Diferenţa dintre ceea ce Belgia aşteaptă de la TVA şi ceea ce încasează efectiv s-a adâncit
Comisia Europeană se referă la „gaura” din TVA ca fiind diferenţa între ceea ce un stat aşteaptă să încaseze de pe urma TVA-ului şi ceea ce percepe efectiv. Potrivit cifrelor publicate astăzi, în Belgia, gaura a fost, în 2015, de 3,3 miliarde de euro, adică 11% din încasările aşteptate – ceea ce înseamnă un punct procentual în plus faţă de anul precedent.
Belgia este unul din cele şapte state membre a căror situaţie se degradează pe acest subiect. Dar Bruxelles-ul rămâne în media europeană. „Gaura” este considerabilă în ţări ca România (37%) sau Grecia (28%) şi foarte slabă în Spania (3,5%), de exemplu. În total, statele membre UE au pierdut 152 de miliarde de euro din veniturile TVA, indică cifrele Comisiei.
Fraudă transfrontalieră03
Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, trebuie să prezinte luna viitoare noi reguli privind TVA transfrontalieră. „Reformele noastre vor contribui la reducerea fraudării TVA transfrontaliere cu 80%”, indică acesta.
Potrivit executivului european, frauda transfrontalieră adânceşte cu 50 miliarde de euro pe an gaura din bugetul TVA. Reforma anunţată ar urma să contribuie la lupta împotriva finanţării crimei organizate şi să ajute la dezvoltarea pieţei digitale unice, potrivit aceleiaşi surse.
Publicat de Camelia Teodosiu,
2 octombrie 2017, 14:30 / actualizat: 3 octombrie 2017, 10:21
Principalele subiecte ale Sesiunii Parlamentului European, aflate pe ordinea de zi, din această săptămână, sunt:
Brexit. Marți, deputații europeni vor evalua progresele înregistrate în negocierile cu Brexit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu negociatorul-șef al UE, Michel Barnier. Tot marţi vor vota cu privire la o rezoluție care să cuprindă recomandările Parlamentului pentru summit-ul din 20 octombrie UE-27 de la Bruxelles.
Summit-ul UE. Miercuri, deputații europeni vor discuta despre migrație și modul de stabilire a unui sistem comun de azil cu primul vicepreședinte al CE, Frans Timmermans. De asemenea, vor mai fi discutate planurile comune de apărare și agenda digitală, ca dezbateri preliminare, înaintea summit-ului european care va avea loc pe 19 și 20 octombrie Bruxelles.
Procurorul european. Deputații europeni urmează să aprobe intensificare cooperării judiciare între 20 de state membre ale UE prin înființarea unui Parchet European. Ca organism independent, Procuratura va lupta împotriva fraudei și a utilizării abuzive a fondurilor europene. (Dezbatere miercuri, vot joi)
Criminalitatea informatică. Creșterea numărului de infracțiuni cibernetice și inadecvarea măsurilor de prevenire a atacurilor asupra infrastructurilor critice sau a abuzului sexual online sunt în curs de dezbatere luni. Parlamentul va vota marți recomandările sale.
Zborurile anulate. Deputații europeni vor discuta cu Consiliul și cu Comisia despre modul de aplicare a drepturilor pasagerilor în cazul anulării masive a zborurilor, cum ar fi cele ale companiei Ryanair. (Dezbatere marți)
Turcia. Deputații europeni sunt îngrijorați de faptul că Turcia utilizează mandate de arestare Interpol pentru a urmări activiști sau oponenți politici dincolo de frontierele sale. În cadrul unei dezbateri cu Consiliul și Comisia, miercuri seara, vor examina cazurile a doi jurnaliști și scriitori care posedă dublă cetățenie turcă și europeană și care sunt reținuți de autoritățile spaniole.
Pachetul de telecomunicații. O reformă a normelor europene în domeniul telecomunicațiilor va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru industrie. Scopul pachetului este de a promova conectivitatea în întreaga UE și de a face din 5G o realitate pentru toți cetățenii UE. Deputații ar putea modifica propunerea pentru a solicita eliminarea costurilor suplimentare pentru apelurile intra-UE și crearea unui sistem de alertă a cetățenilor în situații de urgență. (Luni)
Candidați selectați pentru Premiul Saharov. Deputații europeni vor prezenta cei șase candidați pentru Premiul Saharov 2017 la o reuniune comună a Comisiilor pentru afaceri externe, dezvoltare și drepturile omului. Cel de-al 29-lea Premiu Saharov va fi premiat în sesiunea plenară din 13 decembrie.
Agenda preşedintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va prezida marți dezbaterea despre Brexit și va participa la o conferință de presă cu coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după dezbatere. Miercuri, Antonio Tajani va prezida dezbaterea privind summitul european. După-amiaza, se va întâlni cu președintele Casei Reprezentanților australieni.
Progresul privind prioritățile UE în primele patru runde de negocieri cu Marea Britanie nu a fost suficient, se arată în propunerea de rezoluție a Parlamentului.
Consiliul European ar trebui să confirme că nu au fost făcute ”progrese suficiente” privind cele trei obiective principale ale UE – asigurarea drepturilor cetățenilor UE și britanici, clarificarea angajamentelor financiare ale Marii Britanii și rezolvarea chestiunii frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord – în cazul în care a cincea rundă de negocieri nu aduce modificări substanțiale privind aceste subiecte, se arată într-o propunere de rezoluție adoptată joi (n.r. 28 septembrie 2017) de Conferința Președinților din Parlament (președintele PE și liderii grupurilor politice).
Rezoluția, redactată de Grupul de coordonare pentru Brexit din Parlament, va fi dezbătută și supusă la vot în plen, marți 03 septembrie 2017.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: ”Salutăm abordarea constructivă a premierului May în discursul recent de la Florența. Protecția drepturilor cetățenilor este prioritatea absolută a Parlamentului European. Acordul de retragere ar trebui să păstreze întreg pachetul de drepturi de care se bucură în prezent cetățenii, așa cum sunt definite de legislația relevantă din UE. Garanții suplimentare că legile UE vor fi respectate până când va avea loc de facto retragerea Marii Britanii sunt, la rândul lor, un element-cheie pentru a asigura încheierea rapidă a primei runde de negocieri.”
Coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstandt, a adăugat: ”Premierul May a deschis ușa pentru progres în discursul de la Florența din 22 septembrie, de exemplu privind rolul Curții Europene de Justiție. Dar am dori să vedem mai multă claritate din partea guvernului britanic. Încă așteptăm răspunsuri la chestiuni vitale, cum ar fi cum să păstrăm Irlanda de Nord în uniunea vamală sau cum să găsim un aranjament special care să prevină solidificarea frontierei. În ceea ce privește drepturile cetățenilor și aranjamentul financiar, așteptăm răspunsuri concrete la propunerile echipei de negociere UE.”
Deputații vor dezbate rezoluția, marți (n.r. 3 sept), cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și negociatorul șef pentru Brexit Michel Barnier.
Rezoluția votată va reprezenta contribuția Parlamentului la reuniunea la nivel înalt din 20 octombrie EU27, de la Bruxelles, unde liderii europeni vor evalua progresul negocierilor Brexit.
Orice acord de retragere, la încheierea negocierilor Marea Britanie – UE, va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.
Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.
Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.
În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.
Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.
Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.
Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.
Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.
Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.
În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.
S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)
Editorialul publicat în Financial Times, referitor la atacurile susţinute împotriva lui Soros, evidenţiază derapajele Ungariei privind nerespectarea valorilor Uniunii Europene şi consecinţele acestor acţiuni asupra cetăţenilor.
Guvernul naționalist-populist al Ungariei a umplut deja țara de afișe care-l prezintă pe George Soros, finanțistul miliardar, drept o amenințare la adresa țării fiindcă apără drepturile refugiaților. A lansat un asalt juridic împotriva universității fondate de el la Budapesta și a demonizat ONG-urile susținute de el. Acum, guvernul Fidesz lansează o „consultare națională” a cetățenilor cu privire la presupusul plan al dlui Soros de a inunda Europa cu refugiați. Investitorul filantrop este pus la zid în calitate de bau-bau-șef în cadrul campaniei premierului Viktor Orban pentru obținerea unui al treilea mandat la alegerile din primăvară.
Pentru autoproclamatul partid „iliberal” în care Fidesz s-a transformat, dl Soros constituie ținta ideală, în calitate de simbol al liberalismului. Cu mare parte a opoziției ungare în debandadă și singura competiție mai serioasă la adresa Fidesz venind de la dreapta și mai extremă, americanul de origine ungară îndeplinește rolul inamicului extern împotriva căruia electoratul trebuie să se unească în jurul partidului. Campania purtată împotriva lui de guvernul de la Budapesta este tulburătoare din numeroase privințe.
În primul rând, presupusul „plan Soros” este o „știre falsă”. Dl Soros a scris în favoarea acceptării mai multor refugiați de către UE și a propus măsuri comune. Dar să pretinzi, așa cum o face Fidesz, că el a hipnotizat cumva UE pentru a adopta un plan de a primi un milion de imigranți pe an și de a obliga prin coerciție statele reticente să-i primească, este un basm de groază fabricat.
În al doilea rând, campania împotriva acestui supraviețuitor evreu al Holocaustului are nuanțe subtile de antisemitism. Continua demonizare a dlui Soros și a ONG-urilor sale și confruntarea mai generală a dlui Orban cu UE în privința politicii ei de migrație, reprezintă, luate la un loc, un atac asupra valorilor europene de deschidere, toleranță și respect pentru drepturile omului. De fapt, afișele contra dlui Soros continuă într-o formă voalată atacul Fidesz contra „Bruxelles”-ului – deopotrivă demonizat și el printr-o campanie cu afișe din acest an -, filantropul servind aici drept o reprezentare simbolică a UE.
Dl Orban s-a angajat în aprilie față de Joseph Daul, președintele Partidului Popular European (PPE), grupul politic paneuropean de centru-dreapta de care aparține Fidesz, că va înceta astfel de atacuri la adresa UE. A venit vremea ca PPE să-l expulzeze din grup.
La fel ca în cazul Poloniei, mijloacele UE de a contracara asaltul Ungariei contra regulilor și valorilor europene sunt limitate. Însă privirile se îndreaptă acum, pe bună dreptate, spre fondurile structurale UE, printre ai căror primi beneficiari se numără și Ungaria. O asemenea finanțare UE echivalează cu peste 3,5% din PIB-ul anual – și este responsabilă pentru o mare parte a creșterii economice din ultimii ani, pentru care Fidesz-ul dlui Orban încearcă să-și aroge meritul. Cercetările organizațiilor anticorupție arată că mari contracte de stat, finanțate parțial din bani UE, sunt oferite în mod disproporționat unor indivizi și companii apropiate de Fidesz și de premier.
Suspendarea finanțării UE pentru Ungaria vine la pachet cu riscul unei penalizări nedrepte a ungurilor de rând. Însă cum parchetul Budapestei e condus de un loialist al Fidesz care nu prea pare înclinat să investigheze acuzațiile de corupție, Bruxelles-ul și capitalele UE au o altă opțiune. Având în vedere existența semnelor de întrebare privitoare la distribuirea fondurilor în țară, ele pot amenința cu blocarea fondurilor dacă Ungaria nu va consimți la verificări mai exigente și la nivel mai înalt, operate de exemplu de oficiul anti-fraudă al UE sau de o nouă instituție propusă, Procurorul Public European.
