie renovate 13 gări, se va repara sistemul de informare a călătorilor, respectiv se vor construi poduri şi tuneluri.

După cum a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, “fiecare euro investit va consolida coeziunea teritorială şi competitivitatea economică din România, respectiv va îmbunătăţi legăturile cu Ungaria şi cu celelate părţi ale Europei, făcând posibilă o circulaţie curată, rapidă şi sigură”.

În comunicatul emis, s-a menţionat că, anterior, renovarea mai multor tronsoane din reţeaua transeuropeană (TEN-T) a fost sau este finanţată din alte fonduri unionale, iar modernizarea a fost sprijinită de EIB (European Investment Bank) şi CEF (Connecting Europe Facility).

Radio Târgu-Mureş: Alex Petrar – inventator, fizician şi inginer electrician la doar 12 ani

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 februarie 2018, 11:47

Copiii şi adolescenţii de azi sunt oamenii care ar putea să ne schimbe radical viitorul.      Câţiva dintre ei o fac deja, cu bobine Tesla pe bază de condensatoare, stroboscoape sau braţe robotice, invenţii care ar putea să ne facă viaţa mai uşoară, să le ofere sprijin celor aflaţi în dificultate sau pur şi simplu să ne ofere o alternativă inteligentă activităţilor de relaxare.

Alex Petrar este în clasa a VI-a şi studiază la Şcoala Gimnazială „Dacia” din Tg-Mureş. Se consideră deja electro inginer, dar se ocupă şi de robotică, având până în prezent câteva invenţii cu care se mândreşte. Ioana Neamţu, Tudor Munteanu şi Alexandru Borş sunt colegi de clasă cu inventatorul Alex Petrar şi sunt pasionaţi de matematică şi lingvistică, având numeroase premii în aceste domenii. Cei patru ştiu de pe acum ce meserii îşi vor alege în viitor: informatician, arhitect şi organizator de evenimente caritabile, inventator şi inginer auto.

Alex Petrar a moştenit pasiunea pentru inginerie electrică de la tatăl său care, în copilărie, demonta toate jucăriile, creând altele noi, din piese combinate.

Alex este pasionat de robotică şi fizică, având câteva invenţii cu care se mândreşte: bobina Tesla pe bază de condensatoare, stroboscopul folosit pe post de difuzor pentru telefonul mobil sau braţul robotic. Se consideră deja electro inginer şi ne ne-a povestit în termeni tehnici, cu multă uşurinţă, despre invenţiile sale.

Inventatorul Nikola Tesla a pus bazele ingineriei electrice moderne, inventând generatorul de curent alternativ şi bobina Tesla. Bobina Tesla este un transformator special, care prin alimentare ridică tensiunea la sute de mii de volţi. Alex Petrar a inventat o bobină Tesla pe bază de condensatoare, pe care, ne-a povestit, o foloseşte drept boxă pentru telefon.

Alex ne-a prezentat şi stroboscopul, în ale cărui semnale luminoase putem identifica litere chinezeşti, Alex fiind cunoscător al alfabetului chinezesc. Ideile lui Alex Petrar nu se opresc aici, în viitor îşi doreşte să inventeze o replică a unui creier uman.

Cu modestie, însă cu o inteligenţă sclipitoare, elevii Şcolii Gimnaziale „Dacia” din Tg-Mureş ne-au povestit despre ambiţie şi succes, dar mai ales despre performanţa lor în matematică, lingvistică şi inventică.

Ioana Neamţu este elevă în clasa a VI-a şi a participat la numeroase concursuri judeţene şi naţionale de matematică, obţinând premii şi menţiuni, cea mai importantă clasare fiind pe locul al treilea, în cadrul Concursului naţional de matematică „LuminaMath”.

Ioana este o bună vorbitoare de limbi străine, la olimpiada de lingvistică, obţinând locul III. Dacă ar putea introduce o nouă materie în programa şcolară, aceea ar fi una de limbi străine, puţin sau deloc studiate în prezent, în şcoli.

Dacă doriţi să aflaţi mai multe, vă invităm să ascultaţi emisiunea România de nota 10  realizată de Veronica Ilie

Opinii divergente în cadrul UE, în privinţa extinderii către Balcanii de Vest

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 februarie 2018, 11:25

Miniştri de externe din Uniunea Europeană au opinii divergente, cu privire la propunerea executivului comunitar de a cere extinderea către Balcanii de Vest, o regiune încă marcată de pe urma conflictelor interetnice din anii ’90 şi afectată de o reputaţie de anarhie.

Reuniţi în Bulgaria, miniştrii UE au avut primele discuţii pe marginea planului Comisiei Europene ce stabileşte anul 2025 ca obiectiv pentru aderarea Serbiei şi a Muntenegrului. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat „foarte dezamăgit” de această ţintă, afirmând că primele două dintre cele şase state din Balcanii de Vest ar trebui să fie primite din 2022.

„Cred că 2025 este foarte târziu şi merită o cale mult mai rapidă către aderare”, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, subliniind că aderarea la UE ar trebui să ajute la atenuarea tensiunilor dintre vecini, într-o regiune care se situează la uşa blocului comunitar. Polonia, Italia şi Austria se numără, de asemenea, printre ţările care s-au declarat în favoarea intensificării eforturilor de a deschide UE către această regiune, în care se înregistrează o influenţă tot mai mare din partea Rusiei şi a Chinei.

„Cine va fi prima la Belgrad – China sau UE? Asta este ceea ce trebuie contracarat, întrucât se află în imediata noastră vecinătate”, a declarat ministrul austriac, Karin Kneissl.

Însă Germania, cea mai mare putere din UE, este foarte reticentă, indicând către deficienţele în respectarea statului de drept în statele membre mai noi – de la România şi Bulgaria, la Polonia şi Ungaria.

Ministrul de externe sloven, Karl Erjavec, consideră că nici măcar ţinta 2025 „nu este realistă”, afirmând că statele din Balcanii de Vest vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi soluţiona disputele şi de a întruni criteriile de aderare la UE.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a adoptat, la rândul său, un ton precaut: „Este clar că există nişte condiţii, iar aceste condiţii sunt exigente”.

Dezbateri împotriva aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 februarie 2018, 12:16

Ministrul de finanţe al provinciei germane Bavaria, Markus Söder, a respins orice posibilitate de extindere a zonei euro către state precum Bulgaria şi România, informează Reuters.

De asemenea, el a subliniat că Uniunea Creştin Socială, care face parte din coaliţia conservatoare a cancelarului Angela Merkel, se opune şi „eurobondurilor” (n.r. obligaţiuni la nivelul UE) şi înfiinţării postului de ministru european de finanţe.

