În zona Euro s-a înregistrat cea mai mare creştere economică, din ultimii 10 ani, depăşind-o pe cea din SUA
Publicat de Camelia Teodosiu,
1 februarie 2018, 12:53 / actualizat: 9 februarie 2018, 9:37
Emmanuel Macron a avut un efect mai mult decât benefic asupra economiei franceze, care a înregistrat în 2017 cea mai bună performanță de creștere din 2011 şi până în prezent, de 1,9%, într-un context european de accelerare generală a PIB-ului, context care a făcut ca zona euro să atingă recordul deceniului: +2,5 procente, depăşind astfel cele mai optimiste previziuni ale Comisiei UE.
Performanța franceză
Cifrele publicate marţi sunt cele preliminare pentru cel de-al patrulea trimestru din 2017 și pentru întregul an care de-abia s-a încheiat. Institutul francez de Statistică (ISEE) a constatat că PIB-ul a crescut cu 0,6% față de trimestrul precedent, fapt care duce la creșterea anuală la 1,9%.
Ministrul finanțelor, Bruno Le Maire, a subliniat faptul că acest rezultat a fost atins şi datorită contribuției pozitive a consumurilor și a încrederii firmelor din momentul în care Emmanuel Macron a preluat mandatul de la Elysee, cu un program reformist deosebit de atent la nevoile oamenilor de afaceri. Şi de fapt chiar din investiţiile în industria manufacturieră (şi din balanţa comercială) au sosit cele mai puternice contribuţii din cel de-al patrulea trimestru, în timp ce consumurile, în ciuda faptului că sunt în creştere, au încetinit ușor.
Toate meritele aparţin tânărului președinte, care a baneficiat în parte şi de reducerea taxelor, măsură adoptată de guvernul precedent. Macron va putea exploata aşadar fără nici o umbră de îndoială momentul pozitiv al economiei franceze pentru a consolida agenda internă și a promova revigorarea zonei euro, obiectivul principal al viziunii sale proeuropene. Pentru a începe – în prezența unei tendințe care va continua şi în 2018, potrivit ministrului Le Maire – să reducă deficitul la parametrii de 3%: bugetul francez a estimat pentru 2017 o creștere mai mică, de doar 1,7%.
UE întrece SUA
Primele estimări făcute la 11 ianuarie 2018 arată că în anul 2017, creşterea din Germania a fost de 2,2%, adică cea mai bună din ultimii şase ani.
În ceea ce privește Europa, datele preliminare furnizate de Eurostat arată la sfârșitul anului 2017 o creștere a PIB-ului conjunctural de 0,6%, cu revizuirea în sens ascendent în cel de-al treilea trimestru. Totuşi şi în acest caz, cele mai importante cifre sunt cele anuale, iar din acest punct de vedere s-a înregistrat o creştere a PIB-ului de 2,5%, aceasta fiind cea mai bună performanță din 2017, când economia a înregistrat o expansiune de 3%. Este al doilea an când creşterea economică din zona euro este mai bună decât cea din SUA, unde s-a înregistrat o creştere de doar 2,3%. În afara contribuției franceze, trebuie semnalată şi cea germană (+ 2,2%) și cea a Spaniei de + 3,1%, al patrulea an consecutiv de creștere.
Potrivit majorităţii analiştilor, perspectivele pentru anul 2018 continuă să rămână bune. După anii de declin sau de stagnare, urmaţi de criza datoriilor suverane, zona euro pare să fi devenit din nou – cu contribuția fundamentală a politicii monetare expansive a BCE – un pilon al economiei mondiale.
București, 31 ianuarie 2017. Anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociația Telefonul Copilului indică abuzul emoțional drept principala formă de abuz asupra copilului (34.81%), urmat de neglijare (30.52%) și molestarea fizică (22.46%).
116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Telekom Romania Communications și Telekom Romania Mobile Communications.
Numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 110.699, o creștere de 24,4% față de anul 2016. 76.93% dintre copiii care au apelat Telefonul Copilului 116 111 au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 11.55% au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinți, rude, frați, surori).
Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial în procentaj de 80.84%, urmat de spațiul public în procentaj de 11.63%, mediul școlar în procentaj de 4.90% și alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) în procentaj de 2.63%.
Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (75%), un alt adult (8.36%), un alt copil (7.72%), rudă a copilului agresat (2.45%) și alte categorii (6.47%) din care fac parte: concubin / concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament.
„Anul trecut am observat o nouă tendință: copiii așteaptă mai puțin ajutor de la autorități și caută soluții pentru a face față singuri situațiilor dificile. Astfel, consultanții Asociației Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Lucrăm, însă, în continuare în stransă legatură cu autoritățile pentru cazurile grave și vom continua să semnalăm nevoia de intervenție atunci când este cazul. Demersul nostru, însă, nu ar fi posibil fără susținerea constantă primită din partea companiei Telekom România, căreia îi mulțumim pentru că vocea fiecărui copil este ascultată la 116 111”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.
“Cifrele prezentate de Telefonul Copilului sunt îngrijorătoare pentru că arată o altă față a copilăriei – una tristă și care poate lăsa urme adânci pentru cei mici cuprinși în aceste statistici. Suntem partenerii Asociației Telefonul Copilului de 17 ani, iar acest proiect a crescut foarte mult de-a lungul anilor, ceea ce dovedește că există o mare nevoie pentru servicii de consiliere oferite copiilor. Ne bucurăm că prin intermediul liniei puse la dispoziție de companie îi ajutăm pe cei mici să ajungă la cineva care să îi sfătuiească și să le ofere suport specializat pentru problemele cu care se confruntă”, a declarat Ionela Păunică, Senior Coordonator Comunicare Telekom Romania, Director Executiv al Fundatiei Telekom Romania
Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consilierea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică și juridică, respectiv 6.277 astfel de cazuri, față de doar 4.277 astfel de situații înregistrate în anul 2016, o creștere de 46% față de anul 2016.
Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (87.62%) și în medii precum online / spațiul public (12.38%). Agresorii în abuzul de tip bullying au fost: alt copil (94.41%), cadru didactic (3.40%) și alt adult (2.19%). 90.82% (65.94% fete și 34.06% băieți) au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying și 9.18% au fost părinți sau alți adulți. Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50.30%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 35.73% și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 13.97%.
Abuzul sexual a înregistrat o nouă tendință în ceea ce privește tipul agresorului: 53.73% dintre agresori sunt adulți din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creștere alarmantă față de anul 2016, când un procentaj de doar 28% era înregistrat pentru acest tip de agresor, în cazuistica Asociației Telefonul Copilului. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65.68%, iar mediul de proveniență este preponderent cel rural, în procentaj de 62.68%. Grupele de varstă și gen ale copiilor abuzați sexual sunt urmatoarele: băiat 6 – 12 ani (20.89%), băiat 13 – 16 ani (13.43%), fată 6 – 12 ani (32.83%), fată 13 – 16 ani (32.85%).
Consilierea psihologică a fost solicitată în principal de copii și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: nevoia de dezvoltare a relațiilor în familie (nevoia de comunicare și nevoia de îmbunătățire a relației copil – părinte / părinți) în procentaj de 31.45%, lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj de 31.34%,consumul de alcool, droguri și tutun, dar și probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 29.76% și disfuncționalități în relaționare (depresii, tulburări de comportament, manifestarea unor gânduri / gesturi extreme) în procentaj de 7.45%.
Consilierea juridică a fost solicitată în principal de părinți și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: probleme legate de familie (încredințarea minorului, violența în familie, menținerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obținut încredințarea) în procentaj de 60.76%, drepturile copilului în procentaj de 24.28% și alocații / prestații sociale în procentaj de 14.96%.
2017 a fost primul an în care și copiii au solicitat consiliere juridică privind aspecte legate de familie, într-un procentaj de 11.35%: este vorba despre probleme legate de divorțul părinților, măsuri de combatere a violenței în familie precum ordinul de protecție și ordinul de restricție sau probleme legate de relațiile extraconjugale ale unuia dintre părinți.
Cei mai mulți dintre copiii care au contactat Asociația Telefonul Copilului sunt preadolescenți și adolescenți 64.72%. Segmentul „grupe de vârstă” raportat la gen indică drept principale categorii: fete 13 – 15 ani (27.07%), fete 10 – 12 ani (17.59%), fete 16 – 18 ani (10.08%), fete 6 – 9 ani (6.71%), băieți 13 – 15 ani (14.79%), băieți 16 – 18 ani (10.32%), băieți 6 – 9 ani (6.79%) și băieți 10 – 12 ani (6.65%).
Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2017 au provenit din: familii nucleare (75.06%), familii monoparentale (14.04%), familii extinse (6.51%) și alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4.39%).
Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat la nivelul tuturor apelurilor înregistrate a fost mediul rural (46.46%), urmat de mediul urban (40.03%). În 13.51% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea cea mai frecvent raportată a fost Regiunea Sud – Est (24.16%), urmată de Regiunea Sud – Muntenia (14.92%), Regiunea București – Ilfov (14.36%), Regiunea Nord – Est (13.24%), Regiunea Sud – Vest Oltenia (9.37%), Regiunea Centru (5.54%) Regiunea Vest (5.23%) și Regiunea Nord – Vest (4.08%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin în 9.10% dintre situații.
În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Buzau, Iași, Ilfov, Dolj, Neamț, București sector 2, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinți, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureș, Suceava, Caraș-Severin.
Mulţumim tuturor reprezentanţilor mass media pentru toate materialele dedicate constant activității Asociației Telefonul Copilului, în același timp problemelor la zi cu care se confruntă copiii din România, așa cum sunt acestea oglindite în mărturiile copiilor care apelează linia telefonică dedicată, 116 111. Contam pe sprijinul Dumneavoastră și pentru promovarea celui mai recent film de prezentare al organizației noastre, dedicat copiilor: Contam pe sprijinul Dumneavoastra si pentru promovarea celui mai recent film de prezentare al organizatiei noastre, dedicat copiilor: Ce se intampla cand suni la 116 111?
Autoritățile judiciare bulgare vor verifica originea banilor folosiți pentru cumpărarea automobilelor de lux, anunță parchetul luni în numele luptei împotriva spălării de bani. Sunt de asemenea vizați de anchetă cei 365 de particulari care au achiziționat recent proprietăți imobiliare cu o valoare de peste 250.000 de euro
Parchetul bulgar a anunțat luni deschiderea unei anchete privind originea fondurilor proprietarilor a 435 de mașini de mare lux din țară, cea mai săracă din Uniunea Europeană, unde Sofia deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
“Scopul este de a verifica originea banilor utilizați pentru a cumpăra aceste vehicule, în special dacă provin dintr-o fraudă fiscală sau din spălare de bani”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al parchetului general, Rumiana Arnaudova.
Vehicule care depășesc 200.000 de euro
Bulgaria, unde venitul mediu abia depășește 500 de euro pe luna, cu un salariu minim fixat la 230 de euro, are 435 de mașini de mare lux de tip Maybach, Bentley, Lamborghini, Rolls-Royce și Ferrari, a detaliat ea.
Prețul unor asemenea vehicule depăşeşte 200.000 de euro bucata și poate depăși milionul, în funcție de model.
“Este posibil pentru proprietari să dovedească faptul că originea banilor este legală”, a subliniat dna Arnaudova, nu fără a sublinia că prețul acestor mașini este “extrem de ridicat”.
Și proprietățile de lux sunt vizate
Sunt vizați de anchetă și cei 365 de particulari care au achiziționat recent proprietăți imobiliare cu o valoare mai mare de 250.000 de euro, din care 120 de peste 400.000, sume considerabile pentru țară, s-a precizat.
Statul cel mai defavorizat din UE, Bulgaria face, de la aderarea sa, în 2007, obiectul unei monitorizări speciale a Comisiei Europene care îi reproșează lipsurile în lupta împotriva corupției și împotriva crimei organizate, ca și în România.
Autorităţile de la Bruxelles se bazează pe inovarea tehnologică.
Günther Hermann Oettinger ia în calcul realizarea proiectului pieţei digitale unice până la sfârșitul acestui an.
Comisia Europeană a publicat un raport în care a descris succesele economice ale Uniunii Europene. Documentul evidențiază, în special, atractivitatea investițională a organizației, precum și ratele de creștere stabile ale PIB-ului țărilor europene. În ceea ce privește perspectivele, sarcina principală a Uniunii Europene trebuie să fie acum crearea condițiilor pentru inovarea tehnologică, consideră autorii raportului.
„Cele 27 de țări ale Uniunii Europene și din zona euro i-au surprins pe economiști prin ritmurile neașteptate de redresare după recesiunea economică, iar previziunile sugerează că această recuperare va fi durabilă în viitorul apropiat“, arată raportul „Europa s-a întors“, publicat pe site-ul web al Centrului european al strategiei politice.
Documentul subliniază faptul că rata de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană este la cel mai înalt punct din istoria sa, iar reformele pentru consolidarea economiilor UE, după criza financiară din 2007, „dau roade”. Ritmul creșterii anuale a PIB-ului real al UE, remarcă autorii acestui raport, a depășit pragul de 2%. Astfel, organizația a reușit să depășească Japonia și Statele Unite ale Americii la acest indicator.
În plus, potrivit previziunilor, rata de creștere a PIB-ului UE nu va scădea sub nivelul actual nici în următorii doi ani.
„Intensificarea ratelor de creștere este cuprinzătoare, durabilă și va aduce beneficii tangibile majorității companiilor și gospodăriilor”, se afirmă în document.
Ratele de creștere ridicate din Uniunea Europeană sunt combinate cu un nivel adecvat de bunăstare. „Ținând cont de standardele mondiale, societățile europene sunt prospere și incluzive, au reușit, de asemenea, să creeze cele mai generoase sisteme de protecție socială din lume”, se afirmă în raport.
Uniunea Europeană atrage, de asemenea, mai multe fonduri din partea investitorilor străini, decât orice altă piață din lume. Astfel, în 2016, cele 27 de țări din UE au reușit să atragă investiții de 424 de miliarde de euro, în timp ce Statele Unite ale Americii – 394 de miliarde de euro. „Fluxul investițiilor directe în UE a jucat un rol important în creșterea productivității muncii, în consolidarea competitivității și eficienței economiei europene”, afirmă Comisia Europeană.
În același timp, forța economiei Uniunii Europene constă nu numai în cererea internă, ci și în atragerea investițiilor. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2016, ponderea exporturilor în structura PIB-ului UE a fost de aproape 50%. Acest lucru indică o semnificativă consolidare a competitivității țărilor comunității europene pe arena mondială.
Un rol important în succesul Uniunii Europene, în calitate de exportator, a fost jucat de politica comercială a Bruxelles-ului. Până în prezent, comunitatea a utilizat 45 de acorduri de liber schimb, care acoperă 76 de țări. Și în acest an, UE a aprobat în cele din urmă un acord privind eliminarea barierelor comerciale cu Japonia. Între timp, Comisia Europeană negociază noi acorduri cu uniunea sud-americană MERCOSUR, precum și cu Filipine.
Succesul economic este demonstrat nu numai în țările din Europa de Vest, ci și de membrii comunității est-europene, care au aderat la UE după 2004.
De exemplu, dacă în anul 2000, PIB-ul mediu al țărilor din Europa Centrală și de Est era puțin peste 50% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene în ansamblul său, această cifră depășește acum 60%. „Până în prezent, țările din Europa Centrală și de Est sunt liderii europeni și mondiali într-o serie de domenii: Estonia – în tehnologii digitale, Polonia – în IT, Republica Cehă, Slovacia și România – în construcția de mașini“, a subliniat documentul Comisiei Europene.
Vorbind despre perspectivele comunității, cele 27 de țări trebuie să se alăture cursei mondiale a inovațiilor digitale, notează Comisia Europeană. Pași în această direcție au fost deja făcuți. Astfel, în anul 2016, țările Uniunii Europene au cheltuit în medie cu 7% mai multe fonduri pentru cercetare și dezvoltare, decât în anul 2015. Iar investițiile în sectorul tehnologic din 2017 s-au ridicat la 11,7 miliarde de euro – deci, de cinci ori mai mult decât în 2011.
De asemenea, Bruxelles-ul şi-a stabilit ca obiectiv pentru punerea în aplicare a proiectului de creare a unei piețe unice pentru serviciile digitale, care include 25 de propuneri.