Viitoarele negocieri cu privire la bugetul UE de după 2021 oferă și ele o oportunitate de introducere a unor garanții care să permită blocarea fondurilor pentru țările care violează statul de drept. Membrii UE nu ar trebui să se aștepte să continue să se bucure de roadele statutului de membru dacă ei resping regulile și valorile europene atât de flagrant precum o face astăzi Ungaria.
Siegfried Mureșan: Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!
Deputatul European Siegfried Mureșan:
„Comisia Europeană a solicitat astăzi (n.r. 27 septembrie 2017), oficial, tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), să aprobe integrarea totală a României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Comisia a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța Uniunii Europene în fața terorismului și a provocărilor de migrație și a subliniat că siguranța UE, în ansamblul ei, depinde de siguranța fiecărui stat membru.
Este clar că problemele de securitate ale UE din ultimii ani nu au fost cauzate nici de România, nici de Bulgaria și că cele două state pot contribui la soluționarea acestor provocări, iar Comisia Europeană a înțeles acest lucru, așa cum o dovedește și prin comunicarea de astăzi. Este timpul ca și guvernele statelor membre care încă se opun aderării României la Schengen să renunțe la duplicitate și la calculele politice și să accepte că este mai important pentru securitatea Uniunii Europene ca țara noastră să fie înăuntru spațiului Schengen decât în afara lui.
România îndeplinește demult toate condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen pentru care a depus eforturi inclusiv financiare foarte mari în plină criză economică și nu există absolut niciun motiv obiectiv pentru care țara noastră nu este încă membru al spațiului de liberă circulație. Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!”
Pentru a avea succes, pentru a ajunge să fii campion, este nevoie de multă muncă, perseverență şi, nu în ultimul rând, de talent.
Acestea sunt ingredientele reuşitei, iar noi le-am regăsit într-un omuleț de doar 13 ani, care cu o maturitate și o modestie cum rareori întâlnești, gestionează fără cusur tainele succesului.
La vârsta la care alţi copii sunt fascinaţi de jucării sau gadgeturi, Miruna Lehaci din Iaşi, la cei 13 ani ai săi, stăpâneşte cu măiestrie sportul minţii, şahul.
Se antrenează de când avea şase ani, iar în primavăra acestui an a obţinut titlul de campională mondială la categoria ei de vârstă la Campionatul Mondial şcolar de şah ce s-a desfăşurat la Iaşi.
România a cucerit şase medalii (una de aur, una de argint şi patru de bronz) la această competiţie, la care au participat aproximativ 600 de sportivi din 41 de ţări.
Miruna avea 8 ani când a participat la primul campionat naţional de şah, unde a luat şi locul I. Ulterior, a mers la Campionatul Mondial de şah din Slovenia, unde s-a clasat pe locul 5. Iar după această competiţie, premiile s-au ţinut lanţ.
Miruna Lehaci este elevă la Colegiul Naţional din Iaşi, în clasa a 7-a, şi a acceptat invitaţia de a fi oaspetele nostru la România de Nota Zece.
După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:
Germania
Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.
Franţa
După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.
Olanda
Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.
Bulgaria
Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.
Austria
Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.
Italia
Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.
Slovacia
Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.
Grecia
Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.
Suedia
Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.
Belgia
Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).
Ungaria
Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.
Europenii refuză să comenteze pe fondul încleştării tot mai mari dintre Madrid și independenții catalani, fără a reuşi să-și mascheze neliniștea în fața acestei crize fără precedent din Uniune.
Cu câteva zile înainte de referendumul privind independența Cataloniei, aproximativ douăzeci de operațiuni ale poliției au dus la arestarea a 14 cadre din guvernul regional catalan și la confiscarea a milioane de buletine de vot, punând în pericol organizarea acestei consultări interzisă de justiţie.
„Ne-am exprimat poziția de mai multe ori la toate nivelurile”, a declarat, joi, un purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, presat să comenteze aceste evenimente.
Bruxelles-ul repetă neobosit „doctrina Prodi”, numită astfel după Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei care a stipulat, în 2004, că un stat născut din secesiune în cadrul UE nu ar fi considerat în mod automat ca parte a Uniunii.
Săptămâna trecută, Jean-Claude Juncker, actualul președinte al executivului european, a avertizat că va lua în considerare „hotărârile Curții Constituționale spaniole și ale Parlamentul spaniol”, cu alte cuvinte că va aștepta undă verde din partea acestora, înainte de a recunoaște o declarație de independență a Catalonieia.
Din Paris, unde se cere „respectarea cadrului instituțional spaniol”, până la Bratislava, unde se cere să se acționeze „în conformitate cu Constituția spaniolă”, cancelariile europene se conformează aproape cuvânt cu cuvânt liniei urmate de Madrid.
„Criza este prea profundă și ar fi prea riscant pentru UE să ia parte sau să intervină, căci ea este în mod clar prea sensibilă în momentul de față”, declară Jérémy Dodeigne, profesor la Științe Politice la Universitatea din Namur (Belgia).
Întrebat despre arestările din ziua precedentă, dl.Schinas a asigurat că „nu are prea multe de adăugat”.
„Tăcerea UE este un răspuns în sine: Bruxelles-ul nu dorește nici măcar să ridice această problemă. Este o bombă care ticăie”, notează Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice şi Relații Internaționale din București.
„O recunoaștere a Cataloniei ar crea un precedent îngrozitor pentru UE, cu care Bruxelles-ul ar avea dificultăți de gestionare și de care s-ar putea folosi ulterior orice mișcare separatistă”, a spus el.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte capitale europene, Madridul nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, chiar dacă aceasta înseamnă frânarea eforturilor diplomatice europene întreprinse în vederea reducerii tensiunilor din Balcani.
Dar, în unele state membre, răul a fost perceptibil după operațiunile poliției, la care mii de susținători ai referendumului au ripostat întorcându-se pe străzile din Barcelona.
„Urmărim acest proces cu o foarte, foarte mare îngrijorare”, a recunoscut joi un diplomat de rang înalt, deși „ceea ce spunem noi în această etapă este că avem încredere în democrație”.
„Chiar dacă acționează în cadrul legii, guvernul spaniol gestionează foarte prost această situație”, s-a alarmat un alt diplomat, vorbind tot sub acoperirea anonimatului. „Folosirea forţelor din Guardia Civil pentru a face arestări trimite un semnal foarte negativ”, a insistat el.
„Nu este vorba doar despre independență – despre ‘da’ sau despre ‘nu’. Nu este vorba doar despre relațiile dintre Catalonia și Spania (…) Aici este vorba despre drepturi civice şi norme democratice” în UE, a declarat joi Amadeu Altafaj, reprezentantul guvernului catalan de la Bruxelles.
„Înțelegem totuşi că CE nu dorește să intervină”, dar ea ar trebui să trimită un „mesaj pozitiv și constructiv, care măcar să încurajeze părţile să participe la un dialog politic”, a spus el.
Nu este surprinzător faptul că separatiștii din Catalonia au primit sprijinul altor lideri separatiști, cum ar fi premierul scoțian Nicola Sturgeon, care a cerut respectarea „dreptul la autodeterminare al popoarelor”, sau al flamandului Geert Bourgeois, care a solicitat „o mediere internațională”.
Autoritățile medicale din Atena au emis un apel public de participare la vaccinare și de încurajare a programelor de imunizare, în urma unei înmulțiri a cazurilor de rujeolă pe fondul unei epidemii europene.
Centrul Grec pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a declarat vineri că în țară s-au înregistrat 166 de cazuri în 2016-2017, cu o creștere în ultimele zile.
Peste 17.000 de cazuri au fost raportate în aceeași perioadă în 30 de state europene de către Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, soldate cu 40 de decese.
Agenția europeană a transmis că cea mai mare concentrație de cazuri a fost înregistrată în România.
Principalele puncte ale agendei Parlamentului European, în săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie 2017 sunt următoarele:
Bugetul UE pentru 2018. Comisia pentru Bugete va vota cu privire la 2324 de amendamente depuse la bugetul UE pentru 2018. Deputații europeni urmează să modifice reducerile făcute de Consiliu și să sprijine programele privind cercetarea, educația, combaterea șomajului în rândul tinerilor, IMM-urile și migrația. (Miercuri)
BCE / Draghi. Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, va discuta cu membrii Comisiei pentru afaceri economice și monetare programul care permite BCE să cumpere obligațiuni emise de societăți europene, precum și cele mai recente evoluții economice și monetare din UE. (Luni)
Procuratura Europeană. Înființarea Procuraturii Europene mult așteptate, care va fi responsabilă de investigațiile penale transfrontaliere privind frauda care implică fonduri UE, va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru libertăți civile. În prezent, 20 de state membre au decis să participe. (Joi)
Scurgeri de informații în fotbal. Comisia specială pentru combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale (PANA) va interoga reprezentanții FIFA, UEFA și Asociația Agenților Europeni de Fotbal privind transparența pe piața transferurilor, finanțarea cluburilor europene și dreptul la imaginea jucătorilor. Un jurnalist care a participat la Rețeaua europeană de investigații care a dezvăluit „scurgerile de fotbal” va fi, de asemenea, prezent. (Marți)
Brexit. Președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice se vor întâlni pentru a discuta despre cele mai recente progrese în negocierile pentru Brexit, înaintea unei rezoluții a Parlamentului European care va fi votată săptămâna următoare la Strasbourg. (Joi)
Garanția pentru tineret. Eficacitatea din punct de vedere al costurilor schemei privind garanția pentru tineret, programul UE care îi ajută pe tineri să-și găsească locuri de muncă prin îmbunătățirea accesului la formare și educație, va fi evaluată de către deputații Comisiei pentru control bugetar. Aceștia solicită o finanțare mai mare pentru a sprijini tinerii care nu mai sunt în sistemul de educație, nu sunt angajați şi nici nu fac parte din vreun program de formare profesională (NEETS). (Luni)
Venitul minim din UE. Propunerea de a introduce un venit minim pe întreg teritoriul Uniunii pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale va fi prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Proiectul de propunere prevede că astfel de scheme ar trebui să corespundă cu 60% din venitul mediu al țării în cauză. (Joi)
Turism. Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, Parlamentul European organizează o conferință pe tema „O strategie europeană de consolidare a competitivității industriei turismului ca principal motor al creării de locuri de muncă”. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va deschide conferința. Printre participanți se numără vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, comisarii europeni Elżbieta Bieńkowska, Karmenu Vella, Tibor Navracsics, Marianne Thyssen și Mariya Gabriel, precum și reprezentanți ai industriei și ai autorităților naționale și europene. (Miercuri)
Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice vor fi informate cu privire la situația negocierilor pentru Brexitul și vor pregăti o dezbatere cu negociatorul-șef al Uniunii, Michel Barnier, care se va încheia cu votul unei rezoluții în aceeași săptămână . Aceștia vor discuta, de asemenea, poziția Parlamentului cu privire la relațiile UE-Turcia și își vor pregăti contribuția la summitul european din octombrie și la Conferința de la Bonn privind schimbările climatice (COP23). Grupurile politice vor discuta, de asemenea, poziția Parlamentului privind îngrășămintele, votul final privind înființarea unei procuraturi europene și pregătirea recomandărilor Parlamentului privind combaterea criminalității cibernetice, îmbunătățirea condițiilor din penitenciare și încheierea căsătoriilor dintre copii.
Agenda președintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va participa joi și vineri la Summitul digital al UE de la Tallinn.
