Joi, 23 noiembrie 2017, la Târgul de carte Gaudeamus , echipa București FM, a lansat o serie de provocări, în special pentru publicul tânăr.
Liceeni au fost convinși că ,,Proza scurtă merită mai mult”, într-un concurs organizat de București Fm și Editura Eikon, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar București.
Discuțiile despre scrierea creativă s-au desfășurat la Ceainăria Gaudeamus alături de juriul concursului, scriitori, editori și elevi din liceele bucureștene.
Și tot astăzi, joi, BeFM a lansat Concursul ,,Noi îți dăm câte poți duce!” care continuă și vineri.
De la ora 15:00 sau 17:30 la intrarea în cupolă s-ar putea să te trezești cu cărțile pe cap și chiar să le iei acasă!
„Laura scrie. Laura călătorește. Laura are un Tic” – așa începe să se prezinte tânăra scriitoare Laura Baban.
Textele ei, scrise mai intâi pe rețelele de socializare, au fost savurate de cititori, apoi, la îndemnul lor, le-a adunat în pagini de carte și astfel au prins viață cele trei volume: „Domnul Tic și alte iubiri de pe Mușatini”, „Domnul Tic și alte iubiri de prin lume” și „Domnul Tic și o iubire până la soare și înapoi”.
Vă intrebați cine este Domnul Tic? Este simpaticul cățel al autoarei, sursa de inspirație și protagonistul poveștilor sale.
Apariția cărților a fost posibilă, grație prietenilor virtuali, și nu numai, pe care Laura îi numește „Oamenii lui Tic”. Peste 200 de persoane s-au implicat și au susținut financiar realizarea proiectului.
„Esența cărților mele este fericirea. Vorbesc mult despre fericire, despre bunătate, despre frumosul pe care-l întâlnesc…Am scris despre tot ceea ce mi-a fost mai drag.”- mărturisește scriitoarea.
Laura Baban a absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității „Al.I.Cuza” Iași și cursurile masterale în același domeniu. A cochetat cu scrisul încă de pe băncile facultății la revista „Opinia Studențească”. De asemenea, a beneficiat de programele de studiu „Leonardo da Vinci” și „Erasmus” în Spania.
Pasionată de călătorii, Laura, s-a aflat timp de 33 de zile într-o acțiune inedită de promovare a României pe bicicletă, alături de fotograful Andrei Melinte, prietenul ei și de Tic. Au parcurs împreună peste 1000 de kilometri, iar poveștile, oamenii, locurile, intâmplările – toate se vor regăsi în cea de-a patra carte, numită „Trei pe un tandem’.
O altă experienață de neuitat a Laurei Baban, este cea a voluntariatului în Islanda, despre care a povestit în cel de-al doilea volum „Domnul Tic și alte iubiri de prin lume”.
În prezent, Laura trăieste o nouă aventură, și anume, străbate România, dar și alte țări, cu rulota.
În drum spre Chișinău, Republica Moldova, a făcut un popas la Radio Iași, pentru a ne spune impresionanta sa poveste de viață.
Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, „cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio” de aproape un sfert de veac, şi-a deschis azi porţile, pentru cea de-a XXIV-a ediţie.
Prima zi a Târgului Gaudeamus marchează atâtdeschiderea oficială, cât şi o serie de evenimente pe care le puteţi trece în agendă, după ce consultaţi programul centralizat de echipa Gaudeamus.
Aproximativ 300 de expozanţi, peste 800 de evenimente editoriale şi profesionale, personalităţi ale peisajului cultural naţional, numeroase ateliere de creaţie şi evenimente dedicate celor mai tineri vizitatori, constituie reperele majore ale celei de a 24-a ediţii a manifestării.
La festivitatea de deschidere, Preşedintele Director General al SRR, dl. Georgică Severin a subliniat că “este o dovadă că atunci când iubeşti cultura, când iubeşti lectura, când iubeşti cartea şi mai ales nu eşti dispus la compromisuri, acest fenomen poate să continue să existe.”
Preşedinte de onoare al acestei ediţii a Târgului este dramaturgul şi jurnalistul Matei Vişniec, care a declarat: “De fapt, trebuie să vă spun că nu sunt decât un umil servitor al cuvintelor şi al cărţilor pentru că şi ele m-au format. Îmi dau seama acum că de 50 de ani de fapt eu cred în cuvinte, cred în carte, cred în ferestrele, în uşile pe care cărţile ni le deschid. Faptul că Europa se află, astăzi, în inima acestui târg de carte este un lucru fabulos pe care nu mi-l puteam imagina în urmă cu 30 de ani, cu 40 de ani. Ori, iată că există şi utopii care se realizează! Îmi spun că, de fapt, cărţile mi-au deschis toate căile posibile, chiar atunci când frontierele erau închise; prin cărţi am ajuns la inimile altora, la culturile altora, am înţeles ce este Europa, ce este omul, cine suntem noi. Nimic nu mi-a deschis porţi mai largi şi mai generoase decât lecturile din clasicii noştri, din clasicii literaturii universale, din clasicii generaţiei mele şi văd câţiva membri ai generaţiei ’80 aici. Pentru mine scrisul a fost o formă de libertate şi cred, în continuare, că acolo unde există carte şi educaţie, există libertate! Cum am trăit între două ţări, şi între două limbi şi între două sensibilităţi, mai cred că România este extrem de competitivă în primul rând, pe plan cultural. Mă bucur că mă aflu aici…”
Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, structură reprezentativă, aleasă ca invitata de onoare a celei de-a XXIV-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, a lansat invitaţia la dialog despre “cum să citim sănătos, cum să ne hrănim sănătos, cum să ne bucurăm de viaţă şi mai ales cum să ne bucurăm de present, pentru că pe de-o parte avem o expoziţie despre cei 60 de ani de la semnarea tratatelor constitutive, Tratatul de la Roma al UE, pe de altă parte vom vorbi despre viitorul UE pentru că suntem în plină dezbatere privind scenariul viitorul UE”.
De asemenea, Liliana Ţuroiu, Preşedinte al Institutului Cultural Român speră “să fie o ediţie cu multe dezbateri, cu multe lansări interesante, cu aceeaşi atmosferă relaxată, destinsă şi distinsă”.
Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, iniţiat şi este organizat anual de Radio România, este de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă cât şi pentru publicul larg. Cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, din România, are un loc bine definit în calendarul cultural şi în conştiinţa publicului, dovadă stând cei peste 100.000 de vizitatori care îi trec pragul în fiecare an.
În toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. Deopotrivă târg de carte de carte şi cafenea literară, GAUDEAMUS propune în acest an un maraton de peste 800 de evenimente culturale, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă.
Începând de azi, până pe 26 noiembrie, în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo vă puteţi permite cele mai creative şi relaxante abordări culturale.
Deputații au votat miercuri reguli UE mai puternice pentru a combate importurile subvenționate și la preț de dumping provenite din ţări terţe.
Pentru prima dată în lume, regulile comerciale ale UE vor cere partenerilor comerciali din afara Uniunii să respecte standardele internaționale sociale și de mediu pentru a preveni dumpingul. Obiectivul este de a întări protecția locurilor de muncă și companiilor UE în fața unor importuri ieftine incorecte din state terțe care interferează puternic în economie.
Ce e nou
• impactul dumpingului social și de mediu va fi luat în considerare în deciziile privind măsurile de anti-dumping
• Comisia va monitoriza circumstanțele din țările exportatoare. Companiile UE pot să se bazeze pe aceste rapoarte atunci când depun plângeri
• nu vor fi obligații suplimentare de motivare pentru companiile UE în cazurile de antidumping față de procedura actuală
• IMM-urile vor fi ajutate să respecte procedurile
• toate părțile implicate, mai ales sindicatele, pot contribui la deciziile privind măsurile de aparare comercială
Parlamentul a aprobat astăzi un acord informal privind noile reguli, încheiat cu Consiliul la 3 octombrie. Acordul a fost aprobat cu 554 de voturi la 48 și 80 de abțineri.
Președintele Comisiei pentru comerț internațional, Bernd Lange (S&D, DE) a declarat: „Sunt mândru de rezultatul obținut. Am întărit apărarea noastră comercială și ne-am asigurat că pentru prima dată în lume legislația privind apărarea comercială are în vedere respectarea standardelor de muncă și de mediu. Le-am dat industriilor noastre un sistem valabil pentru viitor pentru a se proteja față de practicile incorecte.”
Raportorul Parlamentului Salvatore Cicu (EPP, IT) a arat: “Astăzi nu discutăm doar despre situația Chinei dacă este sau nu o economie de piață, ci dacă sistemul nostru european poate și trebuie să creeze reguli egale pentru toți și dacă aceste reguli pot oferi aceleași șanse tuturor. Răspunsul este da, pentru că avem nevoie de competiție egală și corectă.”
Ce urmează
Noile reguli vor intra în vigoare după aprobarea formală în Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial.
Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, „cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio” de aproape un sfert de veac, are loc în perioada 22 – 26 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo. Evenimentul, ajuns la ediţia cu numărul 24, a fost iniţiat şi este organizat anual de Radio România.
În cadrul Conferinţei de lansare a evenimentului, Atila Vizauer, Directorul Centrului Cultural Media Radio România, a precizat că „la 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, invitat de onoare al Târgului Internaţional Gaudeamus este Uniunea Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, iar Preşedinte de onoare al actualei ediţii este scriitorul şi jurnalistul Matei Vişniec”.
„Suntem extrem de onoraţi să fim invitatul de onoare al Târgului Internaţional Gaudeamus. Ne-am dorit să intrăm în parteneriat cu acest târg, aşa după cum ne dorim să fim parteneri ai mass-media în general. La târg vom încerca să prezentăm vizitatorilor rolul cărţii în viaţa fiecăruia dintre noi, iar standul nostru, la care vă aşteptăm, poartă numele Acasă în Europa”, a spus Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România, a declarat: „Vedem prezenţa Comisiei Europene la Gaudeamus ca o încununare a celor 10 ani scurşi de la aderarea României la Uniunea Europeană. Târgul organizat de Radio România a devenit o manifestare de o asemenea amploare încât, sunt sigur, nici iniţiatorii săi nu şi-au imaginat-o în urmă cu 24 de ani. 24 de ediţii înseamnă o experienţă bogată. Toate editurile semnificative din România sunt prezente la această ediţie şi ţin să le mulţumesc tuturor participanţilor. Mulţumesc de asemenea şi echipei de la Radio România, care a lucrat formidabil”.
Târgul Internaţional Gaudeamus este principala componentă a Programului Lectura, proiect de anvergură naţională al Radio România, având ca principal obiectiv susţinerea culturii româneşti. Palmaresul celor peste două decenii de când Gaudeamus este un reper neegalat în industria evenimentelor dedicate cărţii numără 102 târguri organizate în întreaga ţară, peste 2,8 milioane de vizitatori şi 12.500 de manifestări organizate în acest cadru, ceea ce aduce Radio România în postura de lider naţional şi în acest domeniu.
La standul invitatului de onoare, Acasă, în Europa, vizitatorii târgul vor putea să participe zilnic la numeroase evenimente interactive – dezbateri, întâlniri cu scriitori români premiaţi în Europa, ateliere, adresate atât adulţilor, cât şi celor mai tineri cititori.
Gaudeamus 2017 ne propune:
circa 300 de expozanţi, un nucleu puternic şi bine definit de edituri româneşti cu tradiţie, instituţii de învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile cultură şi educaţie, prezente an de an la Gaudeamus, cărora li se adaugă numeroşi participanţi în premieră;
peste 800 de evenimente editoriale şi profesionale, care se vor desfăşura la standurile expozanţilor, al invitatului de onoare, ale partenerilor şi în spaţiile special amenajate în incintă (Sălile Cupola şi Mircea Sântimbreanu, Bursa de Contacte, Ceainăria Bernschutz&Co – Gaudeamus şi Salonul de Carte pentru Copii Ion Creangă).
ziarul târgului va fi realizat pentru al patrulea an consecutiv de o echipă redacţională de la publicaţia Caţavencii.
Programul de vizitare a târgului este zilnic între orele 10:00 şi 20:00.
Accesul publicului la Târg se va face pe baza biletelor (în valoare de 5 lei) şi a abonamentelor de intrare pentru toată perioada (în valoare de 10 lei), care constituie totodată şi suportul pentru Tombola Gaudeamus. Dar, numeroase categorii de public vor beneficia de acces gratuit în incintă: preşcolarii, elevii, studenţii, cadrele didactice, alţi profesionişti din domeniile editorial-educaţional, jurnaliştii, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, dar şi grupurile organizate.