Markus Söder, care urmează să devină următorul premier al prosperei regiuni germane, a câştigat aplauzele a circa 4000 de persoane, la un forum politic care a avut loc recent, subliniind că Uniunea Creştin Socială, din care face parte, s-a opus, în urmă cu ani de zile, ideii de aderare a Greciei la zona euro.

„Noi nu mai vrem încă o asemenea dezbatere şi mai multe escrocherii. Nu vrem ca extinderea zonei euro să includă state precum Bulgaria şi România”, a subliniat Markus Söder.

„Noi, cei de la Uniunea Creştin Socială, ne opunem şi eurobondurilor şi unui ministru european de finanţe”, a adăugat el.

Comentariile lui sunt o realitate, având în vedere dezbaterile active ale Bulgariei din ultimele săptămâni privind depunerea în curând a unei cereri pentru intrarea în aşa-numita „sală de aşteptare” a zonei euro.

Startul acestor dezbateri a fost dat în luna ianuarie, când ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov, a declarat că Bulgaria urmează să candideze pentru aderarea la Mecanismul Monetar European, cunoscut drept ERM 2, până în luna iunie anul acesta, ca pas preliminar pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Agenda Parlamentului European, 19 – 25 februarie  2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 februarie 2018, 16:23 / actualizat: 20 februarie 2018, 11:48

Săptămâna aceasta, în perioada 19 – 25 februarie, principalele subiecte, pe ordinea de zi, a Parlamentului, sunt:

Impozitarea multinaţionalelor. Comisia pentru afaceri economice și monetare va da avizul cu privire la propunerea de creare a unui regim unic european, clar și echitabil privind impozitul pe profit, denumit „Baza fiscală consolidată comună a societăților” (CCCTB), care ar cuprinde și întreprinderile digitale. O caracteristică importantă este să se asigure că societățile sunt impozitate acolo unde profiturile lor sunt generate, în încercarea de a reduce pragul de schimbare a profitului. (Miercuri)

Participarea consumatorilor la energia curată. Comisia pentru industrie și energie va vota noi legi pentru a împuternici consumatorii să genereze și să păstreze energia electrică, precum și să gestioneze consumul într-un mod mai facil, să consolideze cooperarea între statele membre în caz de criză energetică și să deschidă piața energiei electrice pentru o mai mare concurență. Aceste propuneri vizează, de asemenea, stimularea investițiilor și asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică. (Miercuri)

Remedii la nivelul întregii UE privind produsele defecte. Deputații europeni vor vota cu privire la un set unic de norme care să asigure consumatorilor obținerea remedierilor la care au dreptul dacă achiziționează un produs defect. Proiectul de norme armonizează anumite drepturi contractuale și s-ar aplica vânzărilor de bunuri online, cât și offline (față în față), de exemplu, dacă un consumator cumpără un aparat de uz casnic, o jucărie sau un calculator prin intermediul internetului sau prin intermediul magazinului local. (Joi)

Testarea animalelor pentru produse cosmetice. Comisia pentru mediu și sănătate publică va vota un proiect de rezoluție prin care se solicită Consiliului și Comisiei Europene să obţină o interdicție globală privind testarea produselor cosmetice pe animale. O astfel de interdicție este deja în vigoare în UE, dar în jur de 80% din țările lumii permit încă testarea pe animale și comercializarea produselor cosmetice testate pe animale. (Marţi)

Programul european de apărare. Primul program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, cu un buget de 500 de milioane de euro pentru perioada 2019-2020, va fi supus votului legislativ în cadrul Comisiei pentru industrie și cercetare. Asistența financiară a UE ar acoperi dezvoltarea unor produse și tehnologii noi și modernizate în domeniul apărării în UE. (Miercuri)

Reforma bugetului UE. Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru bugete vor prezenta propuneri de reformare a bugetului UE pe termen lung după 2020 (cadrul financiar multianual sau CFM) și sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene. În ziua următoare, liderii UE se vor întâlni informal la Bruxelles pentru a discuta, de asemenea, prioritățile politice pentru următorul cadru financiar multianual. O conferință de presă cu deputați europeni va avea loc la ora 14:30 (ora României). (Joi)

Economia UE / Săptămâna Parlamentară Europeană. Parlamentarii din întreaga Europă se vor alătura parlamentarilor europeni pentru a discuta viitorul economic al UE, politica fiscală, digitalizarea și guvernanța economică, cu participarea Președintelui Parlamentului European, Tajani, Președintelui Parlmentului Bulgariei, Karayancheva, Președintelui Comisiei, Juncker și a noului președinte Eurogroup, Mário Centeno . (Luni și marți)

Dezbatere cu noul președinte Eurogrup. Mário Centeno se va prezenta, de asemenea, în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare pentru prima sa audiere publică în Parlament. (Miercuri)

Jurnalul președintelui. Președintele Parlamentului, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu premierul român Viorica Dăncilă și președintele Eurogrupului, Mário Centeno. Președintele Tajani se va adresa vineri liderilor UE la Consiliul European informal, în cadrul căruia se va discuta despre componența viitoare a PE după alegerile din 2019 și despre reforma bugetului UE. El va susține o conferință de presă în jurul orei 13:45 (ora României).

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Susţinem Uniunea Europeană, dar suntem critici faţă de politicile unionale de la Bruxelles

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 februarie 2018, 10:05

Pornind de la îngrijorările legitime ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est faţă de Uniunea Europeană, mediatizate intens de CNN (n.r. televiziunea de ştiri din SUA), nu putem să trecem peste observaţiile analiştilor politici Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu.
Aşa cum se subliniază şi în cotidianul NAPI GAZDASÁG (Ungaria), cei doi autori apreciază, într-un interviu publicat de Adevărul, drept o poveste enigmatică faptul că România a promis întregul gaz metan din Marea Neagră pentru trei întreprinderi ungare. Din această istorie, care mai aşteaptă să fie “lămurită”, s-a tras concluzia – asemenea şi altor comentatori români – că, în urma ei, Ungaria urmează să ajungă într-o situaţie bună, în loc ca România să fie ajutată pentru a-şi extinde greutatea în regiune.

