Corina Chiriac în tihna Minunilor trăite

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 aprilie 2021, 10:00 / actualizat: 28 aprilie 2021, 21:16

Dialoguri pentru tihna sufletului

Oprim timpul pentru a avea câteva clipe minunate cu Corina Chiriac prezentă în emisiunea noastră penru a ne vorbi, nu despre muzică, ci despre ultima carte scrisă de ea – Minuni trăite, apărută anul acesta  și lansată la începutul lunii martie.

Am să dau citire rândurilor semnate de profesorul Dumitru Constantin-Dulcan care prefațeză emoția paginilor acestei cărți de amintiri:
”Actualul volum, în care Corina ne povestește epopeea vieii sale, o situează la nivelul creației literare valoroase prin talentul său scriitoricesc, presărat cu multe note umoristice și scânteieri de spirit.
Cartea se citește ca un roman, cum se spune în popor, „cu sufletul la gură”, nedezmințind titlul său de „minuni trăite”, pe care le redă cu un farmec aparte, seducător și cu mult umor. Este indiscutabil că valoarea carții este egală de la un capăt la celălalt. Când prezentul ne dezamăgește, refugiul în trecutul unei celebre artiste, păstrat într-o carte, poate fi un dar.”

Plini de apreciere pentru acest dar, mulțumim Corinei Chiriac pentru prezența în Biblioteca de Bucurii într-un dialog pentru tihna sufletului.

”Cartea Corinei Chiriac este povestea, scrisă cu un surprinzător talent a vieții sale de artistă celebră care a avut șansa de a se bucura de fiorii extazului oferit de gloria cucerită pe marile scene ale lumii. Miracolele relatate sunt confirmări ale unor experiențe venite pe drumul parcurs de la strălucirea în luminile rampei la beatitudinea Luminii Sacre.” (profesorul Dumitru Constantin-Dulcan)

Cititorul este atras ca un magnet de titlul cărții scris ă de Corina Chiriac și prins în firul amintirilor depănate realizează că emoția acestora vine dintr-o conexiune aparte cu divinitatea.

”O Minune este suprema înălțime căreia i se adresează sufletul nostru atunci cand Speranța, care nu moare niciodată, ostenește!”  (Corina Chiriac)

”Noua Spiritualitate este emanația unei Noi Științe care s-a conturat îndeosebi către sfârșitul secolului abia încheiat. Sunt aduse tot mai multe argumente care pledează pentru originea spirituală a Universului.
Viziunea materialistă asupra lumii a permis crearea unei civilizații tehnologice avansate, cu indubitabile avantaje pentru ameliorarea condiției umane. În același timp însă filosofia care a motivat-o nu a reușit să evite actuala criză globală. Suntem tot mai nesiguri pe destinul nostru, mai angoasași, mai aproape de autodistrugere.
Colecția noastră se deschide, așadar, tuturor cărților menite să propună o soluție de ieșire din impasul lumii contemporane, să avanseze o ipoteză coerentă sau să adauge o nouă valență demersului spre o lume mai bună.
Nimic nu se va schimba în drama lumii actuale dacă rămânem la aceeași gândire. Acesta este motivul pentru care toți comentatorii fenomenului social optează pentru o Noua Spiritualitate. Respectul pentru viață, nevoia de schimbare a fiecăruia dintre noi în acord cu Legea fundamentală a Universului, care postulează înfăptuirea binelui, a frumosului, a armoniei, și nu a urii și a dezbinării, constituie esența Noii Spiritualități.” (Dumitru Constantin-Dulcan)

”Am reprezentat cu bucurie și dăruire Arta Românească pe mai multe meridiane. Am avut vocația de a fi Artist. Triumful existenței mele este însă altul: prin intervenție divină, am devenit la 33 de ani Credincioasă. Cu ajutorul lui Dumnezeu și al tuturor celor care m-au ajutat personal și profesional – cărora le mulțumesc fără încetare – am aflat că Scena Vieții este mult mai încăpătoare decât pare la prima vedere. Și dacă tot ce am realizat va fi uitat într-o zi, sper că vor rămâne în urma mea Minunile Trăite pe Strada Speranței!” (Corina Chiriac)

Autor: Camelia Teodosiu

Florin Gheorghiu la masa de joc cu mari campioni ai şahului mondial

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 aprilie 2021, 10:10 / actualizat: 28 aprilie 2021, 21:24

Dialoguri pentru tihna sufletului

Șahul este viață, spunea marele campion mondial Bobby Fisher, a cărui personalitate fascinantă va fi adusă în povestea acestei seri, alături de alți mari jucători care au rămas în istoria acestui sport al minții.

articol integral pe www.romaniadenota10.ro

Autor: Camelia Teodosiu

Florin Gheorghiu – Marele Șah al promisiunii împlinite

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2021, 10:18 / actualizat: 7 mai 2021, 10:28

Răbdare, profunzime, exersarea memoriei, scheme de joc, anticiparea mutărilor pe tabla de șah, frumusețea pieselor pusă în valoare de pasiunea jocului… sunt doar câteva din cele ce îmi trec prin minte înaintea acestui dialog cu Florin Gheorghiu – Mare maestru internațional care a fost de 10 ori campion național de șah al României, iar în 1963 campion mondial la juniori.