Tombola Gaudeamus, derulată pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare, va avea şi în acest an premii extrem de atractive:
10 eBook reader, oferite de BRD Groupe Société Générale;
9 vouchere în valoare de 300 de lei, oferite de Optiplaza;
pachete de accesorii pentru echipamente multimedia, oferite de InfoTouch Systems;
3 vouchere foto-carte CEWE, în valoare de câte 139 lei.
Premiile Târgului Internaţional Gaudeamus 2017 vor fi decernate duminică, 26 noiembrie, ora 15:00:
– Trofeele Gaudeamus (pentru trei dintre expozanţi) şi Cea mai râvnită carte a târgului, premii acordate pe baza votului publicului.
– Trofeul Presei Mircea Sântimbreanu, pe secţiunile publicaţii, radio, TV, online şi agenţii de presă – decernat jurnaliştilor acreditaţi care vor reflecta derularea târgului.
– Premiul de excelenţă, acordat de Radio România uneia din editurile prezente la târg şi destinat finanţării totale sau parţiale a unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale.
– Premiile pentru traducere Antoaneta Ralian, acordate pentru doi traducători, în şi din limba română.
– Premiul Educaţia, acordat uneia dintre instituţiile de învăţământ prezente la târg.
– Premiul Miss Lectura, acordat de organizatori celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.
Parlamentul este pregătit să înceapă negocierile cu guvernele UE privind revizuirea sistemului Dublin
• Țara de acces nu mai este automat responsabilă de procesarea cererilor de azil
• Toate statele UE trebuie să accepte să își asume o parte din responsabilitate pentru a primi azilanți
• Cei care refuză pot pierde fonduri UE
Parlamentul European este pregătit să înceapă negocierile privind revizuirea sistemului Dublin pentru a realiza o repartizare corectă a azilanților în statele membre.
O majoritate vastă a deputaților a aprobat mandatul Comisiei pentru libertăți civile prin votul de joi (390 de voturi la 175 cu 44 de abțineri). Parlamentul poate acum începe negocierile cu Consiliul de îndată ce statele membre își vor fi agreat poziția de negociere.
Modificările propuse la regulamentul Dublin au ca scop remedierea slăbiciunilor sistemului actual și asigurarea faptului că statele membre vor accepta partea lor de responsabilitate în primirea azilanților în UE.
Conform acestei reforme, statul în care ajunge pentru prima dată azilantul nu va fi automat responsabil de procesarea cererii sale, ci azilanții vor fi distribuiți între toate statele UE, prin relocare rapidă și automată către alt stat.
Statele membre care nu acceptă să primească o parte din azilanți vor riscă să le fie redus accesul la fondurile UE.
Raportorul PE Cecilia Wikström (ALDE, SE) a declarat: ”Parlamentul este gata de negociere și cer Consiliului să adopte repede o poziție comună pentru a putea începe negocierile interinstituționale și a putea implementa cât mai curând un sistem de azil în UE nou și cu adevărat funcțional.”
Sistemul Dublin este legislația UE care stabilește care stat este responsabil pentru a procesa cererea de protecție internațională. Dreptul de a cere azil este stabilit în Convenția de la Geneva la care toate statele UE au aderat și care a fost încorporată în Tratate.
Decizia Comisiei pentru libertăți civile de a începe negocierile cu Consiliul a fost anunțată la deschiderea sesiunii, luni, în Strasbourg. Întrucât mai mult de 76 de membri au obiectat la această decizie până la termenul de marți la miezul nopții, votul pentru aprobarea ei a fost inclus pe agendă.
A mai rămas doar o zi până la deschiderea unei noi ediții a Târgului Internațional GAUDEAMUS Carte de Invătătură, „cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio” de aproape un sfert de veac.
Ediţia cu numărul 24 a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, care are loc în perioada 22 – 26 noiembrie 2017, în Pavilionul Central Romexpo, este cel mai important eveniment cultural de tip expoziţional din România
Organizat de Radio România – singurul post de radio din lume care şi-a asumat acest rol – Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură este de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă cât şi pentru publicul larg. Cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, din România, are un loc bine definit în calendarul cultural şi în conştiinţa publicului, dovadă stând cei peste 100.000 de vizitatori care îi trec pragul în fiecare an.
Târgul se desfăşoară anual în Pavilionul Central Romexpo, reunind, într-un spaţiu expoziţional de 14.000 mp, oferta a peste 300 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte, firme multimedia, agenţii literare, organizaţii non-guvernamentale cu profil cultural şi educaţional, asociaţii profesionale, librării, biblioteci etc.
În toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. Deopotrivă târg de carte de carte şi cafenea literară, GAUDEAMUS propune în acest an un maraton de peste 800 de evenimente culturale, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă.
În cadrul acestei oferte bogate de evenimente editoriale şi profesionale se înscrie şi București FM cu o mulțime de surprize: concursuri, lansări de carte și premii pe măsură.
Începând de joi, ia-te după noi!, este sloganul București FM, în cadrul Târgului Gaudeamus
Joi, pe 23 noiembrie 2017, îi provocăm pe liceeni cu un concurs literar și încercăm să-i convingem că ,,Proza scurtă merită mai mult”, un concurs organizat de București Fm și Editura Eikon, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar București.
Te așteptăm la o discuție despre scrierea creativă, alături de juriul concursului, scriitori, editori și elevi din liceele bucureștene joi, la ora 12.00 la Ceainăria Gaudeamus.
Și tot joi “BeFM îți dă câte poți duce!”
De la ora 14:00, la intrarea în cupolă, dacă ai noroc, poți fi ales de echipa noastră să participi la concursul cu același nume.
Ce ai de făcut? O scurtă plimbare cu cât mai multe cărți pe cap – cu câte reușești să rămâi, cu atâtea pleci acasă!
Concursul ,,Noi îți dăm câte poți duce!” continuă și vineri. Dacă ești la 15:00 sau 17:30 la intrarea în cupolă s-ar putea să te trezești cu cărțile pe cap și chiar să le iei acasă!
Vineri, pe 24 noiembrie, Mihaela Ioniță și Răzvan Ursuleanu fac emisiune sub ochii tăi, îi găsești În Comunitate la standul Radio România cu invitați surpriză.
Și tot vineri te așteptăm să-i aplauzi pe cei mai mari sportivi ai României și să primești autografe.
La ora 15:30 la Standul Radio România are loc Lansarea volumului 7 din Povestea Trecătorilor Eu aleg Romania ”100 de povesti de aur ale sportului românesc”– un proiect realizat Radio România Regional și București FM în parteneriat cu Bucureștii Vechi și Noi și Apa Nova.
Invitați – Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Marian Drăgulescu, Ivan Patzaichin.
Tot vineri, 24 noiembrie, de la ora 17:00, hai la Ceainăria Gaudeamus!
Ștefan Caraman, un scriitor citit si recitit de BFM, aduce multe scrisori într-o carte mult așteptată ”Celelalte scrisori pentru Rita” – editura Herg Benet. Se vorbește, se interpretează, se dau autografe!
Sâmbătă, 25 noiembrie, de la 12:00 Andreia Bârsan face spectacol cu invitați la Standul Radio România și tot acolo de la 13:00 Laufer Bari mixează și dă cadouri boxe wireless. Recunoști melodiile și pleci cu boxa!
Și dacă vrei să câștigi un sac cu cărți, trebuie să participi pe pagina de Facebook BucurestiFMla concursul ,,Nouă scriitori din noua generație”. Vezi prezentarea cărților din campanie pe pagina de FB București FM, răspunde la întrebare printr-un comentariu la postările de concurs și ești înscris automat la marea tragere la sorți.
Cei nouă câștigători vor fi stabiliți sâmbătă, 25 noiembrie, în cadrul emisiunii Spectacol@bucuresti.ro, iar premiile sunt acordate duminică, 26 noiembrie, de la ora 12:00, la Standul Radio România.
Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:
• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.
Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.
Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează în luna noiembrie Zilele Filmului LUX 2017 în trei dintre cele mai importante centre urbane şi culturale din România, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Tîrgu Mureş. Manifestarea, ajunsă la cea de a şasea ediţie în România, prilejuieşte proiecţia filmelor finaliste în cursa pentru Premiul LUX al Parlamentului European, ediţia 2017, dezbateri cu spectatori, realizatori de producţie cinematografică, regizori, scenarişti, critici de film şi jurnalişti specializaţi.
Publicul va putea viziona şi o expoziţie de fotografii despre comunitatea sami – un popor indigen care trăieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Finlandei, fotografii puse la dispoziţie de Ambasada Suediei.
La Bucureşti Zilele filmului LUX 2017 se desfăşoară la Cinema Elvira Popescu, în zilele de 19, 20 şi 21 noiembrie, iar expoziţia este găzduită de Spaţiul Public European, Str. Vasile Lascăr nr. 31, în perioada 20-30 noiembrie a.c.
Programul proiecţiilor la Bucureşti:
Duminică, 19 noiembrie
16:30 Deschidere oficiala Zilele Filmului Lux- Bucureşti şi proiecţie „120 BPM ” regia Robin Campillo, producţie Franţa (143 min.)
Marţi, 21 noiembrie
19:30 Proiecţie „Sameblod” , regia Amanda Kernell , producţie Suedia-Norvegia-Danemarca (110 min.)
21:20 Dezbatere “Premiul Lux al Parlamentului European: Emigrare in oglinda. Minoritar vs. majoritar”. Invitaţi: Jurnalista Nana Håkansson (Suedia) şi Ambasadoarea LUX 2017, Claudia Sîrbulescu (România). Moderator: Irina Margareta Nistor
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, cu o rezervare prealabilă pe: https://eventbook.ro/program/zilele-filmului-lux
Filmele sunt subtitrate în limba română.
Cele trei filme finaliste din 2017:
„120 de bătăi pe minut“, de Robin Campillo (Franţa)
Acest film descrie solidaritatea, simţul umorului şi determinarea unui grup de activişti care luptă împotriva SIDA, la începutul anilor 1990 la Paris.
„Sámi Blood”, de Amanda Kernell (Suedia / Danemarca /Norvegia)
O fată Sami, un popor indigen care trăieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Finlandei, şi-a părăsit comunitatea pentru a-şi realiza visele. Curând, ea se confruntă cu rasismul.
„Western”, de Valeska Grisebach (Germania/Bulgaria/Austria)
Folosind caracteristicile unui occidental, filmul urmăreşte un grup de muncitori germani trimişi pe un şantier de construcţii din Bulgaria.
Iniţiat în anul 2007 de Parlamentul European, Premiul LUX pentru film european urmăreşte stimularea dezbaterilor pe tema valorilor europene şi a problemelor sociale actuale şi sprijină circulaţia filmelor europene. Premiul LUX contribuie, astfel, la îmbogăţirea patrimoniului cinematografic şi cultural al Europei.
Câştigătorul Premiului LUX, ediţia 2017, este “Sameblod”. Filmul, o coproducție suedezo-norvegiano-daneză, a câştigat cea de-a 11-a ediție a Premiului Lux pentru cinema, a anunțat marți, la Strasbourg ,Preşedintele Antonio Tajani în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European.
Mai multe informaţii se găsesc pe website-ul proiectului: www.luxprize.eu.
Cu ocazia Forumului pentru aer curat, organizat de Comisia Europeană, între 16-17 noiembrie, la Paris, Agenția Europeană de Mediu va lansa un instrument nou, indicele de calitate a aerului. Acesta le va permite cetățenilor să verifice aproape în timp real calitatea aerului din zona în care locuiesc.
„Există prea mulți oameni ce respiră aer care le poate face rău. Acest aspect reprezintă o povară imensă pentru sistemele noastre de sănătate și ne afectează nivelurile de productivitate de la locul de muncă. Am stabilit standarde privind calitatea aerului și trebuie să ne asigurăm că acestea sunt respectate la nivelul întregii UE pentru a îmbunătăți starea de sănătate a cetățenilor. Implementarea integrală a normelor UE privind aerul curat va reduce numărul de decese premature cu aproape 50 % până în 2030”, a declarat Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.
Forumul pentru aer curat pune accentul pe trei subiecte: calitatea aerului în orașe, agricultura și calitatea aerului, oportunitățile de afaceri asociate aerului curat.
Evenimentul va reuni experți în domeniu și factori de decizie, iar dezbaterile vor fi inițiate de peste 30 de vorbitori, printre care: comisarul european Karmenu Vella; comisarul european Pierre Moscovici, responsabil pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă; Anne Hidalgo, primarul Parisului; Nicolas Hulot, ministrul francez al ecologiei; Valérie Pécresse, președintele regiunii Ile-de-France; Shirley Rodrigues, viceprimar Londra; Hans Bruyninckx, director executiv al Agenției Europene de Mediu.
Context
După schimbările climatice, poluarea aerului reprezintă principalul motiv de îngrijorare pentru cetățenii UE în legătură cu mediul înconjurător și totodată este principala cauză a peste 400.000 de decese premature anual. Costurile cu poluarea aerului depășesc 20 de miliarde de euro anual.