Günther Hermann Oettinger, comisar european pentru buget şi resurse umane, a precizat că autorităţile de la Bruxelles vor pune în aplicare toate cele 25 de propuneri până la sfârșitul anului 2018. Crearea unor reguli unice, concurenţiale şi echitabile în mediul on-line pentru participanții pieței unice europene, aşa cum se menționează pe site-ul web al Comisiei Europene, în viitor, le-ar putea aduce suplimentar 415 miliarde de euro venituri anuale.
„Din punct de vedere economic, Uniunea Europeană rămâne desigur un jucător puternic și promițător, factorii de creștere rămân în comunitate“, a spus, pentru „Nezavisimaia Gazeta“, Alexandr Tevdoi-Burmuli, profesor asociat la Catedra pentru integrare europeană din cadrul Institutului de Stat pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova.
Expertul a adăugat în acest context că există încă provocări pentru Uniunea Europeană, printre care lipsa controlului Bruxelles-ului asupra bugetelor țărilor din zona euro, îmbătrânirea populației și pierderea locurilor de muncă din cauza robotizării.
„Însă trebuie să se dea strategilor UE tributul cvuvenit: de regulă, ei încearcă să rezolve problemele înaintea timpului“, a concluzionat Alexandr Tevdoi-Burmuli.
Polonia, Republica Cehă, România, Ungaria, Slovacia și nu numai. Zona denumită de către experți drept ECE, şi care reuneşte țările din Europa Centrală și de Est, se află acum în vizorul investitorilor internaționali care caută să-şi construiască portofolii şi venituri stabile și pe termen lung.
Există şi cifre care ajută la încadrarea celor care până de curând erau consideraţi verii săraci din Europa și care astăzi își pot permite să privească spre viitor cu mai puține preocupări decât țările din Europa de Vest. Astfel, produsul intern brut din ţările Europei Centrale şi de Est a crescut cu 4% în 2017, aceasta fiind creșterea mai accentuată la nivel european.
Potrivit Fondului Monetar Internațional, între 2017 și 2022, tot aici se va înregistra cea mai mare creștere din Europa, cu o previziune de 3% pe an, față de 1,9% din Europa de Sud și 1,8% din Europa continentală. Investițiile în sectorul imobiliar din zona ECE au crescut cu 10% numai la mijlocul anului 2017 (și continuă să crească). Zona spațiilor de birouri cu «caracteristici moderne» a ajuns la 22 de milioane de metri pătraţi, iar creșterea continuă în ritm de circa un milion de metri pătrați pe an.
„Standardele de viață în Europa Centrală și de Est vor continua să vină în convergenţă cu cele ale economiilor consolidate și în anul 2025, iar țări precum Polonia și Republica Cehă vor avea acelaşi PIB (sau chiar mai mare) pe cap de locuitor ca media celor 27 de țări europene”, explică Per Hammarlund, chief emerging market strategist la Seb Bank. Pe scurt, nu vom asista doar la o creştere ulterioară, ci la o creștere durabilă pe termen lung, iar factorii principali sunt înalta calitate a capitalului uman, costurile reduse ale forței de muncă şi deschiderea faţa de comerț și investiții. Pe scurt, o economie ultra-competitivă, potrivit JLL.
Condițiile pentru a face afaceri, măsurate de către Banca Mondială, s-au îmbunătățit rapid și ating nivelurile țărilor Europei de Vest. Un exemplu în acest sens este România, care în 2007 se plasa imediat după China, India și Africa de Sud ca percepție a corupției și care acum se află înaintea Greciei și Italiei.
Sectorul spațiilor de birouri este cel preferat de investitori, fiind urmat îndeaproape de alte sectoare. În ultimii cinci ani, investițiile au crescut non stop și cei 5,6 miliarde de euro din prima jumătate a anului 2017 reprezintă o creștere de 10% pe o bază anuală. Dar cine va investi? În principal străinii, pornind de la realitățile din Africa de Sud, Singapore și America de Nord. Capitalurile se direcţionează spre birourile din Republica Cehă, care reprezintă cea mai importantă piaţă cu o cota de 39%, spre Polonia (29%), Ungaria (13%), România (9%) și Slovacia (3 %).
Datele furnizate zilele trecute de Eurostat arată o creștere medie anuală a prețurilor locuințelor în cel de-al treilea trimestru al anului 2017 egală cu 4,1% în zona euro și cu 4,6% în UE. Cifre care pălesc în comparație cu procentul de 12,3% din Republica Cehă, cu cel de 10% din Ungaria, de 9% în Bulgaria, 8% din Slovenia, 7% din Slovacia şi de peste 6% în România (în aceeași perioadă și potrivit aceleiaşi surse Italia a înregistrat -0,5%).
Numărul reclamaţiilor făcute la CEDO împotriva Turciei a scăzut în 2017 faţă de anul anterior.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a prezentat raportul pe 2017 într-o şedinţă organizată la Strasbourg.
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a prezentat situaţia reclamaţiilor şi a cazurilor soluţionate, arătând că „La 1 ianuarie, erau înregistrate 56.250 de reclamaţii provenite din statele membre”.
Raimondi a precizat că pe primul loc se află România, cu 9.920 de reclamații, pe al doilea loc Rusia cu 7.747 reclamaţii şi pe locul trei Turcia, cu 7.500 reclamaţii.
Urmează Ucraina, Italia şi Ungaria, a arătat Raimondi şi a precizat că în 2017, numărul reclamaţiilor a scăzut faţă de anul anterior. În 2016, se înregistraseră 79.750 de reclamaţii.
Turcia a încheiat anul 2016 cu 12.600 de reclamaţii, fiind pe locul doi al clasamentului. Ucraina, care în 2016 se afla pe locul întâi, a ajuns pe locul patru. Aflată pe primul loc în acest an, România a primit numeroase reclamaţii din cauza înghesuielii din închisori şi a condiţiilor de detenţie.
Raimondi a precizat că în 2017 au fost respinse 70.356 de reclamaţii, în creştere cu 92% faţă de 2016.
Anul trecut, CEDO şi-a anunţat deciziile în 1.068 de procese, dintre care 305 implicând Rusia, 116 Turcia, 87 Ucraina şi 69 România.
Raimondi a adăugat că durata medie de judecare şi pronunţare a sentinţei a fost de 18 luni.
Atunci când statul construiește mai anevoios, societatea civilă demonstrează că se pot găsi soluții.
Un exemplu concludent îl găsim la Constanța, acolo unde ong-urile reușesc să reconstruiască de la zero, o parte a Spitalului Județean.
Este vorba, mai exact, de secția de terapie intensivă a nou născuților unde, până acum, mii de copii au pierit pentru că nu au avut acces la aparatură performantă sau pentru că pur și simplu nu au avut un loc într-o secție prea puțin încăpătoare față de necesarul unui spital în care ajung pacienți din patru județe: Constanța, Tulcea, Călărași și Ialomița.
Grație însă unui proiect desfășurat cu foarte multă implicare de către Asociația Dăruiește Aripi și de către o fundație a unei companii de telefonie mobilă, chiar în această lună s-a încheiat prima etapă a lucrărilor de reconstrucție și modernizare a secției de terapie intensivă.
Alina Pătrăhău de la asociația Dăruiește Aripi ne vorbesște, în emisiunea ”România de nota 10”, despre acest program generos de care vor beneficiu, pe viitor, în mod gratuit, foarte multe familii din comunitatea dobrogeană.
Constanța este județul cu cea mai mare rată a mortalității din România. Secția de terapie intensivă a bebelușilor prematuri nu a mai fost renovată din anul 1968, chiar din momentul construirii unității spitalicești iar nevoia de schimbare este uriașă, este de părere Alina Pătrăhău, fondatoarea Asociației Dăruiește Aripi .
Proiectul de reconstrucție a secției de terapie intensivă a bebelușilor din Spitalul Județean Constanța are o valoare de peste un milion de euro, finanțarea fiind asigurată din campanii publice de strângere de fonduri și prin sprijinul unei fundații a unei companii de telefonie mobilă care dublează sumele strânse prin aceste campanii de fund raising.
Noua secție de terapie intensivă a nou născuților din Spitalul Județean Constanța va fi gata la sfârșitul anului. Secția va fi dotată cu echipamente medicale de ultimă generație, inclusiv o soluție de telemedicină ce va permite medicilor să monitorizeze copiii chiar și din afara spitalului și să transmită informații medicale vitale sau să organizeze video-conferințe cu medici specialiști din alte spitale din România și din străinătate.
Vă invităm să ascultați ”România de nota 10”, o ediție în care faptele bune și capacitatea de implicare în spațiul public ne stimulează pe toți și ne arată că există speranță pentru rezolvarea unor probleme grave din comunitatea noastră.
Controalele pentru exporturile UE ar trebui extinse la instrumentele de supraveghere cibernetică pentru a evita încălcarea drepturilor omului, au spus deputații în votul de miercuri.
Astfel a fost adoptată poziția de negociere a PE cu miniștrii UE.
UE își actualizează în prezent regulile privind controlul exporturilor de echipamente cu dublă utilizare pentru a ține pasul cu noile tehnologii și a preveni spionarea de către regimurile totalitare a propriilor cetățeni cu ajutorul produselor europene.
Bunurile și tehnologiile create pentru a fi utilizate în circumstanțe de pace, civile, dar care pot fi utilizate și pentru arme de distrugere în masă sau atacuri teroriste fac deja subiectul unui regim de control a exporturilor UE. Noile reguli ar putea adăuga unele instrumente de supraveghere cibernetică pe lista echipamentelor care trebuie aprobate de autoritățile naționale înainte de a fi exportate. Printre acestea se numără echipamente pentru interceptarea telefoanelor mobile, accesarea computerelor, spargerea parolelor sau identificarea utilizatorilor de internet, astfel de echipamente cu utilizare dublă fiind utilizate pe scară largă pentru a oprima civilii, opoziția politică și activiștii din întreaga lume.
Deputații vor să protejeze drepturile omului mai mult și creează un sistem care poate să se adapteze mai ușor noilor tehnologii.
Printre sugestiile lor principale se numără:
• protejarea mai puternică a dreptului la viață privată, a datelor și a libertății de reuniune, prin adăugarea unor criterii clare și definiții în textul legislativ
• exportatorii de produse nelistate în noua lege, dar care ar putea fi folosite pentru încălcarea drepturilor omului, trebuie să se asigure că bunurile lor nu vor ajunge la cine nu trebuie, prin respectarea liniilor directoare OECD
• Comisia trebuie să publice un document înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli pentru companiile UE care să știe ce pot și ce nu pot face
• noile riscuri și tehnologii trebuie incluse rapid în legislație
• crearea unui cadru propice între statele membre prin, de exemplu, introducerea unor amenzi similare pentru nerespectarea legii, precum și o mai mare transparență a deciziilor autorităților naționale privind controlul exporturilor
• eliminarea tehnologiilor de criptare de pe lista produselor de supraveghere cibernetică, ele fiind vitale pentru auto-apărarea activiștilor în domeniul drepturilor omului
Noile reguli au fost votate cu 571 de voturi pentru la 29 împotrivă și 29 de abțineri
Citat
Raportorul Parlamentului, Klaus Buchner (Verzi/ALE, DE) a spus: “ Dictatorii își spionează cetățenii folosind sistemele de supraveghere cibernetică ale UE. Acest lucru trebuie să înceteze. UE nu poate să contribuie la suferința unor curajoși apărători ai drepturilor omului, care își riscă adesea viața pentru libertate și democrație. Activitățile comerciale trebuie să asigure securitatea, stabilitatea, respectarea drepturilor omului în lume. Suntem hotărâți să eliminăm, aceste lacune periculoase în ceea ce privește exportul echipamentelor cu utilizare dublă și cerem statelor membre să procedeze în același mod”
Ce urmează
Deputații au adoptat acum poziția de negociere a Parlamentului. Discuțiile pot începe îndată ce statele membre își vor fi adoptat poziția lor de negociere.
Deputații sunt gata să negocieze ținte obligatorii cu miniștrii UE pentru a atinge 35% eficiență energetică și 35% energie din surse regenerabile în consum, până în 2030.
Deputații sunt gata să negocieze ținte obligatorii cu miniștrii UE pentru a atinge 35% eficiență energetică și 35% energie din surse regenerabile în consum, până în 2030.
Parlamentul a confirmat propunerea comisiei parlamentare de a avea o țintă obligatorie de 35% de eficiență energetică în UE, un minimum de 35% din surse regenerabile în consumul brut final de energie și, respectiv, de 12% în transport, până în 2030.
Pentru a atinge aceste ținte generale, statele membre trebuie să își stabilească propriile ținte care să fie monitorizate și realizate conform unei alte propuneri legislative, votate separat, privind guvernanța uniunii energetice.
Rezoluția privind sursele regenerabile a fost aprobată cu 492 voturi la 88 și 107 abțineri. Eficiența energetică : țintă obligatorie de minimum 35%
În ceea ce privește eficiența energetică, Parlamentul a votat pentru o țintă obligatorie de minimum 35% și pentru ținte naționale indicative.
Acest target trebuie calculat pe baza consumului estimat de energie în 2030, conform modelului PRIMES (care simulează consumul de energie și sistemul de alimentare cu energie în UE).
Propunerea legislativă privind eficiența energetică a fost aprobată cu 485 voturi la 132 și 58 abțineri.
Energie regenerabilă: o țintă de 35%
În votul privind o altă propunere legislativă, adoptată cu 492 voturi la 88 și 107 abțineri, deputații au spus că 35% din consumul de energie în Europa în 2030 trebuie să fie din surse regenerabile. Trebuie fixate, de asemenea, ținte naționale de la care statele membre se pot abate cu maximum 10%, în anumite condiții.
Transport: mai mult combustibil bio avansat, eliminarea graduală a uleiului de palmier până în 2021
În 2030, fiecare stat membru va trebui să se asigure că 12% din energia consumată în transporturi vine din surse regenerabile. Contribuția așa numiților carburanți bio de “prima generație” (din alimente și plante alimentare) va trebui limitată la nivelul 2017 cu un maximum de 7% în transport. Deputații vor de asemenea să interzică utilizarea uleiului de palmier din 2021.
Partea combustibililor bio avansați (care au un impact mai mic asupra utilizării terenurilor decât cei din alimente), combustibili regenerabili pentru transport de origine non-biologică, combustibili bazați pe reziduuri și electricitatea din surse regenerabile trebuie să fie cel puțin 1,5% în 2021, crescând până la 10% în 2030.
Biomasa
Deputații vor ca schemele de sprijin pentru energia regenerabilă din biomasă să fie create astfel încât să evite utilizarea nesustenabilă a biomasei pentru producția de energie dacă există utilizări mai bune sau materiale, întrucât carbonul stocat în lemn ar putea fi eliberat în atmosferă prin ardere pentru încălzire. Pentru generarea de energie, prioritatea ar trebui acordată arderii reziduurilor și resturilor lemnoase.
Staţiile de încărcare
Până în 2022, 90% dintre stațiile de încărcare pe drumurile transeuropene trebuie să fie echipate cu puncte de reîncărcare pentru mașinile electrice, spun deputații.
Energia generată de consumatori și comunitățile energetice
Parlamentul dorește ca toți consumatorii care produc energie în spațiile lor și care ar urma să poată consuma această energie și să instaleze sisteme de stocare fără taxe, suprataxe sau contribuții.
Mandatul de negociere pentru deputați cere statelor membre să evalueze barierele existente pentru consumul energiei produse în spațiul consumatorului, să promoveze acest consum și să se asigure că toți consumatorii, mai ales gospodăriile, pot să se alăture unor comunități pentru energie regenerabilă fără să facă subiectul unor condiții și proceduri nejustificate.
Planuri naționale și rolul Comisiei
Pentru a atinge obiectivele uniunii energetice trebuie ca fiecare stat membru să notifice Comisia până la 1 ianuarie 2019 și apoi la fiecare zece ani despre planurile sale naționale privind energia și politica climatică. Primul plan trebuie să se refere la perioada 2021 – 2030, iar următoarele trebuie să acopere perioada de zece ani care urmează.
Comisia va evalua planurile naționale integrare și poate face recomandări sau lua măsuri de remediere dacă consideră că au fost făcute progrese insuficiente sau acțiunile luate nu sunt destule.
Propunerea de raport privind guvernanța uniunii energetice a fost aprobată cu 466 voturi la 139 și 38 abțineri.