Acestă ediție aniversară dedicată Marelui maestru internațional de șah Florin Gheorghiu la împlinirea vârstei de 77 de ani a fost împărțită în două părți, pentru că acest dialog a generat bucuria multor amintiri frumoase – despre familie, educație, caracteristicile acestui sport al minții, competițiile și mai ales aspecte inedite din întâlnirile cu marii campioni ai șahului precum și evocarea personalității acestora.

articol integral pe www.romaniadenota10.ro

Autor: Camelia Teodosiu

Radio Reşiţa: Vlad Duca, arhitectul care a reuşit peste granițele ţării

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 februarie 2021, 09:01 / actualizat: 22 ianuarie 2022, 23:18

Vlad Elian Duca este arhitect în Baden-Baden, Germania, născut la Reşiţa şi ambasador al elitei municipiului de pe Bârzava alături de alte personalităţi ce definesc diaspora reşiţeană.
“O educaţie reală este arhitectura sufletului”, iar Vlad Duca rezonează cu această zicere, fiind un om altruist, educat şi împlinit atât profesional, dar şi pe plan sufletesc, pasionat de lectură, muzică şi sport, dar şi fiu, soţ şi părinte admirabil.

Vlad Elian Duca şi povestea sa de viaţă reprezintă un motiv şi un model de a lupta pentru împlinirea idealurilor fiecăruia dintre noi, indiferent de pandemie sau conjunctură.
Este antreprenor în Germania şi și-a făcut un studio profesionist de înregistrări, pentru că, fiind arhitect, latura sa artistică este puternică.

Articol și podcast pe romaniadenota10.ro

„Dreptul de a se deconecta” trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 ianuarie 2021, 14:48

• Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout)
• Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță
• Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-și exercită „dreptul de a se deconecta”

PE cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.

Citat

Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.”

Context

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.

Parlamentul dorește să elimine fenomenul lipsei de adăpost în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 decembrie 2020, 14:24 / actualizat: 25 ianuarie 2021, 14:34

Parlamentul European dorește ca până în 2030 să elimine fenomenul lipsei de adăpost în UE. Iată ce măsuri solicită.
Într-o rezoluție adoptată la 24 noiembrie, europarlamentarii cer UE și statelor sale membre să pună capăt lipsei de adăpost până în 2030. Ei susțin adoptarea unui cadru UE pentru strategii naționale și invită statele membre să dezincrimineze lipsa de adăpost și să mobilizeze fonduri pentru a soluționa problema.

De ce lipsa de adăpost este o problemă importantă
Locuința este un drept fundamental al omului, observă Parlamentul, dar, în fiecare noapte, în Europa, peste 700 000 de persoane dorm pe stradă, ceea ce reprezintă o creștere de 70 % în ultimul deceniu.

În plus, criza cauzată de Covid-19 expune persoanele fără adăpost unui risc și mai mare, din cauza stării precare de sănătate și a lipsei de acces la igienă și asistență medicală cu care se confruntă disproporționat. Având în vedere recesiunea economică actuală și pierderea locurilor de muncă, numărul persoanelor fără adăpost ar putea crește.

Lipsa de adăpost este una dintre cele mai grave forme de sărăcie și privațiune, care trebuie eliminată prin politici focalizate și integrate

Rezoluția Parlamentului European referitoare la combaterea numărului de persoane fără locuință în UE
Persoanele fără locuință sunt deseori ținta unor infracțiuni motivate de ură și a unor acte de violență, suferind inclusiv din cauza stigmatizării sociale. Profilul populației fără adăpost s-a modificat, tot mai mulți copii, imigranți, femei și familii ajung pe stradă.

Soluțiile Parlamentului la lipsa de adăpost
Parlamentul invită țările UE:
• să asigure accesul egal la servicii publice, precum asistența medicală educația și serviciile sociale
• să sprijine integrarea persoanelor fără adăpost pe piața forței de muncă prin programe de ocupare a forței de muncă, formare și programe adaptate
• să asigure acces constant la adăposturile de urgență ca ultimă soluție (pe lângă măsurile de prevenire și de sprijin)
• să lucreze la o definiție comună, la o mai bună colectare a datelor și la indicatori coerenți pentru a putea înțelege și evalua mai bine amploarea problemei.