În acest context, UE a luat mai multe măsuri dedicate îmbunătățirii aerului, precum: reducerea traficului, sprijinirea dezvoltării de autovehicule nepoluante, ecologizarea mijloacelor de transport în comun, stabilirea de rețele extinse pentru biciclete. De asemenea un impact major îl are programul LIFE, care susține proiectele din domeniul mediului. Politicile UE privind aerul curat au contribuit semnificativ la reducerea nivelului poluanților din aer și la garantarea faptului că aerul pe care îl respirăm nu este nociv. Totuși sunt necesare acțiuni suplimentare, astfel că eforturile vor continua în această direcție cu noi măsuri, precum lansarea indicelui de calitate a aerului.
Între 13 – 17 noiembrie 2017, Craiova a găzduit cea de a 24-a ediție a Festivalului-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc ”Maria Tănase”, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj.
Trei seri extraordinare de spectacole-concurs, cu peste 50 de solişti în recital, o expoziţie de costume populare autentice, o sesiune de comunicări cu participare naţională, lansarea mai multor lucrări recent editate de organizatori şi, în plus, numeroase surprize, precum un nou decor, în care a fost integrat şi afişul primei ediţii, din 1969, ori transmisiunile în direct pe diverse canale media – pe scurt, așa a arătat cea de-a 24-a ediţie a Festivalului-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” de la Craiova.
Cea care a avut ideea creării acestui extraordinar proiect cultural este etnomuzicologul Paula Dogăroiu, renumita șlefuitoare de talente, al cărei nume este legat indestructibil de festivalul de la Craiova. În semn de recunoștință pentru tot ceea ce a făcut, de-a lungul timpului, la ediția de anul acesta, doamna Paula Dogăroiu a fost numită președinte de onoare al juriului Festivalului ”Maria Tănase”.
Valoarea premiilor Festivalului ”Maria Tănase” din acest an s-a ridicat la 7500 de euro, iar trofeele festivalului au fost, şi de această dată, creaţia artistului Mihai Țopescu. Totodata, la Monetăria Statului, au fost realizate plachete cu certificat de autenticitate şi insigne.
Maria Tănase a fost, fără doar şi poate, un simbol al culturii româneşti. A rămas în memoria noastră prin vocea sa excepţională, dar şi prin carisma şi frumuseţea deosebită. A adunat de-a lungul vieţii folclorul autentic pe care a reuşit să îl transmită prin cântecele care au făcut-o celebră. Iar oltenii, care au iubit-o și au considerat-o mereu una de-a lor, i-au închinat un festival…
Publicat de Camelia Teodosiu,
16 noiembrie 2017, 08:05 / actualizat: 20 noiembrie 2017, 12:36
Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:
circulație liberă pe teritoriul UE
a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.
Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.
În momentul în care Grecia intra în furtuna perfectă, rezultat al „negocierii” din 2015 care se bazate pe iluzii de tipul (creditorii instituţionali ai Greciei) „vor da banii pentru că o destramare a zonei euro nu este în interesul lor”, mii de companii mici şi mijlocii, întrevăzând riscurile din evoluţia periculoasă a Greciei, au deschis conturi în Bulgaria şi România, transferând acolo capitaluri pentru a putea asigura funcţionarea companiilor lor.
Mai mult, transferurile de capitaluri în România şi Bulgaria nu au fost realizate către filiale ale băncilor greceşti din aceste ţări, ci către bănci locale şi străine deoarece era larg răspândită teama că un accident în Grecia ar avea consecinţe şi asupra filialelor din străinătate ale băncilor greceşti.
Privind în urmă şi după cum rezultă din studiul realizat de firma de consultanţă Alvarez&Marsal Hellas (A&M) pentru Banca Centrală a Greciei, decizia lor s-a dovedit salvatoare întrucât la sfârşitul lunii iunie 2015 au fost impuse restricţii de capital. Ca să supravieţuiască, multe întreprinderi reuşiseră să deschidă conturi în Bulgaria şi România pentru a putea înfrunta eventuale situaţii care le-ar fi dus la închidere. Restul firmelor însă şi-au văzut planurile investiţionale anulate, iar firmele importatoare au fost obligate să plătească pe loc întreaga sumă pentru mărfuri.
Slăbirea poziţiei Greciei, după opt ani de recesiune fără precedent, în raport cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti s-au redus aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în acelaşi timp în Bulgaria au crescut cu 72,2%, iar în România cu 50,5%. În acelaşi timp, PIB-ul grecesc s-a contractat cu circa 25%, în timp ce al României s-a consolidat cu 19%, iar cel al Bulgariei cu 12,5%. Datoria publică se situează, ca procent din PIB, la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 180%.
În acelaşi timp, investiţiile în Bulgaria s-au situat la 3,6% din PIB (în perioada 2013-2015), în România la 2,1% din PIB, în Cipru la 4,3% din PIB, în timp ce în celelalte două ţări care s-au aflat în trecut în programe de salvare economică, Irlanda şi Portugalia, investiţiile ajung la 48% din PIB, în prima, şi la 3,6% din PIB în cea de-a doua. În Grecia, în aceeaşi perioadă, investiţiile abia dacă ajung la 1% din PIB.
Restricţiile de capital („capital controls”) au avut efect asupra companiilor deoarece acestea au avut probleme în plata furnizorilor, dar şi în privinţa plăţilor primite de la clienţii lor.
După cum rezultă din primul studiu asupra efectului restricţiilor de capital, una din două firme a declarat că s-a lovit de probleme în ceea ce priveşte plăţile la timp din partea clienţilor, problema aceasta fiind mai acută pentru companii de dimensiuni mici, cu 5-9 angajaţi (68%) şi companiile care activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (65%). De asemenea 51% din totalul companiilor au spus că termenele de plată a furnizorilor au fost influenţate negativ din cauza restricţiilor.
Impactul negativ a fost mai puternic la firmele cu un personal între 10 şi 19 angajaţi, deoarece 67% dintre acestea spun că au fost afectate negativ într-o oarecare măsură. 69% dintre firmele care activează în domeniul comerţului au raportat un impact negativ asupra condiţiilor de plată a furnizorilor. Restricţiile au avut impact şi asupra funcţionării companiilor. 53% din totalul companiilor au raportat impact negativ asupra cererii de produse şi de servicii din cauza restricţiilor. Finalizarea comenzilor a fost al doilea sector ca frecvenţă a răspunsurilor în care firmele s-au confruntat cu probleme din cauza restricţiilor de capital (conform cu 47% din totalul firmelor). În acelaşi timp, planurile investiţionale ale marilor companii au fost afectate destul de mult de restricţiile de capital, dar în mare parte a reînceput punerea lor în aplicare. Planurile de investiţii ale companiilor mici, după câte se pare, au fost afectate mai puternic, în principal din cauza incertitudinii existente.
“Sameblod”, o coproducție suedezo-norvegiano-daneză a câştigat cea de-a 11-a ediție a Premiului Lux pentru cinema, a anunțat marți, la Strasbourg, Preşedintele Antonio Tajani.
Preşedintele Tajani i-a felicitat pe cei trei finalişti, inclusiv echipa filmului câştigător, şi a declarat: „Premiul Lux este avangarda promovării filmului MADE IN EUROPE, a industriilor noastre creative şi a diversităţii culturale şi lingvistice europene.
Ce-a de-„a şaptea artă” s-a născut aici, în Europa. Filmul promovează cultura, valorile şi dialogul. Premiul din acest an creează premizele unui unei noi ediţii de succes în 2018, anul patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural nu înseamnă numai literatură şi artă. Înseamnă şi poveştile pe care le spunem şi filmele pe care le vedem. Este materialul din care sunt construite vieţile noastre.”
Sámi Blood, regizat de suedeza Amanda Kernell, prezintă povestea unei tinere din etnia sami, care îşi abandonează comunitatea, pentru că îşi doreşte un alt fel de viaţă, dar, pentru a-şi realiza visul, trebuie să înfrunte atitudinile rasiste din societate.
Agenda Parlamentului European, 13 – 19 noiembrie 2017
Publicat de Camelia Teodosiu,
14 noiembrie 2017, 00:25 / actualizat: 21 noiembrie 2017, 11:03
Săptămâna aceasta, în perioada 13 – 19 noiembrie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte, pe ordinea de zi, sunt:
Anti-dumping. Parlamentul va vota un acord informal cu statele membre privind noile norme de protejare a industriilor, lucrătorilor și consumatorilor din UE împotriva importurilor care sunt supuse unui dumping sau subvenționări provenind din țări terțe. De asemenea, aceste norme includ dispoziții privind respectarea standardelor internaționale de mediu și de muncă în anchetele antidumping. O conferință de presă este programată după vot. (Dezbatere marți, vot miercuri)
Solicitanții de azil. Parlamentul va fi gata să înceapă negocierile cu guvernele UE cu privire la normele revizuite de la Dublin, deputații europeni se vor pregăti să adopte mandatul de negociere al PE în sesiunea plenară. Normele modificate ar trebui să asigure că solicitanții de azil vor fi repartizați echitabil între toate țările UE, indiferent de țara lor de intrare.
Malta. Statul de drept va fi dezbătut marți, ca urmare a asasinării jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, cunoscută pentru munca ei în domeniul corupției. Deputații europeni vor vota miercuri o rezoluție care să rezume dezbaterea. Marți, va fi organizată o ceremonie în prezența președintelui Tajani și a familiei doamnei Caruana Galizia într-o sală de conferințe de presă, care va purta oficial numele „Daphne Caruana Galizia”.
Paradise Papers. Dezvăluirile mediatice privind fraudele fiscale la scară mare operate prin conturi offshore, care au privat bugetele publice de venituri de miliarde de euro, vor fi dezbătute marți dimineață cu Consiliul și Comisia Europeană.
Polonia. Situația statului de drept și a democrației va fi dezbătută miercuri dimineața și va face obiectul unei rezoluții supuse la vot în aceeași zi.
Cumpărături online mai sigure. Achiziționarea online va fi mai sigură datorită noilor norme care vor permite autorităților naționale identificarea și oprirea rapidă a înșelătoriile online și a fraudelor, cât și intensificarea cooperării transfrontaliere pentru asigurarea unui comerț electronic mai sigur.
Siguranța mașinii. Sistemele de asistență pentru șoferi pentru prevenirea accidentelor, în special în rândul bicicliștilor și pietonilor, ar trebui să devină obligatorii în mașinile noi, spun eurodeputații într-un proiect de rezoluție care va fi votat marți.
Președintele slovac. Andrej Kiska, Președintele Republicii Slovace, se va adresa plenului într-o ședință oficială miercuri. Un punct de presă împreună cu președintele Parlamentului European, Tajani este programat la ora 13:45 (ora României).
Premiul LUX. Președintele Antonio Tajani va anunța câștigătorul Premiului Filmului Lux 2017 marți, la prânz, în prezența celor trei filme-finaliste. După ceremonia de decernare a premiului, laureatul anului 2017 va participa la o conferință de presă la ora 16:00 (ora României).
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu nominalizații Premiului LUX. Miercuri se va întâlni cu președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, înainte ca acesta să se adreseze în plen. Joi, președintele va efectua o vizită oficială în Suedia, unde se va întâlni cu Prințesa Moștenitoare a Suediei, Victoria și cu Urban Ahlin, președintele Parlamentului. Vineri va participa la întâlnirea informală a șefilor de stat și de guvern din Gothenburg și va semna Pilonul European al Drepturilor Sociale (ceremonie urmată de o conferință de presă).
Acordul a fost încheiat joi dimineață, după luni de discuții prelungite între statele UE, Parlamentul European și Comisia Europeană pentru finalizarea reformelor prevăzute pentru Sistemul de Tranzacționare a Emisiilor (ETS) al UE, după 2020.
Sistemul de plafonare și tranzacționare este cel mai important instrument UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru atingerea obiectivelor climatice prin reglementarea emisiilor de aproximativ 12.000 de unități industriale și energetice.
El a suferit însă de o saturație a permiselor, conferind inițiativei de reformă un caracter de urgență politică.
Negocierile se împotmoliseră în privința utilizării unui nou fond pentru tehnologii curate, unii parlamentari și state membre cerând ca uzinelor care emit mai mult de 450 de grame de carbon per kilowatt/oră să le fie interzis să primească fonduri. Acest lucru ar fi însemnat excluderea centralelor electrice pe cărbune.
Blocul de 28 de state încearcă să ajungă la o înțelegere săptămâna aceasta, în privința climei, pentru a demonstra, în cursul discuțiilor ONU de luna acesta, că e capabil să conducă. SE are în vedere găsirea unor modalități de implementare a acordului de la Paris din 2015 pentru limitarea celor mai grave efecte ale încălzirii globale.