În opinia autorului si analistului Paul Hockenos, cei din Europa Centrală ridică, în mare parte, probleme legitime, deşi concluziile lor nu sunt neapărat şi cele corecte. Dacă UE nu va trata corespunzător acest gen de sesizări, evoluţia lor ar putea duce chiar şi la destrămarea UE. În aprecierea sa, supărarea celor din Europa Centrală este puţin mai greu de înţeles, dacă se ţine seama de faptul că economia regiunii s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani şi marea parte a populaţiei se pronunţă clar în favoarea UE. Nici cei mai vocali demagogi ai Europei Centrale nu sunt împotriva UE, ci se opun mai degrabă Bruxelles-ului în măsura în care există divergenţe de păreri în privinţa politicilor unionale şi nu a Uniunii în ansamblu – a scris Hockenos.
Autorul articolului publicat în NAPI GAZDASÁG menţionează că ţările mai mici şi mai sărace din Europa Centrală sunt mai sensibile faţă de deficitul de democraţie existent în UE.

De multe ori ţările occidentale lasă să înţeleagă cei central-europeni că nu au dreptul să se plângă, ci “să se bucure că măcar pot sta la aceeaşi masă cu cei mari”.
După mai mulţi ani de a tolera acest lucru, de acum “aroganţa Bruxelles-ului” a devenit foarte iritantă, iar populiştii central-europeni profită din plin de această antipatie.

Proiectul de buget pe 2018 al Timișoarei propune și realizarea unui metrou

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 februarie 2018, 09:57

Proiectul de buget al municipalităţii timişorene pentru anul 2018 va intra luni în dezbatere publică, printre investiţii propuse a demara în acest an numărându-se şi realizarea unui sistem de transport urban în comun de tip metrou. Suma estimată fiind cu 30 de milioane de euro mai mică decât cea din anul precedent, care a fost echivalentul a 278 milioane de euro.
Conform proiectului, cea mai mare parte a bugetului pe 2018 va merge în investiţii, în proiecte ce vor demara în acest an sau cu finanţare multianuală, care au început în anii anteriori – din Sănătate, Învăţământ, Transporturi, achiziţionarea de noi mijloace de transport în comun, lucrări de extindere, modernizare şi dotări ale spitalelor din subordine, cumpărarea imobilului în care îşi desfăşoară activitatea Clinica ASCAR a Spitalului Municipal, extinderi de unităţi pentru învăţământul preşcolar şi preuniversitar, amenajări şi modernizări de parcuri şi a reţelei de cinematografe pe care municipalitatea le-a dobândit prin sentinţe judecătoreşti irevocabile.
Se vor mai construi o platformă de aterizare elicopter la Spitalul de Copii ”Louis Ţurcanu” şi un nou laborator de radioterapie la Spitalul Municipal.
De asemenea, sunt prevăzute mai multe studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru realizarea unui sistem de transport urban în comun de tip metrou, care să lege intrarea în oraş dinspre frontiera cu Serbia de Aeroportul Internaţional “Traian Vuia”.

Brexit: „Perioada de tranziție nu este dobândită”, spune Barnier

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 februarie 2018, 13:07

Perioada de tranziție solicitată de Marea Britanie după plecarea din UE „nu este dobândită” în cazul în care dezacordurile vor persista în mai multe chestiuni-cheie, a avertizat negociatorul-șef al UE, Michel Barnier.

„Având în vedere aceste dezacorduri, tranziția nu este dobândită”, a declarat Barnier la o conferință de presă de la Bruxelles, după ce a enumerat trei puncte principale de divergenţe dintre negociatorii ambelor părți.

Francezul, care s-a dus la Londra pentru a se întâlni cu omologul său britanic David Davis și cu premierul Theresa May, a declarat că are „dificultăți în înțelegerea” diferențelor de poziție, deoarece chiar Regatul Unit este cel care a cerut o perioadă de tranziție”.

„Regatul Unit a insistat să se găsească un acord pentru această perioadă de tranziție în martie, dar în același timp interlocutorii noștri ne-au spus despre o serie de neînțelegeri pe care eu le consider substanţiale”, a explicat dl. Barnier.

UE solicită ca în perioada de tranziție, pe care o dorește de la data Brexitului – sfârșitul lunii martie 2019 – până la sfârșitul anului 2020, legislația europeană să continue să se aplice în cazul Regatului Unit. Care nu ar mai participa la deciziile luate acum în 27 de membri.

Dl Barnier a prezentat trei puncte de divergență.

Primul se referă la dreptul cetățenilor europeni. Deşi Londra recunoaște principiul liberei circulații a persoanelor în timpul perioadei de tranziție, ea nu dorește să acorde aceleași drepturi cetățenilor sosiţi în perioada de după expirarea termenului precum celor care au venit în Marea Britanie înainte de Brexit.

În plus, guvernul britanic dorește să continue să se poată opune noilor reguli votate în perioada de tranziție, dacă acestea nu-i convin.

În fine, în ceea ce privește justiția și afacerile interne, el dorește să continue să participe la anumite dosare ale UE, a declarat Michel Barnier.

„Sincer, sunt surprins de aceste dezacorduri, pozițiile Uniunii Europene sunt foarte logice”, a insistat negociatorul-șef, pentru care Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale.

UE, la rândul său, solicită protecția „integrității” pieței sale unice în perioada de tranziție, pe parcursul căreia Regatul Unit va continua să participe la piața comună și la Uniunea vamală.

„Dacă aceste dezacorduri ar persista, ar exista o problemă în mod sigur. Eu sper că vom putea rezolva aceste dezacorduri în următoarele runde”, a asigurat totuşi Michel Barnier.

Apropierea Turciei de Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 februarie 2018, 12:07

Eforturile Turciei pentru apropierea de Europa

Vizitele efectuate de preşedintele Erdoğan în Franţa, apoi la Vatican şi Italia au reprezentat ultimele verigi ale lanţului acestor demersuri.

Guvernul turc şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau pentru punerea în aplicare a acordului privind ridicarea obligativităţii vizelor şi a transmis Comisiei Europene textul celor 72 de articole…

Pentru a fi discutate diversele probleme privind aderarea Turciei la UE, luna viitoare (26 martie), în oraşul Varna din Bulgaria, ţară care deţine preşedinţia rotativă a UE, va fi organizat un summit Turcia-UE, la care va participa şi Erdoğan…

Aceste evoluţii demonstrează dorinţa Turciei de a se orienta din nou către Europa, după tensionarea relaţiilor Turciei cu o serie de ţări europene în ultima perioadă (mai ales anul trecut).

Atitudinea Vaticanului

Scopul vizitei preşedintelui la Vatican a fost aceea de a reflecta atitudinea lumii catolice şi chiar a întregii lumi creştine faţă de poziţia Turciei privind Ierusalimul şi alte probleme internaţionale. Fără îndoială întâlnirea cu Papa a fost o mişcare de PR, adică de a înştiinţa opinia publică.