Corina Crețu: atragerea fondurilor europene în contextul provocărilor finaciare ale Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
22 septembrie 2017, 14:00 / actualizat: 25 septembrie 2017, 7:36
Tematica simplificării, absorbției și specializării inteligente în domeniul fondurilor UE a fost abordată de Corina Creţu în discuţiile cu autoritățile locale, regionale și naționale, precum și cu beneficiarii de finanțare europeană, în cadrul întâlnirilor şi al evenimentelor organizate de Comisia de dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European şi de alte instituții importante interesate de concepte ca mobilitate urbana, smart city și dezvoltarea urbană inteligentă.
Lideri ai Parlamentului European, reprezentanți ai Direcțiilor Generale ale Uniunii Europene, ai ministerelor românești, precum și reprezentanți ai organizațiilor românești și străine implicate în dezvoltare regională și urbană au dezbătut la Cluj-Napoca, în perioada 18-20 septembrie, modul în care proiectele de investiții finanțate prin REGIO construiesc inteligent prosperitate la nivelul comunității regionale și ale comunităților locale.
De asemenea, Comisarul European pentru politica regională, Corina Creţu, a făcut un apel către toate guvernele ţărilor membre să nu facă birocraţia accesării fondurilor mai stufoasă decât este. Corina Creţu a atras atenţia asupra exerciţiului financiar european care s-a încheiat, precizând că au fost introduse o serie de condiţii suplimentare menite a asigura Bruxelles-ul de faptul că banii europeni sunt folosiţi aşa cum trebuie în ţările beneficiare. România mai are la dispoziţie doar două luni pentru a îndeplini 5 dintre aceste condiţionalităţi, altfel riscă suspendarea liniilor de finanţare.
“România a îndeplinit 17 dintre aceste condiţionalităţi ex-ante, dar mai rămân cinci condiţionalităţi restante, despre care am vorbit săptămâna trecută în cadrul întâlnirilor mele cu Guvernul României şi cu miniştrii de resport. E vorba de transport, condiţionalităţi pe transport rutier, feroviar, achiziţii publice. Şi aici este, într-adevăr, o mare problemă pentru dumneavoastră, ştiţi foarte bine că achiziţiile publice afectează pe orizontală toate proiectele. Infrastructura în inovare şi cercetare – suntem pe punctul de a ridica această condiţionalitate ex-ante. În domeniul deşeurilor rămâne o problemă majoră şi a administraţiei publice”, a precizat comisarul European.
Bugetul Uniunii Europene dedicat exercițiului financiar viitor va fi sensibil mai mic după retragerea Marii Britanii şi va trebui să fie folosit pentru a face față unor noi provocări, precum cele ridicate de migrație, de securitatea internă și de cea externă. În acest context, ea a adăugat că trebuie lărgită baza bugetului Uniunii Europene, chiar dacă statele membre nu sunt prea încântate de această perspectivă.
Născută pe 31 martie 1958 în București, Tatiana Jilavu și-a petrecut copilăria și adolescența la Craiova. A absolvit Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Cetatea Băniei, unde a lucrat ca decorator până în anul 1992, realizând totodată diverse lucrări plastice.
Din 1992 s-a stabilit în Belgia, de unde a plecat ulterior în Spania, unde locuiește și în prezent. În paralel cu joburile curente, și-a continuat activitatea artistică începută în România, multe lucrări de grafică și de pictură ale sale găsindu-și locul în diverse colecții private din țările Uniunii Europene, ca și din Rusia, Turcia și Canada.
Tatiana Jilavu a dovedit și un talent literar deosebit în cele două cărți lansate până acum, Am@r (2016) și Călător cu d@r (2017).
Davian Vlad, de la Radio România Oltenia-Craiova, a purtat un amplu dialog cu Tatiana Jilavu, abordând atât teme artistice, cât și existențiale, și punând accent pe senzațiile și trăirile unui suflet sensibil aflat între două lumi, pe care îl puteţi asculta pe pagina emisiunii România de nota 10.
Comisia Europeană a propus marți, 19 septembrie, un nou set de norme pentru reglementarea fluxului liber al datelor fără caracter personal, ce vor permite stocarea și prelucrarea acestora pe întreg teritoriul Uniunii, ceea ce va contribui la stimularea competitivității companiilor europene și la modernizarea serviciilor publice, eliminându-se astfel restricțiile legate de localizarea datelor.
Andrus Ansip, vicepreședintele pentru piața unică digitală, a declarat: „Economia digitală a Europei este încă puternic divizată de-a lungul unor delimitări naționale închise. Acest lucru frânează creșterea globală a sectorului digital în Europa. Propunerea noastră, împreună cu normele de protecție a datelor cu caracter personal din UE, va permite libera circulație a tuturor tipurilor de date în cadrul pieței unice. Fluxul liber de date va favoriza, în cazul IMM-urilor și start-up-urilor, dezvoltarea unor noi servicii inovatoare și intrarea pe noi piețe.”
Un cadru clar, cuprinzător și previzibil va contribui la o piață mai competitivă și mai integrată la nivel european pentru serviciile de stocare și de prelucrare de date. Propunerile prevăd:
principiul fluxului transfrontalier liber al datelor fără caracter personal, statele membre nemaiputând impune organizațiilor obligația de a stoca sau de a prelucra datele în interiorul frontierelor naționale, singurele restricții fiind legate de siguranța publică;
principiul disponibilității datelor pentru controlul reglementar, autoritățile competente putându-și exercita dreptul de acces la date indiferent de locul de stocare sau prelucrare a acestora pe teritoriul UE;
dezvoltarea unor coduri de conduită la nivelul UE, pentru a elimina obstacolele care împiedică atât trecerea de la un furnizor de servicii de stocare în cloud la altul, cât și transferul datelor înapoi către sistemele informatice ale utilizatorilor.
Noile norme vor spori securitatea juridică și vor favoriza un climat de încredere pentru companii și organizații și vor deschide calea către o piață unică veritabilă în domeniul stocării și prelucrării datelor, favorizându-se astfel dezvoltarea unui sector european al serviciilor de tip cloud competitiv, sigur și fiabil și la scăderea prețurilor pentru utilizatorii serviciilor din domeniu.
Deputații au aprobat în plenul primei sesiuni a Parlamentului European, din luna sept anului 2017, lista celor 30 de membri din noua comisie specială privind contra-terorismul.
Comisia va evalua dimensiunea amenințării teroriste pe teritoriul european și va sublinia posibilele erori, deficiențe și disfuncționalități privind măsurile împotriva terorismului.
Doru-Claudian Frunzulică, deputat român în Parlamentul Eurupean (grupul S&D), este membru al comisiei.
Principalele elemente pe care se va concentra Comisia specială, al cărui mandat a fost aprobat în 6 iulie 2017, vor fi:
• implementarea măsurilor de gestionare a granițelor externe
• deficiențe în schimbul de informații juridice, de aplicare a legii și intelligence între statele membre
• interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
• impactul legislației europene anti-teroriste asupra drepturilor fundamentale
• radicalizarea și eficiența programelor de de-radicalizare
• spălarea banilor și finanțarea terorismului, inclusiv legăturile cu crima organizată
• practici eficiente pentru protejarea țintelor ușoare și a infrastructurii critice, cum ar fi aeroporturile și gările
Comisia va vizita și organiza audieri cu alte instituții ale UE, cu agenția Europol pentru cooperare judiciară, cu parlamentele naționale și guvernele statelor membre și statelor terțe, cu agențiile de aplicare a legii, serviciile de intelligence, judecători și magistrați, precum și cu organizațiile victimelor.
De asemenea, Comisia trebuie să pregătească, la jumătatea mandatului, un raport și un altul la final de mandat, cuprinzând fapte și recomandări. Mandatul de 12 luni a început în 14 septembrie 2017 și poate fi prelungit.
Alături de cei 30 de membri aprobați de plen, comisia va mai avea 30 de membri supleanți numiți de grupurile politice.
Un stat al UE care se confruntă cu o criză urgentă de gaze poate să ceară asistență transfrontalieră de la statele învecinate, conform noilor reguli de cooperare aprobate de Parlament.
Alimentarea corespunzătoare cu gaz a caselor, centralelor de încălzire și a serviciilor sociale importante, cum ar fi spitalele, este considerată prioritară. Un stat membru poate activa mecanismul de solidaritate și poate cere ajutor altor state membre pentru a combate o criză gravă.
Cooperare regională pentru a combate crizele de alimentare cu gaz
Noile reguli grupează statele membre în ”patru grupuri de risc” care vor participa în ”cooperare asociată riscului” și vor lua măsuri comune de evaluare a riscului, de prevenire și de reacție în situații de urgență.
Vor exista trei niveluri de criză privind alimentarea cu gaze – alertă timpurie, alertă și urgență – pe care statele membre le vor putea notifica spre Comisia Europeană și spre autoritățile competente din grupurile lor de risc și din statele membre învecinate.
Comisia Europeană va putea cere acces la orice contract de alimentare cu gaze important pentru siguranța resurselor (care reprezintă 28% din consumul anual de gaz în statul membru). Comisia poate cere și detalii privind alte acorduri comerciale relevante pentru încheierea unui contract de alimentare cu gaz, inclusiv contracte privind infrastructura.
Transatlantic Legislators’ Dialogue (TLD) Steering Committee meeting with EC Vice-President and High Representative for Foreign Policy
”Cetățenii noștri nu trebuie privaţi de alimentarea cu gaze a casele lor. Statele membre se angajează să se ajute în cazul în care alimentarea cu gaze a cetățenilor este întreruptă. Noul regulament va întări cooperarea regională în planificarea situațiilor de urgență și în prevenirea crizelor, iar contractele pentru gaze vor fi mai transparente.”
Ce urmează
Regulamentul a fost aprobat cu 567 voturi la 101, cu 23 abțineri.
După aprobarea Consiliului, regulamentul revizuit privind securitatea aprovizionării cu gaz va fi publicat în Jurnalul Oficial la Uniunii și va intra în vigoare la 20 de zile după publicare.
80 mil de oameni sunt afectați de dizabilități în UE
Noile reguli şi facilităţi să fie aplicabile infrastructurilor adecvate
Telefoane, distributoare de bilete, servicii bancare – mai accesibile
Aproximativ 80 mil de oameni în UE au un anume tip de dizabilitate. Din cauza îmbătrânirii populației, numărul lor va crește, probabil, la 120 mil până în 2020.
Scopul acestei legi este de a ameliora dificultățile zilnice ale persoanelor cu dizabilități.
Bunuri și servicii cheie, cum ar fi telefoanele, distribuitoarele de bilete și serviciile bancare, trebuie să devină mai accesibile persoanelor cu dizabilități.
”Este important că această directivă include persoanele cu dizabilități și persoanele cu limitări funcționale temporare sau permanente”, cum ar fi bătrânii, femeile însărcinate și persoanele care călătoresc cu bagaje” pentru a asigura beneficii reale și o viață independentă pentru o mare parte a societății”, spune Parlamentul.
Îmbunătățirea vieții de zi cu zi
Deputații au clarificat că această propunere legislativă stabilește cerințe pentru a face mai accesibile anumite bunuri și servicii. Printre acestea se numără:
distribuitoare de bilete și aparate de check-in
distribuitoare de numerar şi alte terminale de plăți
computere și sisteme de operare
servicii bancare pentru clienţi, inclusiv echipamente pentru cărți electronice
comerț electronic
transport, inclusiv transport public urban cum ar fi metrou, tren, tramvai, troleibuz, autobuz și serviciile conexe,
alte elemente, cum ar fi pagini de internet și servicii oferite pe mobil de presa audio-vizuală și servicii de turism.