Citate
Jose Blanco Lopez (S&D, ES), raportor pentru regenerabile a spus: “Comisia a fost prea timidă în propunerea sa. Dacă Europa vrea să își respecte angajamentele luate la Paris de a lupta împotriva schimbării climatice și a conduce tranziția energetică, trebuie să facem mai mult. Parlamentul a putut obține un consens larg pentru ținte semnificativ mai mari în 2030. Am reușit să întărim consumul propriu ca un drept, să aducem siguranță și certitudine pentru investitori, să creștem ambiția pentru decarbonizare în sectorul de transport, precum și în cel de încălzire. Decarbonizarea nu afectează creșterea economică. Dimpotrivă, aduce competitivitate, activitate economică și locuri de muncă.”
Miroslav Poche (S&D, CZ), raportor pentru eficiența energetică a spus: “Eficiența energetică este una din dimensiunile cheie ale strategiei UE pentru uniunea energetică. O politică ambițioasă în acest domeniu va contribui la atingerea obiectivelor climatice și energetice precum și la creșterea competitivității. Este și una dintre cele mai bune metode de combatere a sărăciei energetice în Europa.”
Michele Rivasi (Greens/EFA, FR), co-raportor pentru guvernanță, a spus : „Parlamentul European a luat o poziție istorică, conformă cu angajamentele UE privind politica climatică. Este pentru prima dată când legislația europeană a integrat o țintă de 35% pentru energiile regenerabile și o țintă de 35% pentru eficiența energetică până în 2030, o strategie privind metanul și obligații de luptă împotriva sărăciei energetice. Această politică va ajuta la dezvoltarea unei independențe energetice reale, va crea locuri de muncă și va asigura investițiile.
Alături de coerență, propunerea privind guvernanța va oferi o platformă pentru dialog între societatea civilă, autoritățile locale și guverne. Această transparență este necesară pentru a putea combate lobbyurile și oligopolurile energetice. Un interes este mai mare decât toate celelalte: viitorul planetei și al locuitorilor săi!”
Claude Turmes (Greens/EFA, LU), co-raportor pentru guvernanță a spus: “După acordul foarte slab luat de Consiliu în decembrie privind pachetul privind energia curată sunt mândru că Parlamentul a contribuit azi la refacerea credibilității UE privind politica climatică. O mai mare ambiție privind sursele regenerabile, eficiența energetică și un sistem puternic de guvernanță bazat pe un buget de carbon vor contribui la realizarea unei economii de zero carbon în 2050 și la atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris. Parlamentul va arăta un front unit în negocierile cu Consiliul.”
Ce urmează
Negocierile cu Consiliul pot începe imediat, întrucât acesta și-a adoptat documentele de poziție privind eficiența energetică la 26 iunie și energiile regenerabile și guvernanța uniunii energetice la 18 decembrie.
Noi inițiative privind îmbunătățirea competențelor-cheie și digitale ale cetățenilor europeni, în scopul promovării valorilor comune și al sensibilizării elevilor cu privire la modul de funcționare a Uniunii Europene, au fost adoptate de Comisia Europeană miercuri, 17 ianuarie. Propunerile au ca obiectiv reducerea inegalităților socio-economice, susținând în același timp competitivitatea, pentru a construi o Europă mai unită, puternică și democratică.
Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Sistemele de educație și formare europene trebuie să ofere cetățenilor din toate mediile sociale competențele adecvate pentru a progresa și prospera din punct de vedere profesional și, de asemenea, trebuie să le ofere condiții pentru a deveni cetățeni implicați. Trebuie să îmbunătățim potențialul educației de a stimula coeziunea socială și sentimentul de apartenență. Pentru a realiza acest obiectiv, trebuie să ne bazăm pe valorile noastre comune și să ne asigurăm că educația oferă elevilor și studenților șansa de a profita de identitatea lor europeană în toată diversitatea sa și de a învăța mai mult despre Europa, despre alte țări europene și despre ei înșiși.”
Inițiativele propuse de Comisie sunt următoarele:
(i) o propunere de recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, ce prezintă actualizări importante în concordanță cu evoluțiile rapide din procesul de predare și învățare din ultimul timp;
(ii) un Plan de acțiune în domeniul educației digitale care evidențiază modul în care UE poate ajuta cetățenii, instituțiile de învățământ și sistemele de educație să se adapteze mai bine la viața și munca într-o eră a schimbărilor digitale rapide;
(iii) o recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării, având ca obiectiv consolidarea coeziunii sociale și combaterea creșterii mișcărilor care instigă la dezbinare și a răspândirii știrilor false; în acest sens, Comisia urmează să ia măsuri pentru intensificarea schimburilor virtuale între școli, prin rețeaua de succes e-Twinning(link is external), și sporirea mobilității școlare, prin programul Erasmus+
Noile propuneri reprezintă, de asemenea, o contribuție la primul Summit european privind educația, găzduit de comisarul Navracsics în data de 25 ianuarie, la Bruxelles. Tema reuniunii la nivel înalt este „Întemeierea Spațiului european al educației: pentru o educație inovatoare, favorabilă incluziunii și bazată pe valori”.
Context
Șefii de stat și de guvern au discutat în mod informal tematica educației și formării la Summitul social de la Göteborg, din noiembrie 2017, în baza Comunicării Comisiei „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”
Prim-ministrul Irlandei Leo Varadkar a deschis miercuri seria unor dezbateri privind Viitorul Europei între lideri europeni şi deputaţi.
În mesajul de bun venit adresat de Prim-ministrului irlandez, Președintele Parlamentului European Antonio Tajani a spus: ,,Am insistat din prima zi în care am fost ales, acum exact un an, asupra importanței aducerii Europei mai aproape de cetățenii săi, care ne cer soluții pentru crearea de locuri de muncă, pentru gestionarea migrației şi întărirea securității şi apărării. O dezbatere deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni – acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei”.
Leo Varadkar declarat că „Idealul european a fost întotdeauna animat de optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum, revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare”.
Prezentându-și viziunea asupra viitorului Europei, Taoiseach a subliniat necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite. Luna aceasta se împlinesc 45 de ani de la aderarea Irlandei, Prim-ministrul a mulțumit deputaților europeni pentru sprijinul lor în cadrul negocierilor Brexit, subliniind importanța respectării și în practică a ceea ce a fost agreat în teorie.
O mare majoritate a liderilor grupurilor politice a salutat apelul lui Leo Varadkar pentru o Uniune mai democratică, care să facă pași concreți pentru protejarea vieții, securității, valorilor și identității cetățenilor săi, și pentru a asigura bunăstarea socială și prosperitatea într-o lume globalizată. Cei mai mulți dintre ei au subliniat faptul că statele și cetățenii sunt mai puternici împreună decât separați. Ca și Irlanda în trecut, UE trebuie să fie capabilă să se adapteze și să se reformeze, pentru a face față noilor provocării în favoarea tuturor cetățenilor. Deputații au subliniat încă o dată hotărârea lor de a susține Irlanda în cadrul negocierilor Brexit, pentru respectarea deplină a acordului Good Friday.
Comisia Europeană a prezentat astăzi o serie de măsuri care au drept scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Inițiativa prevede investiții din partea UE și a statelor membre.
Este nevoie de supercalculatoare pentru a procesa cantități din ce în ce mai mari de date. În același timp, acestea aduc beneficii pentru societate în multe domenii, de la asistență medicală și energie din surse regenerabile la siguranță auto și securitate cibernetică.
Inițiativa Comisiei prezentată astăzi este esențială pentru competitivitatea și independența UE în domeniul economiei datelor. În prezent, în Uniunea Europeană se poate constata că, din ce în ce mai mult, oamenii de știință și industria își procesează datele în afara UE, pentru că la nivel european nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare a datelor. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor, secretul comercial și proprietatea asupra datelor, în special în cazul aplicațiilor sensibile.
Întreprinderea comună EuroHPC, o nouă structură juridică și de finanțare, va crea o infrastructură pentru calculul de înaltă performanță (High-Performance Computing – HPC), pe care o va exploata pe plan european. De asemenea, EuroHPC va sprijini un program de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii și de mașini (hardware) și aplicații (software) care ar putea fi instalate pe aceste supercalculatoare.
Contribuția UE la EuroHPC va fi de aproximativ 486 de milioane de euro în baza actualului cadru financiar multianual, statele membre și țările asociate alocând și ele o sumă similară. În total, până în 2020 urmează să fie investită o sumă de aproximativ 1 miliard de euro din fonduri publice, iar membrii privați ai inițiativei vor furniza contribuții în natură.
Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Supercalculatoare sunt motorul economiei digitale. Concurența este strânsă, iar UE a rămas în urmă: nu avem niciun supercalculator în topul 10 mondial. Prin lansarea inițiativei EuroHPC, dorim ca până în 2020 să le oferim cercetătorilor și întreprinderilor din Europa o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare, pentru a le permite să dezvolte tehnologii cum ar fi inteligența artificială și ă elaboreze aplicații de viitor uzuale în domenii precum sănătatea, securitatea sau ingineria.”
Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie digitală și societate digitală, a adăugat: „Supercalculatoarele ocupă deja un rol major în cadrul principalelor evoluții și inovații tehnologice în multe domenii care afectează în mod direct viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. Ne pot ajuta să dezvoltăm medicina personalizată, să economisim energie și să combatem schimbările climatice într-un mod mai eficient. O mai bună infrastructură europeană de tehnici de calcul superperformante are un mare potențial pentru crearea de locuri de muncă și reprezintă un factor esențial pentru digitalizarea industriei și creșterea competitivității economiei europene.”
Avantajele supercalculatoarelor
Tehnica de calcul de înaltă performanță este un instrument esențial pentru a înțelege și răspunde la marile provocări societale și științifice, cum ar fi depistarea precoce și tratamentul bolilor sau dezvoltarea unor noi terapii bazate pe medicina personalizată și de precizie. HPC este utilizat, de asemenea, pentru prevenirea și gestionarea catastrofelor naturale de mare amploare, în special pentru previzionarea traseelor uraganelor sau simulări de cutremur.
Infrastructura EuroHPC va facilita accesul industriei europene, în special al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la supercalculatoare pentru a dezvolta produse inovatoare. Utilizarea calculului de înaltă performanță are un impact din ce în ce mai mare asupra industriilor și întreprinderilor, reducând semnificativ ciclurile de proiectare și producție, accelerând conceperea de noi materiale, limitând costurile, sporind eficiența utilizării resurselor și optimizând și reducând durata proceselor de decizie. De exemplu, datorită supercalculatoarelor, ciclurile de producție în industria auto pot fi reduse de la 60 la 24 de luni.
Tehnica de calcul de înaltă performanță este, de asemenea, esențială pentru sistemele naționale de securitate și apărare, de exemplu în elaborarea de tehnologii complexe de criptare, trasare și combatere a atacurilor cibernetice, în procedurile de investigare criminalistică sau în simulările nucleare.
Infrastructuri de cercetare și inovare relevante
Inițiativa de astăzi va reuni investiții pentru a crea în Europa supercalculatoare de înaltă performanță și o infrastructură pentru volume mari de date. Întreprinderea comună EuroHPC își propune să achiziționeze sisteme cu performanță „pre-exascale” (o sută de milioane de miliarde (1017) de operațiuni pe secundă) și să sprijine dezvoltarea de sisteme exascale (un miliard de miliarde (1018) de operațiuni pe secundă) bazate pe tehnologia UE, până în 2022-2023.
Activitățile acestei întreprinderi comune vor consta în: Achiziționarea și exploatarea a două mașini de calcul intensiv de talie mondială pre-exascale (capabile să efectueze circa 1016operațiuni pe secundă) și furnizarea și gestionarea accesului la aceste supercalculatoare pentru o gamă largă de utilizatori publici și privați, începând din 2020.
Un program de cercetare și inovare cu privire la HPC: pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul, inclusiv a primei generații de microprocesoare europene cu consum redus și conceperea de aparate europene de exascale, precum și promovarea de aplicații,dezvoltarea de competențe și o utilizare mai largă a tehnicilor de calcul de înaltă performanță.
Întreprinderea comună EuroHPC va funcționa în perioada 2019-2026. Infrastructura prevăzută va fi deținută și exploatată în comun de către membrii săi, aceștia fiind, într-o primă etapă, țările care au semnat declarația EuroHPC (a se vedea lista de mai jos) și membrii privați din mediul academic și sectorul industriei. Alți membri se pot alătura în orice moment, furnizând o contribuție financiară.
Context
Începând din 2012, Comisia promovează inițiativele UE în acest domeniu, printre care:
• Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului din 19 aprilie 2016, parte a strategiei de digitalizare a industriei europene, care a promovat crearea unui ecosistem european pentru volume mari de date, bazat pe o infrastructură HPC de date și rețea de talie mondială
• Declarația EuroHPC, semnată la 23 martie 2017, cu ocazia Zilei digitale de la Roma de către șapte state membre (Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos), cărora li s-au alăturat în 2017 Belgia, Bulgaria, Croația, Elveția, Grecia și Slovenia. Aceste țări au convenit să construiască o infrastructură paneuropeană de calcul intensiv exascale. Celelalte state membre și țările asociate sunt încurajate să semneze Declarația EuroHPC.
În această ediție a emisiunii România de nota 10 vă prezentăm povestea de succes a Mălinei Strugaru, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național din Iași.
Rezultatele de excepție obținute la olimpiadele pe plan național și internațional, dar și la concursurile școlare, i-au adus titlul de Elevul Anului- acordat la cea de-a 6-a ediție a Galei Excelenței la Iași.
Tânăra are un palmares impresionant, ultimul ei succes fiind medalia de argint, cucerită anul trecut la Olimpiada Internațională de Stiințe ale Pamântului, din Franța.
De-a lungul anilor, Mălina a fost premiata la variate competiții, atât din sfera disciplinelor exacte – Matematică, Fizică, Chimie, cât și din aceea a științelor umaniste, cum ar fi Lingvistica.
Deși pentru Mălina studiul reprezintă o prioritate, își face timp și pentru activități extrașcolare, care îi aduc mari satisfacții și-i îmbogățesc experiența.
În urma participarii la Olimpiada de Lingvistică, i-a venit ideea să înființeze în cadrul Colegiului Național Clubul de Lingvistică și Criptografie, atrăgând la fiecare curs câte 30-40 de elevi. De asemenea, a organizat evenimentul caritabil Escape Room, iar fondurile strânse au fost orientate spre elevii cu dificultăți materiale. S-a implicat și în derularea unor acțiuni de voluntariat, unele dintre acestea facând parte din pogramul educațional Ajungem Mari, destinat copiilor din centre de plasament sau medii defavorizate.
Printre olimpiade, concursuri și proiecte, Mălina Strugaru nu își abandonează pasiunile – patinajul, înotul și desenul, iar când timpul îi permite citește, ascultă muzică si chiar cântă. Ultimele două cărți recomandate de sora sa și pe care le-a citit sunt: În numele Tatălui (și al Fiului) de Immanuel Mifsud și Confesiunile leoaicei de Mia Couto.
După absolvirea Colegiului Național din Iași, Mălina Srugaru dorește să urmeze cusurile Facultații de Medicină și Farmacie din Cluj. Deși inițial era tentată să se înscrie la o universitate de top din străinătate, acum este decisă să facă o carieră în România.
Brexit: Deputații îngrijorați de prioritățile guvernului britanic
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 ianuarie 2018, 15:59 / actualizat: 18 ianuarie 2018, 13:07
Deputații confirmă că au fost făcute progrese în negocierile Brexit, dar subliniază că cea mai dificilă parte a negocierilor abia acum urmează.
În dezbaterea cu președintele Consiliului European Donald Tusk și cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker privind concluziile summitului european din 14-15 decembrie, deputații au atenționat guvernul britanic să nu considere garantat acordul de tranziție pentru Brexit și au subliniat necesitatea de a formaliza cât de repede posibil acordul de retragere.
Ei au cerut, de asemenea, guvernului britanic să îşi clarifice viziunea pentru viitoarele relații pe care le dorește cu UE, evitând prioritățile aparent populare cum ar fi culoarea pașapoartelor, care a fost întotdeauna o prerogativă a statelor membre. Unii deputați au subliniat că niciun statut în afara UE nu va fi la fel de bun ca statutul de membru deplin.