Rezultatul compromisului dintre parlamentarii UE încă mai trebuie să fie aprobat formal de statele membre și de Parlament.
Polonia dependentă de cărbune a luptat din greu împotriva restricțiilor de utilizare a Fondului de Modernizare și este probabil să mai aibă încă rezerve față de acord.
Acordul provizoriu a atins un echilibru delicat, încercând să fie ambițios în privința climei, dar concomitent și protector față de industriile mari consumatoare de energie, în cazul cărora există riscul de a se muta în străinătate pentru a scăpa de sub incidența legislației climatice.
Plafonul general al volumului total de emisii va fi coborât anual cu câte 2,2%.
24 CHASA – Liberalii: Este îngrijorător că naţionaliştii sunt la putere
Publicat de Camelia Teodosiu,
12 noiembrie 2017, 10:54 / actualizat: 14 noiembrie 2017, 10:58
„În aproape toate statele din Balcani, liberalii iau parte la actul de guvernare. Ceea ce se întâmplă în Bulgaria este foarte dezamăgitor, însă şi un motiv de îngrijorare serioasă. Este absolut inutil ca partidele populist – naţionaliste care fac politică doar pe bază de xenofobie şi discriminare să facă parte din guvern”, a declarat secretarul general al Internaţionalei Liberale, Emil Kirjas. El a fost la Sofia pentru o conferinţă a liberalilor din Balcani.
Participarea naţionaliştilor la guvernare nu aduce nimic bun nici pentru Bulgaria, nici pentru vecinii ei, nici pentru Europa, a avertizat Kirjas. El a făcut apel la Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi să continue să spună aceste lucruri cu voce tare. „Europa trebuie să aibă aceeaşi viteză. Nu trebuie să ne grăbim cu Europa Federală, pentru a rămâne deschisă pentru noi state membre”, a declarat, la rândul său, preşedintele partidului euroliberalilor (ALDE) Hans van Baalen. Invitaţi la conferinţă au mai fost Graham Watson, membru al Comitetului Economic şi Social European, şi Călin Popescu-Tariceanu, şeful Senatului României.
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) susține faptul că, în dialogul economic și comercial cu China, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze unitatea și să găsească acel numitor comun care să fie acceptat de toate statele membre indiferent de caracteristicile economiilor lor. ”Grupul Partidului Popular European (PPE) consideră că UE trebuie să fie unită în dialogul ei cu China, iar pentru a fi uniți trebuie să găsim acel numitor comun european care să fie acceptabil atât pentru statele membre cu economii bazate pe servicii, dar și pentru statele membre, cum este și România, care au o importantă componentă industrială în economiile lor naționale și care sunt acum în căutarea căilor spre reindustrializare”, a afirmat, joi, parlamentarul european în cadrul schimbului de opinii referitor la relațiile comerciale UE-China desfășurat cu prilejul reuniunii Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE).
”Consider că trebuie să facem toate eforturile pentru a construi o agendă pozitivă a cooperării bilaterale. China, la fel ca UE, este jucător global, iar în acest sens nu competiția, ci cooperarea trebuie să stea la baza relației noastre. Trebuie să găsim împreună răspunsurile pentru provocările care ne stau în față. (…) Susținerea pe care UE trebuie să o acorde industriilor europene nu înseamnă protecționism, ci este pur și simplu o necesitate în vederea asigurării potențialului de creștere economică și de creare de noi locuri de muncă”, a declarat Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei INTA, raportor permanent în dosarul relațiilor comerciale UE-China.
La inițiativa Comisiei parlamentare de Afaceri Externe (AFET), PE pregătește un raport cu privire la relațiile dintre UE și China, capitolul referitor la relațiile comerciale urmând a fi realizat de Comisia INTA. De altfel, schimbul de opinii desfășurat în INTA, unde Iuliu Winkler a prezentat stadiul relațiilor comerciale dintre cele două părți, face parte din procesul de realizare a acestui raport.
În prezentarea sa, Iuliu Winkler a arătat că negocierile, începute în 2013, pentru un acord de investiții UE-China avansează anevoios. Potrivit acestuia, investițiile directe ale UE în China sunt în scădere în ultima perioadă, în vreme ce cele chineze în Europa cunosc o creștere exponențială. Raportorul permanent din INTA a subliniat și faptul că una dintre cele mai importante inițiative ale Chinei, cea a noului Drum al Mătăsii, ”ridică probleme serioase în ceea ce privește transparența investițiilor gigantice efectuate de statul chinez”. ”Avem și semnale pozitive mai ales în ceea ce privește dorința Chinei de a se angaja în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, dar și în privința angajamentului, chiar dacă mai mult declarativ deocamdată, al părții chineze pentru un comerț global liber bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Prioritățile UE în negocierile din perioada următoare sunt legate de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a companiilor europene care investesc în China, accesul liber pe piața chineză inclusiv pe cea a achizițiilor publice, asigurarea de către partenerii noștri chinezi a unui climat de competiție deschisă și eliminarea practicilor discriminatorii la adresa investitorilor străini”, a precizat Winkler. Conform acestuia, UE dorește să obțină acordul Chinei în privința limitării voluntare a supra-capacității de producție în anumite domenii, fenomen care conduce inevitabil la suspiciuni de dumping și la litigii în OMC așa cum se întâmplă și în prezent. De altfel, săptămâna viitoare, la Strasbourg, PE va vota noul regulament antidumping de la care industria europeană are mari așteptări.
China este cel de-al doilea partener comercial al UE, iar Uniunea este cel mai mare partener comercial al Chinei. Comerțul bilateral se ridică la 1 miliard de euro pe zi. Conform evaluării Comisiei Europene, circa 2,5 milioane de locuri de muncă din întreaga UE depind de comerțul cu China. Relația bilaterală prezintă o serie întreagă de aspecte mai dificile printre care se numără deficitul comercial pe care Europa îl are în relația cu China, dar și frecventele cazuri de dumping în sectoare sensibile cum ar fi producția de oțel sau produsele chimice. Camera de Comerț UE în China semnalează și ea dificultăți în ceea ce privește accesul pe piața chineză, dar și discriminările la care sunt supuse companiile europene atunci când operează în China.
Legea ucraineană privind educația a făcut ca Ucraina să intre în conflict nu numai cu Rusia, ci și cu ţările Uniunii Europene, a spus Iurii Boiko, unul din preşedinţii grupării „Blocul opoziţiei”, cu prilejul unui discurs rostit într-o şedinţă la Rada Supremă de la Kiev.
Iurii Boiko a povestit cum a vizitat el raionul Herţa, unde 19,2% din populaţie sunt români. Ei erau indignaţi că se va închide şcoala românească, transmite publicaţia 112.ua.
Boiko a reamintit că „președintele României a refuzat să viziteze Ucraina”, „situația este tensionată cu maghiarii”.
„La noi se construieşte o centură de conflicte, dar nu cu Rusia, ci cu statele membre ale Uniunii Europene”, a afirmat el. Iurii Boiko a întrebat de ce a fost adoptată legea „într-o asemenea formă, încât să ne distrugem relaţiile cu vecinii”.
La sfârșitul lunii septembrie, Legea „Cu privire la educație” a intrat în vigoare în Ucraina.
Această lege a impus restricții severe privind utilizarea limbilor minoritare în educație, ceea ce a provocat critici din partea multor state europene.
„Exodul tinerei generaţii“ este un proiect cultural-educaţional-social, care dezbate fenomenul de emigrare a tinerilor, a “creierelor”, în contextul socio-economic şi cultural actual, din micile spre marile oraşe ale ţării şi exodul în afara graniţelor.
Proiectul „Exodul Tinerei Generaţii” cuprinde: Spectacolul “EXOD US –Ţară, Ţară vrem Tineri, ateliere de teatru pentru tineri, dezbateri post-spectacol si platforma online exodus.philmys.ro
Proiectul „Exodul tinerei generaţii“ își propune deschiderea de noi perspective și de noi posibilități pentru tinerii aflați în orașele care se confruntă cu un grad ridicat de migrație, mijlocește relația dintre tineri, cultură, tehnologie, creativitate și consum cultural, înlesnind dialogul între creator și consumator, între societatea civilă și instituțiile publice care concep politici culturale și educaționale.
Platforma Online: exodus.philmys.ro – dedicată tinerei generaţii- va permite sincronizarea nevoilor tinerilor cu ofertele educaţionale, culturale si de voluntariat existente la nivel local, național și internaţional. Platforma online devine un punct de plecare pentru crearea unui dialog socio-cultural între tinerii din ţară si cei aflați deja în afara graniţelor.
Spectacolul “EXOD US-Ţară, Ţară, vrem Tineri“ din cadrul proiectului „Exodul Tinerei Generaţii” este spectacolul derapajelor emoționale declanșate de singurătate, de marginalizare și de excluziune. Este spectacolul tinerilor „outsideri“ care sunt în căutarea propriei identități, al creierelor care se confruntă cu incertitudini, al luptei interioare și al descoperirii de sine. Dezbaterile post-spectacol urmăresc ca, prin exprimarea colectivă şi participarea activă a vocilor din comunitate, membrii societăţii civile, ai ONG-urilor şi ai institţiilor de stat, să-si îndrepte atenţia, pe cât mai mult posibil, spre implicarea activă a tinerilor în dezvoltarea comunităților și orașelor în care trăiesc.
Vânzările cu amănuntul au crescut în septembrie cu 0,7% faţă de luna anterioară în zona euro şi cu 0,3% la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit datelor furnizate de Biroul european de statistică, Eurostat, vânzările cu amănuntul în luna septembrie au crescut cu 0,7% faţă de luna august în zona euro, cu 19 membri. Faţă de luna septembrie a anului trecut, vânzările cu amănuntul au înregistrat o creştere de 3,7 procente.
Datele Eurostat indică faptul că la nivelul celor 28 de membri ai Uniunii Europene, creşterea în septembrie 2017 a fost de 0,3% faţă de august şi de 3,5 procente faţă de septembrie 2016.
Potrivit datelor oficiale, cea mai mare creştere, în bază lunară, din Uniunea Europeană, s-a înregistrat în Irlanda (1,4%) iar cea mai mare scădere a fost raportată în Regatul Unit (2,2%).
Analizând datele în baza anuală, cea mai mare creştere a comerţului cu amănuntul s-a înregistrat în România (14%). Singura ţară care şi-a diminuat vânzările cu amănuntul în perioada de referință a fost Luxemburg (25,3%).
Aproape 700.000 de studenţi europeni sunt înscrişi la universităţi de dincolo de ţara lor de origine – nu pentru un stagiu de schimb, ci pentru întreaga durată a studiilor lor de licenţă sau cursurilor de doctorat.
Mulţi se mută în Regatul Unit (şi Brexit va avea un impact asupra acestui aspect), dar şi Austria, Elveţia şi Danemarca atrag numere semnificative de studenţi internaţionali.
Pentru a înţelege importanţa fenomenului, gândiţi-vă numai că numărul de studenţi care se mută temporar în cadrul programului Erasmus+ este de numai 300.000 pe an.
Ce factori le determină opţiunile şi care sunt obstacolele cu care se confruntă studenţii europeni care vin din state nemembre UE?
Obstacole pentru studenţii de la „periferie”
Europa de sud-est este un caz interesant de studiat în ceea ce priveşte mobilitatea studenţilor, atât din cauza amplorii fluxurilor cât şi din cauză că regiunea este un sistem „închis”, caracterizat mai ales de fluxuri intraregionale.
Studenţii de aici tind să se mişte mai mult decât media UE – ei constituie aproape o treime din studenţii europeni care se înscriu la universităţi din străinătate. Această opţiune este deseori determinată de numărul limitat de universităţi de top din regiunea lor, care este în schimb invadată de instituţii de calitate slabă, gestionate de sectorul privat fără un control public adecvat. Totuşi, există şi alţi factori financiari şi culturali care joacă un rol în această privinţă.
În pofida cererii mari de oportunităţi de studiu mai bune în străinătate, există şi numeroase obstacole.
Dacă în cadrul UE studenţii sunt liberi să se înscrie într-o altă ţară şi primesc acelaşi tratament ca şi studenţii autohtoni, pentru cei din afara UE totul este mai complicat: taxe mai mari, mai multă birocraţie şi – cu excepţia cazului în care există acorduri bilaterale – acces limitat la burse şi cazare.
Potrivit datelor, cetăţenia UE face realmente diferenţa pentru studenţii sud-est europeni care doresc să plece în străinătate. Dintre cei care vin din state membre UE, doar 23% locuiesc în această regiune. Cifra este aproape dublă în cazul celor care nu sunt cetăţeni UE (45%).
Dacă ne uităm la fenomenul opus, adică studenţi din restul continentului care se mută în Europa de sud-est, principalii beneficiari sunt state membre UE precum România, Bulgaria şi Grecia – în vreme ce celelalte ţări cu greu reuşesc să atragă studenţi.