Cerințele privin accesibilitatea se vor referi la soluţiile implementării măsurile necesare fără să impună detaliile tehnice care ar îngrădi inovația.
Întreprinderi mici sunt excluse
Propunerea legislativă include clauze care au în vedere ca cerințele să nu creeze ”o povară disproporționată” pe operatorii economici, de aceea întreprinderile mici (acelea care au mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală și/sau o balanță anuală care împreună nu depășesc 2 milioane de euro) vor fi exceptate din cauza dimensiunii,resurselor și naturii lor.
Ce urmează
Votul prin care a fost aprobat textul modificat dă echipei Parlamentului un mandat pentru a începe negocierile cu Consiliul, care urmează să își stabilească poziția.
”Sunt satisfăcut cu votul de azi din Parlament. Mai mult de 80 milioane de oameni cu dizabilități vor beneficia de acest vot. Raportul final are, desigur, plusuri și minusuri și vom înfrunta negocieri dificile cu Consiliul. Voi face tot ce pot să obțin maximum din aceste negocieri.” Morten Løkkegaard (ALDE, DK)
Parlamentul European a votat, în prima sesiune plenară a lunii sept 2017, raportul WiFi4EU, referitor la promovarea conexiunilor la internet de mare viteză, în comunitățile locale.
Bugetul alocat este de 120 de milioane EUR pentru perioada 2017-2019. Acesta va fi utilizat pentru instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de interes public.
Acum un an, în Discursul privind starea Uniunii, Jean-Claude JUNCKER, Preşedintele Comisiei Europene sublinia faptul că “până în 2020 fiecare sat și oraș din Europa va avea acces gratuit la internet wireless în jurul principalelor centre de interes public. Conectivitate pentru toți înseamnă că nu ar trebui să conteze unde locuim și ce venituri avem.”
Finanțarea se va acorda tuturor Statelor Membre, astfel încât atât rezidenții cât și turiștii să poată beneficia de conexiuni la internet de mare viteză. Fondurile vor fi distribuite într-un mod cât mai echilibrat din punct de vedere geografic, astfel încât, până în 2020, Între 6000 și 8000 de municipalități vor putea beneficia de finanțare.
Despre importanţa şi impactul acestei initiative aflăm de la eurodeputatul Dan Nica din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European:
Autoritățile locale vor fi încurajate să dezvolte și să promoveze propriile servicii digitale în domenii cum ar fi e-guvernarea, e-sănătatea și e-turismul, cu ajutorul unei aplicații dedicate.
Inițiativa WiFi4EU va fi implementată prin intermediul unor proceduri simple și nebirocratice – depunerea on-line a proiectelor, plăți prin cupoane valorice și cerințe de monitorizare simplificate.
“Fiecare Stat Membru va putea obține un anumit număr de vouchere. Schema de finanțare se adresează tuturor organismelor din sectorul public, cum ar fi municipalitățile, bibliotecile publice sau spitalele. Programul va fi lansat până la sfârșitul anului; încurajez autoritățile și instituțiile locale să urmărească apariția platformei online unde vor putea aplica,” a precizat Adina Vălean, europarlamentar – PPE (Partidul Popular European).
Selecția proiectelor se va face după principiul „primul venit, primul servit”. Promotorii proiectelor trebuie să propună echiparea unor zone în care nu există deja o conexiune Wi-Fi gratuită, publică sau privată, care oferă caracteristici similare.
Când eram mici, fie că desenam pe pereți, construiam castele de nisip, sau inventam povești părinților, ca să scăpăm basma curată, fiecare era artist în felul lui. De obicei, acest impuls artistic, din păcate, învățăm să îl suprimăm, dar el nu dispare niciodată. Încă e acolo, sclipește în întuneric!
În această ediţie a emisiunii România de nota 10, tinerii actori Sebastian Dobrescu şi Daiana Lay ne provoacă să scoatem la lumină artistul din noi.
Teatrul Labirint Asylum, unic în felul său în Romania, ne invită la Experimental Re-discovery, un atelier de creație artistică și dezvoltare personală ce se va desfășura în lunile Octombrie și Noiembrie, la Casa de Cultură a Tineretului din Timişoara. Coordonatorul proiectului va fi Sebastian Dobrescu, care ne invită la o călătorie în lumea fecundă a imaginației.
Întâlnirea artistică şi terapeutică totodata, se va transforma într-un spectacol de teatru.
Atelierul va fi susținut de Sebastian Dobrescu, directorul fondator al Teatrului Labirint Asylum, cu o experiență de 5 ani în Teatru Labirint cu peste 40 de ateliere susținute la nivel național și internațional, împreună cu partenerii noștri de la Dance Time I.A.R și Școala de Circ.
Acest proiect este realizat cu sprijinul Primăriei din Timișoara, al Asociației Timișoara 2021, și al Fundației Pentru Tineret Timiș.
Sebastian Dobrescu, Daiana Lay, Teatrul Labirint Asylum este o inițiativă a Asociației Teatrul Experimental Senzorial şi este momentan singura trupă de teatru alternativ din Timișoara, dar și singura din România cu o longevitate de 3 ani.
Umanista Maria Grapini, apreciată ca unul dintre cei mai activi europarlamentari, a avut o intervenţie importantă, joi, 14 septembrie, în PE, în calitate de raportor al Comisiei IMCO, pe o temă de mare impact şi anume noua Agendă a Competenţelor pentru Europa. Europarlamentarul PPU-sl a felicitat Comisia Europeană pentru adoptarea acestui act, în urmă cu un an, şi a insistat ca resursa umană să fie bine apărată şi promovată, din perspectiva noilor competenţe unitare.
“Este absolut necesar să vedem ce putem să facem cu resursa umană! Noi, Comisia IMCO, ocupându-ne de piața internă, suntem siguri și convinși că pentru a asigura o creștere durabilă, coeziune socială și crearea de noi locuri de muncă, precum și pentru a promova inovarea și antreprenoriatul în special pentru IMM-uri și sectorul artizanatului, este esențial să eliminăm lacunele în materie de competențe, să reuşim soluționarea problemei necorelării competențelor și să promovăm oportunitățile de mobilitate socială. Susţinem că statele membre au o obligație importantă, sistemul de formare a pieței interne trebuie să funcționeze eficient și să contribuie la îmbunătățirea schimbului de date și la consolidarea cooperării administrative. Subliniez şi necesitatea de a ține cont de nevoile reale ale pieței, dar și măsuri pentru dezvoltarea competențelor”, a declarat, la Strasbourg, umanista Maria Grapini.
Provocările radiourilor şi televiziunilor publice, în era digitală – Alocuţiunea preşedintelui EBU, Jean Paul Philippot, la reuniunea PBI – Public Broadcasters International, de la Sinaia
Jean Paul Philippot: Este minunat, dar şi un lucru nou pentru mine să mă aflu aici, în centrul României. Este bine că suntem împreună, că avem discuţii deschise şi şansa să împărtăşim provocările cu care ne confruntăm şi să ne gândim la soluţii şi poziţii comune.
La începutul acestei conferinţe trebuie să spunem că scopul este să informăm, să educăm şi să oferim programe de divertisment. Un secol mai târziu după ce a fost formulată acest status care defineşte radioul public, ce a rămas? A rămas că trebuie să informăm, să informăm întotdeauna, mai ales acum, într-o lume în care ştirile false şi propaganda au devenit tot mai prezente, să informăm într-o lume în care siguranţa jurnaliştilor este probabil mult mai fragilă decât acum douăzeci de ani. Să informăm într-o lume în care fiecare cetăţean poate accesa orice fel de şţiri false şi în care fiecare cetăean are de ales între mesaje de propagandă şi informaţie verificată.
Trebuie să educăm să le aducem cetăţenilor capacitatea de a alege şi de a-şi forma propria opinie, să educăm, să fim deschişi către lume, să aducem complexitatea acestei lumi globale în fiecare familie, să deschidem minţile oamenilor să stea departe de ideile populiste şi simpliste şi să distrăm, să prezentăm diversitatea moştenirilor noastre culturale, diversitatea formatelor şi felurilor inovatoare de a adresa felul în care producem şi difuzăm conţinut radiofonic şi de televiziune, să educăm şi să formăm în limbi străine, reportaje produse de echipe diverse din ţări diferite, într-o lume în care cinci sau şase mari companii produc şi prezintă conţinut tuturor. Acestea sunt provocările radiourilor şi televiziunilor publice, în această nouă lume digitală.
Reporter – Florin Orban: Cum poate cooperarea dintre Asia şi Europa să ajute la a face faţă noilor provocări media?
Javad Mottaghi: Eu cred că noi, difuzorii din regiunea Asia-Pacific, ne confruntăm cu aceleaşi provocări ca şi dumneavoastră sau alţi difuzori din Europa. Există oportunităţi, oportunităţile pot fi diferite de la continent la continent. Dar cel mai important lucru ca să avem aceste platforme internaţionale este să cunoaştem ce veţi face dumneavoastră pentru a schimba provocarea în oportunitate în Europa, ce facem noi ca să schimbăm provocarea în oportunitate în Asia şi să învăţăm din experienţele noastre şi să privim la modalităţile viitoare. Noi nu avem nevoie să facem aceleaşi greşeli pe care alţii ar fi putut să le facă în alte ţări. Deci, lecţiile trebuie învăţate unii de la alţii şi numai aşa noi vom fi în stare să trasăm viitoarele acţiuni.
Reporter – Florin Orban: Radio România este un membru relativ nou al ABU. Ce rol poate juca Radio România în cadrul ABU?
Javad Mottaghi: Radio Romania, da, este un nou membru al ABU, dar este un membru foarte activ al ABU. Şi s-a dovedit a fi foarte activ şi a jucat un rol foarte important în – nu aş putea spune în a reduce decalajul între Est şi Vest, dar încearcă să creeze o astfel de platformă, a ajutat profesioniştii media din ambele continente să se întâlnească şi să aibă o mai bună înţelegere unul despre celălalt. Şi de aceea, astfel de platforme vor ajuta oportunităţi pentru reţele. Şi Radio România a fost instrumental în acest aspect. Noi am avut, de asemenea, un parteneriat cu Radio România când Orchestra Simfonică a dumneavoastră a venit în Kuala Lumpur şi a susţinut două concerte, în 2014. Şi noi aşteptăm cu nerăbdare să consolidăm şi să extindem un parteneriat între ABU şi Radio România. Iar eu pot spune că Radio România a putut să acţioneze ca o fereastră, o fereastră pentru a arăta lumii cultura românească. Şi o fereastră pentru a aduce savoarea altor culturi audienţelor din România. Şi în acest sens, faceţi o muncă minunată. Vă felicit şi felicit Radio România pentru că este un post atât de activ. Noi salutăm parteneriatul cu Radio România şi vom întări parteneriatul nostru în viitor.
Reporter – Simina Botar: Fiecare ţară îşi prezintă cele mai bune proiecte. Acum doi ani, noi am prezentat celorlalţi experienţa teatrului radiofonic şi a orchestrelor. Anul acesta o să vă prezentăm un proiect de cooperare cu ştiinţa, cu unul din cele mai mari lasere din lume. Ce ne puteţi spune despre realizările din aceşti doi ani, în colaborarea Radio România – ABU? Ştiam de un proiect privind o platformă de schimb de înregistrări de muzică clasică.