Alți deputați au subliniat că negocierile UE-Marea Britanie vor fi dure, pentru că toate părțile implicate încearcă să obțină cele mai bune soluții pentru cetățeni. Coordonatorul PE pentru Brexit Guy Verhofstadt a subliniat nevoia unor garanții privind procedurile de cerere de rezidență pentru cetățenii UE care doresc să locuiască în Marea Britanie în viitor, subliniind că noul statut privind rezidența propuse de Marea Britanie nu ar trebui să intre în vigoare decât la finalul perioadei de tranziție.
Deputații au salutat și pașii concreți făcuți recent în direcția unei mai mari cooperări în domeniul apărării între statele membre, subliniind nevoia de a reforma zona euro și cerând mai multe măsuri la nivelul UE, pentru a combate provocările migrației și șomajul în rândul tinerilor.
„Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen şi această problemă se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European în următoarele luni”, a declarat vice-ministrul pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Matti Maasikas, într-un interviu acordat postului naţional de radio din Bulgaria, BNR.
„Bulgaria şi România au îndeplinit criteriile necesare pentru aderarea la Schengen în urmă cu 6 ani. Trebuie acţiune în această direcție. Acest proces a durat prea mult. Estonia a susţinut întotdeauna aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen”.
Diplomatul estonian şi-a exprimat speranţa că summitul de la Sofia pentru ţările din Balcanii de Vest va actualiza politica de extindere a UE: „Preşedinţia bulgară va include pe ordinea de zi priorităţile şi punctele forte. Cu toţii avem mari speranțe în Bulgaria în ceea ce priveşte regiunea balcanică. Accentul pe care Bulgaria l-a ales este foarte precis. Este foarte important ca Bulgaria să aleagă această prioritate de vârf. Nu numai pentru că ţara dvs. se află aproape de această regiune şi cunoaște bine circumstanţele, dar şi pentru că procesele din Balcani şi dincolo de aceştia nu au fost întotdeauna fără probleme. Trebuie să evaluăm capacităţile noastre, precum şi responsabilităţile pe care le are UE în regiune. Şi, bineînţeles, să vedem cum să accelerăm procesele de reformă din aceste ţări. Este necesară o abordare complexă. Avem multe probleme de discutat şi salutăm Bulgaria că se concentrează pe Balcanii de Vest”.
Maasikas a comentat şi tema liniei de demarcaţie dintre ţările europene în ceea ce priveşte introducerea cotelor de migranţi: „Este clar că această problemă dezbină. Spre acest fapt ne-a condus în discursul său Donald Tusk, la cel mai recent Consiliu European. Deciziile europene sunt compromisuri – mai mult sau mai puţin. Toate statele membre ale UE sunt de părere că ar trebui să găsim un mecanism care acţionează pentru soluţionarea crizelor viitoare legate de migraţie.
Unele elemente ale acestei decizii dezbină, însă nu aş lega rezolvarea unei chestiuni cheie doar de o legislaţie problematică. Acesta este doar un element al unui set întreg de măsuri de reglementare a migraţiei”.
Matti Maasikas este convins că preşedinţia bulgară va avea succes şi a dat drept exemplu ţara sa: „Uitaţi ce am realizat, uitaţi ce a realizat UE în timpul preşedinţiei estoniene şi spuneţi că estonienii sau bulgarii sau cetăţenii unui alt stat membru mic nu pot realiza nimic, nu pot aduce schimbări. Putem schimba lumea dacă încercăm, dacă suntem pregătiţi şi puternic motivaţi. Deci, şi bulgarii pot”, a concluzionat Matti Maasikas.
Se poartă lucrurile, ideile şi trăirile uşurele. Pare să fie un “must”. Orice privire, bănuită de anume profunzime, e expediată rapid de experţi în coşul cu gunoi al expiraţilor. Dar dacă această căutare vine din partea unor adolescenţi? Provocarea lor de viată începe cu “vreau să fiu în joc, dacă acestea sunt regulile, dar vreau să trăiesc în afara lui”.
Antonia şi Bianca Rădulescu au început o afacere de familie în industria divertismentului. Pasionată de muzică, Antonia compune şi interpretează. Bianca a descoperit că-i vine mănuşă editarea şi regia.
La început, a filmat cu telefonul mobil ceea ce a devenit clipul surorii sale la piesa Love Me Like You Mean It, cover dupa Kelsea Ballerini. Au primit mii de like-uri cuvenite şi povestea merge mai departe. Cover-uri ca Dear Future Husband, Just Hold Me, Writings on the Wall sunt interpretate şi regizate de doua adolescente de 13, respective 16 ani.
O piesă interpretată pentru un canal de Youtube din Canada specializat în cântece şi animaţie pentru copii, Premiul I la Concursul Young Musicians On The Stage – organizat de Şcoala de Arte Timişoara, Premiul I la Concursul Start The Art – organizat de CheckOut Timişoara şi participarea îndrăzneaţă la Student Fest, le fac pe amandouă să-şi dorească o carieră artistică.
Vă invităm, aşadar, “în joc şi în afara lui” prin emisiunea România de nota 10 realizată de Simona Pele.
Premierul maghiar Viktor Orban a refuzat din nou să-i accepte pe refugiați în Ungaria, numindu-i „invadatori musulmani”. Aşa a declarat el într-un interviu acordat pentru ziarul „Bild-Zeitung”.
„Noi considerăm că un număr mare de musulmani va conduce, în mod inevitabil, la apariția unor societăți paralele, nu vrem acest lucru și nu vrem să fim forțați să facem acest lucru”, a spus premierul ungar. Noi nu considerăm acești oameni doar refugiați musulmani. Noi îi vedem ca pe nişte invadatori musulmani”.
Potrivit lui Viktor Orban, imigranții sunt migranți economici, ei caută doar condiții mai favorabile pentru viață, ceea ce, inevitabil, creează probleme pentru țara care i-a adăpostit. În acest context, el a respins acuzațiile că Ungaria primește asistență din partea Uniunii Europene și că nu își asumă responsabilitatea pentru primirea lor.
„Aceasta este o compensație corectă pentru faptul că am deschis piața noastră pentru o concurență liberă, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu problema refugiaților”, a spus Viktor Orban.
În paginile publicaţiei Bild-Zeitung, el a cerut, de asemenea, politicienilor germani, în special lui Martin Schultz, liderul Partidului Social-Democrat, să manifeste mai mult respect pentru țara lui.
Anterior, Viktor Orban le-a cerut țărilor din Europa Centrală și de Est să se unească pentru a respinge migrația ilegală. „Polonezii, cehii, slovacii, românii și maghiarii trebuie să se unească în acest proces”, a spus politicianul, „dorim o Europă sigură, dreaptă, creștină și liberă”.
Criza migrației a apărut la începutul anului 2015, ca urmare a creșterii fluxului de refugiați către Uniunea Europeană din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Teritoriul Ungariei a fost traversat de aproximativ 400 de mii de persoane care călătoresc în Europa Centrală. În acest scop, Budapesta a construit un gard la granița cu Serbia și a întărit controlul frontierelor.
Situația cu refugiații a fost unul din motivele pentru care diferite structuri legate de finanțatorul american George Soros au fost închise în Ungaria. El promovează activ ideea găzduirii refugiaților în Ungaria, atitudine care este contrară poziției guvernului țării.
La Istanbul a fost deschisă Biserica bulgară de Fier, de curând restaurată, iar Erdogan aşteaptă o renovare a moscheilor în Bulgaria
Premierul Boiko Borisov i-a promis omologului său turc, Binali Yıldırım, că Bulgaria va face ce va putea în perioada în care va asigura Preşedinţia UE pentru normalizarea relaţiilor între UE şi Ankara, „aşa cum au fost în urmă cu doar câţiva ani”. El a declarat asta în cadrul inaugurării, duminică, a bisericii de fier restaurate de la Istanbul. „Da, noi putem să intermediem, putem să insistăm, pentru că doar pacea şi îmbunătăţirea relaţiilor Europei cu Turcia oferă soluţii pentru multe probleme. Aţi uitat Harmanli – am fost recent acolo pentru revoltele refugiaţilor. De un an nu e nicio presiune. Acest lucru nu se obţine uşor, nu are loc cu poveşti şi stigmatizări. Eu mi-am făcut treaba, iar faptul că patriarhul şi episcopii sunt aici, că toţi credincioşii noştri vor putea să vină să aprindă câte o lumânare – acest lucru va rămâne în istorie”, a spus Borisov, la deschiderea Bisericii Sfântul Ştefan, renovată recent. „Şi relaţiile de afaceri, şi relaţiile culturale, şi în principal securitatea şi toleranţa trec prin îmbunătăţirea relaţiilor”, crede el. „Aceasta este într-adevăr o zi mare, însă şi o foarte bună investiţie în viitor. Să arătăm întregii Europe, lumii creştine, că se pot îmbunătăţi relaţiile cu cel mai mare vecin al Bulgariei. Oricât am fi de mici, vom încerca să contribuim la această înţelegere”, a mai menţionat Boiko Borisov.
Binali Yıldırım l-a felicitat pentru asigurarea preşedinţiei europene şi a menţionat că „în timpul preşedinţiei Voastre au început să apără mesaje bune de la prietenii noştri europeni”. Cu UE nu am avut nici înainte probleme, dar haideţi azi să transmitem mesajul: „Să fim toleranţi”, a mai spus premierul turc.
„Bulgaria s-a străduit întotdeauna să aiba relaţii perfecte şi cu lumea creştină, şi cu cea musulmană. Premierul Binali Yıldırım a spus clar – se bat musulmani cu musulmani, creştini cu musulmani, terorismul este peste tot, chiar şi în cele mai mari capitale europene. Doar împreună putem să ne luptăm, doar împreună putem să fim eficienţi, doar cu un schimb bun de informaţii”, a declarat Borisov.
Conform afirmaţiilor sale, Sofia şi Istanbul sunt capitale în care toleranţa etnică este un exemplu demn de urmat.”La Sofia, pe o suprafaţă de un kilometru pătrat avem o biserică creştină, o moschee, o biserică catolică şi sinagoga şi noi toţi trăim în pace. L-aş cita pe preşedintele Erdogan, pentru că eu sunt solidar cu ceea ce a spus el. De obicei comunităţile mixte sau cei strămutaţi sunt utilizaţi pentru conflicte şi presiune. Noi avem şansa rară de a vă asigura că imigranţii bulgari, musulmanii din Bulgaria pot să fie o punte de prietenie, punte de securitate pentru a asigura securitatea toleranţei etnice”, consideră premierul bulgar.
„În trecut, cu greu ne-am fi imaginat că preşedintele Turciei, primul-ministru al Turciei, Patriarhul Ecumenic, Patriarhul bulgar, muftiul, pot să fie împreună, nu pentru a avea dispute şi pentru a ne urâ, ci pentru ca în spatele nostru să fie un asemenea monument al culturii, unic în lume, o biserică atât de frumoasă a Cornului de Aur, religia noastră să fie respectată şi noi toţi, atunci când suntem la Istanbul, să apridem o lumânare”, a spus Boiko Borisov şi a mulţumit statului turc pentru ceea ce a făcut.
Pentru restaurarea Bisericii de Fier s-au investit în total aproximativ 16 milioane de lire turceşti (aproximativ 3,5 milioane de euro), din care Bulgaria a dat 390.000 de euro.
Parlamentul European a lansat un nou portal multimedia, o platformă unică de materiale audio-video. Portalul multimedia va înlocui pagina de internet cu resurse AV.
Noua platformă, disponibilă la adresa https://multimedia.europarl.europa.eu, va cuprinde știri în format video, înregistrări audio, reluări video și audio, precum și fotografii. Vor fi de asemenea găzduite și materiale video finite, gata pentru difuzare.
Motorul de căutare performant, pachetele tematice și planificarea zilnică a produselor AV ale Parlamentului vă vor ajuta să găsiți ușor materialul pe care îl căutați.
Noua interfață interactivă va spori confortul dumneavoastră în timpul navigării, adaptându-se automat la tipul de terminal pe care îl folosiți pentru a accesa portalul.
Portalul multimedia vă va permite să vizionați, să descărcați și să partajați materialele cu un singur click. Puteți descărca toate tipurile de materiale, fără să fie necesară înregistrarea prealabilă pe site. Cu toate acestea, înregistrarea vă va oferi acces gratuit la o serie de facilități importante:
• personalizarea profilului dumneavoastră pentru o ierarhizare a materialelor în funcție de preferințe;
• crearea unui coș cu mai multe fișiere și descărcarea simultană a acestora;
• abonarea la buletinele noastre informative;
• pentru profesioniștii media: gestionare și servicii de suport sporite în cazul transferurilor de fișiere.
Vă rugăm rețineți că, în cazul în care sunteți un utilizator înregistrat al paginii curente cu resurse AV, contul dumneavoastră de utilizator nu va fi transferat automat la noul portal multimedia, din motive ce țin de politica în materie de protecție a datelor.
Albanezii sunt mai interesați decât sârbii de aderarea la Uniunea Europeană
„În Serbia și Muntenegru, state considerate candidate sigure pentru următorul val de extindere a Uniunii Europene, mult mai puțini cetățeni doresc aderarea la UE, decât în alte state ale regiunii, cum ar fi Albania, care în mod greșit este ținută la sfârșitul listei cu statele candidate la UE” – a apreciat fostul șef al diplomației franceze, Bernard Kouchner, într-un articol publicat de EUobserver.
Kouchner menționează că președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la trei ani după preluarea mandatului vorbește în sfârșit despre extinderea UE. „Indiferent care ar fi motivul – depășirea crizei globale, îmbunătățirea situației economice sau Brexit – Juncker consideră că a venit momentul să împartă bilete de intrare, dar doar două și acestea nu sunt pentru statele nerăbdătoare să fie primite în UE” – apreciază Kouchner, adăugând că în Serbia și Muntenegru aderarea la UE rămâne în continuare o problemă controversată, deși în prezent aceste state sunt considerate drept principalele candidate pentru viitorul val de extindere al UE. „Liderii lor au merite pentru progresul realizat, dar adevărul este că există state în Balcanii de Vest care merită la fel de mult să adere la UE și de importanță capitală este faptul că în celelalte state există mai mult entuziasm pentru aderare” – consideră Kouchner și adaugă că la Bruxelles „se vorbește” că Muntenegru și Serbia sunt cele mai bune candidate, deoarece sunt „cele mai înclinate să-și schimbe opțiunea europeană și să treacă de partea Moscovei”.
„Personal, nu consider că acesta este un motiv. În afară de petrol și rachete, Rusia nu are multe de oferit. Chiar dacă acesta este adevărul, nu cred că este un motiv întemeiat pentru a se refuza aderarea altor state” – explică Kouchner, dând exemplul Albaniei, unde sondajele de opinie demonstrează constant că 80% din populație dorește aderarea la UE. „Acolo unde există consens privind aderare, reformele politice și instituționale sunt aplicate mai ușor” – consideră Kouchner și propune ca UE să transmită un semnal clar albanezilor că interesul lor pentru UE contează.
Kouchner subliniază că în Macedonia cea mai mare parte a populației dorește aderarea la UE, ceea ce nu este cazul în Serbia, iar în Kosovo 90% din locuitorii săi doresc integrarea europeană. „Din păcate, nu cred că dorința lor se va împlini în curând, deoarece Serbia și cinci state membre UE refuză să recunoască independența Kosovo. UE trebuie să fie proactivă și să încurajeze Ciprul, Grecia, România, Slovacia și Spania să accepte inevitabilul și să recunoască suveranitatea Kosovo” – apreciază Kouchner, fost emisar special ONU în Kosovo și fost șef UNMIK.
Aderarea Serbiei în 2025 la Uniunea Europeană este un obiectiv realizabil, dar ambițios
Comisarul european pentru negocieri de aderare, Johannes Hahn, consideră că aderarea în 2025 la Uniunea Europeană a unor state candidate din Balcanii de Vest reprezintă un obiectiv realizabil, dar ambițios. „Președintele Comisiei Europene a menționat anul 2025 ca posibilă dată a aderării pentru anumite state candidate” – a declarat Hahn, adăugând că pentru viitorul UE, Comisia Europeană a prezentat cinci variante.
Hahn și-a exprimat speranța că se va ajunge la un acord privind o poziție de mijloc. „De bază vor fi temele globale relevante, politica externă și politicile de securitate, astfel încât UE să acționeze ca jucător internațional, dar pentru aceasta este nevoie de introducerea votului majoritar, deoarece până acum era necesară unanimitatea” – a precizat Hahn.