Oportunitate ratată?
Impactul pozitiv al mobilităţii studenţilor a fost recunoscut de mult şi promovat în Europa: studiul în străinătate stimulează educaţia, aptitudinile lingvistice, contactele interculturale şi oportunităţile de angajare.
Această viziune a dus la crearea Zonei europene de studii superioare şi a programului Erasmus+. Obiectivul UE este ca până în 2020 să aducă la 20% numărul de studenţi care petrec un timp în străinătate, fie pentru educaţie fie pentru practică.
Totuşi, studenţii sud-est europeni tind a obţine mai puţine beneficii de pe urma mobilităţii internaţionale, întrucât în general ei se mută pe cuprinsul regiunii proprii – majoritatea fluxurilor conectează ţările care sunt deja foarte apropiate din punct de vedere lingvistic şi cultural.
Schimburile se fac deseori conform stadiului relaţiilor din zonă, acordurile bilaterale punând la dispoziţie fonduri şi locuri pentru străinii din vecinătate. De pildă, mulţi studenţi sîrbi bosniaci se mută în Serbia.
Paradoxal, aceste dinamici ar putea ajunge să reducă – iar nu să stimuleze – ocaziile implicate de schimburile culturale.
Dar în acelaşi timp, mobilitatea intraregională ar putea fi considerată ca o modalitate de reconciliere, de depăşire a diviziunilor şi de încurajare a contactelor reciproce. Obiectivele Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO), creat în cadrul procesului Berlin, se înscriu exact pe această direcţie.
Rolul relaţiilor bilaterale
Analiza fluxurilor de intrare şi ieşire a studenţilor din Europa de sud-est evidenţiază unele relaţii bilaterale puternice, deseori cu sens unic.
Este cazul Greciei, unde peste 85% din studenţii veniţi din alte părţi provin din Cipru (52%) şi Albania (36%). Pentru studenţii albanezi, factorul crucial este existenţa fluxurilor migratorii consacrate între cele două ţări, în vreme ce studenţii din Cipru sunt motivaţi în principal de absenţa barierelor de limbă şi de consideraţii financiare.
Dacă accesul la licenţe este liber în ambele ţări, diplomele de masterat costă în Cipru între 4.000 de euro şi 10.000, faţă de media de 3.660 de euro în Grecia.
Bosnia-Herţegovina primeşte foarte mulţi studenţi pentru dimensiunile sistemului său universitar. Studenţii croaţi se evidenţiază, constituind 40% din studenţii care vin şi aleg mai ales Universitatea din Mostar, iar alţi 25% sunt turci, care se concentrează în colegii particulare din Sarajevo şi Travnik (cu 1.218 şi respectiv 759 studenţi în 2016).
În ceea ce priveşte fluxurile de ieşire, peste 50% din bosniacii care se înscriu la studii superioare în străinătate pleacă în Serbia, doar aproximativ 100 aleg anual Croaţia (dar aceştia sunt probabil mult mai numeroşi, mulţi având un paşaport dublu şi ca urmare nefiind înregistraţi ca străini).
Turcia ocupă poziţia a patra între cele mai populare destinaţii pentru studenţii bosniaci, care pot beneficia de burse dedicate aici – flux care ar putea creşte pe viitor, având în vedere recenta introducere a cursurilor de limba turcă în şcoli, în unele părţi ale ţării.
De asemenea, legăturile culturale şi de limbă dintre Moldova şi România se traduc printr-un flux constant, remarcabil de studenţi, susţinut de politici publice care rezervă 5.000 de locuri anual în universităţile române – majoritar finanţate (de stat) – pentru studenţii moldoveni.
Se poate spune că mobilitatea studenţilor în regiune rămâne până acum o oportunitate doar pe jumătate exploatată.
Opţiunile sunt în principal conturate de stimulentele lingvistice şi financiare condiţionate de stadiul relaţiilor bilaterale din zonă, limitând astfel potenţialul schimbului cultural.
Iniţiative precum programe de mobilitate în macro-regiunea adriatico-ioniană şi RYCO, care stabilesc că mobilitatea studenţilor este una din priorităţile lor, încearcă să iasă din acest şablon.
Extinderea programului Erasmus+ la această zonă este încă un semnal pozitiv, în aşteptarea deplinei egalizări a (şanselor) studenţilor din regiune cu ale colegilor lor care vin din UE.
Articol produs de Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa în cadrul European Data Journalism Network.
Instituţie de învăţământ superior şi cercetare, cu caracter public, de stat, UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA a aniversat anul trecut, un sfert de secol de existenţă fiind înfiinţată în anul 1991.
Universitatea este situată în chiar centrul cetăţii istorice Alba Carolina, beneficiind de atmosfera specifică a locurilor încărcate de istorie, dar bucurându-se şi de facilităţile oferite de primul „oraş smart” din România.
”Programele derulate în fiecare an ţin cont de cerinţele de pe piaţa muncii, Universitatea fiind într-o permanentă legătură cu angajatorii şi sondând opiniile acestora privitoare la nevoia de îmbunătăţire a conţinuturilor teoretice şi a aptitudinilor practice pe care cei aproximativ 5000 de studenţi trebuie să le dobândească. O atenţie deosebită se acordă organizării în condiţii optime a practicii de specialitate, sub coordonarea unor tutori specialiţti în diverse domenii, instituţia având numeroase parteneriate şi fiind inclusă în programe de tip internship.
Prin programul managerial asumat, Universitatea albaiuliană se concentrează permanent asupra creşterii valorii profesionale a absolvenţilor săi, a îmbunătăţirii programelor de studii, a promovării cercetării ştiinţifice de performanţă şi, nu în ultimul rând, asupra afirmării specificului său, folosind la nivel maxim patrimoniul uman, spiritual şi material de care dispune, dar şi resursele financiare. În prezent, dotarea laboratoarelor didactice şi de cercetare corespunde stadiului modern de dezvoltare a cunoaşterii ştiinţifice şi este comparabilă cu cea din universităţile dezvoltate din Europa.
Principiul care stă la baza întregii activităţi de promovare a imaginii UAB în societatea românească şi în comunitatea internaţională este cel al conştientizării importanţei Universităţii albaiuliene în arealul istoric, geografic, economic, social şi cultural în care funcţionează, ca instituţie orientată spre performanţă multiplă şi cu un înalt potenţial de formare de specialitaţi în diverse domenii de interes major, recunoscuţi în plan europeran şi nu numai. Pe de altă parte, respectându-se unul dintre obiectivele de bază ale strategiei instituţionale – cel al internaţionalizării, s-a procedat la aplicarea unui plan de dezvoltare şi consolidare a relaţiilor cu parteneri din Europa şi din întreaga lume, în vederea diseminării oportunităţilor de studiu, practică şi de cercetare oferite studenţilor, crescându-se, astfel, semnificativ, şi gradul de atractivitate în rândul cetăţenilor UE sau din ţări terţe UE” – prof.univ.dr. Valer Daniel Breaz, Rectorul Universităţii ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
Din punct de vedere didactic Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia, se situează în prima treime a clasamentului universităţilor din România, cu un corp profesoral foarte bine pregătit, studenţi bine pregătiţi uşor integrabili pe piaţa muncii. Cartea a fost şi rămâne un instrument de educaţie.
Radio Târgu Mureş: „Casa Rusu – Câmpia Transilvaniei” – promoteri ai folclorului autentic transilvan
Publicat de Camelia Teodosiu,
27 octombrie 2017, 23:21 / actualizat: 28 octombrie 2017, 23:33
Timpurile moderne reuşesc să demonteze multe din valorile autentice tradiţionale. Există, însă, oameni pasionaţi de tradiţii şi meşteşuguri populare, de lucrul vechi şi frumos, care au ales să aşeze obiecte preţioase moştenite şi adunate de la cei dragi, într-un mic muzeu.
Acum douăzeci de ani, familia Rusu, Carmen şi Alexandru, din judeţul Mureş, au înfiinţat asociaţia „Casa Rusu – Câmpia Transilvaniei”, în localitatea Sânpetru de Câmpie, satul Tuşin, cu scopul organizării unor festivaluri de folclor autentic.
Iubirea pentru folclor, meşteşug şi artă tradiţională le-a fost insuflată de către părinţi şi celor două fete ale familiei Rusu, Duada şi Sara. Într-un scurt interviu, acordat pentru România de nota 10, mezina familiei, Sara, ne-a încântat cu glasul său, dar şi cu o frumoasă poveste a portului popular românesc.
Tinerii români care trăiesc în străinătate sunt invitaţi să revină acasă chiar şi în schimbul a 40.000 euro.
Esenţa programului bazat pe fonduri europene constă în a-i convinge pe românii care trăiesc în străinătate să deschidă întreprinderi în ţara lor natală. Numele proiectului este Smart-Up Diaspora şi se bucură de un buget de 3,7 milioane euro. Din această sumă cei care s-ar întoarcee ar putea deschide aproximativ 50 de întreperinderi mici şi mijlocii, de asemenea peste 400 de persoane s-ar bucura de specializare şi ajutor în întocmirea unui proiect de afaceri – scrie publicaţia “Pénzcsinálók” (Fabricanţii de bani), citată de Agerpres.
Preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, Augustin Feneşan, a afirmat că o întreprindere nou fondată poate beneficia de un sprijin de cel mult 40.000 euro. Programul este finanţat în cadrul Programului operativ pentru dezvoltarea surselor umane.
Poate aplica orice cetăţean român care dovedeşte că trăieşte în altă ţară de cel puţin 12 luni şi ar dori sa deschidă o afacere în România. Una din condiţiile importante ale viitoarei întreprinderi este să asigure un loc de muncă pentru cel puţin două persoane – a afirmat preşedintele. Întreprinderile vor trebui să funcţioneze în interiorul ţării, în mediu urban, exceptând zona Bucureşti-Ilfov.
În următorii cinci ani 70% din cei ce lucrează în străinătate s-ar stabili acasă, dar pentru aceasta trebui create şi aici condiţii corespunzătoare. România se luptă cu probleme demografice, în timp ce 4-5 milioane de cetăţeni români trăiesc şi muncesc în străinătate – a declarat ministrul Ilan Laufer în cadrul unei conferinţe de afaceri referitoare la întreprinderile mici şi mijlocii – relatează Kronika.ro.
O abatere de ordinul a 28,27% au prezentat veniturile din încasările de TVA în Grecia în 2015, ducând la o pierdere de 5 miliarde de euro, conform unui raport publicat în acest sens de Comisia Europeană cu privire la capacitatea statelor-membre UE de a-şi îndeplini obiectivele.
Grecia prezintă cea de-a treia proastă performanţă, după România (37,18%) şi Slovacia (29,39%). În total, pierderile de venit în UE din încasarea TVA-ului ajung la 152 de miliarde de euro.
În dificilul an 2015, Grecia a majorat diversele cote de TVA cu scopul consolidării veniturilor. Însă veniturile reale au crescut cu numai 200 de milioane de euro, iar prăpastia TVA a crescut de la 25 la 28%.
În cursul aceluiaşi an, cele mai mici deficite au fost observate în Spania (3,5%) şi Croaţia (3,9%), în timp ce cea mai mare îmbunătăţire a diferenţei dintre ţinta stabilită şi încasări au înregistrat Malta, România şi Spania.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, din această situaţie rezultă că există o nevoie serioasă de reformă astfel încât statele-membre să poată folosi în totalitate veniturile din TVA pentru bugetele lor. Raportul a fost publicat în vederea propunerilor pe care Comisia Europeană le va face în luna octombrie, cu privire la reformarea radicală a sistemului TVA.
Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE
Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.
În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).
Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România
Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.
De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.
Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.
Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.
„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.
În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.
Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.
Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).
Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania. Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.
Parlametru – Sondajul de opinie privind percepția cetățenilor asupra Uniunii Europene și Parlamentului European
64% din cetățenii europeni consideră că țara lor a beneficiat de statutul de țară membră a UE
Apartenența la UE este un lucru bun, afirmă 57% dintre cetățenii europeni
Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană este de 64%, înregistrându-se o creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din octombrie 2016.
Rezultatele ultimului sondaj al Parlamentului European (Parlametru) arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.
O majoritate apropiată de media europeană, 61% dintre români (-3% faţă de octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE, în timp ce 48% dintre români (-6% faţă de martie 2017) consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră ca acest lucru nu este nici bun nici rău. 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.
În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.