Javad Mottaghi: Aşa este. De fapt, aceea este acolo şi platforma online pentru muzica ABU, a fost lansată şi ea va fi operaţională, dar /…/ în două luni dumneavoastră veţi şti progresul înregistrat în acest sens. Şi aceasta va continua să fie una dintre cele mai importante platforme bazate pe Internet pentru schimbul de muzică. Veţi asculta, de asemenea, /…/ pe 3 noiembrie. Punctul de vedere Asia-Pacific, /…/ va oferi oportunităţi producătorilor din diferite continente şi ţări să-şi încarce programe şi să facă schimburi de programe prin internet. Noi avem, de asemenea, viziunea asiatică asupra schimburilor de ştiri, care există de trei decade /…/ aproximativ 19.000 de ştiri pe an printre 34 de ţări din regiune, la fel ca şi Europa şi ţări arabe. Oportunităţile sunt, de fapt, acolo şi parteneriatul ne va pune pe noi într-o poziţie mai bună pentru a folosi oportunităţile în interesul membrilor.
Natural, dacă priviţi la mărimea regiunii Asia-Pacific, cu 275 de membri din 69 de ţări, într-o regiune foarte diversă, unde noi avem cele mai avansate posturi de televiziune din lume. Şi, de asemenea, unele posturi de radio şi televiziune care se dezvoltă şi chiar cele în ţările cele mai puţin dezvoltate. Dar dacă aţi avut posibilitatea să echilibraţi activităţile şi să asiguraţi că poate servi toţi membrii săi. Dar parteneriatul cu Europa este important pentru noi. Avem acelaşi parteneriat cu Africa, prin African Union of Broadcasting, avem acelaşi parteneriat cu ţări arabe, prin Arab States Broadcasting Union, pentru că Asia devine din ce în ce mai puternică. În termeni economici, Asia merge înainte şi, natural, este o destinaţie pentru numeroşi difuzori în regiune şi din afara regiunii, precum şi pentru multe ţări care doresc să investească în Asia. Şi de aceea media ar putea facilita acel parteneriat. Iar noi vom saluta parteneriatul cu Radio România. Şi trebuie să vă spun că /…/ noi am discutat şi plănuit ca să lansăm o nouă iniţiativă cu Radio România, iar aceasta va fi anunţată ulterior la momentul potrivit. Vă mulţumesc!
Conferinţa Media 2020 – despre tendinţele majore în dezvoltarea mass media
Publicat de Camelia Teodosiu,
11 septembrie 2017, 09:27 / actualizat: 11 septembrie 2017, 10:57
Radio România şi Uniunea Audiovizualului Asia Pacific organizează, astăzi, la Sinaia, reuniunea Media 2020, cu tema „Cum poate ajuta cooperarea dintre Europa şi Asia în faţa noilor provocări în domeniul media”. Conferinţa reuneşte experţi din întreaga lume care vor dezbate tendinţele majore în dezvoltarea mass media şi se vor concentra asupra modului în care radiodifuzorii, atât cei din regiunea Asia Pacific, cât şi cei din Europa, se raportează la transformările din industria media. În continuarea conferinţei Media 2020, mâine şi miercuri, tot la Sinaia, se vor reuni şefii instituţiilor publice de radio şi televiziune din mai multe ţări ale lumii. Este prima reuniune de acest gen pe care forul internaţional al radiodifuzorilor publici îl organizează în Europa de Sud Est.
Noile provocări într-un peisaj media care evoluează rapid şi abilitatea de a face faţă schimbărilor pe care le presupune comunicarea în secolul XXI sunt temele principale de dezbatere.
Reprezentanţi ai radioului şi televiziunii, dar şi ai altor difuzori de media încearcă să beneficieze fiecare de experienţa celuilalt pentru a răspunde cât mai bine nevoilor publicului.
Se discută despre tendinţele în dezvoltarea mass-media, valorile care ar trebui adoptate de serviciile publice şi noile modalităţi prin care radiodifuzorii pot interacţiona cu ascultătorii.
În deschiderea dezbaterilor, directorul general interimar al Radioului Public, Georgică Severin, a subliniat că tema aleasă este o recunoaştere a puterii mass-media într-o lume în care această industrie avansează rapid, iar acurateţea informaţiilor este foarte importantă.
Ministrul culturii, Lucian Romaşcanu, a vorbit despre misiunea posturilor publice şi rolul acestora în informare şi educaţie, subliniind că o astfel de reuniune realizează adevărate poduri între culturile din Asia şi Europa.
Despre identificarea de strategii prin care informaţia să ajungă la public în mod corect şi să combată astfel ştirile false a vorbit şi secretarul general al Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific, Javad Mottaghi.
În Uniunea Europeană, situaţia romilor s-a îmbunătăţit, chiar dacă într-un ritm mai lent. De exemplu, tot mai mulţi copiii romi merg la grădiniţă, iar rata abandonului şcolar a scăzut, se arată în raportul Comisiei Europene, care analizează stadiul aplicării strategiilor naţionale de incluziune a romilor în ţările membre ale Uniunii Europene. Documentul menţionează, totodată, că aproximativ 80% din romi sunt ameninţaţi de sărăcie.Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.
Concursul Naţional al Cercurilor de Lectură desfăşurat la Cluj-Napoca, în perioada 1-5 septembrie, a reunit elevi şi profesori din judeţele Arad, Suceava, Cluj, Iaşi, Gorj, Botoşani. Iniţiat în anul 2004 de către 20 de profesori, acest proiect este un concept al Asociaţiei Profesorilor de Limba şi Literatura Română ”Ioana Em. Petrescu”.
În prima fază a fost un proiect de cercetare şi experimentare realizat pe un număr de aproximativ 2000 de copiii, atât din mediu urban cât şi din mediul rural. Profesorii implicaţi în proiect au dorit să afle de ce nu citesc copiii. După cercetarea realizată profesorii au încercat să elaboreze un concept pe care timp de un an l-au susţinut voluntar fiind vorba de nişte activităţi numite cercuri de lectură, cercuri care se desfăşurau în afara orelor de curs. În timp, acesta a căpătat amploare , devenind un proiect de cercetare didactică.
Proiectul a câştigat tot mai multă încrederea a fost valorizat de fiecare dată de către Ministerul Educaţiei şi iată s-a ajuns la această ediţie dedicată chipurilor şi oamenilor ,spaţiilor reale, spaţiilor exterioare, jurnalismului narativ , dar şi spaţiilor interioare pe care le construim prin lectură în inima noastră şi în imaginarul personal. Suntem împărţiţi anul acesta în două secvenţe care sunt practic organizate în funcţie de cele două fire călăuzitoare ale proiectului, poezia şi jurnalismul narativ, adică spaţiile interioare şi spaţiile exterioare, activitatea desfăşurându-se în cadrul Bibliotecii Judeţene „ Octavian Goga”, unde elevii au posibilitatea să viziteze secţiunile bibliotecii, colecţia de carte rară şi să lucreze într-un spaţiul benefic.(prof. Titiana Zlătior )
Ediţia din acest an a „ Lecturiadei Elevilor” a cuprins şi un atelier de dans. De ce dansul şi în mod special, menuetul apare în programul Lecturiadei am aflat de la profesoara – Corina Dindelegan , coordonatoarea atelierului.
Pentru a afla detaii despre desfășurarea acestui eveniment, vă invităm să ascultați emisiunea România de nota 10 realizată de colega noastră Rodia Tubure, de la Radio România Cluj.
Potrivit ultimelor cifre oficiale, România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul Uniunii Europene. Aproape nouă din zece naşteri înregistrate în 2015 în cele două ţări sunt cu mămici adolescente sau chiar mai tinere, procentul depăşind de trei ori media la nivelul UE. Potrivit informaţiilor livrate de Eurostat, în fiecare an sute de fete cu vârste între 10 şi 14 ani devin mame în Franţa, Germania, Bulgaria şi România, experţii afirmând că lipsa respectului faţă de femeie şi reprimarea unei culturi sexiste sunt principalii factori care alimentează fenomenul. În 2015 s-au înregistrat aproape 1.000 de naşteri în România şi Bulgaria la care mămicile aveau vârste între 10 şi 14 ani. În Bulgaria s-au înregistrat 300 de astfel de naşteri, reprezentând aproape 5% din totalul de naşteri cu mămici adolescente sau mai tinere. Problema nu se rezumă numai la sud-estul Europei, relevă cifrele Eurostat, fenomenul fiind prezent şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde în fiecare an nasc sute de fete sub 14 ani. Pe de altă parte, Slovacia, Austria, Franţa, Italia şi România au avut mai multe mămici, în 2015, decât s-au înregistrat în 2005. Studiul Eurostat subliniază că printre cele mai rele ţări pentru tinerele mame se numără Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Polonia. În ultima decadă se înregistrează, însă, o scădere a numărului de mămici adolescente, mai ales în Estonia.
Uniunea Europeană (UE) are nevoie de o nouă strategie în domeniul Sprijinului pentru Comerț (Aid for Trade – AfD) deoarece sprijinul pentru comerț este vital în promovarea dezvoltării în regiunile și țările cele mai puțin dezvoltate ale lumii, susține deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European.
La sfârşitul lunii august, Parlamentul European a găzduit dezbaterea comună a INTA și a Comisiei de Dezvoltare (DEVE) cu tema ”Revizuirea Strategiei UE în domeniul Sprijinului pentru Comerț”, reuniunea fiind prezidată de Iuliu Winkler și europarlamentarul finlandez Paavo Väyrynen, vicepreședinte al DEVE.
”E de ajuns să ne uităm la Africa, unde, conform datelor comunicate ieri de Comisia Europeană, în următoarele două decenii va fi nevoie anual de 18 milioane de noi locuri de muncă pentru a face față exploziei demografice. Realitatea curentă ne arată că în fiecare an aici se creează doar 3 milioane de noi locuri de muncă. În acest context, Sprijinul pentru Comerț devine vital în strategia UE în domeniul migrației. Zeci de milioane de oameni își vor părăsi locurile natale în anii care urmează fie din motive economice, fie din cauza conflictelor armate, a unor cataclisme naturale sau schimbări climatice. Strategiile de sprijin pentru dezvoltarea locală în regiunile și țările subdezvoltate trebuie să fie parte a Strategiei UE privitoare la migrație”, a afirmat Iuliu Winkler în cadrul dezbaterii comune INTA-DEVE.
Deputatul european al UDMR a vorbit despre faptul că trăim într-o lume care se schimbă rapid, iar transformările care apar se manifestă și în domeniul comerțului internațional. În cadrul dezbaterii a fost analizată dezvoltarea explozivă a comerțului electronic, care deschide noi posibilități pentru IMM-uri, pentru start-up-uri, dar și pentru tinerii întreprinzători oriunde s-ar afla aceștia, dar și despre faptul că cei care se află în regiuni mai puțin dezvoltate sunt dezavantajați din cauza lipsei conectivității și a disfuncționalității statelor și administrațiilor lor.
În bugetul pentru anul 2018 al UE este prevăzută creșterea finanțării Sprijinului pentru Comerț, dar, în opinia deputaților europeni, este foarte importantă calitatea proiectelor care sunt implementate cu ajutorul acestor finanțări în vederea maximizării rezultatelor benefice. Una dintre concluziile dezbaterii s-a referit la faptul că, în contextul dat, este nevoie de promovarea parteneriatelor public-private, dar și de armonizarea politicilor comerciale cu politicile de investiții. De asemenea, UE trebuie să sprijine proiectele ce țintesc dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații în regiunile subdezvoltate cu scopul obținerii unei mai mari eficiențe a politicilor de dezvoltare.