Întrebat ce presupune politica de vecinătate, Hahn a subliniat că UE sau exportă stabilitate sau riscă să importe instabilitate. „Putem exporta stabilitate prin dezvoltarea economică a țărilor, iar prin respectarea principiilor statului de drept de vor atrage investiții” – a transmis Hahn.
La întrebarea ce poate face UE pentru reducerea migrației, Hahn a reamintit că în prezent în UE există 20-25 milioane de refugiați, ceea ce reprezintă o provocare constantă pentru Europa. „Putem susține economiile în dezvoltare pentru a oferi perspectiva ca acești oameni să trăiască în țările lor. Avem fonduri de investiții și putem mobiliza de la firme europene 44 de miliarde de euro pentru proiecte durabile” – a explicat Hahn, adăugând că este important să se lupte împotriva cauzelor care au provocat migrația.
Dintre cei încadrați în grad de handicap 3, adică persoane cu dizabilități care pot munci, doar 13% au un loc de munca stabil. Sunt aproximativ 800 000. De cele mai multe ori trec prin viață neobservați pentru că societatea nu este pregătită să-i vadă. Cei mai mulți dintre noi nu i-am întâlnit nici pe stradă, nici în băncile școlii și nici la serviciu. Sunt persoanele cu dizabilități pentru care viața nu este decât o luptă pierdută din start.
Radu Ştefan a crescut într-o familie în care se discuta mereu despre lipsa de șansă pe care o au tinerii cu dizabilități, mama lui fiind profesor la o școală pentru tinerii cu nevoi speciale din Craiova, și a înțeles repede că a fi inapt pentru o anume activitate nu înseamnă că nu vrei să muncești .
La finalul liceului a plecat la facultate, la București, a absolvit Institut Politehnic, și a devenit un român de nota 10. A construit din fonduri proprii și în timpul lui liber platforma on line Pot Lucra.
Acest proiect a reprezentat încercarea lui Radu Ștefan de a-i ajuta pe oamenii aceștia să iși găsească mai ușor un loc de muncă și să se integreze în societatea din Romania. Iar începutul a fost la fel de greu ca toate începuturile.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre acest proiect de suflet şi ce trebuie să facă o persoană pentru a-și găsi un loc de muncă prin intermediul platformei on line Pot Lucra,ascultaţi emisiunea România de nota 10, realizată de Andrada Cojocaru.
Marian Bistriceanu, o mare personalitate şi voce a Radio România, a trecut la cele veşnice la 1 ianuarie 2018. S-a născut la 15 august 1947, la Bucureşti. Şcoala primară a urmat-o la „Sfântul Sava”, apoi la „Spiru Haret”, iar ultimele două clase de liceu la „Gheorghe Şincai”, unde a absolvit cu examen de maturitate în 1965.
În toamna aceluiaşi an a fost admis la Facultatea de Filologie din Cluj, secţia engleză. După un an, s-a transferat la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, unde a studiat limbile engleză, franceză, spaniolă şi română, absolvind în anul 1971. Ulterior, a urmat un curs postuniversitar de ziaristică, pe care l-a încheiat în anul 1986.
În 1969 a făcut parte dintr-un grup de studenţi care au jucat la Teatrul Bulandra piesa „Cave Dwellers”, de Willian Saroyan, în limba engleză, moment în care a fost remarcat de două mari doamne ale secţiei engleză de la Radio România Internaţional, Frederica Dochinoiu şi Catinca Ralea, care l-au propus pentru angajare încă de pe vremea studenţiei.
Devine angajat permanent din 26.06.1972, obţinând funcţia de redactor translator la secţia engleză a Radio România Internaţional. Iată ce scria pe fişa sa de angajare redactorul şef de atunci : „Cunoaşte bine limba engleză, fiind un bun traducător şi crainic, un tânăr entuziast care a îndrăgit munca de la Radio. Reale posibilităţi de a deveni un excelent traducător, redactor şi crainic ».
A lucrat mulţi ani ca redactor-translator, realizând rubrica „Clubul Tineretului”, la secţia egleză, „Studioul Duminical”, în echipa condusă de Catinca Ralea, ca şi emisiunea „Meet Romania”. De asemenea, a realizat numeroase interviuri cu invitaţi din străinătate vorbitori de limba engleză.
Marian Bistriceanu devine cunoscut publicului larg mai ales datorită activităţii sale la Radio Vacanţa, studioul de la Mamaia, post estival atât de îndrăgit.
Totodată, colabora cu studiourile de la Buftea, Sahia şi Animafilm, unde a interpretat mulţi ani „roluri”, vocal, dublând actori români, în limba engleză, sau străni, atunci când era nevoie de post-sincron. În anii 80, Oficiul de Relaţii cu Străinătatea l-a cooptat drept colaborator permanent, astfel mergând în toată ţara cu echipe de radio şi televiziune din toată lumea, venite pentru proiecte comune. Printre cele mai îndăgite colaborări a fost cea cu Alan McGregor de la BBC, „World about us” Bristol, în Delta Dunării,, din mai 1982 până în primăvara anului următor.
Marian Bistriceanu a fost în clădirea Radiodifuziunii în timpul evenimentelor din decembrie 1989, unde a realizat programe în acele zile şi nopţi fierbinţi.
La 16.05.1990 a fost promovat în funcţia de redactor şef adjunct la Direcţia de Relaţii cu Publicul şi Secretariat General.
Apoi, la data de 9.10.1990, devine corespondent de presă al Biroului de Presă, Informaţii şi Relaţii Publice din Washington, unde lucrează mai bine de un an, un moment foarte important pentru cariera sa.
În 16.01.1992 revine la sediul central, unde devine redactor şef adjunct la Direcţia Relaţii Internaţionale, Schimburi şi Impresariat şi apoi, din 29.04.1994, director general adjunct al aceleiaşi direcţii.
La 11.03.1996 revine în zona editorială şi devine redactor şef adjunct la Studioul local Antena Bucureştilor, în urma unui concurs.
În ultimii săi ani de activitate a lucrat la Agenţia de presă a Radio România, Rador, din 9.04.1999 şi până la 1.05.2007, când se pensionează anticipat.
Marian Bistriceanu a realizat zeci de materiale memorabile, din România, dar şi din New York, Washington, Praga, Budapesta, Geneva, Bruxelles, Helsinki, Vancouver, Toronto, Montreal, Madrid, Lisabona./cionescu/menescu
Unii colegi discută deja încotro vom merge după polexit. Eu sper ca aceasta să fie o discuție fără obiect.
Ieșirea Poloniei din UE este foarte puțin probabilă. Deși nu tuturor le pare o tragedie – vocile “ce nevoie avem de această Uniune” se aud acum tot mai des decât înainte de scandalul dintre guvernul PiS și Bruxelles. Îmi amintesc că în referendumul din anul 2003 împotriva intrării în Comunitatea Europeană erau circa 22,5% din votanți. Nu toți, desigur, și-au schimbat opinia, când s-au aflat deja în Uniune.
Procesul care a început miercuri cu activarea de către Comisia Europeană a art.7 poate duce la o creștere importantă a aversiunii față de UE în Polonia, iar în cele din urmă să facă polexit-ul real. Oficial, nu vrea acest lucru nici Bruxelles-ul, nici guvernul polonez și niciun stat membru. Și acest principiu trebuie luat în considerare în etapele următoare ale afirmării că Polonia nu este un stat de drept.
În etapa următoare, propunerea Comisiei poate să cadă, dacă șase țări vor considera că pedepsirea Poloniei nu este o idee bună și se vor pronunța împotrivă sau vor evita să voteze. Acest lucru nu este imposibil. Din informațiile oficiale și neoficiale reiese că statele care pot considera așa sunt cel puțin opt – Ungaria, Cehia, Slovacia, România, Lituania, Letonia, Estonia, Marea Britanie și poate chiar Spania.
Prelungirea în direcția celor ce se îndoiesc de sensul împingerii Poloniei la marginea Uniunii cu ajutorul art.7 este un joc deosebit de delicat. Elementul ei îl vom putea vedea joi în timpul vizitei la Varșovia a șefei guvernului britanic. Este greu de imaginat că alte țări, în fară de Ungaria, vor risca o dispută cu Bruxelles-ul, cu Germania și Franța (susținătoarele pedepsirii), dacă guvernul lui Mateusz Morawiecki nu va face niciun compromis. Mai ales statele baltice, mici și cu o așezare ghinionistă, care după polexit nu ar mai avea graniță cu UE, ci o graniță lungă cu Rusia.
Nu este suficient însă ca Polonia să se subordoneze sentințelor Curții Europene în problema tăierilor în pădurea Puszcza Bialoweiska. În lunile următoare se va vedea dacă noul premier va avea într-adevăr hârtiile de salvator în apele europene. Răspunderea ce îi revine este mare.
Cât de bine cunoști Europa? Înainte ca iarna să se încheie, acceptă provocarea Parlamentului European care te provoacă la joc pentru a afla câte capitale recunoști.
Cum funcționează?
Apasă pe imagine ca să începi jocul.
Îți va apărea o fotografie cu iarna pe uliță. Nu chiar pe uliță, dar vei vedea o imagine cu un oraș european pe timp de iarnă. Poți recunoaște despre ce oraș e vorba?
Care sunt paşii:
• Iți va fi prezentată o imagine a unei capitale europene
• Identifică orașul pe care îl reprezintă
• Ai doar trei încercări pentru fiecare fotografie
• Succes!
Ina Todoran s-a născut în satul Crăciunelu de Jos din judeţul Alba şi este o tânără foarte talentată, care a reuşit cu succes prin multă muncă şi perseverenţă, să împletească pasiunea pentru folclor cu cea pentru artele vindecării, fiind studentă în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş.
Cariera artistică a tinerei Ina Todoran s-a aflat sub semnul succesului, încă din fragedă copilărie, mărturie stând numeroasele trofee obţinute la concursuri importante de folclor. Ina a moştenit talentul artistic de la bunicii săi, acesta fiind şlefuit mai apoi de marea doamnă a cântecului popular, Leontina Fărcaş. Ne-a povestit într-un interviu despre sacrificiile, emoţiile şi satisfacţiile artistului, dar şi despre dorinţa sa arzătoare, pentru viitor, de a fi în slujba bolnavilor, de a practica meseria pe care o iubeşte, cea de medic.
Crăciunelu de Jos, „sat frumos cu mândru nume”, aşa îşi numeşte Ina Todoran locul natal, micul sat din judeţul Alba, situat pe lunca Târnavei, un important centru viticol.
Dacă doriţi să aflaâi mai multe despre popularitatea Inei Todoran şi succesul ei muzical, vă invităm să ascultaţi emisiunea România de nota 10, realizată de Veronica Ilie.
Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu face parte dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie. Proiectul său ARIN(link is external) (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural.
Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 de euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.
Volumul total de finanțare se ridică la 9,65 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22). Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28).
Numărul total de propuneri de proiecte depuse spre finanțare a fost 2.596.
Context
Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, precum și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai.
Nu există riscul unei inflaţii, Bulgaria a plătit asta încă din 1997
„Mai important este ca România să adere la zona euro decât la Spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.
Şi pentru Bulgaria aderarea la zona euro este prioritatea naţională numărul 1. De fapt, este obligatorie şi iată câteva argumente principale:
Pentru a fi ireversibilă integrarea Bulgariei în UE.
În februarie 2018, se va vedea foarte clar că viitorul este în concordanţa dintre zona euro şi UE. Foarte curând se va vedea că cine nu este în zona euro, va gravita în jurul Consiliului European, îşi va pierde dreptul de vot – aceasta este perspectiva conform aşa-numitului document de reflecţie, dat publicităţii anul acesta şi foaia de parcurs a acestuia. Se aşteaptă ca în anul 2019 să fie făcut un pas decisiv în acest sens. Consiliul European se va ţine doar cu liderii puterii executive în statele din zona euro. Vor avea un ministru de finanţe propriu, un buget propriu şi acces la toate fondurile europene şi mijloace de apărare.
Reducerea nivelului dobânzilor.
În prezent, băncile bulgare nu au acces la afluxul de bani dat de Banca Central Europeană, care, de fapt, subvenţionează toate băncile din zona euro. Evident, 3-4 ani este perioada minimă pentru a intra în mod real în zona euro. Până atunci, presupun, se va fi terminat era dobânzilor negative.
Cheltuielile pentru circulaţia banilor vor scădea semnificativ.
În prezent, orice firmă bulgărească care trebuie să primească plăţi în euro are cheltuieli ca şi cum ar face o plată transfrontalieră. Când vom deveni parte din zona euro, aceste plăţi vor scădea şi se vor măsura în eurocenţi.
Va fi lichidat păcatul Consiliului Monetar, care privează băncile din sistemul bancar al ţării de un organism deosebit de important – creditorul de ultimă instanţă.
Ca şi cum ar fi un organism uman cu splina scoasă. Din această cauză, toate băncile trebuie să menţină o lichiditate mai mare de 2-3 ori decât băncile din zona euro. În momentul în care aderăm la zona euro şi ieşim din Consiliul Monetar, poate şi trebuie să fie eliberată garanţia pe care o avem la Banca Naţională a Bulgariei pentru fiecare leva pe care banca l-a pus în circulaţie. O parte din această sumă poate fi folosită, de exemplu, pentru stingerea datoriei externe a Bulgariei.
Agenţiile de rating vor creşte imediat rating-ul de credit al Bulgariei.
Acest lucru înseamnă acces la investiţii.
Riscuri? Noi le-am plătit cu mult timp în urmă.
Eventuala majorarea a preţurilor, când trecem la euro? Am plătit asta în anul 1997, leva este deja conectată la euro şi deja nu mai are de unde să se ia acest imbold suplimentar la valul inflaţiei, care provine de la trecerea de la plata liberă la valuta străină.
Încep înscrierile pentru a 6-a ediție a programului de stagii organizat de eurodeputatul Siegfried Mureșan
Deputatul european Siegfried Mureșan organizează, în perioada 29 ianuarie – 30 iulie 2018, cea de-a 6-a ediție a programului de stagii de practică „Primul pas în cariera europeană” în cadrul Biroului parlamentar din București. Programul se adresează studenților din ciclul de licență și master cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani care doresc să se familiarizeze cu activitățile Parlamentului European și, totodată, să acumuleze cunoștințe și experiență profesională în domeniul politicilor europene și al comunicării politice.
„Am lansat acest program de stagii în 2015 pentru a veni în sprijinul tinerilor cu rezultate academice bune, cu spirit de inițiativă, care-și doresc o carieră în instituțiile naționale și europene sau în comunicare politică. În cele 5 ediții ale programului de stagii de până acum, am avut aproape 250 de candidați înscriși, dintre care am selectat 24 de tineri stagiari. Ei avut ocazia, astfel, să vadă cum funcționează biroul unui deputat european, să înțeleagă mecanismele din spatele proceselor decizionale ale Uniunii Europene și chiar să efectueze o vizită de lucru la sediul Parlamentului European de la Bruxelles. Aceleași oportunități le ofer și tinerilor în noua ediție a programului meu de stagii, așa că, dacă sunteți studenți în ciclul de licență sau la master și vreți o carieră în instituțiile europene sau în comunicare politică, vă aștept să vă înscrieți până în data de 15 ianuarie 2018”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.
Stagiul de practică durează trei luni și se va desfășura în două perioade: 29 ianuarie – 30 aprilie 2018 și, respectiv, 30 aprilie – 30 iulie 2018. Tinerii interesați sunt invitați să trimită dosarul de candidat până în data de 15 ianuarie 2018 la adresa de e-mail internship@siegfriedmuresan.eu.
Candidații trebuie să fie studenți în ciclul de licență sau master în domenii ce vizează activitatea Parlamentului European (Științe politice, Relații internaționale și studii europene, Științe juridice, Studii economice, Științe ale comunicării, Sociologie, Administrație publică, Istorie). Dosarul de participare trebuie să conțină CV-ul candidatului (format european), foaia matricolă a studiilor universitare, în copie (sau oricare document eliberat de universitate care atestă situația notelor, în original sau în copie) și o scrisoare de intenție cu dimensiunea de maximum 4.000 de semne cu spații.