În ceea ce priveşte campania lansată de Erdoğan împotriva deciziei preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte oraşul sfânt Ierusalim drept capitală a Israelului, faptul că a primit un sprijin semnificativ din partea Papei este un rezultat important.

Dar Vaticanul este de părere că statutul Ierusalimului nu trebuie schimbat unilateral şi nu în sensul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Palestinei. Iar numeroase ţări europene – chiar şi Rusia – au anunţat că sunt de acord ca statutul final al Ierusalimului să fie stabilit prin negocieri…

Aşteptările Italiei

În ceea ce priveşte obiectivul vizitei în Italia, această ţară este o importantă ţară membră a UE cu care Turcia a avut întotdeauna relaţii bune.

În general Roma a privit cu ochi buni aderarea Turciei la UE: Italia este un partener valoros al Ankarei (volumul schimburilor comerciale este în valoare de 20 miliarde de dolari, iar 1400 de companii italiene îşi desfăşoară activitatea în Turcia).

În cadrul întâlnirilor de la Roma a fost creată o bază pentru paşii ce vor fi făcuţi pentru realizarea unor noi proiecte comune în domeniul apărării, noi oportunităţi de investiţii şi cooperare în diverse alte domenii economice.

Şi Italia, aşa cum s-a întâmplat şi luna trecută cu ocazia vizitei la Paris, a manifestat sensibilitate şi avut o atitudine critică faţă de situaţia politică din Turcia.

Presa italiană a alocat spaţii largi acestei vizite şi a publicat comentarii şi articole critice, dure, cu privire la respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Turcia. De asemenea, s-a anunţat că în discuţiile purtate în spatele uşilor închise oficialii italieni au adus în actualitate aceste probleme şi au subliniat ce aşteptări au din partea Turciei.

În loc „să nu dorești să asculţi” această opinie, pe care o împărtăşeşte şi o ţară ca Italia, care manifestă apropiere faţă de Turcia, opinie destul de răspândită în întreaga Europă, ar fi mai bine să o iei în serios şi să o analizezi, pentru că pare a fi condiţia pentru a înainta către obiectivul apropierii de Europa.

Comentariu de Sami Kohen

Radio Cluj: Olimpici de zece

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 februarie 2018, 23:04

Olimpicii clujeni de matematică au şansa să vadă la ei acasă o olimpiadă internaţională, la care au ambiţia să participe şi în calitate de concurenţi.

Prima şansă o au, conform palmaresului, liceenii din capitală, dar până la vară, când va fi competiţia, se pot întâmpla multe. Deocamdată, elevii de aici se pregătesc asiduu pentru marea confruntare cu elita matematicii mondiale.

Pe profesorul Gheorghe Lobonţ îl găsesc exersând algebra, alături de elevii săi de a noua, de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”.Ucenicii sunt numai ochi şi urechi, iar, când e cazul propun constructiv soluţii de rezolvare a exerciţiilor de pe tablă, care, musai trebuie să fie din celebra „Gazeta matematică”. Încerc să aflu ce-i determină să-şi dedice aproape tot timpul unei materii, care, pentru mulţi dintre colegii lor reprezintă o sperietoare. Aflu, astfel, că matematica pentru ei e o continuă provocare a minţii şi o cale sigură de evoluţie personală.

Cel mai titrat dintre ei, elevul Dragoş Crişan, pare să facă şi prin somn matematică, iar o rezolvare spectaculoasă e maxima sa fericire. El a luat, anul trecut, titlul naţional la olimpiada naţională de matematică şi speră să se califice, acum, în lotul României pentru Campionatul mondial de la Cluj. Matematica, îmi spune, nu poate fi „învăţată”, pentru că, oricâte artificii de calcul ai deprinde, tot Ideea te salvează.

După ce i-am cunoscut pe tinerii matematicieni clujeni, pot spune că te naşti cu acest talent care, bineînţeles, se cultivă cu multă muncă. Lucru confirmat şi de antrenorul olimpicilor, profesorul Gh. Lobonţ, care caută la elevii săi, nu atât nivelul de pregătire, care poate fi adesea bun, cât scânteia de inteligenţă, care-i diferenţiază de masa colegilor.

La Olimpiada internaţională de la Cluj, ca de altfel la toate competiţiile de acest gen, nivelul subiectelor propuse nu va depăşi gradul de cunoştinţe al manualului de matematică de a zecea din România. Şi asta, din cauză că, în restul lumii, acesta e nivelul de pregătire standard pentru un absolvent de liceu şi nu bagajul de cunoştinţe suplimentare predate la noi la orele de matematică.

E un atu considerabil pentru elevii români, care au o vedere mult mai amplă asupra amatematicii şi a metodelor de rezolvare, dacă n-ar fi problema supra-încărcării.

O sută douăzeci de ţări îşi vor trimite în iulie concurenţii la Cluj şi fiecare echipă naţională va fi compusă din şase membri. E un efort organizaţional enorm, pe care Bucureştiul, ca prim candidat, a refuzat să şi-l asume.

Realizator: Ovidiu Moldovan – Radio Cluj

EURONEWS: Care state UE au cea mai lungă săptămână de lucru?

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 februarie 2018, 11:23

Cu 42,3 ore, Grecia are cea mai lungă săptămână de muncă, în vreme ce a Olandei e cea mai scurtă, de 30,3 ore.

Cea mai lungă săptămână de muncă o are Grecia (42,3 ore), în vreme ce cea mai scurtă îi revine Olandei (30,3 ore), fiind luate în calcul și slujbele cu normă întreagă și cele cu normă parțială.

Săptămâna de lucru medie era în 2016 de 37, 1 ore, dar ea se ridică la 40,3 ore dacă se iau în calcul doar slujbele cu normă întreagă.

În acest ultim caz, angajații din Regatul Unit petrec cel mai mult timp la muncă (42,3 ore), urmând Cipru (4,1), Austria (41,4) și Grecia (41,2).

Danemarca (37,8 ), Italia (38,8), Olanda și Franța (39) au cele mai scurte săptămâni de lucru.

Țările cu cele mai lungi săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Regatul Unit 42,3 ore, Cipru 41,7, Austria 41,4, Grecia 41,2, Portugalia 41,1, Polonia 41,1.

Țările cu cele mai scurte săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Finlanda 39,1 ore, Irlanda 39,1, Olanda 39, Franța 39, Italia 38,8, Danemarca 37,8.

Studiul a examinat de asemenea și rata angajării stabile în statele UE.