Lansată în 2005 de Organizația Mondială a Comerțului, Inițiativa Sprijin pentru Comerț a facilitat alocarea, până în prezent, a 300 de miliarde de dolari care au finanțat programe și proiecte în țările și regiunile cele mai puțin dezvoltate ale globului.
Sursa: Biroul de presă al europarlamentarului Iuliu Winkler (UDMR, PPE)
Vremea încă mai e bună pentru scăldat?
Agenția Europeană de Mediu publică anual, în luna mai, un raport privind calitatea apelor pentru scăldat din statele membre ale Uniunii Europene. Conform raportului anului 2017, 70% din locurile de scăldat din România oferă o calitate excelentă a apei.
Raportul complet:
https://goo.gl/zy8Nn6
La nivelul Uniunii Europene există reglementări cu privire la calitatea apelor pentru scăldat încă din 1970.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), cu sediul la Varșovia (Polonia), a publicat un apel de exprimare a interesului în vederea recrutării de agenți contractuali de grupa a III-a, profilul asistenți.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 29 septembrie 2017.
Publicat de Camelia Teodosiu,
4 septembrie 2017, 07:32 / actualizat: 20 septembrie 2017, 15:15
Un pescador pe care se aflau 87 de persoane, între care 23 de copii, a fost interceptat, duminică, de poliţiştii de frontieră în apropierea ţărmului românesc al Mării Negre. Nava nu a răspuns avertismentelor şi s-a oprit în apropierea Portului Midia.
Potrivit unui comunicat al Gărzii de Coastă, duminică, poliţiştii de frontieră din cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagra – SCOMAR au detectat un pescador suspect în Marea Neagră, la aproximativ 14 mile marine est de Midia, în afara apelor teritoriale, navigând spre ţărmul României.
Garda de Coastă a dispus de urgenţă efectuarea unei misiuni cu două nave din cadrul pentru identificarea ambarcaţiunii, cu sprijinul a două nave aparţinând ARSVOM (Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare).
„Nava nu a răspuns avertismentelor Poliţiei de Frontieră şi nu s-a oprit pentru a fi efectuate verificările specifice, continuându-si deplasarea spre ţărmul românesc. Fiind însoţită de navele Gărzii de Coastă, ambarcaţiunea s-a oprit pe malul mării, în apropierea portului Midia”, se arată în comunicat.
Cele 87 de persoane – 48 bărbaţi, 16 femei şi 23 de copii – vor fi preluate de către poliţiştii de frontieră pentru cercetări.
Ancheta este derulată de Poliţia de Frontieră, alături de reprezentanţi ai I.J.J. Constanţa, I.P.J. Constanţa, I.S.U. Dobrogea şi Inspectoratul General pentru Imigrări, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanta.
De 59 ani, încă de la prima ediţie, cea din 1958, Radio România este alături de Festivalul Enescu. Ediţia a 23-a a Festivalului Enescu, care se va desfăşura între 2 şi 24 septembrie, este reflectată pe larg în programele Radio România Muzical şi Radio România Cultural; ştiri şi reportaje vor fi difuzate şi de Radio România Actualităţi şi în reţeaua studiourilor regionale Radio România.
Cele mai multe dintre concertele Festivalului Enescu pot fi ascultate în direct la Radio România Muzical: 70 concerte care se vor desfăşura la Sala Mare a Palatului (seria Mari orchestre ale lumii), la Ateneul Român (seriile Recitaluri şi concerte camerale şi Concertele de la miezul nopţii), Sala mică a Palatului (seria Recitaluri şi concerte camerale) şi Sala Radio (seria Muzica secolului XXI). Concertele de la Ateneul Român şi Sala Mare a Palatului pot fi ascultate în direct şi la Radio România Cultural. Printre concertele difuzate live de cele două posturi de radio se numără câteva dintre cele mai aşteptate din ediţia 2017 a Festivalului Enescu: recitalurile susţinute de Jonas Kaufmann şi Dmitri Hvorostovski, concertele Orchestrei Filarmonicii din München, dirijor Valery Gergiev, ale Filarmonicii Regale din Londra, cu pianista Martha Argerich solistă sau ale Filarmonicii din Israel, cu Zubin Mehta dirijor. În total, peste 12.000 de minute de concerte în direct la Radio România Muzical şi Radio România Cultural.
Transmisiunile directe pot fi ascultate şi live online, pe www.romania-muzical.ro şi www.radioromaniacultural.ro, precum şi pe aplicaţiile Radio România Muzical şi Radio România Cultural pentru telefoane inteligente.
Concertele pentru care nu au existat drepturi de transmisie live din partea artiştilor vor fi difuzate în intervalul 25-28 septembrie, la Radio România Muzical şi Radio România Cultural.
Peste 100 de interviuri în exclusivitate, realizat e de redactorii Radio România Muzical şi Radio România Cultural cu artiştii din Festivalul Enescu, vor fi difuzate în pauzele concertelor transmise în direct şi vor putea fi citite pe site-ul Radio România Muzical şi în paginile ziarului festivalului.
Toate evenimentele din Festivalul Enescu – concerte, Piaţa festivalului, Forumul internaţional al Compozitorilor şi alte manifestări conexe, vor fi reflectate în ştirile şi reportajele difuzate la nivelul întregii corporaţii Radio România. Între 2 şi 25 septembrie, în fiecare zi, la ora 9:45, Radio România Muzical realizează o Agendă a Festivalului Enescu.
Radio România este şi principalul vector de promovare a Festivalului în media internaţională prin crearea unei generoase oferte de schimburi muzicale prin Uniunea Europeană de Radio – EBU. Mai mult de 60 de concerte vor putea fi ascultate în întreaga lume prin intermediul posturilor publice de radio membre ale EBU – BBC, Radio France, radiodifuziunile publice germane.
Artiştii Radio România vor fi prezenţi, ca-n fiecare ediţie, în concertele Festivalului George Enescu. Cei mai mici dintre muzicieni, membrii Corului de Copii Radio, sub conducerea lui Voicu Popescu, vor evolua chiar în concertul de deschidere a festivalului din 2 septembrie, în opera Oedipe de George Enescu, alături de Orchestra Filarmonică din Londra, Corul Filarmonicii George Enescu şi o pleiadă de prestigioşi solişti, conduşi de Vladimir Jurowski, directorul artistic al Festivalului Enescu.
În 13 septembrie, Corul Academic şi Orchestra Naţională Radio apar la Sala Mare a Palatului în seria Mari orchestre ale lumii. Sub bagheta dirijorului american cu origini româneşti, Lawrence Foster, va fi interpretată, în premieră românească, opera Mathis der Mahler de Paul Hindemith, o impresionantă desfăşurare de forţe artistice într-una dintre cele mai dificile pagini ale literaturii muzicale.
Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Ţuţu, va urca pe scena Sălii Mari a Palatului şi în 5 septembrie, în cadrul concertului susţinut de Orchestra Naţională Rusă.
În 3 septembrie, Orchestra Naţională Radio poate fi ascultată pe scena în aer liber din Piaţa Festivalului George Enescu. De la ora 20:00, un program spumos condus de dirijorul Cristian Oroşanu, ce-l are solist pe violonistul Roman Patočka. În 5 septembrie este rândul Orchestrei de Cameră să urce pe scena din Piaţa Festivalului George Enescu: de la ora 20:30, va evolua sub bagheta dirijorului Tiberiu Oprea, cu pianista Mădălina Paşol solistă.
Sala Radio găzduieşte seria Muzica secolului XXI: ansambluri celebre vor interpreta lucrări, cele mai multe, în primă audiţie românească, cu participarea extraordinară a compozitorilor acestor opusuri, mulţi dintre ei, de asemenea, pentru prima dată la Bucureşti. În foaierul Sălii Radio, poate fi vizitată expoziţia Matematică şi muzică, parte a proiectului Bucureştiul creativ.
În sala “Carol I” a Bibliotecii Centrale Universitare din Capitală s-a desfăşurat ieri, 2 septembrie 2017, ședinţa Adunării Generale Extraordinare a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prilej pentru ca membrii săi să dezbată o serie de probleme extrem de importante din viața uniunii.
Au fost prezenţi sau au fost împuterniciți de filiale, jurnalişti din toate colţurile ţării, reprezentând 100% din numărul total al membrilor cu drept de vot.
Adunarea a aprobat punctele incluse pe ordinea de zi, conform Convocatorului publicat și a adoptat o serie de hotărâri, între care cea mai importanță a fost destituirea lui Doru Dinu Glăvan din funcția de președinte al UZPR.
Rapoartele prezentate ca și alocuțiunile care le-au urmat au fost ferme, punctuale, cu date și cifre concrete, cu nuanţele lor, umane şi morale.
Capetele de acuzare au fost: încălcarea Statutului și a reglementărilor sale, acordarea adeverințelor pentru indemnizația jurnaliștilor pensionari, după bunul plac, prin servirea unor interese de grup, fără transparență și fără îndeplinirea condițiilor necesare, nerespectarea hotărârilor Consiliului Director și ale Juriului de onoare, derapaje grave în modul în care sunt cheltuiți banii Uniunii.
Punctele importante de pe ordinea de zi au fost:
revizuirea unor articole din Statutul Uniunii,
completarea locurilor vacante și alegerea unor noi membri în comisiile de lucru.
Noua conducere, legală, a UZPR este:
Mihai Miron – președinte onorific
Consiliul Director
Adi Cristi – președinte
Ion Petrescu – preşedinte executiv
Gabriela Rusu – vicepreședinte
Benone Neagoe – secretar general
Gheorghe Frangulea- trezorier
Dumitru Constantin – membru
Bogdan Gamaleț – membru
Casian Maria Spiridon – membru
Cosmin Puriş – membru
Gutiera Prodan – membru
Mihai Junea – membru
Membri supleanți
Florin Șperlea
Florian Bichir
Georgeta Adam
Juriul de onoare şi de arbitraj
Dan Lupescu
Octavian Cepraga
Constantin Oprișiu
Dorin Suciu
Dinicu Braghină
Comisia de atestare profesională
Gheorghe Frangulea – președinte
Adriana Frăteanu
Dan Gâju
Comisia de cenzori
Dumitru Secrieru
Manager UZPR
Ion Iofciu
Departament juridic
Gheorghe Ivaşcu
Departamentul de comunicare și jurnalism
Ion Stavre
Departamentul de formare şi dezvoltare profesională
Publicat de Camelia Teodosiu,
2 septembrie 2017, 16:28 / actualizat: 3 septembrie 2017, 9:33
Parlamentul European pune la bătaie 850.000 de euro în granturi pentru organizarea de evenimente cu dimensiune europeană. Invităm organizațiile non-profit să își depună propunerile până vineri, 15 septembrie 2017.
Proiectele vor fi implementate în perioada 15 decembrie 2017 – 30 iunie 2018. Rata de cofinanțare poate ajunge până la 60% din totalul costurilor eligibile.
România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.
România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.
Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG
„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.
În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.
De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.
Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.
România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.
În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.
Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.