Anunțarea candidaților selectați se va face până în data de 25 ianuarie 2018, urmând ca aceștia să confirme perioada de stagii până la 26 ianuarie 2018. Programul nu este remunerat, dar participanții vor beneficia de o vizită de lucru gratuită la unul dintre sediile Parlamentului European din Bruxelles și Strasbourg. La sfârșitul perioadei de practică, fiecare participant va primi o adeverință care atestă efectuarea stagiului.
Descrierea programului
Deputatul european Siegfried Mureșan organizează în perioada 29 ianuarie – 30 iulie 2018 cea de-a șasea ediție a programului de stagii de practică „Primul pas în cariera europeană” în cadrul biroului parlamentar din București.
Programul se adresează studenților și masteranzilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani care doresc să se familiarizeze cu activitățile Parlamentului European și, totodată, să acumuleze cunoștințe și experiență profesională în domeniul politicilor europene și al comunicării politice.
Calendarul programului de stagii de practică:
20 decembrie 2017 – lansarea perioadei de înscrieri;
15 ianuarie 2018 – termenul-limită pentru înscrieri;
16 – 19 ianuarie 2018 – evaluarea dosarelor pentru preselecția candidaților;
22 – 23 ianuarie 2018 – intervievarea candidaților care au trecut de preselecție;
25 ianuarie 2018 – notificarea candidaților acceptați;
25 – 26 ianuarie 2018 – perioada de confirmare din partea candidaților acceptați;
29 ianuarie – 30 aprilie 2018– prima perioadă pentru stagiul de practică;
30 aprilie – 30 iulie 2018 – a doua perioadă pentru stagiul de practică;
Documente necesare:
Curriculum Vitae (format european);
foaie matricolă a studiilor universitare sau o adeverință de la facultate care să ateste media notelor pe fiecare an de studiu*;
scrisoare de intenție (maximum 4.000 de semne cu spații).
* Pentru candidații înscriși în anul I de licență este necesară transmiterea situației școlare din primul semestru al anului în curs. Pentru candidații înscriși la master este necesară transmiterea situației școlare atât pentru anii de studii din ciclul de licență, cât și pentru anii de master.
Criterii de selecție:
tânăr cu vârsta curpinsă între 18 și 25 de ani;
student sau masterand în domenii care vizează activitatea Parlamentului European (Științe politice, Relații internaționale și studii europene, Științe juridice, Studii economice, Științe ale comunicării, Sociologie, Administrație publică, Istorie);
cunoștințe solide privind actualitatea politică națională și europeană;
flexibilitate privind defășurarea stagiului în una dintre perioadele: 29 ianuarie 2018 – 30 aprilie 2018, respectiv, 30 aprilie 2018 – 30 iulie 2018;
cunoașterea unei limbi de circulație internațională.
Responsabilități ale stagiarului:
propuneri de luări de poziție pe teme de interes public;
monitorizare și analiză media;
monitorizare și analiză a principalelor evenimente publice naționale și europene;
pregătirea materialelor informative;
asistarea consilierilor eurodeputatului Siegfried Mureșan în sarcinile cotidiene de comunicare.
Beneficii ale stagiarului:
posibilitatea de a lucra într-un mediu instituțional dinamic și profesionist;
posibilitatea de a interacționa cu profesioniști și experți ai instituțiilor europene;
acumularea de experiență în domeniul comunicării politice și al afacerilor europene;
o vizită de lucru la sediul Parlamentului European din Bruxelles sau Strasbourg;
adeverință care atestă efectuarea stagiului de practică.
Candidații trebuie să trimită dosarele de participare la adresa de e-mail:
internship@siegfriedmuresan.eu
Mențiuni:
Stagiul de practică nu este remunerat;
Dosarele incomplete nu vor fi luate în considerare.
Consiliul Europei va trimite două misiuni de evaluare în România și Polonia, unde proiecte de reformă judiciară suscită mari îngrijorări, după cum o fac și în străinătate, a anunțat luni organizația.
Grupul de State Contra Corupției (GRECO), organ al Consiliului Europei, „a decis să întreprindă evaluări de urgență ale noii legislații privitoare la sistemul judiciar în România și în Polonia”, a declarat organizația paneuropeană într-un comunicat. „În cele două cazuri, GRECO va realiza aceste evaluări în ianuarie și/sau februarie 2018”, a precizat Consiliul Europei. Aceste misiuni vor permite realizarea unor „rapoarte de evaluare ad-hoc” ce ar putea fi adoptate în martie 2018.
„Aceste evaluări urgente ad-hoc” se referă la „proiecte de lege privind justiția în România” și la „două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și Consiliului Național al Justiției în Polonia”, a precizat Consiliul Europei.
În premieră, GRECO a activat „articolul 34 din regulamentul său de procedură, care permite lansarea unei proceduri excepționale ad-hoc”. Aceasta poate fi aplicată în „circumstanțe excepționale”, cum ar fi o „reformă instituțională, o inițiativă legislativă sau o modificare de procedură (care) poate duce la o violare gravă a normelor Consiliului Europei”, a subliniat organizația compusă din 47 de state.
Proiecte de lege contestate
În România „Parlamentul a înregistrat trei propuneri legislative privind justiția, spre a fi adoptate printr-o procedură de urgență”, iar ele ar putea „amenința eficacitatea luptei anticorupție și submina independența puterii judecătorești”, a subliniat Consiliul Europei. El este totodată îngrijorat din cauza a două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și Consiliului Național al Justiției [din Polonia – n.trad.].
De când s-a constituit, în octombrie 2015, guvernul conservator al partidului Lege și Justiție (PiS) s-a angajat într-o serie de reforme ale justiției criticate de mediul judiciar polonez și de Comisia Europeană.
În România, mai multe proiecte de lege contestate sunt în prezent dezbătute de parlament. Opoziția cere retragerea mai multor proiecte de lege care vor reduce competențele parchetului anticorupție (DNA) și îi vor interzice să ancheteze magistrați.
Radio Reșița – Mereu la înălțime, cărășeanul Flaviu Cernescu, explorează limitele umane
Publicat de Camelia Teodosiu,
14 decembrie 2017, 12:30 / actualizat: 15 decembrie 2017, 16:11
Flaviu Cernescu este bănățeanul ale cărui aventuri au trecut de granițele României și au ajuns cap de afiș pe primele pagini ale publicațiilor din lume.
Flaviu Cernescu este originar din Bocșa, Caraș-Severin, are 35 de ani și de mic a fost pasionat de ”explorare”; a început cu escaladarea cireșului din curtea casei și a ajuns până la …356 de metri. Un an de metri!
Următoarea sa pasiune a fost bicicleta, dar a mai făcut un pas în explorarea acestui ”domeniu” în jurul vârstei de 20 de ani. Astfel, a reununțat la o roată și la șa începând să se plimbe cu monociclul prin oraș. După o anumită perioadă,cea mai mare cucerire, în acest mod, a fost plimbarea cu monociclul pe marginea barajului Vidraru, la 166 de metri înălțime.
Nu s-a oprit aici: a sărit de pe diferite clădiri, le-a escaladat, apoi s-a lăsat ”cucerit” de disciplina Parkour; a făcut acrobații cu bicicleta, s-a cățărat pe cele mai înalte turnuri, coșuri de fum scoase din uz, a jonglat, le-a traversat, a sfidat limitele.
Despre toate acestea Flaviu spune că: ”toate aceste nebunii sunt nebunii doar pentru anumite categorii de oameni, pentru că dacă mergi mai departe ele devin normalitate”.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre bănăţeanul care a traversat desculț, pe o coardă, distanța de 50 de metri între două turnuri din Reșița, vă invităm să ascultaţi emisiunea România de nota 10 realizată de Cristina Corocan.
România aşteaptă un semnal clar din partea UE, anul viitor, cu privite la intrarea sa în zona Schengen, înainte de a prelua Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, a declarat ministrul pentru afaceri europene, Victor Negrescu, citat de ediţia electronică a publicaţiei EU Observer. „Trebuie doar să se ia decizia”, a spus el, la Bucureşti, în cadrul unei întalniri cu jurnalişti. În opinia lui Negrescu, motivele pentru amânare sunt politice, pentru că România a îndeplinit criteriile tehnice. Potrivit Bruxelles-ului, Bulgaria şi România îndeplinesc deja cerinţele, însă state din UE se opun aderării la Schengen.
În România continuă protestele împotriva controversatelor schimbări din legislaţie, care vor îngreuna condamnarea politicienilor de rang înalt. Peste 10.000 de persoane au ieşit să protesteze în centrul Bucureştiului. Demonstraţii similare au fost şi în oraşele Cluj şi Iaşi.
Drepturile sexuale și reproducătoare ale femeilor sunt „în pericol”, a avertizat Consiliul Europei.
Într-un raport publicat marți, instituția alcătuită din 47 de state europene și însărcinată cu protejarea drepturilor omului a declarat că „în ultimii ani, au apărut în Europa amenințări resurgente la adresa drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.”
Îngrădirea dreptului la avort
Între acestea se numără propuneri de interzicere aproape totală a avortului în Lituania, Slovacia, Spania, Polonia și Rusia. Deși respinse în urma valurilor de indignare publică, acele propuneri oferă „o exemplificare solidă privind amploarea și natura reacției adverse contra progresului drepturilor femeilor și egalității sexelor în unele părți ale Europei”, se afirmă în raport.
În Armenia, Macedonia, Georgia, Rusia și Slovacia au fost introduse noi prevederi legale precum „perioade obligatorii de așteptare” și consiliere tendențioasă, care, conform OMS, nu servesc niciunui scop medical dar subminează în schimb luarea unor decizii de către femei. Letonia, Lituania și România au venit și ele cu propuneri similare.
Și chiar și atunci când avortul e legal, femeile nu sunt întotdeauna în măsură să aibă acces la servicii medicale, din cauză că medicii le refuză din motive de conștiință. În Italia aproximativ 70% din personalul medical refuză să acorde îngrijiri în cazurile de avort, fiind astfel îngrădite drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.
Atacarea apărătorilor drepturilor omului
Raportul evidențiază de asemenea amenințarea existentă la adresa apărătorilor drepturilor omului: „Recenta introducere a reglementărilor restrictive și a politicilor care afectează societatea civilă în general, cum ar fi cele în vigoare acum în Ungaria și Federația Rusă, a avut implicații directe și concrete pentru apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile care lucrează spre beneficiul sănătății și drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.”
Legea Ungariei privind „ONG-urile finanțate din străinătate” le cere tuturor organizațiilor care primesc donații ori burse de la donatori non-ungari să-și declare finanțarea cheltuielilor – într-o încercare de a submina credibilitatea ONG-urilor cu o agendă progresistă.
Reka Safrani de la o organizație ungară de lobby pentru femei a primit burse de la Fundația Societate Deschisă a lui George Soros. Ea spune că de fapt a profitat de pe urma legii, întrucât mulți donatori au trecut la acțiune din solidaritate, însă ea cunoaște multe alte ONG-uri mai mici care lucrează cu femei care au trebuit să treacă de la angajare la voluntariat din cauza tăierilor de fonduri operate de guvern – lucru care inevitabil le afectează pe beneficiarele lor, adică pe femeile care au nevoie de ajutor.
Suferința are o limită. După ce au fost ruinați de mafii, abandonați în deșert, loviți cu bâtele, torturați cu arsuri și vânduți ca sclavi, mulți imigranți subsaharieni au înțeles că visul Europei este, în cel mai bun caz, un coșmar de moarte într-o barcă sub formă de sicriu. Din acest motiv, au început să se înscrie ca voluntari în programul de repatriere al Uniunii Africane care în următoarele șase săptămâni va evacua din Libia 20.000 de imigranți africani. Nigeria a acceptat deja revenirea a 3.000 dintre cetățenii săi și așteaptă alții 3.000. ONU le-a cerut celorlalte țări aceeași colaborare. Visul s-a destrămat.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a primit vineri la micul dejun un comunicat publicat în ziarul „Haaretz” în care 56 de eurodeputați se adresează liderului și îi arată o factură în valoare de 1,2 milioane de euro, cât estimează că au costat infrastructurile europene destinate palestinienilor ce au fost distruse de armata israeliană în teritoriile ocupate.
Este pentru prima oară când mai mulți eurodeputați i se adresează lui Netanyahu prin intermediul unui anunț cu aceste caracteristici. Textul menționează că Israelul „a demolat în mod deliberat” aproximativ 400 de structuri construite de țările europene, inclusiv „locuințe, școli, grădinițe, terenuri de joacă pentru copii, instalații de apă și cisterne, sisteme de furnizare a electricității, refugii pentru animale”.
Daune provocate familiilor
Întâmplător, luni, Netanyahu merge la Bruxelles și se va întâlni cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre. Netanyahu a fost invitat de Lituania, fără înștiințarea responsabilei pentru politică externă a UE, Federica Mogherini, care, la rândul ei, l-a invitat, anul care vine, pe președintele palestinian, Mahmoud Abbas.
„Această factură acoperă doar contribuția UE la structurile umanitare, nu costul său complet. Și nu acoperă nici daunele provocate familiilor palestiniene strămutate, nici daunele aduse speranţelor unui viitor în pace”, mai scriu eurodeputații în anunț.
La Parlamentul European din Bruxelles, a avut loc, săptămâna trecută, lansarea programului PARTNERS, un proiect inițiat de Consorțiul European de Hemofilie (ECH) și susținut de organizațiile de profil ale pacienților și medicilor din Europa, dar și de reprezentanți ai producătorilor de medicamente pentru boli rare. Unul dintre obiectivele principale în acest proiect este ca pacienții suferinzi de hemofilie din țările membre să aibă acces mai bun la ultimele tratamente de pe piață, un acces peste standardul mediu, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei. România este una din țările menționate de această organizație internațională în care tratamentul este sub standardul mediu. Norica Nicolai, gazda acestui eveniment, a declarat:
”M-am bucurat să avem în aceeași sală reprezentanți ai pacienților, ai medicilor, ai mediului politic din UE. De doi ani, de când fac parte din această comunitate atât de activă, am simțit că fiind uniți, acționând împreună, putem schimba lucrurile în bine. Semnalele din țara mea îmi spun că lucrurile se îmbunătățesc și că toată munca dumneavoastră de aici de la Bruxelles, în care sunt onorată să fiu implicată ca promotor în Parlamentul European, dau roade, iar guvernele, casele de sănătate caută să se implice mai mult, să vă sprijine mai mult. Felicit ECH pentru dedicația constantă în folosul bolnavilor de hemofilie și mulțumesc colegilor mei parlamentari care s-au alăturat acestui demers, Nessa Childers, Miroslav Mikolasik, Cristian Bușoi și Wim van de Camp!”, a spus eurodeputata ALDE Norica Nicolai în discursul de deschidere a evenimentului.
Programul PARTNERS lansat la Bruxelles va fi implementat și în România, prin intermediul asociațiilor pacienților cu hemofilie, și presupune o colaborare între ministerul de profil care va achiziționa tratamente de ultimă generație ce garantează o calitate a vieții mai bună a bolnavilor, producătorii de medicamente care se angajează să vândă medicamente mai bune la aceleași prețuri cu cele din generația anterioară și medicii ce tratează pacienții cu aceste boli rare. În România se estimează că există aproximativ 1.800 de persoane suferinde de hemofilie, iar la nivel european, în jur de 38.000.
România de nota 10 se construieşte odată cu noi înşine şi cu tot ce “ţine de noi” prin implicarea şi promovarea valorilor educaţionale, culturale, politico-administrative…elemente care constituie fundamente puternice pentru dezvoltarea democraţiei unui stat de drept.
În scopul creării unei platforme de dialog continuu, Asociația“Ține de Noi”împreună cu Fundația Hanns Seidel – România au propus un proiect prin care își doresc să stabilească posibile formule de cooperare, proiecte comune și legături între membrii societății civile.
Astfel, au fost compilate planurile unui număr important de ONG-uri, relevante la nivel național, iar la cerere documentul poate fi partajat către persoanele interesate, cu condiția să fi oferit informații utile despre propria organizație, în cadrul acestui plan.
De asemenea, Răzvan Orăşanu, Preşedintele Asociației“Ține de Noi” caută parteneriate stabile și relevante cu scopul de a identifica zone comune pentru proiectele de interes ale societăţii civile. Asociația “Ține de Noi” este o organizație nouă care își propune să creeze comunități active în domeniul politicilor publice economice, educaționale și în domeniul energiei și constituirea unui spațiu de dezbatere în societate legat de problemele guvernării României. Obiectivul principal este de a crea în jurul acestei organizații un adevarat laborator de idei orientate spre societate și un nucleu pentru politici publice viitoare.