România, Regatul Unit și Cehia au cel mai mare număr de angajați cu locuri de muncă stabile./…/

Croația, Franța, Spania, Polonia și Slovenia au cel mai mare număr de persoane angajate pe termen scurt.

Un studiu UE dezvăluie care europeni au cele mai lungi și cele mai scurte săptămâni de lucru

Eurostat a examinat numărul contractelor de muncă pe durată mai mică de trei luni.

Studiul, bazat pe date din 2016, a constatat că 2,3% din angajații din UE au contracte de muncă pe termen scurt.

Conform acestuia, contractele pe termen scurt se regăsesc mai frecvent în agricultură, exploatarea lemnului și pescuit, afectând 8,1% dintre angajați.

Angajare precară în UE în 2016 (procente de angajați): Croația: 8,4%, Franța: 4,8%, Spania: 4,7%, Polonia: 4,5%, Slovenia: 4,5%, Finlanda: 4,4%, Suedia: 3,7%, Belgia: 3,5%, Italia: 3,2%, Austria: 1%, Lituania: 0,95, Bulgaria: 0,7%, Irlanda: 0,7%, Cipru: 0,7%, Germania: 0,5%, Cehia: 0,4%, Regatul Unit: 0,4%, România: 0,4%.

Proporția angajaților cu contracte de muncă precare a fost de asemenea ridicată și în statele candidate la aderare la UE Muntenegru și Turcia.

Studiul a constatat că nu există o probabilitate mai mare de a avea contract pe termen scurt nici în cazul bărbaților nici în cazul femeilor.

În 2016 existau în UE 188,4 milioane de angajați și 32,7 milioane de liber profesioniști.

Franța a reafirmat sprijinul pentru realizarea reformelor proeuropene în Republica Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 februarie 2018, 11:36

Posibilitățile de intensificare a relațiilor moldo-franceze la nivel politic și economic au fost discutate astăzi, în cadrul întrevederii prim-ministrului Pavel Filip cu Ambasadorul Republicii Franceze la Chișinău, Pascal Le Deunff, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Cu această ocazie, premierul a exprimat recunoștință pentru sprijinul politic acordat de Franța în promovarea agendei europene de reforme a țării noastre, în calitate de co-inițiator al Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova. În context, Pavel Filip a menționat că mizează pe buna desfășurare a reuniunii Consiliului pentru Afaceri Externe din 26 februarie, la Bruxelles.

Totodată, prim-ministrul s-a referit la ultimele evoluții în implementarea reformelor, menționând că obiectivul ambițios al Executivului este să pună capăt oscilațiilor între Est și Vest, astfel încât calea europeană a Republicii Moldova să devină ireversibilă. „Popularitatea UE este în creștere. Avem nevoie de mesaje de susținere din partea UE și noi, aici la Chișinău, prin reformele pe care urmează să le implementăm în acest an, chiar dacă este an electoral, vom întări această viziune”, a spus Pavel Filip.

La rândul său, Pascal Le Deunff a reiterat sprijinul țării sale pentru calea europeană a Republicii Moldova. „Programul de reforme prevăzut de Acordul de Asociere va favoriza dezvoltarea economică și socială, în beneficiul tuturor cetățenilor”, a specificat diplomatul francez. În particular, Ambasadorul a subliniat importanța asigurării independenței justiției și a mass-media.

Oficialii s-au referit și la posibilitățile de majorare a volumului schimburilor comerciale în domeniul agricol și agroalimentar, precum și a investițiilor franceze în Moldova. În acest sens, Ambasadorul s-a arătat deschis să promoveze oportunitățile investiționale din țara noastră.

În prezent, în Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea 225 de întreprinderi cu capital francez al căror capital social totalizează 137 milioane de lei. Volumul comerțului bilateral a depășit 145 milioane de dolari în perioada ianuarie-noiembrie 2017.

Agenda Parlamentului European, 12 – 18 februarie  2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 februarie 2018, 16:48 / actualizat: 20 februarie 2018, 11:17

Săptămâna aceasta, în perioada 12 – 18 februarie, principalele subiecte, pe ordinea de zi, a Parlamentului, sunt:

Controlul frontierelor/Bulgaria. (De luni până miercuri)

Comisia pentru Libertăți civile va efectua o vizită în Bulgaria pentru a vedea cum funcționează operațiunile Frontex la granița cu Turcia. Membrii comisiei vor vizita regiunea punctului de trecere a frontierei „Kapitan Andreevo”, unde Frontex sprijină autoritățile naționale în efectuarea controalelor la frontieră și colectarea de informații. Se vor întâlni, printre altele, cu ministrul de Interne Valentin Radev, cu reprezentanții Poliției de Frontieră, cu organizațiile internaționale, precum și cu ONG-urile. O conferință de presă este programată miercuri.

Fondul Africa Trust /Senegal. (De marţi până vineri)

O delegație a Comisiei pentru dezvoltare va vizita Senegalul pentru a evalua modul în care Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, creat pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, lucrează la fața locului. Ei vor vizita proiecte finanțate de UE care oferă locuri de muncă semnificative pentru tineri și se vor întâlni cu autoritățile locale, cu reprezentanții societății civile, precum și cu migranții care s-au întors si încearcă să construiască o nouă viață în țara lor, cu sprijinul UE.

Drepturile omului / Myanmar și Bangladesh. (De luni până vineri)

Subcomisia pentru drepturile omului va vizita Myanmar și va merge la granița cu Bangladesh pentru a obține o primă impresie despre evoluţiile actuale în regiune. Delegația include membri ai comisiilor pentru afaceri externe și comerț internațional și delegația UE-ASEAN. Aceștia vor vizita taberele Rohingya și vor întâlni ONG-urile internaționale care lucrează în statul Rakhine, organizațiile societății civile din Myanmar, liderii religioși și politici, precum și mass-media.

Jurnalul președintelui.

Președintele PE, Antonio Tajani, va susține marți o conferință de presă despre „Viitorul Europei”, la Universitatea Johns Hopkins SAIS Europe din Bologna.

Juncker în vizite de lucru pentru pregătirea summit-ului european

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 februarie 2018, 11:58

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a aflat, săptămâna trecută, la Berlin, pentru o cină de lucru cu cancelarul Angela Merkel.

„Întâlnirea face parte din contactele mai ample cu şefii de stat şi de guvern europeni”, pe care Juncker o are în vederea summit-ului european informal al liderilor, din 23 februarie, a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, Margaritis Schinas.

Schinas a amintit că Juncker s-a întâlnit deja, zilele trecute, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu preşedintele român Klaus Iohannis, cu premierul portughez Antonio Costa, şi „este în contact” cu premierii olandez Mark Rutte şi italian Paolo Gentiloni.