Radio Bucureşti FM: Hoseki by Ştefan-Andrei Mocanu – inspiraţia unor bijuterii hand-made pentru cauze nobile
Publicat de Camelia Teodosiu,
30 august 2017, 15:19 / actualizat: 31 august 2017, 15:55
În această ediţie a emisiunii România de nota 10, îl cunoaştem pe Ştefan-Andrei Mocanu, un tânăr artist, elev al Colegiului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti.
Ştefan îsi foloseşte talentul şi dexteritatea pentru a crea bijuterii deosebit de frumoase, având o atenţie foarte mare la cele mai mici detalii.
Această pasiune a sa, dupa cum ne-a povestit, a început acum 2 ani, când avea doar 15 ani. Vazând pe internet tot felul de bijuterii hand-made, create din sârmă de cupru, s-a decis să îşi încerce norocul şi răbdarea cu astfel de creaţii. Şi-a cumpărat, aşadar, materialele necesare şi s-a apucat de lucru.
Uşor, uşor, cu fiecare bijuterie, dragostea către această artă a început să înflorească, ajungând astăzi să creeze o multitudine de modele, care mai de care mai interesante.
În vara anului 2016, el s-a decis să devină ucenic. Spre mirarea sa, dupa doar o lună de ucenicie, maestra lui i-a spus : „Stefan, ai realizat într-o lună ce alţii nu pot face într-un an!” Acest început a fost îndeajuns de motivant pentru ca să îşi construiască un atelier pentru a lucra în timpul liber.
Pentru Ştefan Mocanu, o Românie de nota 10 este o ţară în care tinerilor le sunt prezentate , de la bun început, multitudinea de domenii în care se pot implica, motivându-i să îşi găsească pasiunea, din timp, pentru a putea să o urmeze şi, în final, să îndrăgească profesia aleasa de ei. O Românie de nota 10 este o ţară în care arta este apreciată la grandoarea sa, deoarece mulţi artişti aleg să îşi lase pasiunea şi visul doar pentru a lucra, fără satisfacţie, într-un domeniu care le oferă doar stabilitate financiară, dar nu şi emoţională.
Vă invităm să ascultaţi emisiunea România de nota 10 realizată de Camelia Teodosiu.
În perioada 21 – 24 august 2017, a avut loc a 28-a Conferinţă Internaţională a Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din Europa – AEOM. Evenimentul, desfăşurat în Marea Britanie, a avut ca tema „Muzeul Antreprenorial şi Social – Planificare Strategică. România a fost reprezentată de echipa de specialişti a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” condusă de directorul general al acestei instituţii, conf. univ. dr. Paula Popoiu, care a susţinut prelegerea cu tema „Satul Nou – catalizator al minţilor deschise”. Conferinţa, derulată în mai multe muzee în aer liber din „ţara cărbunelui”, locul unde a început revoluţia industrială, a beneficiat de prezenţa preşedintelui Asociaţiei, doamna Katarina Frost şi a directorului muzeului Black Country Living Museum, domnul Andrew Lovett.
Evenimentul a reunit reprezentanţi ai celor 98 de muzee în aer liber din Europa, iar cu această ocazie a fost ales un nou preşedinte al Asociaţiei, în persoana lui Henrick Zipsane, directorul Muzeului Jamtli din Suedia. Pentru prima dată în ultimii 77 de ani România este reprezentată în acest prestigios for cultural european prin alegerea în Consiliul de Conducere a conf. univ. dr. Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului. Numirea doamnei Paula Popoiu în boardul AEOM are la bază rezultatele obţinute până acum în proiectele de promovare a României şi patrimoniului naţional, prestigiului de care se bucură Muzeul Naţional al Satului în ultimii ani precum şi activitatea ştiinţifică susţinută.Totodată, este de menţionat faptul că directorul general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” este si presedintele Asociaţiei Muzeelor în Aer liber din România, organizaţie afiliată AEOM.
AEOM este afiliată UNESCO şi este o organizaţie de renume în promovarea şi prezervarea patrimoniului material şi imaterial mondial al cărui scop principal şi activitate sunt legate de promovarea celor 98 de muzee în aer liber din Europa şi din ţări precum Canada, SUA, Australia şi Japonia.
Europa avansează cu viteză către un nou concept de management al deșeurilor de la depozitare la reciclare. Esența acestui concept este sănătatea cetățenilor pe care o protejăm prin înlăturarea efectelor nocive ale gropilor de gunoi asupra calității aerului, apei și solului, transmite, într-un comunicat de presă, grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
“Din păcate, România se află într-un decalaj istoric față de celelalte state din Occident în care eforturile pentru un mediu mai curat au decurs în mod natural din nevoile cetățenilor. Astăzi, 107 de rampe de deșeuri trebuie închise, fiind neconforme cu standardele de mediu”, avertizează Adina Vălean, europarlamentar (PNL, PPE) și președinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European.
Soluția pe care Grupul PPE o propune pentru deblocarea situației precare a depozitelor de deșeuri din România este modernizarea managementului deșeurilor în Europa. Noua directivă a deșeurile propune măsuri de eficientizare a utilizării resurselor pentru că deșeurile, odată reciclate, devin o resursă profitabilă în sine. Aceasta este de fapt baza economiei circulare pe care o propunem cetățenilor europeni. Pentru o țară precum România este vitală trecerea de la sistemul actual în care managementul gunoaielor se oprește la acumularea acestora în niște munți de gunoaie la marginea orașului. Acest salt este într-adevăr dificil de realizat pentru că trebuie să scădem cantitatea de gunoi nesortat depozitat de la 87% astăzi la cel mult 5% în 2030. Alte state membre care au început tranziția aceasta în urmă cu 15 ani, își propun la ora actuală chiar să închidă centrele care valorifică energetic deșeurile prin ardere. Deși opțiunea incinerării pare viabilă, aceasta nu este sustenabilă pe termen lung nici măcar din punct de vedere economic din cauza costurilor ce decurg din legislația privind emisiile de dioxid de carbon. Însă, pentru acest lucru, României îi lipsește în acest moment o strategie a gestionării deșeurilor care să integreze eforturile autorităților naționale și locale. Dacă luăm de exemplu problema colectării și valorificării deșeurilor vă pot spune că astăzi primăriile unor orașe ca Amsterdam susțin colectarea separată a deșeurilor din prețul pe care îl percep pentru sticla, hârtie, gunoi menajer, toate fiind vândute unei întregi industrii care reciclează sau reutilizează deșeurile menajere. Da, este adevărat că statul a susținut și susține în continuare acele proiecte care dezvoltă noi tehnologii sau procese, dar nu se implică în subvenționarea proceselor în sine. Motivul este unul simplu și perfect aplicabil României: nu sunt destui bani publici ca să subvenționezi operarea întregului lanț de sortare-reciclare.
“De fapt, soluția pe care o propun autorităților din România pentru a reuși să depășim acest decalaj istoric este direcționarea fondurilor existente pentru crearea acelor verigi lipsă din lanțul economic. Mă refer aici la construirea de capacități de colectare separată în zonele rurale sau defavorizate și la susținerea implementării unor tehnologii de ultimă generație care să transforme gunoiul menajer în resurse regenerabile precum biogazul și fertilizanții naturali. În plus, în momentul în care un plan național de management al deșeurilor va stabili circuitul și standardele de valorificare a deșeurilor, atunci companiile de reciclare vor avea siguranța necesară pentru investiții majore din bani, atenție, private. Revenind la problema deșeurilor, avem numai 12 ani timp în care să finalizăm construcția unui circuit integrat între cetățean, administrația locală și procesatorii de deșeuri astfel încât să reutilizăm sau să reciclăm un procent de 70% din totalul de deșeuri municipale. Propunerile PPE sprijină exact această viziune solicitând statelor membre să direcționeze stimulentele economice pentru trecerea de la depozitare și ardere la reciclare și reutilizare. Sper ca Planul național de gestionare a deșeurilor, odată cu adoptarea sa, să conțină măcar bazele acestei viziuni și să ducă la o evoluție vizibilă a stării de facto pentru că, ce e drept, nu mai avem mult timp la dispoziție”, a mai subliniat Adina Vălean.
Viziunea pe care grupul politic PPE o propune Europei tinde spre reutilizarea și reciclarea deșeurilor cu beneficii directe pentru mediu, economie și eficiența utilizării resurselor.
Ultima săptămână a lunii august, în Parlamentul European
Publicat de Camelia Teodosiu,
25 august 2017, 08:09 / actualizat: 29 august 2017, 8:24
Deputații europeni vor fi la Bruxelles pentru o săptămână de reuniuni în comisiile de specialitate. Printre temele de discuție se vor regăsi bugetul UE pentru anul 2018, fondul de solidaritate al Uniunii, statul de drept în Polonia, ouăle contaminate cu antibiotic și protecția contra substanțelor cancerigene la locul de muncă.
Sub îndrumarea profesorului Gabriel Codruţ Morariu, noi generaţii de campioni scriu istorie în domeniul fotbalului
Diferenţa între un competitor amator şi unul de performanţă este dată întotdeauna de perseverenţă, ambiţie şi dorinţa de autodepăşire.
Vă invităm să îl cunoaşteţi astăzi pe Gabriel Codruţ Morariu, profesorul care a crezut în visul său reuşind să atingă, alături de elevii săi, cele mai înalte piscuri ale împlinirilor pe plan sportiv. Echipa de băieţi U10 a Şcolii Gimnaziale „Liviu Rebreanu” din Tg-Mureş, antrenată şi formată de Codruţ Morariu, a cucerit medaliile de aur ale „Cupei Tymbark Junior”, competiţie organizată în Timişoara, anul acesta, în perioada 24-25 mai, de Federaţia Română de Fotbal şi Ministerul Educaţiei Naţionale.
Cea mai recentă performanţă a elevilor de la „Rebreanu” vine ca o încununare a eforturilor depuse, după rezultatele remarcabile ale anilor precedenţi: titlul de Campioane Naţionale la secţiunea Fotbal feminin, ciclul primar, 2016, cel de vicecampioni în 2012, în cadrul competiţiei „Hagi Danone”, dar şi cu clasări constante pe podiumurile competiţiilor interşcolare. Sub îndrumarea profesorului Gabriel Codruţ Morariu, prin credinţă, stăruinţă şi răbdare, noi generaţii de campioni scriu istorie în această unitate şcolară din Tg-Mureş.
Pentru Gabriel Codruţ Morariu, fiecare an şcolar reprezintă un nou început, fiecare zi a lui, o nouă provocare, fiecare oră de curs, un nou „spectacol” pe scena devenirii vieţii.
Profesorul Codruţ Morariu a reuşit să formeze o adevărată dinastie a campionilor la Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu” din Tg-Mureş, unde este dascăl. A ales cariera didactică pentru a-şi împlini totodată şi pasiunea pentru sport, muzică şi teatru, iar gustul pentru fotbal spune că l-a moştenit de la părinţi.
Codruţ Morariu deţine un mic record în domeniul voluntariatului, a fost desemnat „Voluntarul anului în domeniul sport şi recreere” în anii 2011, 2012, 2013 şi 2016. Ne-a mărturisit că aceste ore de voluntariat l-au ajutat să sudeze colectivele de care era răspunzător, reuşind să realizeze trecerea de la „eu” către „noi”
Dacă v-am stârnit interesul, vă invităm să ascultaţi şi această ediţie a emisiunii România de nota 10 realizată de Veronica Ilie.