Pentru cei care nu îl cunosc, şi doresc să afle cine este de fapt Răzvan Orăşanu, Preşedintele Asociaţiei „Ţine de Noi”, adresăm invitaţia de a asculta emisiunea realiztă de Camelia Teodosiu.
Primele norme la nivelul Uniunii Europene (UE) privind utilizarea civilă a dronelor au fost aprobate joi dimineață de negociatorii Parlamentului European (PE) și de Consiliu
Raportorul Marian-Jean Marinescu (PPE, RO) spune despre acordul de astăzi că „este o veste foarte bună pentru pasageri și industria aeronautică. Sunt mulțumit că am reușit să introduc toate propunerile PE în textul final. Le mulțumesc colegilor mei din PE, pentru rezultatul obținut, și în special Karimei Delli, președinta Comisiei pentru Transport.”
Conform acordului obținut în dimineața zilei de joi, proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele fundamentale ale UE privind siguranța, securitatea și protecția datelor cu caracter personal. Comisia Europeană (CE) este însărcinată cu definirea unor cerințe specifice, in funcție de zona de operare și tipul de operație, caracteristicile dronei – masă, viteza și echipamentele din dotare vor determina certificarea aparatului.
Toate dronele care dezvoltă la impact o energie mai mare de 80 Jouli precum și dronele care prezintă risc pentru securitate și viată privată vor fi înregistrate în sisteme naționale armonizate la nivel European.
Regulamentul aprobat actualizează, de asemenea, legislația UE privind siguranța în sectorul aviației. Având în vedere că traficul aerian se va dubla în deceniile următoare, obiectivul este de a crea un sistem mai flexibil, bazat pe risc la nivelul UE și al statelor membre, care să permită identificarea rapidă și eficientă a potențialelor amenințări. Vom menține un nivel ridicat de siguranță fără a afecta competitivitatea Industriei europene. Statele membre și Comisia vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul securității aviației, inclusiv securitatea cibernetică.
Acordul trebuie acum aprobat de Consiliul de Miniștri (guvernele UE) și de Parlamentul European, înainte ca acesta să intre în vigoare. Dronele ar reprezenta aproximativ 10% din piața aviației din UE în următorii 10 ani (adică aproximativ 15 miliarde EUR pe an). Potrivit Comisiei, industria dronelor ar putea crea în UE aproximativ 150 000 de locuri de muncă până în 2050.
Anul trecut 26,4 % din copiii din UE au fost ameninţaţi de sărăcie şi izolare socială – arată datele Eurostat date publicităţii luni cu prilejul Zilei drepturilor copiilor.
Bulgaria, România şi Grecia au cele mai mari procente de copii cu vârste de până la 17 ani în pericol de sărăcie şi excludere socială, conform datelor publicate de Eurostat cu ocazia Zilei Naţionale a Copiilor.
În 2016, în Uniunea Europeană 24,8 milioane de copii sau 26,4% din populaţia cu vârste între 0 şi 17 ani sunt expuşi la riscul sărăciei şi al excluderii sociale. Procentul de copii în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut uşor în UE pe parcursul anilor de la 27,5% în 2010 la 26,4% în 2016.
Cu toate acestea au fost observate tendinţe contrare în statele-membre UE.
În anul 2016, aproape jumătate din copii au fost expuşi riscului de sărăcie şi excludere socială în România (49,2%) şi Bulgaria (45,6%). Au urmat Grecia (37,5%), Ungaria (33,6%), Spania (32,9%), Italia (32,8%) şi Lituania (32,4%).
La polul opus, cele mai scăzute procente se înregistrează în Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%) şi Slovenia (14,9%), Cehia (17,4%) şi Olanda (17,6%).
După cum precizează Eurostat, în cele mai multe state-membre UE, procentul copiilor aflaţi în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut din 2010 până în 2016.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Letonia (de la 42,2% în 2010 la 24,7% în 2016). Scăderi importante s-au mai înregistrat în Polonia (-6,6 unităţi procentuale), Irlanda (-5,3 unităţi procentuale între 2010 şi 2015), Ungaria (-5,1 unităţi procentuale), Bulgaria (-4,2 unităţi) şi Lituania (-3,4 unităţi de bază).
Dimpotrivă, cele mai mari creşteri între statele-membre UE au fost înregistrate în Grecia (de la 28,7% la 37,5% sau cu +8,8 unităţi procentuale) şi Cipru (+7,8 unităţi procentuale), urmate de Suedia (+5,4%) şi Italia (+1,1%).
În această săptămână, la ”România de nota 10” îl cunoaștem pe Paul Cojocaru din Constanța, cel care a inițiat o terapie specială, prin mișcare, pentru recuperarea copiilor cu autism.
Paul Cojocaru este antrenor de arte marțiale (Qwan Ki Do) și a dezvoltat , de-a lungul ultimilor ani, această modalitate de terapie , la orele de sport, învățând odată cu cei mici. Interesant este faptul că metoda sa are rezultate foarte bune în plan psihomotoriu dar ea nu substituie logopedia sau terapia comportamentală care vizeaza alte deprinderi de abilitati practice specifice. Numele său, de ”terapie 3C” vine de la ”conștientizare”, ”coordonare” și ”concentrare”, cele trei coordonate ale metodei sale de recuperare care a trecut de mult granițele României. Foarte mulți specialiști în terapia autismului din străinătate au auzit de metoda lui Paul Cojocaru și l-au invitat să o prezinte la numeroase conferințe în acest domeniu.Recent, Paul Cojocaru s-a întors din Canada, de la Vancouver, acolo unde aparticipă de mai mulți ani la Festivalul Internațional de Autism.
În prezent, Paul Cojocaru lucrează cu copiii cu autism din Constanța dar și din alte orașe din țară și străinătate și este alături de familiile lor. Se bucură de fiecare progres pe care-l fac și speră să formeze cât mai mulți specialiști care să aplice această terapie. Terapia 3C pentru copiii cu autism este o metodă inovativă care pornește de la ideea optimistă că în fiecare copil autist există în stare latentă potențialul unui copil normal. Și această terapie tocmai acest lucru încearcă: să descopere potențialul lor și să îi facă să capete mai multă încredere în ei. Cu alte cuvinte, obiectiul terapiei 3C este acela ca un copil autist să devină cât mai mult independent din punct de vedere psihomotric astfel încât să nu mai fie asistat permanent. Terapia 3C construiește la copilul autist comportamente adaptative bazate pe abilități psihomotrice de bază. Copilul va învăța să meargă corect, să alerge, să manipuleze obiecte, să meargă în echilibru pe o bârnă, să schimbe voluntar direcția mersului. Va conștientiza utilitatea mișcărilor învățate și valoarea lor practică. Va conștientiza contextul în care se află și prezența celor din jur. Va învăța ce înseamnă disciplina, va învăța că anumite comportamente nu sunt permise.
Paul Cojocaru susține în întreaga țară nu doar ore de recuperare pentru copiii cu autism dar și cursuri de specializare pentru toți cei care vor să se inițieze într-o astfel de terapie .
La primul summit UE dedicat problemelor sociale din ultimii 20 de ani, cele 28 de ţări ale UE au aprobat, pe 24 noiembrie, la Goteborg noua cartă a drepturilor sociale.
Documentul, un angajament politic care nu este obligatoriu, îşi propune să fie un răspuns la ”şubrezirea” clasei de mijloc, fenomen cauzat de criza economică dar și de revoluția digitală.
Cu ocazia summit-ului de la Goteborg, Bruxelles-ul a dat Londrei două săptămâni pentru a debloca negocierile privind ieșirea țării din Uniune.
Cele 20 de principii ale documentului sunt grupate în trei categorii: accesul la piața muncii; condiții de muncă echitabile și protecție socială. Unele țări şi-au anunțat deja angajamentul de a elabora un plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor fixate. Fundația Bertelsmann a publicat indicele 2017 privind echitatea socială în Europa. Pe primele locuri se află țările scandinave, în timp ce Italia este pe locul 25, înaintea Bulgariei, României și Greciei și cu mult sub media europeană.
Cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară sunt crearea Fondului Monetar European , finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Primul pilon este crearea Fondului Monetar European care va fi de fapt o transformare a ESM într-un FMI al ţărilor europene. Această schimbare este pregătită, este finalizată din punct de vedere tehnic şi ceea ce se cere este aprobarea acestei „transformări” de către Parlamentele naţionale. Participarea statelor-membre se va face pe baza cotelor şi capitalurilor valabile în prezent, ceea ce înseamnă că Germania va continua să aibă primul cuvânt.
Fondul Monetar European se va împrumuta pentru a împrumuta apoi membrii săi aflaţi în stare de necesitate finaciară şi va reprezenta mecanismul de sprijin de ultimă instanţă al Uniunii. În afara garanţiilor pe care statele-membre le vor oferi Fondului, va fi creată şi o mare „pernă-tamponă” (buffer) ca mecanism de siguranţă pentru crizele viitoare. Trebuie precizat că această idee ca soluţie pentru perioade de crize a fost deja proiectată şi aplicată în Grecia, care creează deja o „pernă-tampon” de 20 de miliarde de euro din tranşele de împrumut şi din excedentul bugetar primar în perspectiva revenirii sale pe pieţele financiare.
Al doilea pilon al proiectului este crearea instituţiei ministrului de finanţe al zone euro – Mr. Euro – care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Prin urmare, va fi persoana-cheie, dat fiind că va concentra în persoana sa nu numai funcţii şi atribuţii, ci şi puteri în exercitarea politicii economice din zona euro.
Toate aceste mari schimbări vor fi discutate pe 14 şi 15 decembrie la summitul UE la care participă toate statele-membre UE, nu numai membrii zonei euro.
Al treilea pilon îl reprezintă finalizarea uniunii bancare, noul element fiind decizia ca până în 2019 să se ajungă la o garantare totală a depozitelor, indiferent de valoare. Astăzi depozitele sunt garantate până la suma de 100.000 de euro per persoană şi per bancă.
Garantarea depozitelor de la primul până la ultimul euro este marea schimbare care, pe de o parte, va readuce încrederea deponenţilor în euro şi în bănci şi, pe de altă parte, va consolida încrederea pieţelor faţă de construcţia bancară europeană.
În paralel cu consolidarea EMU şi a euro la nivel politic, Comisia Europeană acţionează metodic pentru a limita – şi dacă este posibil pentru a „anihila” – consecinţele Brexit atât în economie, care pare a anticipa evenimentele, cât şi la nivelul ideii de Europa.
Din acest motiv s-a decis o accelerare a extinderii. În 2019 se aşteaptă să adere la euro ţările care îndeplinesc criteriile de la Maastricht, prima fiind Croaţia.
Proiectul prevede ca la data de 29 marite 2019, data Brexitului, la reuniunea la vârf care se va desfăşura la Sibiu, România, un oraş din Transilvania, să fie anunţaţi paşii următori pentru integrarea în Uniunea Europeană a Serbiei şi Muntegrului.
În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, primul obiectiv este ca acestea să adere la Spaţiul Schengen astfel încât să existe o zonă unitară de la Marea Neagră la Marea Egee, ceea ce va ajuta şi la dezvoltarea Greciei. În paralel, se desfăşoară programe de asistenţă economică şi tehnică pentru ca şi aceste economii să adere la euro.
Scopul planului este clar: în momentul în care britanicii pleacă, Europa se va mări.
Comisia Europeană pune în aplicare noua arhitectură a Uniunii Economice şi Monetare (EMU), principiile şi structurile care vor proteja economia europeană şi euro de viitoare crize. Este vorba de schimbări mari dictate de incapacitatea înfruntării imediate a crizei care a început de la bănci şi apoi s-a transformat într-o criză a datoriei, dar şi de nevoia amortizării şocurilor provocate de cutremurul produs de Brexit.
În privinţa EMU şi a ceea ce puterea de la Bruxelles numeşte „noul euro”, ideile sunt pe masa de discuţii, agenda este stabilită, propunerile urmând a fi prezentate la începutul lunii decembrie şi finalizate la data de 29 martie 2019, ziua Brexitului. Astfel, problema datoriei greceşti trece în plan secund, deoarece rezolvarea ei se înscrie într-un plan mai general al Bruxelles-ului şi al centrelor europene de putere.
Potrivit unor surse europene de la nivel înalt, cei trei piloni ai planului Juncker sunt crearea Fondului Monetar European (care duce de facto la scoaterea FMI din spaţiul european), finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Filosofia lui Juncker este ca până la alegerile europarlamentare din 2019 să se deschidă o „fereastră de oportunitate” pentru Europa, dat fiind că pentru prima dată cele 28 de ţări ale Uniunii se află pe o traiectorie de dezvoltare, iar şomajul scade.
Prin urmare, pentru Comisia Europeană şi pentru preşedintele Juncker, prioritatea absolută este „să construim acoperişul casei acum când nu plouă” şi să clădim „noua EMU, noul euro”.
Cu prilejul Săptămânii Diplomaţiei Europene 2017: focus clima, Ambasadele Franţei, Spaniei, Suediei şi Germaniei organizează, alături de Institutul Cultural Român şi de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, o serie de proiecţii de film.
Marţi, 28.11., la ora 20:00, evenimentul dedicat schimbărilor climatice va fi inaugurat la Institutul francez cu filmul The Age of Consequences (Jared P. Scott, 2017), în prezenţa ministrului român al mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, precum şi a ambasadoarei Franţei, doamna Michèle Ramis şi a ambasadorului Germaniei, domnul Cord Meier-Klodt.
Scopul comun al Săptămânii Diplomaţiei Europene cu focus pe schimbările climatice este să scoată în evidenţă semnificaţia acestora, precum şi gravele consecinţe ale schimbărilor climatice şi să impulsioneze dezbaterile pe acest subiect în societatea românească. În lupta comună împotriva schimbărilor climatice, Europa doreşte să fie un model la nivel global şi să prezinte modalităţi de contracarare a schimbărilor climatice. În negocierile internaţionale privind schimbările climatice, Europa se implică pentru acest deziderat. Filmele prezentate vor exemplifica posibile domenii de acţiune.
Este ultima zi a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus – Carte de Învăţătură, eveniment ajuns la ediţia cu numărul 24, iniţiat şi organizat anual de Radio România.
Peste o sută de lansări de volume sunt programate şi astăzi, când vor fi decernate şi trofeele ediţiei. Ieri, mai mult de 40.000 de vizitatori au fost la târg; ei au asistat la zeci de evenimente, sesiuni de autografe, dezbateri şi, bineînţeles, lansări de carte.
Aproximativ 300 de expozanţi, peste 800 de evenimente editoriale şi profesionale, personalităţi ale peisajului cultural naţional, numeroase ateliere de creaţie şi evenimente dedicate celor mai tineri vizitatori constituie reperele majore ale celei de a 24-a ediţii a manifestării.
Începând cu ora 15.00, RADIO ROMÂNIA vă invită la DECERNAREA PREMIILOR CELEI DE A XXIV-A EDIȚII A TÂRGULUI INTERNAȚIONAL GAUDEAMUS – CARTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ. Evenimentul se va transmite în direct pe postul RRA şi pe site-ul http://www.gaudeamus.ro, inclusiv pagina de facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/radioromania.gaudeamus/
Nu rataţi principalele evenimente care se vor desfăşura şi azi la Standul Radio România:
12.00 – 13.00 BUCUREȘTI FM
Premierea participanților la concursul „Nouă scriitori din noua generație”
12.00 RADIO ROMÂNIA CULTURAL
Emisiunea „Revista literară radio”
11.00 – 13.00 RADIO ROMÂNIA CULTURAL
„Comics Didactic – benzi desenate pentru elevi”
Atelier susținut de autorul de benzi desenate Mihai Ionuț Grăjdeanu
Vă reamintim că, în toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. Deopotrivă târg de carte de carte şi cafenea literară, GAUDEAMUS propune de fiecare dată un maraton în care se înscriu sute de evenimente culturale, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă.
Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură este de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă cât şi pentru publicul larg. Cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, din România, are un loc bine definit în calendarul cultural şi în conştiinţa publicului, dovadă stând cei peste 100.000 de vizitatori care îi trec pragul în fiecare an.