Totodată, preşedintele Comisiei UE s-a întâlnit şi cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European pentru a pune la punct „contribuţia importantă pe care Executivul comunitar o va publica pe 14 februarie despre aspectele instituţionale care privesc următoarea propunere a bugetului multianual european din mai”.

Ce ţări europene cheltuie cel mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor?

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 februarie 2018, 11:23

Luxemburgul este țara care cheltuiește mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor, în comparație cu România, care cheltuie cei mai puțini bani la acest capitol. Spania se află în centrul clasamentului, cu o cheltuială per locuitor de 2.034 de euro. Țările care alcătuiesc Uniunea Europeană cheltuiesc circa un miliard de euro pentru sănătate, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Această cifră reprezintă 7,2% din PIB-ul european și este al doilea element de cheltuieli cel mai important după „protecțiasocială” (19,2%). Țările care cheltuiesc cel mai mult în raport cu PIB-ul lor sunt Danemarca (8,6%), Franța (8,2%), Austria și Olanda (ambele 8%). Spania se află pe poziția 15, cu 6,2%.

Ce se întâmplă dacă analizăm cheltuielile pe cap de locuitor? În acest caz, potrivit Eurostat, clasamentul este condus de Luxemburg, cu 5.556 de euro per locuitor, urmat de Suedia, cu 4.966 de euro, şi Danemarca, 4.876 de euro. Pe de altă parte, cei care cheltuiesc cel mai puțin per cetățean sunt România (388 euro), Bulgaria (504 euro) și Letonia (650 euro). Spania, în acest caz, este situată pe poziția 13, cu 2.034 de euro per locuitor.

Luxemburg – 5.556; Suedia – 4.966; Danemarca – 4.876; Olanda – 4.297; Irlanda – 4.147; Germania – 3.973; Austria – 3.957; Belgia – 3.722; Franţa – 3.582; Finlanda – 3.575; Spania – 2.034. (Sursa: Eurostat)

României i se cere să-şi înlocuiască modelul de creştere economică bazat pe consum

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 februarie 2018, 11:45

BERD afirmă că guvernul a înţeles ce trebuie făcut şi va acţiona în consecinţă

Băncile estimeză că infrastructura şi fondurile UE de coeziune necesită atenţie sporită

Potrivit estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), România trebuie să adopte un alt model economic pentru a evita o eventuală criză provocată de actuala sa dezvoltare economică bazată pe consum.

Cu o creştere economică ajunsă la limită prin reducerea impozitelor şi majorarea salariilor din sectorul public, guvernul ar trebui acum să se orienteze spre o traiectorie mai uşor de susţinut, a declarat Matteo Patrone, directorul regional al băncii de credit cu sediul la Londra. Oficialii pot face acest lucru impulsionând investiţiile în infrastructură şi îmbunătăţind gradul de absorbţie al fondurilor UE pentru dezvoltare, a mai spus el.

„Autorităţile par să înţeleagă întrutotul necesitatea de a schimba modelul de dezvoltare”, a subliniat Patrone într-un interviu. „Să sperăm ca acest lucru să se pună cât de curând în practică”.

Această ţară riverană Mării Negre a înregistrat ritmul economic cel mai rapid din UE în cel de-al treilea trimestru al anului 2017, când PIB-ul a atins la nivel anual o creştere de 8,8%. Dar tulburările politice,  printre care şi schimbarea a trei guverne într-un singur an, au descurajat investiţiile, infrastructura şi sistemul de sănătate din România fiind catalogate de Eurostat drept cele mai slabe din uniune. Complicând şi mai mult lucrurile, deficitul bugetar începe să depăşească limita de 3% din PIB, stabilită de UE.

Noul premier, Viorica Dăncilă, afirmă că principala sa prioritate va fi aceea de a mări „dimensiunea europeană” a guvernului şi de a folosit banii primiţi de la Bruxelles pentru finanţarea unor mari investiţii. În primul său discurs rostit în faţa parlamentului, ea a spus că, până în anul 2020, doreşte să dechidă cel puţin 350 km. de autostradă, 250 km. de căi ferate şi mai multe şcoli, grădiniţe şi spitale.

Proasta infrastructură

„Proasta infrastructură a ţării a devenit o piedică serioasă în procesul de aliniere la standardele UE şi trebuie luate măsuri”, a mai spus Patrone. „În prezent, se poartă un dialog între instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană pe tema dezvoltării infrastructurii din România”, a subliniat el.

În acest an, creşterea economică ar urma să se încetinească pe măsură ce consumul începe să scadă, iar stimularea fiscală devine mai limitată. În ultimii ani, BERD, unul dintre cei mai mari investitori din România, cu o cifră de investiţii de aproximativ 1,7 miliarde euro ($2,1 miliarde), a finanţat mai ales proiecte din sectorul privat. În anul 2017, a finanţat 29 astfel de proiecte, totalizând aproximativ 500 milioane euro.

România, pe lista scurtă a premianților Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 februarie 2018, 08:39

Maria Grapini e în cursa finală pentru MEP Awards 2018!

An de an, Europa își onorează cei mai buni oameni din Parlamentul European, premiile în cauză fiind un eveniment extraordinar, la care participă toți actorii importanți din UE.

Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a intrat pe lista scurtă a PE, în finală deci, la premiul pentru cel mai bun europarlamentar al anului, din Comisia IMCO (Piață Internă și Protecția Consumatorilor), for din care face parte și în care a luat poziție, în mod sistematic, pentru protecția consumatorilor români. Românca se află pe această listă scurtă, alături de doi colegi, din Marea Britanie, respectiv Malta.

“Am văzut astăzi că s-au afișat nominalizările pe site-ul UE, credeți-mă e o imensă bucurie și evident onoare! Am venit în Parlamentul European pentru a-mi reprezenta cu cinste țara, pentru a mă lupta cu cei care n-au înțeles încă ce oameni sunt românii, ce țară e România! În Comisia IMCO, am avut propuneri de rezoluții europene sau rapoarte, importante cred eu pentru români, dar și pentru europeni: anularea definitivă a dublului standard, măsurarea cu aceeași oca, în Estul sau Vestul Europei. Intrarea pe lista scurtă a premiilor MEP Awards 2018 mă face și mai mândră că sunt româncă, sper că și pe voi! Mulțumesc!“, a declarat, de la Strasbourg, umanista Maria Grapini.

Premiile MEP Awards se vor decerna în 21 martie.