Antonio Tajani, Președintele Parlamentului European, a declarat: „Rezultatul sondajului este foarte pozitiv și încurajator. Sondajul arată că încrederea în instituțiile și activitatea noastră continuă să crească și că depășim criza din ultimii ani. În mod natural, în anumite domenii, părerile diferă de la un stat membru la altul. Acest lucru trebuie să ne inspire să accelerăm eforturile noastre de a aborda acele aspecte care produc îngrijorare. În general, oamenii văd din ce în ce mai mult în UE un actor principal atunci când vine vorba de abordarea marilor provocări și de protejarea cetățenilor de amenințările comune, cum ar fi terorismul, șomajul sau sărăcia și excluziunea. Pentru noi, ca Parlament al Cetățenilor, aceasta înseamnă că trebuie să producem rezultate şi că vom lucra și mai mult pentru a împlini speranțele și așteptările oamenilor. De asemenea, consider rezultatele sondajului ca pe un mandat pentru ca Parlamentul European să joace un rol-cheie din ce în ce mai important în conturarea viitorului UE. Aici, în Parlamentul European, este cel mai bun forum pentru dezbaterea despre cum ar trebui să arate UE, ce sarcini ar trebui să îndeplinească sau ce competențe ar trebui să aibă”.
Trend pozitiv pentru imaginea Parlamentului European
43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.
Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.
Protecţie împotriva amenințărilor
Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.
Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).
Protejarea drepturilor
Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).
Priorităţi pentru Parlamentul European
Cetățenii se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).
Sondajul Parlametru analizează cu atenție punctele de vedere ale cetățenilor despre apartenența la UE și avantajele acesteia, măsura în care aceștia consideră că vocea lor contează în UE și atitudinea față de Parlamentul European, prioritățile, acțiunile și misiunea acestuia. Sondajul confirmă părerea din ce în ce mai favorabilă a cetățenilor cu privire la UE, continuându-se tendința vizibilă înregistrată în sondajele începând din 2016. În cadrul studiului au fost chestionați 27.881 de cetățeni din cele 28 de state membre (1031 în România), în perioada 23.09-02.10.2017.
„Protecția copiilor și a albinelor este mai importantă decât interesele economice pe termen scurt”, susține raportorul PE Jytte Guteland (S&D, Suedia).
Pe 4 octombrie, Parlamentul a blocat propunerea Comisiei Europene care ar fi scutit unele substanțe chimice din pesticide de la identificarea perturbatorilor endocrini, chiar dacă unele au fost proiectate pentru a ataca sistemul endocrin al organismului, de exemplu în dăunători.
„Criteriile propuse de Comisie nu pot fi numite științifice”, a declarat unul dintre raportori, Jytte Guteland (S&D, Suedia). Celălalt raportor este Bas Eickhout (Verzi/ALE, Olanda).
Conform unei decizii din 2015 a Curții Europene de Justiție, Comisia a încălcat legislația UE prin faptul că nu a stabilit criterii științifice pentru identificarea la timp a perturbatorilor endocrini, adică până la sfârșitul anului 2013. Comisia a susținut că evaluarea impactului reglementării perturbatorilor endocrini, inclusiv a aspectelor economice, trebuie să vină pe primul loc. Curtea a spus că aspectele științifice și alte aspecte referitoare la perturbatorii endocrini ar trebui să fie separate.
„Știm că proiectele de criterii au fost pregătite cu mulți ani în urmă, dar apoi s-au retras din nou după presiunea din industrie”, a explicat doamna Guteland, adăugând că întârzierea este complet inacceptabilă.
Ce este un sistemul endocrin?
Sistemul endocrin reprezintă ansamblul de glande care secretă hormoni. Funcțiile fizice, de la metabolism și creștere până la reproducere, de la somn la starea de spirit, depind în mod esențial de funcționarea normală a sistemului endocrin.
Ce sunt substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin?
Perturbatorii endocrini interferează cu funcționarea normală a sistemului endocrin. Aceștia imită hormonii sau blochează receptorii hormonilor din celule, aducând confuzie în sistemul endocrin.
Care sunt problemele de sănătate care pot fi legate de expunerea la perturbatorii endocrini?
Cancer legat de hormoni, obezitate, diabet zaharat, pierderea inteligenței și a deprinderilor motorii, dizabilități de învățare, infertilitate.
Unde pot fi găsiți perturbatorii endocrini?
În îmbrăcăminte, mobilier, recipiente pentru băuturi, ambalaje alimentare, electronice, jucării și chiar biberoane pentru bebeluși.
Pentru a ucide și a controla dăunătorii, multe pesticide și erbicide pulverizate pe legume și fructe conțin substanțe care vizează sistemele endocrine ale organismelor.
Glifosatul de la Monsanto: omniprezent, dar sigur?
Documentele arată în mod clar o istorie a înșelăciunii din partea companiei Monsanto, a declarat Carey Gillam, jurnalistă de investigație de la US Right to Know, un ONG care se concentrează asupra problemelor sistemului alimentar. Încercând să manipuleze factorii de decizie politică, compania a creat rețele de oameni de știință în SUA și UE pentru a impune glifosatul – rețele ce se pretind independente, a avertizat dumneaei.
Reprezentanții companiei au refuzat să se prezinte în fața deputaților europeni, spunând că audierea nu este „un forum adecvat” pentru a aborda problema. Conferința Președinților a interzis apoi grupul de interese Monsanto din Parlament.
Documentele Monsanto, e-mailurile interne și documentele pe care compania a fost obligată să le dezvăluie în instanțele americane care investighează legăturile dintre glifosat și leucemie au pus la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto, au declarat deputații în iunie 2017.
În 2016, o companie germană farmaceutică și de pesticide, Bayer, a oferit 66 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Monsanto din SUA. Acordul este acum examinat de avocații Comisiei pentru concurență. Fuziunea va crea cel mai mare grup de pesticide și semințe din lume în industria deja concentrată la nivel global.
Marian Popovici, tânărul din Caraş-Severin, a ajuns la doar 32 de ani, unul dintre cei mai apreciați bucătari din vestul țării și nu numai. Povestea lui de viață este una interesantă și emoționanță, părinții lui cunoscându-se la Timișoara. Mama sa, cu probleme de auz și vorbire a trait o poveste de dragoste cu un peruan, rodul iubirii lor fiind, Marian. Cei doi s-au despărțit atunci când Marian avea doar 3 ani. Copil fiind s-a întors, alături de mama sa, în Caraș-Severin, în localitatea Eftimie Murgu. Ulterior, mama tânărului s-a recăsătorit cu un bărbat surdomut, care l-a și înfiiat. A avut parte de o copilărie liniștită, pe frumoasa Vale a Almăjului, unde încă de mic și-a descoperit pasiunea pentru gătit.
”Mergeam cu vacile la păscut și găteam cu copii pe câmp, frigeam brânză și clisă pe băț. Străbunicul meu își dorea să devin preot, dar am ajuns bucătar. Mergeam la toate evenimentele organizate la Căminul Cultural din localitate și încercam să învăț cât mai multe de la bucătăresele, care gateau la diferitele evenimente. Am avut o copilărie frumoasă”, și-a amintit cu drag, Marian.
Drumul spre profesia de bucătar l-a început în armată, unde i-a folosit chiar să scape de instrucție, gătind pentru camarazii săi. Nu va uita niciodată primul restaurant unde s-a angajat, la vârsta de 20 de ani, unul dintre cele mai cunoscute din centrul Timişoarei; aici, în doar trei ani, a reușit să-și depășească toți colegii. A gătit pentru marii actori ai României, precum Florin Piersic, Iurie Darie, care aveau spectacole la Opera din orașul de pe Bega.
Motto-ul lui în bucătărie: sănătatea începe din farfurie.
„Acum sunt Executive Chef, am o serie de responsabilități, dar îmi doresc să obțin şi ultimul grad, acela de Maestru al Artei Culinare. Motto-ul meu este : sănătatea pleacă din farfurie. Eu creez mâncare sănătoasă, bio, deși este mai greu în prezent. Sunt gurmand de felul meu și sunt deschis oricăror provocări. Cel mai mult îmi place să gătesc fructe de mare, dar mă pricep la toate.”
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre românul nostru de nota 10, ascultaţi emisiunea realizatată de Cristina Corocan.
Pentru a treia oară, mii de tineri europeni se vor reuni la Strasbourg în iunie anul viitor pentru a-și împărtăși viziunea asupra viitorului Europei. Înscrie-te acum pentru a participa!
Cea de-a treia ediție a Evenimentului European pentru Tineri, EYE 2018, va avea loc în Parlamentul European la Strasbourg, în perioada 1-2 iunie 2018. Peste 8.000 de europeni cu vârste între 16 și 30 de ani urmează să participe, să-și împărtășească ideile despre viitorul Europei și să discute cu membrii Parlamentului European și cu alți factori de decizie europeni.
Ideile prezentate în cadrul evenimentului vor fi colectate într-un raport, care va fi distribuit tuturor deputaților, în iulie 2018, și discutat în comisiile parlamentare în toamna aceluiași an.
Evenimentul este deschis tuturor europenilor cu vârste între 16 și 30 de ani. Înscrierile sunt deschise numai grupurilor de minimum 10 participanți. Participarea la EYE 2018 este gratuită, dar participanții trebuie să își acopere propriile costuri pentru transport, cazare și masă.
Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.
Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.
Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.
Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.
Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).
Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.
Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.
O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.
Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.
În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.
Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.
O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.
Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.
La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.
După cum a precizat Comisia Europeană la Bruxelles, în statele din zona euro salariile au crescut anul trecut cu 1,2 procente. Salariile au crescut şi în aproape toate statele membre UE. Ţări cu un nivel scăzut, cum ar fi statele baltice, Ungaria şi România au înregistrat creşterea cea mai puternică. După cum se afirmă, salariile medii înregistrează o tendinţă de creştere în întreaga Europă.
Principalele teme din agenda Parlamentului European pentru săptămâna 16 – 22 octombrie
Detașarea lucrătorilor. Noile norme pentru angajații trimiși să lucreze temporar în alt stat membru vor fi supuse la vot în cadrul Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Deputații europeni urmăresc să protejeze mai bine lucrătorii detașați și să creeze condiții egale pentru companii. Elementele cheie sunt remunerarea egală pentru aceeași muncă pentru același angajator și aplicarea tuturor regulilor muncii din țara gazdă după doi ani. (Luni)
Norme privind sistemul de azil/ Dublin. Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) vor vota o revizuire majoră a regulamentului de la Dublin, care determină care stat membru este responsabil pentru procesarea unei cereri de azil. Scopul revizuirii este de a aborda deficiențele actualelor norme privind azilul și de a împărți responsabilitatea într-un mod mai echitabil între statele membre. Toți solicitanții de azil ar trebui să fie înregistrați la sosirea în UE. Oamenii care au nevoie de protecție ar trebui, de asemenea, să o primească mult mai repede, în timp ce, cei care nu nevoie, se pot întoarce mai repede. (Joi)
E-confidențialitate. O actualizare a normelor UE privind protecția vieții private pentru a acoperi noile mijloace de comunicare, cum ar fi WhatsApp, Facebook Messenger și Skype, este de asemenea supusă votului în cadrul Comisiei pentru Libertăți civile justiție și afaceri interne (LIBE). Printre problemele aflate în discuție, se numără folosirea cookie-urilor, a marketingului direct nesolicitat, de exemplu, prin SMS și criptarea end-to-end în comunicațiile digitale. (Joi)
Norme privind sistemul de azil / Comisia de anchetă. Comisia specială a Parlamentului European care investighează ‘Panama Papers’ (Spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală) își va prezenta constatările și recomandările în raportul său final. Acesta va fi supus la vot miercuri.
Pregătirea sesiunii plenare. Grupurile politice vor discuta despre poziția lor privind viitorul finanțelor UE, politicile privind venitul minim și protecția avertizorilor de integritate (whistle-blowers) care acționează în interesul publicului. De asemenea, acestea vor pregăti voturile privind certificarea îngrășămintelor, protecția lucrătorilor detașați expuși agenților cancerigeni și mutageni și traficul ilegal de droguri. De astfel, deputații europeni își vor prezenta poziția cu privire la programul de lucru al Comisiei, bugetul UE pentru 2018 și mandatul Comisiei pentru a începe negocierile comerciale cu Australia și Noua Zeelandă.
Activitățile președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu Jigme Zangpo, președintele Adunării Naționale din Bhutan și miercuri cu Abdelkader Messahel, ministrul algerian al afacerilor externe. Joi, se va adresa liderilor UE la summitul european, apoi va participa la o conferință de presă. Vineri, președintele Tajani va călători în Spania pentru a participa la ceremonia de decernare a Premiului Prințesa Asturieipentru Concordie 2017, Uniunii Europene.
Briefing de presă. Serviciul de presă al Parlamentului va organiza un briefing pentru presă, vineri, la ora 12:00 (ora României), în prezența purtătorilor de cuvânt ai grupurilor politice.
În opinia ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, securitatea Europei este aparată
doar de ţările membre ale Grupului de la Visegrád.