Editurile invită la lectură şi îndeamnă vizitatorii să răsfoiască ultimele cărţi apărute, unele dintre ele aflate în topul celor mai bune vânzări la nivel internaţional, altele clasice care cuceresc, generaţie după generaţie, milioane de cititori. Cărţi de poveşti, jocuri şi activităţi pentru copii, thrillere, fantasy, romance, cărţi de specialitate pentru adulţi, toate îşi aşteaptă cititorii, toate aşteaptă să ajungă în casa potrivită.
Proiectele speciale marca GAUDEAMUS RADIO ROMÂNIA pe care le propune ediţia cu numărul 24 a Târgului de carte Gaudeamus sunt:
Invitaţi de nota 10: Olimpicii României – un proiect care îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, să atragă atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La Gaudeamus 2017, 5 elevi din Bucureşti, medaliaţi cu aur la concursuri internaţionale la diverse discipline, vor fi premiaţi în cadrul unei festivităţi care va avea loc sâmbătă,25 noiembrie, ora 16:00, la standul Dacia. Premiile vor fi oferite de Asociaţia Lions Club Millennium, Dacia şi de producătorul de instrumente de scris Schneider.
Concursul Naţional de Lectură Mircea Nedelciu – Iniţiat de Radio România, sub numele scriitorului care a fost unul dintre fondatorii Târgului Gaudeamus, concursul se află la a 15-a ediţie şi urmăreşte să retrezească interesul pentru lectură al elevilor de liceu. Finala naţională 2017 va avea loc în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus sâmbătă, 25 noiembrie, începând cu ora 14:00, la Bursa de Contacte (nivel 3.20). Participanţii sunt câştigătorii etapelor zonale organizate de-a lungul anului în întreaga ţară de studiourile regionale Radio România.
Cărţile se întorc acasă – campanie de donaţie de carte derulată pe parcursul Târgurilor Gaudeamus, în beneficiul bibliotecilor publice din România. De la lansarea acestui proiect în 2010, peste 151.000 de volume au ajuns, prin generozitatea expozanţilor şi a vizitatorilor Gaudeamus, în peste 350 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România. Campania va continua şi pe parcursul Târgului Internaţional Gaudeamus Carte de Învăţătură; donaţiile de carte se primesc în intervalul 22 – 25 noiembrie la Romexpo, zilnic între orele 10:00 şi 20:00.
În această perioadă, toate posturile Radio România sunt pe frecvenţa Gaudeamus:
Sâmbătă, 25 noiembrie, de la 12:00 Andreia Bârsan face spectacol cu invitați la Standul Radio România și tot acolo de la 13:00 Laufer Bari mixează și dă cadouri boxe wireless. Recunoști melodiile și pleci cu boxa!
Și dacă vrei să câștigi un sac cu cărți, trebuie să participi pe pagina de Facebook BucurestiFMla concursul ,,Nouă scriitori din noua generație”. Vezi prezentarea cărților din campanie pe pagina de FB București FM, răspunde la întrebare printr-un comentariu la postările de concurs și ești înscris automat la marea tragere la sorți.
Cei 9 câștigători vor fi stabiliți sâmbătă, 25 noiembrie, în cadrul emisiunii Spectacol@bucuresti.ro, iar premiile sunt acordate duminică, 26 noiembrie, de la ora 12:00, la Standul Radio România.
Sâmbătă, 25 noiembrie, ora 11:30, la Ceainăria Bernschutz din cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, Radio România Cultural, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Clubul UNESCO-Adolescenţii, cu sprijinul Liceului Pedagogic Anastasia Popescu din Bucureşti, organizează recitalul public Supradoza de dragoste. Cele mai frumoase poezii de dragoste ale adolescenţilor. Moderator: Dan Mircea Cipariu.
Vor recita câţiva dintre premianţii Concursului naţional Cele mai frumoase poezii de dragoste ale adolescenţilor, din juriul căruia a făcut parte şi poetul Florin Iaru, cel care spune: „Selecţia dă seamă despre felul în care gândesc şi scriu adolescenţii, iar partea cea mai interesantă din toate textele trimise şi selectate, e chiar viaţa lor. Am reacţionat şi la inovaţii şi la sinceritate. Am văzut, i-am văzut, dincolo de cuvinte. Dar ce-i important, e ce spun aceşti adolescenţi, e pariul lor cu literatura”.
Invitaţi speciali: actorii Ioana Crăciunescu şi George Mihăiţă. Parteneri: Editura Litera şi Apidava.
Din studioul special amenajat se vor transmite în direct emisiunile: Vorba de cultură, Ştiinţa în cuvinte potrivite, iClasă, Timpul prezent , Arte frumoase, Revista literară radio.
Principalele evenimente care se vor desfăşura azi la Standul Radio România sunt:
11.00 – 12.00 RADIO ROMÂNIA MUZICAL
Expoziție de desene premiate la concursul național pentru elevi „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, organizat de Radio România Muzical iunie 2016 și 2017
12.00 – 13.00 EDITURA CASA RADIO
Lansare: Colecţia de audiobook „Biblioteca Radio“: N. Steinhardt, Jurnal de autor. Tablete radiofonice 1978-1984
Invitaţi: Ion Bogdan Lefter, Monica Pillat, Victoria Dimitriu, Anca Mateescu
13.00 – 14.00 BUCUREȘTI FM
Concurs organizat cu vizitatorii Târgului: Recunoști melodiile și primești boxe wireless
14.00 – 15.00 EDITURA CASA RADIO
Lansare: Colecţia de audiobook „Biblioteca de poezie românească“: Nina Cassian, Dans. Poeme rostite la Radio 1959-2003
Invitaţi: Marius Chivu, Bogdan Ghiu, Dragoş Cojocaru, Tudor Jebeleanu
16.00 – 17.00 AGENȚIA DE PRESĂ RADOR ȘI EDITURA CURTEA VECHE
Lansare carte: „Cum am devenit român”, autor Székely Ervin
Prezintă: Carmen Ionescu, manager RADOR
Invitați: Doina Jela, redactor Editura Curtea Veche și Klein Iosif Medeșan, traducătorul cărții
17.00 – 18.00 RADIO ROMÂNIA CULTURAL
Prezentare și live drawing „Comics Didactic – benzi desenate pentru elevi, vol. I I. L. Caragiale – O scrisoare perdută, Bubico. Gr. Alexandrescu – Câinele și cățelul”. Benzi desenate de Mihai I. Grăjdeanu
Mădălina Gheorghe – Stări în dragoste – versuri, Emoții în dragoste – versuri, Liza și străinul din noapte – roman; Lili Lazăr – Îngeri și oameni; Mirela Stancu – Contopire
Vineri, 24 noiembrie, a treia zi a Târgului Gaudeamus atrage din ce în ce mai mulţi vizitatori. Elevi, studenţi, părinţi cu copii, pensionari…, public de toate vârstele vin cu “lecţiile făcute” pentru că de la an la an au căpătat experienţa acestui moment special – Gaudeamus. Ştiu unde să se informeze, ce cărţi vor să cumpere, când se lansează titlurile preferate, unde pot bea un ceai “special” sau o “cafea excepţională” răsfoind volumul preferat.
Mass media oferă informaţii pe toate canalele, dar nimeni nu se simte mai în vervă şi mai “acasă” ca jurnaliştii Radio România. Creativitatea şi implicarea sunt la cote maxime, de aceea spicuim câteva tentaţii culturale cu accent, bineînţeles, pe producţia proprie.
Provocarea BeFM continuă şi astăzi, în aceeaşi notă amuzantă ,,Noi îți dăm câte poți duce! Ai multe cărți pe cap, dar te miști cu talent? Le primești pe cele care-ți rămân acolo!”. Între 15.00 – 16.00 și 17.30 – 18.30, BUCUREȘTI FM te aşteaptă la intrarea în pavilion să participi la un concurs inedit conceput pentru toţi vizitatorii Târgului.
Mihaela Ioniță și Răzvan Ursuleanu fac emisiune sub ochii tăi, îi găsești În Comunitate la standul Radio România cu invitați surpriză.
Și tot vineri te așteptăm să-i aplauzi pe cei mai mari sportivi ai României și să primești autografe.
La ora 15:30 la Standul Radio România are loc Lansarea volumului 7 din Povestea Trecătorilor Eu aleg Romania ”100 de povesti de aur ale sportului românesc”– un proiect realizat Radio România Regional și București FM în parteneriat cu Bucureștii Vechi și Noi și Apa Nova.
Invitați – Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Marian Drăgulescu, Ivan Patzaichin.
Tot vineri, 24 noiembrie, de la ora 17:00, hai la Ceainăria Gaudeamus!
Ștefan Caraman, un scriitor citit si recitit de BFM, aduce multe scrisori într-o carte mult așteptată ”Celelalte scrisori pentru Rita” – editura Herg Benet. Se vorbește, se interpretează, se dau autografe!
Din mijlocul vizitatorilor şi de la standurile unde au loc evenimente, jurnaliştii de la Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM şi de la alte posture Radio România, realizează transmisiuni şi emisiuni în direct.
La fel de important este că la STANDUL RADIO ROMÂNIA (nivelul 4.50:251) mai au loc o serie de evenimente şi emisiuni cu public centralizate, ca în fiecare an, în programul Târgului, de echipa Gaudeamus pentru a putea să participi, în direct, la oricare dintre ele, acolo unde te regăseşti ca cititor, iubitor de cultură, de carte, lider de opinie sau, “pur şi simplu” fidel Radio România.
Aşadar, te aşteptăm la STANDUL RADIO ROMÂNIA cu următoarele tentaţii culturale, frumos ambalate radiofonic:
12.00RADIO ROMÂNIA CULTURAL
Emisiunea „Vorba de cultură”
12.00 – 13.00 EDITURA CASA RADIO
Banda desenată, ilustraţia de carte, piesa radiofonică – lecturi pentru copii. 2 noi apariţii de CD box „Noapte bună, copii!”: Poveşti şi povestiri româneşti; Din basmele lumii
Invitaţi: Alexandrina Halic, Alexandru Ciubotariu
13.20 RADIO ROMÂNIA CULTURAL
Emisiunea „Știința în cuvinte potrivite”
13.30 – 14.30 EDITURA CASA RADIO
Lansare: Colecţia de CD „Fonoteca de Aur”, seria „Spectacolul poeziei”: COȘBUCLIVE 1963&1968; G. Topîrceanu, Romanţa gramofonului
Invitaţi: Florin Iaru, Vasile Manta, Iulia Popovici
14.00 – 15.00 BUCUREȘTI FM
Ediție specială a emisiunii „În Comunitate” – Mihaela Ioniță și Răzvan Ursuleanu scot Așii din cărți (Sportivii de aur ai României)
14.30 – 15.00 EDITURA CASA RADIO
Lansare: Colecţia de CD „Lecturi pe întuneric“: Șerban Foarță citește din Caragialeta şi Caragialeta bis
Invitaţi: Simona Popescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Marius Chivu, Emil Buruiană
15.30 – 16.30 BUCUREȘTI FM
Lansarea volumului 7 din Povestea Trecătorilor – Eu aleg România „100 de povești de aur ale sportului românesc” – un proiect realizat de Radio România Regional și București FM, în parteneriat cu Bucureștii Vechi și Noi și Apa Nova
Invitați: Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Marian Drăgulescu, Ivan Patzaichin
16.00 RADIO ROMÂNIA CULTURAL
Emisiunea „iClasa”
16.30 – 17.30 EDITURA CASA RADIO
Lansare: Colecţia de audiobook „Biblioteca de poezie românească“: Ana Blandiana, Este liberă floarea? Poeme rostite la Radio 1965-2017
Invitaţi: Ana Blandiana, Mircea Martin, Radu Vancu, Emil Buruiană, Dan Verona
18.30 RADIO ROMÂNIA CULTURAL
Emisiunea „Timpul prezent”
La Salonul d eCarte pentru Copii “Ion Creangă”, între 11.00 – 13.00 RADIO ROMÂNIA CULTURAL vă propune „Comics Didactic – benzi desenate pentru elevi” – un atelier susținut de autorul de benzi desenate Mihai Ionuț Grăjdeanu. Şi tot RADIO ROMÂNIA CULTURAL împreună cu EDITURA TREI vă invită la dezbaterea: „Școala care învață”, organizată în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale. Evenimentul va aveea loc la Sala Cupola, de la ora 18.00 până la 20.00,
Moderatori: Mirela Nicolae, realizator RRC, Victor Popescu, editura Trei, prof. dr. Lucian Ciolan
Ca o carte de vizită, reamintim că Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, „cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio” de aproape un sfert de veac, are loc în perioada 22 – 26 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo. Evenimentul, ajuns la ediţia cu numărul 24, a fost iniţiat şi este organizat anual de Radio România – singurul post de radio din lume care şi-a asumat acest rol
Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură este de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă cât şi pentru publicul larg. Cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, din România, are un loc bine definit în calendarul cultural şi în conştiinţa publicului, dovadă stând cei peste 100.000 de vizitatori care îi trec pragul în fiecare an.
În toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. Deopotrivă târg de carte de carte şi cafenea literară, GAUDEAMUS propune în acest an un maraton de peste 800 de evenimente culturale, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă.
Palmares Gaudeamus · 1.787.000 de vizitatori · 9.386 de evenimente editoriale şi profesionale · 6.200 de expozanţi – palmaresul pe scurt înregistrat în cei peste 20 de ani în care Târgul Internaţional GAUDEAMUS a fost în topul evenimentelor culturale din ţara noastră.
Parlamentul European, conform Tratatului de la Lisabona, are competențe sporite privind comerțul internațional pe care ar trebui să le folosească într-un mod mai eficient în monitorizarea implementării acordurilor comerciale ale UE, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE), în cadrul conferinței prilejuită de cea de-a 2-a ediție a ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” desfășurată miercuri, 22 noiembrie a.c., la Bruxelles.
”PE are o serie de instrumente pentru monitorizarea implementării acordurilor comerciale, între care și contactul direct cu asociațiile sectoriale și profesionale, cu reprezentanții societății civile, dar și cu companiile europene. Deputații trebuie să țină, individual, dar și prin dialog structurat, legătura cu toate aceste entități, aducând astfel UE mai aproape de cetățenii săi. Noi, ca deputați europeni, trebuie să ne asumăm un rol mai mare în privința transmiterii informațiilor referitoare la comerț și economie și, în același timp, să preluăm reacțiile actorilor implicați, acestea fiind importante în activitatea noastră legislativă”, a afirmat Iuliu Winkler. În opinia deputatului european al UDMR, rolul PE nu se încheie odată cu ratificarea unui acord comercial, ci, din contră, trebuie să continue prin monitorizarea implementării acordurilor internaționale, implicit a deficiențelor acestora, dar și a beneficiilor pe care acestea le aduc în viața oamenilor.
”Politica comercială este un instrument esențial al UE, cel mai important scop al acesteia fiind crearea locurilor de muncă. Din această perspectivă, politica comercială a UE se află în slujba cetățenilor”, a mai spus Winkler în cadrul lucrărilor conferinței. Vicepreședintele INTA a subliniat faptul că practica arată că firmele din UE consideră că normele de aplicare ale acordurilor comerciale sunt mult prea birocratice și complicate. ”De multe ori se întâmplă că firmele europene nu au destule informații cu privire la aceste acorduri comerciale, mai ales pentru antreprenorii mici și mijlocii o problemă majoră este accesul dificil la informații în limba lor maternă”, a adăugat Iuliu Winkler.
Conferința din cadrul ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” a fost structurată în două paneluri de dezbateri, primul fiind dedicat Strategiei Comerciale și de Investiții a UE ”Comerț pentru toți” – ”Trade for all”. Documentul adoptat în anul 2015, pentru o perioadă de 5 ani se află în curs de revizuire la jumătatea perioadei. În cadrul acestui panel, comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmström, a analizat rezultatele strategiei, iar reprezentanții Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), ai Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Forumului Economic Mondial (WEF), experți și profesori în domeniul comerțului internațional au susținut prezentări. Cel de al doilea panel a abordat relația dintre comerț și globalizare.
”Ziua Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day”, inițiată în anul 2016 la propunerea deputatului european Iuliu Winkler, își propune asigurarea unui cadru pentru discuții menite să aducă perspective proaspete, chiar inedite asupra economiei și comerțului global, asupra provocărilor din acest domeniu din partea reprezentanților PE, Comisiei Europene și a celor mai importante organizații internaționale cu preocupări și atribuții în domeniu.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.