Radio Reşiţa: Răzvan Schinteie și Sabin Dorohoi – Discipol și Maestru

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 februarie 2018, 17:03

Protagoniștii emisiunii România de nota 10 sunt, în acestă ediţie,  Răzvan Schinteie și Sabin Dorohoi.

Celebritatea tânărului nostru invitat, Răzvan Schinteie începea odată cu scurtmetrajul “Calea Dunării”, regizat de Sabin Dorohoi şi lansat în anul 2013, cu mult înainte ca Voltaj să ştie că va reprezenta România la Eurovision în anul 2015.

Născut la Reşiţa, Răzvan a fost actorul principal în interpretarea rolului unui băieţel, Ionuţ, abandonat de părinţi în grija bunicului, pentru ca ei să plece la muncă în străinătate. De altfel, imagini emoţionante din acest scurtmetraj, filmat în zona Cazanele Dunării, au fost folosite de Voltaj în videoclipul piesei “De la capăt”, care a reprezentat România la concursul Eurovision 2015, unde a fost vizionat de peste 200.000.000 de oameni.

La început de an 2018, Centenarul Marii Uniri, artistul nostru ne reunește prin lansarea a două filme scurte, realizate în fosta Cetate de Foc, devenită acum Cetatea Filmului, Reșița.

Alături de Răzvan Schinteie se află regizorul reșițean, Sabin Dorohoi, cel care a realizat atât scurtmetrajul ”Sărbătoritul”  o continuare a filmului ”Calea Dunării” și  cunoscut publicului prin videoclipul piesei Voltaj – ”De la capăt”. În realizarea noului proiect, ”Sărbătoritul”, Sabin a colaborat pentru a doua oară cu băieții de la Voltaj, care semnează soundtrack-ul filmului, cu o versiune specială a piesei ”Nu doar de ziua mea”. Tema noului scurtmetraj o reprezintă dramele cu care familiile românești se confruntă în urma despărțirii pentru o mai lungă perioadă de timp. Proiectul a fost filmat integral la Reșița, în februarie 2017 și toți copiii din film sunt din oraș.

În emisiunea România de nota 10, realizată de Anca Bica Bălălău, cei doi invitați fac mărturisiri de suflet despre frumoasa lor aventură împreună, punctând, la Premiera filmelor făcute împreună, momentele de neuitat, atât de la Viena cât și de la București.

România se teme de un nou val de migraţie

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 februarie 2018, 12:36

Autoritatea din România pentru protecţia în faţa catastrofelor se pregăteşte pentru înfiinţarea de tabere mobile pentru refugiaţi.

România se pregăteşte pentru sosirea unor mase de migranţi, de aceea autoritatea de specialitate IGSU  achiziţionează containere pentru amenajarea a 36 de tabere mobile de refugiaţi – a relatat cotidianul bucureştean Adevărul, citându-l pe colonelul Cristian Radu, comandantul adjunct al IGSU.

Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă din Alba Iulia, Radu a vorbit despre proiectele IGSU pentru anul în curs şi pentru anii următori. Printre acestea a menţionat că până în anul 2020 IGSU va fi dotat cu containere speciale potrivite pentru instalarea de tabere de refugiaţi în orice zonă a ţării. În fiecare dintre aceste tabere se pot asigura chiar şi pe o perioadă de mai multe săptămâni condiţiile necesare pentru 200 de refugiaţi.

Containerele vor putea fi folosite şi în cazul producerii unor catastrofe naturale, evacuări în masă, dar se potrivesc şi pentru cazarea şi hrănirea imigranţilor în cazul în care fenomenul migraţiei va deveni unul cu caracter de masă.

O parte importantă a taberelor de containere mobile va fi amplasată în Banat – în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, locul unde intră în ţară imigranţii dinspre Serbia. O altă zonă de risc se află în Dobrogea – în judeţele Constanţa şi Tulcea  aflate la Marea Neagră.

Comandantul adjunct al IGSU a adăugat că în momentul de faţă nu există informaţii care să anunţe apariţia iminentă a unei crize, riscul este “moderat”, dar nu se poate neglija eventualitatea pericolului ca pe viitor migraţia care tranzitează România să se transforme într-una cu caracter de masă, dar a precizat că autorităţile vor să se fie pregătite şi pentru această eventualitate.

Chevron plăteşte peste 73 de milioane de dolari despăgubiri statului român

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 februarie 2018, 10:32

Compania petrolieră Chevron va plăti Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale suma de peste 73 de milioane şi jumătate de dolari, în urma rezilierii a trei acorduri petroliere de concesiune, fără respectarea obligaţiilor financiare prevăzute de Legea petrolului, anunţă Guvernul. Decizia aparţine Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ de la Paris, cea mai importantă instituţie de arbitraj comercial internaţional.

Cele două au încheiat în 2011 trei acorduri de concesiune pentru exploatare-dezvoltare-explorare la Marea Neagră, care prevedeau obligaţii minime asumate de Chevron. În 2014, Chevron a informat ANRM că renunţă la acordurile de concesiune menţionate fără a mai plăti contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celui de dezvoltare şi exploatare. Acuzată de statul român că nu respectă obligaţiile, compania americană s-a adresat Curţii de Arbitraj în 2015 dar a pierdut procesul cu statul român.

Concret, ANRM şi Chevron România Holdings au încheiat, pe 3 martie 2011, trei acorduri de concesiune pentru exploatare-dezvoltare-explorare în perimetrele EX 17 – Costineşti, EX – 18 Vama Veche şi EX – 19 Adamclisi, aprobate prin hotărâri de guvern. În noiembrie 2014, Chevron a informat ANRM că renunţă la acordurile de concesiune menţionate dar ANRM a refuzat să emită, însă, decizia de încetare a concesiunii, pentru nerespectarea, de către compania petrolieră, a art. 40 din Legea petrolului. Mai exact, Chevron nu a pus la dispoziţia autorităţii competente ”suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadente la data notificării renunţării şi neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier”.

Nouă ţări europene au primit un ultimatum din partea Comisiei Europene care le cere să ia măsuri împotriva poluării mediului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 februarie 2018, 12:06

Litigiile pot fi evitate numai dacă țările iau măsuri suficiente pentru a soluționa problema poluării mediului

În cadrul unei reuniuni, privind poluarea aerului, care a avut loc  la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, a declarat că nouă state membre ale UE pot fi aduse în faţa instanţei pentru depășirea nivelului admisibil de poluare a aerului.

Este vorba despre Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, România, Slovacia, Franța și Republica Cehă.