În loc să critice tot timpul unele ţări membre ale UE, instituţiile de la Bruxelles ar trebui să se preocupe de modul în care ar trebui restabilită securitatea Europei şi a cetăţenilor europeni. Din cauza eşecului Bruxelles-ului, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi asume un rol mai mare în garantarea securităţii europene – a accentuat luni, Péter Szijjártó, după consfătuirea de la Varşovia a miniştrilor de externe ai ţărilor central-europene membre ale NATO (B9). Ministrul ungar de externe a precizat că, în curând, se vor împlini doi ani de la atacul terorist de la Paris, iar de atunci în Europa au mai fost 27 de astfel de atacuri, în care şi-au pierdut viaţa 330 de presoane şi au fost rănite alte 1.300. Aceasta ne arată clar că instituţiile de la Bruxelles nu au ştiut să gestioneze riscurile crizei migraţiei. Numai Ungaria şi ţările membre ale grupului de la Visegrád au reuşit să stopeze valul de imigranţi ilegali, la fel cum prin acordul semnat cu Turcia s-a reuşit blocarea rutei balcanice. Însă, dacă e să facem abstracţie de aceaste, Uniunea Europeană este descoperită, a adăugat Péter Szijjártó. „NATO trebuie să îşi asume un rol mult mai mare în garantarea securităţii europene, iar noi am solicitat ca NATO să se implice mul mai mult în stoparea valului de imigranţi care sosesc pe mările din sudul Europei. Este nevoie de consolidarea operaţiunilor din Marea Mediterană şi Marea Egee”, a afirmat ministrul ungar de externe. În opinia lui Péter Szijjártó, securitatea Europei nu poate fi gestionată fără o implicare mai mare a NATO.
Lentoarea negocierilor cu Bruxelles-ul face tot mai numeroase cererile de înlocuire a prim-ministrului britanic
LE MONDE nu scapă din atenţie Brexit-ul şi se întreabă unde se vor opri efectele toxice acestuia asupra vieţii politice britanice? Theresa May, considerată, de mass media, politic muribundă, a doua zi după discursul întrerupt de accesele de tuse din congresul conservatorilor, părea să fie din nou în şa la cea de-a cincea sesiune de negocieri privind ieşirea din UE. Între timp, unii aleşi şi oficiali conservatori au dat semnalul hăituielii. După ce s-au văietat în legătură cu tusea şi alte necazuri ale dnei May la tribuna de la Manchester, au făcut speculaţii în legătură cu cât mai are de trăit în Downing Street. O zi? O săptămână? „Să scăpăm de ea e ca şi cum ai merge la dentist”, a spus un ministru anonim tabloidului „The Sun”. „Tot amâni vizita pentru că te doare. Dar termini prin a merge totuşi”.
Apoi s-a văzut că deputaţii rebeli care voiau s-o destabilizeze pe dna May nu sunt nici atât de mulţi, nici de acord asupra unei soluţii de înlocuire. Încă o dată, ofensiva declanşată de declaraţiile asasine ale lui Boris Johnson, ministrul afacerilor externe, pare să fi fost cu bataie lungă. Nu fără a produce daune mari: un partid făcut bucăţi, un premier destabilizat într-un moment crucial al discuţiilor cu cei 27. Şi încă nu s-a terminat.
Abia s-a potolit hăituirea prim-ministrului că ţinta s-a mutat pe miniştrii pe care ea ar trebui să-i dea afară. „Boris Johnson!”, cer pro-europenii şi unii apropiaţi ai dnei May conştienţi de caracterul devastator pentru ea al declaraţiilor incontrolabilului ei ministru de externe. „Philip Hammond!”, răspund prietenii dlui Johnson, care văd în ministrul de finanţe, apropiat al mediului de afaceri, un trădător al Brexit sub pretextul că vrea să păstreze un acces maxim la piaţa unică europeană. Duminică, ambianţa de recreaţie sângeroasă a atins un asemenea grad de violenţă încât Boris Johnson, într-un ultim gest incoerent, a afirmat că „s-a săturat” de proprii prieteni şi s-a desolidarizat de apelurile lor războinice pe care pretind că le-au lansat în folosul lui.
Dacă dna May se abţine să taie câteva capete, se va vedea în asta încă o dovadă a slăbiciunii sale. Dacă decide o remaniere, guvernul, deja fagocitat de Brexit, riscă să fie destabilizat şi mai mult şi ea împreună cu el. Singurul semn reconfortant pentru un premier asediat: aproape 60% dintre britanici vor ca ea să rămână la putere până la încheierea negocierilor privind Brexit, în martie 2019, potrivit unui sondaj al ziarului „The Telegraph”. Fără îndoială, unii sunt conştienţi de cvasi-imposibilitatea sarcinii, cu atât mai mult pentru lidera unui partid divizat pe tema Europei. Ei simt, fără îndoială, că prăbuşirea actualei ocupante a Downing Street ar agrava criza şi ar provoca al treilea rând de alegeri legislative în trei ani. În situaţia actuală a peisajului politic britanic, doar flexibilitatea UE în negocierile pentru Brexit, dându-i o gură de oxigen, o mai poate salva pe soldatul May. Doar dacă cei 27 nu-l preferă pe liderul laburist Jeremy Corbyn drept interlocutor.
Câţi tineri din România nu au visat să studieze la universităţi de renume mondial, dar s-au lăsat descurajaţi fie de complexitatea procesului de admitere, fie de situaţia financiară precară? În emisiunea de astăzi, brăileanul Stoica Cristinel Popa ne descrie principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii universitare sau post-universitare la universităţi din Statele Unite ale Americii şi Europa de Vest.
Stoica Cristinel Popa este politolog, activist ONG şi preşedintele Asociaţiei Euroteens din Brăila. A fost bursier și este absolvent a trei universități americane: Stanford University (B.A.), Harvard University (M.P.P.) și University of Texas în Austin (M.A.), unde a fost şi asistent universitar. Are 29 de ani și, după opt ani de studii în Statele Unite ale Americii, s-a întors în 2015 în România pentru a forma generațiile tinere, prin intermediul mediului academic şi al sectorului ONG. Cu burse şi alte finanţări, a urmat programe internaţionale de instruire, cercetare şi voluntariat, în 26 de ţări, pe cinci continente: Europa, Asia, Africa, America de Nord şi America de Sud.
Vorbeşte fluent două limbi străine și a publicat trei cărţi academice. Bursele sale, obţinute pe parcursul carierei, însumează peste jumătate de milion de dolari. Printre distincţiile pe care le-a primit se numără absolvirea „cu onoruri“ a licenţei la Stanford University, alegerea ca „cel mai probabil să fie un viitor preşedinte al ţării sale“ de către colegii de la Harvard University şi „Premiul de Excelenţă pentru Studenţii Angajaţi“, oferit de către Departamentul de Resurse Umane de la University of Texas. Astăzi este asistent doctorand la Universitatea „Dunărea de Jos“, din Galați, unde predă seminarii în diverse științe sociale și își face doctoratul în istorie.
Cristi ne-a explicat care sunt principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii la universităţi de prestigiu din lume. Dacă sunteţi interesaţi de povestea invitatului nostru, dar si sa aflaţi informaţii utile pentru obţinerea unor burse de studii, ascultaţi această ediţie a emisiunii România de nota 10, difuzată on-air, în acest weekend, pe posturile Reţelei Studiourilor Regionale!
THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.
Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.
Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.
Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac
„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.
Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.
Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.
Publicat de Camelia Teodosiu,
9 octombrie 2017, 15:30 / actualizat: 11 octombrie 2017, 12:22
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 9-15 octombrie
Sistemul de azil din UE / reinstalarea refugiaților. Planurile de asigurare a unei treceri sigure și clare către UE pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională vor fi votate în cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE). Propunerea prevede norme comune privind primirea și transferul cetățenilor non-UE care au solicitat protecție într-unul din statele membre. Această propunere are ca scop prevenirea înecării a mii de persoane în Marea Mediterană în drumul lor spre alte țări.(Joi)
Programe TV și radio online. Un proiect de regulament privind facilitarea distribuirii programelor TV și radio online în toate țările membre UE este supus votului în cadrul Comisiei pentru afaceri juridice. Proiectul abordează dificultățile legate de dreptul de autor și oferă o gamă mai largă de televiziuni și radio online din alte state membre. (Marți)
Performanța energetică a clădirilor. Conform unui proiect de lege care va fi votat în cadrul Comisiei pentru Industrie, clădirile din țările membre UE vor trebui să fie extrem de eficiente din punct de vedere energetic și decarbonizate până în 2050. Clădirile sunt cel mai mare consumator din Europa, absorbind 40% din energie. (Miercuri)
“Dosarele Monsanto”/Glifosat. Comisiile pentru mediu și agricultură vor organiza o audiere publică cu privire la efectuarea evaluărilor de risc privind glifosatul, în lumina unor comunicate de presă care susțin că angajații Monsanto au încercat să influențeze acest proces. Glifosatul este cel mai frecvent utilizat erbicid din UE, dar au fost ridicate preocupări legate de faptul dacă acesta este carcinogen. (Miercuri)
Standard dublu pentru calitatea alimentelor. În prezența Comisiei Europene, Comisia pentru piața internă va discuta modalități de a implementa mai eficient normele europene privind produsele alimentare și consumatorii, pentru a se asigura că în anumite părți ale Europei nu vor fi vândute produse alimentare de calitate inferioară cetățenilor. Aceasta discuție se referă la alimentele produse sub aceeași marcă și ambalaj în mai multe țări ale UE, dar care includ ingrediente diferite. (Miercuri)
Lista restrânsă a candidaților pentru Premiul Saharov 2017. Comisiile pentru Afacerile Externe și Dezvoltare își vor exprima votul alegând printre o lista restrânsă de trei candidați finaliști pentru Premiul „Libertatea mintii” . Sunt nominalizați: Asia Bibi (Pakistan), Aula Lolita Chavez Ixcaquic (Guatemala), Selahattin Demirtaș și Figen Yűksekdağ (Turcia), Opoziția democratică din Venezuela, Dawit Isaak (Suedia- Eritreea) și Pierre Claver Mbonimpa (Burundi). (Marți)
Premiul cetățeanului european. 49 de persoane și organizații reprezentând 26 de state membre vor primi premiul a cetățeanului european 2017 în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Bruxelles miercuri. În fiecare an, începând din 2008, Parlamentul European a acordat premiul cetățenilor europeni pentru proiecte și inițiative care promovează cooperarea transfrontalieră sau promovarea înțelegerii reciproce în cadrul uniunii europene. (Miercuri)
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, îi va întâlnii miercuri pe președintele Seimas al Republicii Lituania, Viktoras Pranckietis precum și pe prim- ministrul Serbiei, Ana Brnabić. Această întâlnire va fi urmată de o scurtă conferință de presă. Joi, președintele va avea un schimb de opinii cu premierul din Mali, Abdoulaye Idrissa Maïga. După aceea, va participa la ceremonia de aniversare a 40 de ani de la înființarea Curții de Conturi Europene din Luxemburg. În cele din urmă, pentru pregătirea summit-ului UE-Africa de la Abidjan și a conferinței la nivel înalt a Parlamentului privind Africa (22 noiembrie), presedintele Tajani va călători în Maroc vineri și sâmbătă și se va întâlni cu Majestatea Sa Regele Mohammed al VI-lea, cu Primul Ministru și cu președinții celor două camere ale parlamentului marocan.
Un pachet de simplificări pentru firme, un fond de investiții, sprijin pentru inovații – sunt elemente ale Strategiei în favoarea unei Dezvoltări Responsabile, pe care autoritățile de la București vor să le folosească.
Pawel Borys, președintele Fondului de Dezvoltare Polonez, a intrat joia trecută în componența colectivului special de consiliere pentru problemele politicii economice de pe lângă guvernul român. El își va folosi experiența în domeniul creării fondului de investiție după modelul PFR (Fondul Polonez de Dezvoltare).
Aceasta nu este singura rezolvare de care se interesează România. „Dacă comparăm economia română cu cea poloneză, constatăm că ea are probleme asemănătoare, cu toate că această țară a pornit de la un nivel mult inferior nouă” – explică președintele Pawel Borys. România, la fel ca noi, este unul din membrii cei mai puțini bogați ai UE, din țară au emigrat 3 milioane de persoane (din Polonia circa 2 milioane), principala forță competitivă a României o constituie costurile mici ale muncii, iar nivelul inovației este redus (din acest punct de vedere România ocupă ultima poziție în UE). În plus, sectorul bancar în proporție de 90% aparține investitorilor străini. O problemă uriașă este de asemenea sistemul fiscal puțin ermetic. Din analiza recentă a Comisiei Europene reiese că în România gaura (golul) TVA este cea mai mare din toată UE. „În Strategia în favoarea unei Dezvoltări Responsabile au fost diagnosticate câteva capcane de dezvoltare, pe care Polonia trebuie să le evite, dacă dorim să nu mai fim o economie periferică. Este interesant faptul că ele seamănă perfect cu economia românească, care și ea vrea să treacă la o etapă superioară de dezvoltare” – spune Borys. Autoritățile de la București au decis deci să beneficieze de planul lui Morawiecki (vicepremier, ministru de finanțe și al economiei, n.tr.) și să implementeze unele mecanisme la ei. Este vorba în primul rând de acele elemente ale planului, ca îmbunătățirea mediului de afaceri (în acest pachet sunt 100 de schimbări pentru firme), dezvoltarea inovației (România va demara un program de finanțare startup asemănător cu cel polonez) și crearea fondului de dezvoltare amintit mai înainte.