Guvernele şi companiile de asigurări din Europa trebuie să facă mai mult pentru a-i pregăti pe oameni pentru inundaţiile cauzate de schimbarea climei, întrucât adesea este mai eficient să reduci riscurile înainte de dezastre decât să reconstruieşti şi să despăgubeşti în urma lor, arată un studiu austriac publicat marţi. Raportul realizat de International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) afirmă că inundaţiile din ce în ce mai grave legate de schimbarea climei le prezintă companiilor de asigurări o problemă inedită, fiindcă pot afecta concomitent zone extinse, cu costuri masive.
Cercetătoarea Susanne Hanger a declarat că, dacă asigurarea pentru dezastre nu e obligatorie, doar oamenii din zonele cu risc foarte mare se vor asigura, ceea ce înseamnă că e improbabil ca firmele de asigurări să vrea să ofere acest serviciu. În aceste condiţii, afirmă Hanger, guvernele şi firmele private trebuie să colaboreze pentru a oferi opţiuni de asigurare locuitorilor – iar autorităţile ar trebui să investească mai mult în adaptabilitatea clădirilor, înainte ca dezastrele să lovească. „Este o tendinţă destul de recentă aceea de a se sprijini o mai bună pregătire pentru riscuri (înainte de dezastre)”, a declarat Hanger pentru Thomson Reuters Foundation într-un e-mail. „Acest lucru va fi extrem de important, având în vedere fenomenele extreme cauzate de schimbarea climei. […] În prezent nici asigurarea şi nici guvernele nu încurajează cu succes reducerea riscurilor.”
Studiul a analizat date provenite din Austria, Anglia şi România, dar nu furnizează informaţii privind costurile prognozate ale inundaţiilor provocate de schimbarea climei ori ale despăgubirilor din asigurări. Asigurarea compensaţiilor pentru locuitorii afectaţi de inundaţii nu influenţează mult disponibilitatea lor de a-şi face planuri personale de reducere a riscurilor, cum ar fi ridicarea unor ziduri pentru a-şi proteja casele de inundaţii, afirmă studiul. Anterior mulţi experţi considerau că pachetele de ajutor ale guvernelor pentru victimele inundaţiilor determină indivizii să nu investească în pregătire, întrucât ei se aşteaptă ca autorităţile să le dea compensaţii în caz de dezastru. Însă locuitorii din Austria au luat mai multe măsuri pentru a-şi proteja casele, comparativ cu celelalte două ţări, în ciuda faptului că proprietarii de case au la dispoziţie un ajutor post-dezastru dintr-un fond guvernamental pentru catastrofe.
Opt ţări membre ale UE au decis să întreprindă o acţiune juridică comună împotriva Chinei cu scopul de a cere anularea a 25 de mărci comerciale înregistrate la Beijing sub același nume cu cel al unor cunoscute mărci europene. Italia, Franța, Spania, Grecia, Portugalia, Germania, Ungaria și România se află pe punctul de a începe o acțiune legală comună în acest sens. Ştirea – anticipată de Euractiv – este consemnată într-un document din 8 august al Ministerul elen al Agriculturii și a fost confirmată de surse UE.
Din document, reiese că în practică, în timpul celei de-a 11-a runde a discuțiilor dintre UE și China care ar trebui să ducă, până în luna decembrie, la un acord pentru protejarea reciprocă a 200 de produse D.O.P (Denumire de Origine) și I.G.P (Indicaţie Geografică), China ar fi fost de acord cu recunoașterea I.G.P-urilor în baza unui mecanism de „coexistență“ cu propriile produse similare refuzând să discute despre anularea celor 25 de branduri (majoritatea fiind vinuri, băuturi spirtoase și brânzeturi) asemănătoare celor originare europene. Motiv pentru care cele 8 state membre au decis (spre deosebire de UE), să continue lupta pentru o cauză comună.
Cel puţin deocamdată, Italia pare interesată doar de oţetul balsamic (intens falsificat în China), în timp ce Grecia pare interesată de brânza feta, Spania de ulei, iar Franţa de vinuri. „Scopul acordului în curs de negociere – a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene – este cel de a obține cel mai bun rezultat posibil, chiar și pentru producătorii care se confruntă cu concurența produselor deja înregistrate ca mărci comerciale în China și nu originare în UE. Producătorii de D.O.P şi I.G.P pot beneficia de protecție în China fie printr-un mecanism de „coexistență“ cu marca locală anterioară, fie adresându-se justiției „.
Anul trecut, autoritățile vamale europene au confiscat peste 41 de milioane de produse false și contrafăcute (+ 2%, comparativ cu 40.7 milioane în 2015), pentru o valoare totală de 672 milioane de euro (comparativ cu 642 de milioane în 2015). Cele mai confiscate ”falsuri” sunt țigările (peste de 9,9 milioane bucăţi), urmate de jucării (86,8 milioane) și de produsele alimentare (5,3 milioane). China rămâne liderul incontestabil al produselor contrafăcute, fiind urmată de Hong Kong.
Sursa: ILSOLE24ORE (Italia) – Traducerea: Cătălina Păunel/RADOR
Magistrala 4 de metrou, se va extinde între Parcul Bazilescu și cartierul Străulești, ca urmare a implementării celei de a doua faze a proiectului a cărui valoare este de 34,2 milioane de euro. Finanţarea acestei etape a lucrărilor a fost posibilă după ce comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat această alocare, din Fondul de coeziune prevăzut pentru perioada 2014-2020, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Întregul proiect urmărește construirea a aproximativ 2 km de linie de metrou şi a două staţii de metrou, Laminorului şi Străuleşti, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
„Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană promovează mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării în București. Extinderea metroului va avea efecte pozitive atât pentru afacerile locale, cât și pentru dezvoltarea turismului, iar locuitorii capitalei vor avea condiții mai bune de transport. Sper sincer că această decizie va duce la accelerarea lucrărilor, astfel încât cetățenii Bucureștiului să poată beneficia de serviciile metroului Bazilescu – Străulești, după martie 2018, cel puțin“, a declarat comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu.
Lucrările pentru faza a doua a proiectului urmează să fie finalizate până în luna martie 2018.
Faza întâi a proiectului ”Magistrala 4. Racordul 2. Secțiunea Parc Bazilescu (PS Zarea) – Străulești” a fost aprobată în iunie 2016 iar suma alocată prin Fondul de coeziune a fost de 55.2 milioane de euro din exercițiul bugetar 2007-2013.
„România de nota 10”, vă invită într-un loc minunat, ușor de găsit pe harta turistică și culturală – Cucuteni. Din acest sat plin de mistere, care a dat numele faimoasei culturi neolitice, este și invitata emisiunii – Ionela Sandrina Mihuleac, unul dintre puținii artiști care realizează obiecte din ceramică în stilul Cucuteni.
De mai bine de zece ani, în fiecare vară, ea organizează la Cucuteni Simpozionul Internațional de Arte Vizuale „Human”, care în timp s-a transformat într-o adevărată sărbătoare a satului. Fiecare ediție reunește artiști din țară și de peste hotare, alături de copii din zonă, curioși sa învețe modelarea lutului.
Pe lăngă ceramica de Cucuteni, pictură și sculptură, artista se exprimă și prin intermediul cuvântului scris. Poemele sale au fost adunate în paginile cărtii „Cutii pentru fluturi”.
Pentru Ionela Sandrina Mihuleac, Cucuteni e locul magic, care in fiecare clipă o inspiră, ii dă o nouă energie, pentru a-și scrie poemele, fie în propriul jurnal, fie pe vase cucuteniene.
LE VIF (Belgia), 26 iulie 2017 – Guvernul polonez „nu va accepta niciun șantaj din partea oficialilor UE” cu privire la reformele sale din justiție, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt, Rafal Bochenek, ca reacţie la amenințarea cu sancțiuni a Bruxelles-ului.
„Nu vom accepta niciun șantaj din partea oficialilor UE, mai ales unul care nu este bazat pe fapte”, a afirmat Rafal Bochenek,potrivit agenției de știri PAP.
„Toate legile elaborate de Parlamentul polonez sunt în concordanță cu Constituția și cu normele democratice. Regretăm că (vicepreședintele Comisiei Europene) Frans Timmermans, care nu cunoaşte proiectele de legi şi legislaţia poloneză, critică pe nedrept Polonia”, a continuat purtătorul de cuvânt.
Comisia Europeană a avertizat miercuri că este „gata să inițieze imediat procedura de la articolul 7” împotriva Poloniei, care poate duce la suspendarea drepturilor de vot în UE, în caz de revocare a judecătorilor de la Curtea Supremă a țării.
La rândul său, viceministrul polonez de externe însărcinat cu afaceri europene, Konrad Szymanski, a declarat: „Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare într-o măsură mai mare în deliberările sale că organizarea justiţiei ţine de competența statelor membre, care îşi iau propriile decizii în cadrul propriului lor proces politic și legislativ”.
„Polonia va răspunde concret şi în timp util la observațiile specifice ale Comisiei Europene”, a adăugat el. Executivul UE a anunțat de asemenea că va declanșa o procedură de infracţiune – o măsură mai frecventă ce poate duce la sancțiuni financiare – împotriva Varșoviei, după publicarea oficială a noii legi privind organizarea instanțelor de drept comun.
Aceasta este una dintre reformele justiției poloneze împotriva căreia președintele polonez Andrzej Duda nu a folosit veto luni, spre deosebire de celelalte două texte de lege.
Radio Oltenia Craiova: In Memoriam Bojko Stanković: “Eu nu trăiesc într-o țară, ci în limba română!”
Publicat de Camelia Teodosiu,
27 iulie 2017, 10:11 / actualizat: 27 iulie 2017, 16:39
La emisiunea “România de nota 10” aducem în prim-plan personalitățile fără de care România nu ar putea să facă pași înainte și să devină o țară de nota 10.
Poveștile acestor oameni de nota 10, care s-au dăruit acestui neam și de dincolo de fruntariile țării, cum este cazul de astăzi, sunt cele care resuscitează periodic speranțele unei națiuni greu încercate de capriciile istoriei.
Bojko Stanković a fost un om de excepție care a luptat întreaga sa viață pentru apărarea drepturilor comunității românești din Timocul Sârbesc, o personalitate puternică, entuziastă și tenace care s-a dedicat definitiv păstrării și promovării valorilor românești la sud de Dunăre.
Vicepreședinte al Consiliului Românilor de Pretutindeni, Bojko Stanković a declarat mereu că el nu locuiește într-o țară, ci în limba română, pe care a prețuit-o ca puțini alții și pe care a făcut eforturi neobosite să o introducă în mai multe școli din Zajećar frecventate de copiii celor cu rădăcini românești.
Pe 20 iunie, Bojko Stanković a venit la Craiova și s-a oprit la Radio Oltenia, unde a oferit un interviu pentru rubrica “Diaspora”. Toate planurile ambițioase dezvăluite cu acea ocazie aveau să fie însă frânte în urmă cu câteva zile. Un tragic accident de mașină lângă Caransebeș l-a răpit dintre noi pe cel mai fervent susținător al drepturilor românilor din Serbia.
Moștenirea lăsată în urmă nu poate însă să se stingă odată cu dispariția fizică a lui Bojko Stanković, iar despre o parte dintre extraordinarele reușite ale acestui om excepțional veți afla din interviul pe care vi-l propunem spre audiție, o înregistrare care intră de acum în fonoteca de aur a posturilor Radio România Regional.
Dumnezeu să aibă în pază sufletul mare al lui Bojko Stanković!
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.