Comisia Europeană a dat ultimatum celor nouă state membre, cărora le cere să prezinte până de urgenţă noi măsuri pentru a soluționa problema calităţii şi a poluării aerului, în caz contrar, comportamentul acestora va fi judecat de Curtea de Justiție a UE.

„Chiar și astăzi, în 2018, 400.000 de oameni mor prematur, în fiecare an, din cauza incapacității de a aborda problema calității aerului”, a explicat comisarul responsabil, Karmenu Vella, după un mini-summit cu miniștrii mediului din 9 țări. „În unele state membre, sentimentul de urgență nu este evident“, a concluzionat Vella.  „Singurul lucru care ne poate opri să prezentăm cazul în Curtea de Justiție ar fi ca planurile prezentate să fie în măsură să atingă în mod eficient şi fără întârziere obiectivele“, a adăugat comisarul.

De ce produc scandinavii mai mult gunoi decât ceilalţi europeni?

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 februarie 2018, 11:50

Danemarca este ţara europeană care produce cea mai mare cantitate de deşeuri urbane, în timp ce România generează cel mai puţin gunoi în oraşe, potrivit datelor Eurostat. Chiar dacă Danemarca este recunoscută ca lider european în energia regenerabilă – aproape 15% din electricitate provenind din deşeuri biodegradabile – ţara scandinavă produce cel mai mult gunoi urban, pe cap de locuitor. Potrivit datelor publicate de Eurostat, danezii au produs cele mai multe kilograne de deşeuri pe cap de locuitor, în 2016, şi anume 777 de kilograme de persoană, în timp ce românii au produs cantitatea cea mai mică de deşeuri, 261 de kilograme de persoană.

După Danemarca, Norvegia este al doilea stat care generează o mare cantitate de gunoi urban – 754 de kilograme de persoană, apoi Elveţia – 720 de kilograme de persoană, urmată de Islanda – 656 de kilograme de persoană. De cealaltă parte, după România, Polonia este a doua ţară care produce o cantitate mică de deşeuri urbane – 307 kilograme de persoană, urmată de republica Cehă – 339 de kiLograme de persoană şi Slovacia, cu 348 de kilograme. Media europeană de 480 de kilograme de deşeuri urbane este atinsă de Grecia (497 de kilograme), Italia (495) şi Marea Britanie (495). Spaniolii sunt uşor sub media europeană, cu 443 de kilograme de persoană.

La categoria deşeuri urbane se încadrează gunoiul colectat de oraşe de la locuinţe private, clădiri de birouri, magazine şi instituţii publice. Danemarca, un stat cu o populaţie de 5,7 milioane de persoane, este de mai mulţi ani unul dintre principalii generatori de deşeuri. În general, oamenii care produc cea mai mare cantitate de deşeuri trăiesc în cele mai bogate ţări din vestul Europei , precum ţările nordice. Statele care generează cel mai puţin gunoi au un Produs Intern Brut mai mic decât vecinele lor din nord. Cu un salariu mediu de 36.000 de euro pe an, Danemarca este unul dintre statele europene cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare.

Media salariului european este de 29.100 de euro pe an. În România, PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, este de 16.900 de euro pe an. În plus, România are una dintre cele mai numeroase populaţii rurale din Europa (51,7%), fiind depăşită doar de Bulgaria, conform celor mai recente date Eurostat. Prin contrast, în Danemarca, doar 15% din populaţie locuia în zonele rurale, în 2015. Banca Mondială afirmă că rezidenţii urbani produc de două ori mai multe deşeuri solide decât în zonele rurale şi există o legătură clară între nivelul ridicat al veniturilor şi urbanizarea, respectiv deşeurile produse, din cauza unei mai mari puteri de cumpărare.

Obiceiurile la cumpărături pot avea, de asemenea, un rol cheie în generarea deşeurilor, în condiţiile în care sud-europenii au tendinţa de a-şi cumpăra alimente din pieţe în aer liber, unde produsele nu sunt vândute întotdeauna în pungi de platic, ceea ce înseamnă mai puţin gunoi. În Europa, deşeurile municipale sunt tratate diferit, în funcţie de tipul de gunoi. În 2016, 30% din gunoi a fost reciclat, 27% – ars, 25% – depozitat în gropi de gunoi şi 17% – transformat în compost. Procentajul deşeurilor municipale reciclate a crescut cu o frecvenţă constantă, în ultimul deceniu, de la 17% în 1995, la 46% în 2016, potrivit Eurostat.

Radio Bucureşti: În România de nota 10 „Proza scurtă merită mai mult!”

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 februarie 2018, 16:35

Daca esti tânăr şi ai texte, fă din ele proză scurta! Acesta este îndemnul adresat de BucurestiFM împreună cu Editura Eikon şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti care organizează Concursul pentru liceeni „Proza scurtă merită mai mult!” Conform regulamentului publicat pe site-ul postului Bucureşti FM, depunerea lucrărilor s-a încheiat la finalul lunii ianuarie şi concursul a intrat în faza finală, de selecţie a lucrărilor care vor fi premiate prin publicarea acestora într-un unui volum de proză care va fi lansat în luna mai.

Împreună cu invitaţii noştrii, aducem în prim plan argumente pentru susţinerea unui proiect concurs de nota 10 adresat în principal liceenilor dar care sperăm să “viruseze”, în cel mai pozitiv mod, cât mai multă lume. Vă invităm, în această emisiune, să fiţi alături de noi pentru a deveni un susţinător al valorilor culturale, investind şi în proza scurtă care, suntem convinşi că merită mai mult.

Pentru descoperirea şi susţinerea talentului scriitoricesc, BucureştiFM a lansat împreună cu Editura Eikon si Inspectoratul scolar al municipiului Bucuresti,  concursul pentru liceeni „Proza scurtă merită mai mult!„. Proiectul a avut parte de promovare prin prezentare în licee, informaţii mediatizate, implicare prin work-shop-uri de scriere creativă… Pentru a o cita pe colega noastră Ioana Bruşten, prezentă azi în calitate de invitat deoaece este promotor principal al acestui proiect, am vrea şi noi să credem ”că vom convinge măcar câţiva nehotărâţi, că trebuie să încerce să lupte pentru a fi printre câştigători.” Pentru că întotdeauna va fi şi o dată viitoare, generate de succesul unei idei.

Invitaţii noştrii, descoperiţi de Ioana Bruşten la Colegiul Naţional Grigore Moisil din Bucureşti, sunt: Ioana-Alexandra Chirilă, elevă cls. a XI-a, Alexandru Mărginean, elev în cls. a IX-a şi dna Iulia Perju, profesoară de limba engleză.