Recent, a fost în România și președintele băncii PKO BP, Zbigniew Jagiello, în contextul discuției tot mai aprinse în această țară despre necesitatea „domesticirii” băncilor (poate avea sensul de reromânizare). „Românii s-au consultat cu președintele băncii poloneze pe tema experiențelor poloneze în edificarea unui sector bancar puternic” – menționează Borys. Activitatea colectivului de consiliere (în componența căruia intră Borys) pentru guvernul României vor continua în următoarele luni. De strângerea colaborării polono-române este interesată și Polonia. Autoritățile poloneze au o dispută la forumul UE în problema propunerii franceze privind lucrătorii detașați, propunere defavorabilă Poloniei. În opinia vicepremierului Mateusz Morawiecki, această propunere înseamnă violarea libertății comunitare a circulației serviciilor și muncii. Pentru a o bloca avem nevoie de aliați, mai ales printre statele Europei Centrale și de Est. „După întâlniri au apărut asigurările autorităților României că vor sprijini poziția Poloniei în această problemă” – menționează Borys.
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a atras atenţia că şedinţa de Consiliu European, din 20 octombrie, este ocazia mai mult decât potrivită pentru ca reprezentanţii României să facă o figură bună, în inima Europei, cu condiţia să dorească şi să-şi pregătească un discurs serios.
„Tematica şedinţei este importantă şi cere toată atenţia: migraţie, Europa digitală, apărare, relaţii externe, cu accent pe UE-Turcia. Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a insistat pe ideea că avem o situaţie economică bună în UE şi că mingea e în terenul nostru. De acord! Trebuie să continuăm să consolidăm creşterea economică. Sper ca şi reprezentanţii României să aibă ceva de spus, coerent şi ferm, în şedinţa Consiliului, la toate punctele de pe ordinea de zi. Sper să se ceară măsuri concrete legate de migraţie, pentru a se asigura securitatea cetăţenilor. Este un moment prielnic pentru România, deoarece în intervenţia sa, liderul Grupului S&D, Gianni Pittella, a atras atenţia reprezentantului Consiliului European că a transmis preşedintelui Donald Tusk cererea de admitere a României şi Bulgariei in Schengen. „Comisia vrea, Parlamentul vrea, Consiliul trebuie să-şi facă treaba!”, astfel a transmis Pittella. Consider că e destul de clar!”, a transmis, de la Strasbourg, Maria Grapini.
Romul produs din cartofi este cea mai populară băutură cehă. În opina UE, în producerea lui se folosește o substanță cancerigenă, dar cehii tratează această opinie ca un atentat la tradiția lor națională.
„Bruxelles-ul să nu ne comande” – se revoltă cehii după comunicatul Institutului European pentru Securitatea Alimentelor, potrivit căruia extractul de rom folosit la producerea romului ceh din cartofi conține un ester cancerigen de acid metilic.
Producătorii cehi, care au avut la dispoziție 10 ani pentru a găsi ceva ce ar putea înlocui această substanță, se revoltă împotriva posibilei interziceri a folosirii acesteia și vorbesc de șicane din partea Bruxelles-ului. Este vorba însă de bani uriași, deoarece romul ceh reprezintă un sfert din consumul total de băuturi alcoolice în Cehia. Cu un consum de 12 litri de persoană pe an, cehii se plasează pe locul doi la consumul de alcool printre țările dezvoltate. Consumul de rom ceh în țară este de circa 1,5 litri de persoană pe an, adică circa 15 milioane litri la nivelul țării. O parte din producție este destinată și exportului.
Fabricile producătoare, care știau de problemă deja de 10 ani și nu au făcut în această chestiune nimic, par surprinși și protestează. „Noi considerăm că acesta este un atentat potențial împotriva tradiției băuturilor alcoolice cehe, care datează din secolul XIX” – a spus pentru portalul iDNES.cs Jaroslav Burkar, directorul Uniunii Producătorilor și Importatorilor de Băuturi Alcoolice. „În plus, substanța aceasta în romul ceh este folosită în cantitate mică”, a afirmat.
Întrucât interzicerea producției de rom ceh potrivit rețetei de până acum va fi sancționată de Comisia Europeană, această argumentație a vrut inițial să o folosească și ministrul agriculturii, Marian Jurecka, dar și-a schimbat opinia.
„Trebuie să verificăm dacă în cantitățile folosite în romul nostru această substanță este într-adevăr periculoasă pentru sănătate. Consider însă că oricum va trebui să ne concentrăm să vedem dacă nu o putem înlocui cu ceva mai sigur și mai bun” – a spus ministrul săptămâna trecută după întoarcerea de la Bruxelles. Este cât se poate de clar că printre ceilalți producători de rom tradițional din cartofi din Austria și Germania nu a găsit aliați care să fie dispuși împreună cu el să se opună interdicției UE.
O mare supărare a provocat cehilor, în anul 2014, nevoia de a schimba denumirea untului pentru prăjit, inventat ca substitut al untului adevărat. Bruxelles-ul a cerut ca denumirea să nu-i ducă în eroare pe clienți (untul pentru prăjit conținea numai 30% unt autentic), lucru pe care cehii l-au tratat ca fiind o “dictatură” a UE. La fel ca și reacția la recenta interzicere a fumatului în restaurante.
Grija UE pentru protejarea sănătății și a drepturilor consumatorilor este prezentată de către o mare parte a politicienilor cehi ca o dictatură a Bruxelles-ului. Nimeni nu este interest de explicarea argumentelor raționale și a motivelor restricțiilor introduce.
Rezultatul este, între altele, locul fruntaș al cehilor pe listele mondiale cu popoarele care trăiesc cel mai nesănătos. Așa reiese din portalul britanic Clinic Compare, care a comparat frecvența apariției obezității, a consumului de alcool și a țigărilor în 179 de țări.
Preşedinţii României şi Croaţiei au cerut să se pună capăt neînţelegerilor apărute la nivelul Uniunii Europene ca urmare a reluării discuţiilor privind aderarea la spaţiul Schengen.
Unii membri mai noi ai UE sunt nemulţumiţi că nu se bucură de aceleaşi beneficii ca membrii mai vechi. Multe state est-europene nu folosesc moneda euro. Klaus Iohannis a declarat că el şi preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, au convenit luni asupra „unei eliminări a neînţelegerilor dintre diverse state, ceea ce este foarte important”, a declarat el.
În urma discuţiilor cu Iohannis, Grabar-Kitarovic a declarat că se opune „unei Europe cu două viteze”. Ea a mai afirmat că România şi vecina ei Bulgaria merită să fie şi membre ale spaţiului Schengen şi că, fiind în UE din 2007, nu ar mai trebui să fie supuse unui mecanism care le verifică dacă implementează reforme.
În această săptămână, în emisiunea ”România de nota 10” vă spunem povestea lui Paul Dicu, maratonist constănțean de cursă lungă.
De ani buni, reușește să ducă la bun sfârșit, cu o ambiție de admirat și întotdeauna animat de o cauză umanitară, Maratonul Nisipului prin Deșertul Sahara – una din cele mai grele curse de anduranță din lume: 250 de kilometri, în condiții extrem de dure prin întinderile marocane, la 50 de grade Celsius, alături de alergători care își pun efectiv viața în pericol.
Paul Dicu participă la acest maraton de fiecare dată pentru a ajuta copiii bolnavi de inimă.
Toate fondurile pentru fiecare kilometru parcurs printre dunele de nisip se duc către asociațiile Inima Copiilor și Dăruiește Aripi.
Aceste ONG-uri reconstruiesc și modernizează spitalul Marie Curie din capitală dar și secția de neonatologie a Spitalului Județean Constanța.
Distanțele acolo, în deșertul Sahara, nu se măsoară în kilometri, spune Paul Dicu, ci, mai degrabă, în mii de pași.
Fiecare pas contează nu pentru clasamentul și timpii personali ci pentru ajutorarea micuților cu probleme cardiovasculare grave.
Paul Dicu spune mereu că au existat momente în care a fost pe punctul de a ceda dar de fiecare dată s-a gândit că toate clipele dificile prin care trece el sunt infime față de suferința acelor copii aflați în spitale.
Acest sentiment îl motivează și îl face să își dorească și mai mult să termine cursa.
Paul Dicu este și antrenor de arte marțiale, a cochetat în trecut cu marina, a fost timonier, consultant tehnic al trupelor DIAS din Constanta, preparator fizic la Academia de fotbal Gheorghe Hagi și, de câtva timp, este trainer pentru alți alergători.
În această lună va alerga din nou prin deșertul Sahara, un spațiu care îl atrage mereu și unde trăiește intens momente esențiale din viața sa.
Maratonul deșertului la care Paul Dicu participă de ani de zile este o poveste despre ambiție, curaj și umanitate.
• Progresele nu sunt suficiente pentru a discuta despre relația viitoare
• Angajamentele premierului May de la Florența trebuie să fie traduse în propuneri concrete
• Prioritățile rămân drepturile cetățenilor, obligațiile financiare ale Marii Britanii și granița Irlanda/Irlanda de Nord
Deputații au spus că nu au fost realizate suficiente progrese privind obiectivele prioritare ale UE – o condiție obligatorie pentru a negocia perioade de tranziție sau relații viitoare UE-Marea Britanie
Șefii de guvern din UE27 ar trebui să amâne evaluarea lor privind Brexitul programată pentru 20 octombrie întrucât nu există ”progrese suficiente” privind trei obiective cheie şi dacă cea de a cincea rundă de negocieri privind ieșirea Marii Britanii din UE nu va aduce schimbări majore, se arată într-o rezoluție aprobată marți cu 557 voturi la 92 și 29 abțineri.
Deși Parlamentul salută clarificările venite din partea premierului May, în recentul discurs de la Florența, deputații așteaptă ca guvernul britanic să facă fără întârziere propuneri specifice privind:
• asigurarea drepturilor pe care le au cei 4,5 milioane de cetățeni UE și britanici
• onorarea tuturor obligațiilor financiare ale Marii Britanii către UE
• rezolvarea chestiunii frontierei din Republica Irlanda și Irlanda de Nord, conform Acordului Good Friday.
O altă condiție pentru încheierea primei faze de negocieri este garantarea faptului că legislația UE va fi respectată până la retragerea oficială a Marii Britanii din UE.
Citate
Președintele PE Antonio Tajani: ”Discursul doamnei May de la Florența a demonstrat că este deschisă la dialog și înțelege mizele. Aș vrea să văd această bunăvoință transformată în planuri concrete necesare pentru a avansa cu adevărat negocierile cu Uniunea Europeană. Votul privind rezoluția de astăzi a confirmat unitatea Parlamentului în sprijinul negociatorului său șef Michel Barnier. Dezbaterea a arătat și o dorință clară pentru un angajament constructiv cu Marea Britanie, dar și o îngrijorare considerabilă privind întârzierile înregistrate până acum. Sper ca următoarele luni să permită realizarea unor progrese suficiente în îndeplinirea precondițiilor necesare începerii discuțiilor despre relația viitoare pe care o vom avea cu Marea Britanie.”
Guy Verhofstadt, coordonatorul PE pentru Brexit: ”Nu au fost făcute progrese suficiente. Mai ales în ceea ce privește drepturile cetățenilor, suntem foarte îngrijorați. Propunerea din partea noastră pentru a rezolva această situație este simplă. Lăsați cetățenii UE să își păstreze drepturile pe care le au acum în Marea Britanie și vom face la fel pentru cetățenii britanici care trăiesc pe continent. Mă întreb oare de ce mai discutăm acest lucru? Am putea și ar trebui să rezolvăm acest lucru foarte repede.”
Dezbatere
Propunerea de rezoluție, elaborată de Grupul de coordonare pentru Brexit din PE, a fost dezbătută marți, 3 octombrie, cu Președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și cu negociatorul șef al UE Michel Barnier.
Rezoluția prezintă contribuția Parlamentului la reuniunea UE27 din 20 octombrie de la Bruxelles, unde liderii guvernelor vor evalua progresele negocierilor Brexit. Orice acord de ieșire din UE la finalul negocierilor UE-Marea Britanie va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