În plus, Parlamentul invită statele membre ale UE să adopte principiul „locuință înainte de toate”, care a fost deja introdus cu succes de mai multe țări. Spre deosebire de abordările mai „tradiționale”, modelul „locuință înainte de toate” urmărește mutarea persoanelor fără adăpost în locuințe permanente cât mai repede posibil, și apoi tratarea celorlalte aspecte.
Lipsa de locuințe la prețuri accesibile este o problemă din ce în ce mai mare
În ciuda diferențelor substanțiale dintre țările UE, lipsa locuințelor abordabile reprezintă o problemă din ce în ce mai mare, prețurile locuințelor crescând cu 5,2 % în UE-27 în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu același trimestru al anului 2019.

Aceasta este o problemă pentru proprietarii sau chiriașii cu venituri mici: În 2018, aproape 38 % din gospodăriile expuse riscului de sărăcie au cheltuit peste 40 % din venitul lor disponibil pe locuință, comparativ cu 10,2 % din populația generală a UE.

Parlamentul lucrează și la propuneri referitoare la locuințe decente, accesibile ca preț și la piețe ale locuințelor favorabile incluziunii.

Vaccin COVID-19: Parlamentul European solicită transparență deplină în ceea ce privește acordurile de achiziție ale UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 noiembrie 2020, 15:19

Criteriile și condițiile pentru achiziționarea de vaccinuri în UE, precum și asigurarea unui acces echitabil la vaccinurile COVID-19 vor fi dezbătute joi cu comisara Kyriakides.

Comisia a încheiat contracte de cumpărare în avans cu mai multe laboratoare farmaceutice pentru a crea un portofoliu de potențiale vaccinuri împotriva COVID-19.

Eurodeputații o vor interpela joi pe Stella Kyriakides, comisara europeană pentru sănătate și siguranță alimentară, cu privire la transparența acestor acorduri, precum și cu privire la modul în care se poate asigura accesul egal la vaccinurile COVID-19 sigure, eficiente și la prețuri accesibile pentru orice persoană care are nevoie.

Este de așteptat ca eurodeputații să solicite ca acordurile de achiziție în avans să fie mai transparente pentru a stimula încrederea în viitoarele vaccinuri impotriva COVID-19. De asemenea, se preconizează că aceșția vor ridica problema răspunderii companiilor farmaceutice care produc vaccinuri și vor solicita să nu fie făcute excepții de la normele actuale.

Context

Este probabil ca dezvoltarea și utilizarea unui vaccin eficient și sigur împotriva virusului să reprezinte cel mai permanent mod de a opri pandemia. În acest scop, Comisia a propus o strategie a UE privind vaccinurile împotriva COVID-19. Orice vaccin va trebui să fie autorizat de Agenția Europeană pentru Medicamente în conformitate cu standardele de siguranță și eficacitate.

La 22 septembrie, Parlamentul a organizat o audiere publică pe tema „Cum poate fi asigurat accesul la vaccinurile COVI-D19 pentru cetățenii UE: studii clinice, provocări legate de producție și distribuție”.

Gala MERITO 2020 – premii pentru performanțe deosebite în educație

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 septembrie 2020, 15:00

Comunitatea MERITO a ajuns la un total de 55 de dascăli care lucrează împreună la transformarea meseriei de profesor în România.

Comunitatea profesorilor valoroşi ai Românei recunoscuți anual de Romanian Business Leaders (RBL) a crescut cu 12 noi membri.

Cei 12 profesori care se alătură din acest an comunității MERITO sunt oameni care îşi lasă amprenta pozitiv asupra generaţii întregi şi fac cinste meseriei de profesor, precum: Graţiela Petcu, directoarea unei școli gimnaziale dintr-un sat buzoian, care a dus şcoala între primele din judeţ ca rezultate şi a transformat-o într-o “fabrică de viitor”; ca educatoarea Vasilica Găzdac, în a cărei sală de grădiniță din Salva, jud. Bistriţa-Năsăud, copiii rămân conectaţi la tradiţii şi prind drag de şcoală; ca Doina Gosav din Vaslui, care a integrat tehnologia în orele de chimie și pregăteşte voluntar elevi din mediul rural pentru admiterea la medicină, cu rezultate excelentesau ca Elena Jebelean din Timișoara, care predă Limba şi Literatura Română viitorilor pedagogi, prin „metoda exploziei stelare, tehnica acvariului sau mozaicuri”, printre multe altele.

Sunt oameni ca Vladimir Bogosavlievici, din Cluj-Napoca, care a scos orele de Istorie din clasă, prin tururi stradale şi care scrie cărţi împreună cu elevii lui; ca Mirela Spiţă, învăţătoarea din Bacău care consolidează „templul educaţiei” pentru elevii ei şi îi învaţă să îşi gestioneze emoţiile; ca Cristina Dudan, profesoară în Făgăraş, care construieşte o şansă pentru fiecare elev al ei şi a schimbat tiparele predării Biologiei sau ca Mihai Bădiţă, profesor de educaţie muzicală la Sibiu, care formează elevi pasionaţi de clarinet pentru performanţă.

Sunt oameni ca Rodica Gavriş-Pascu, învățătoarea din Cluj-Napoca, care a inventat metoda DINO ca să gestioneze conflictele şi să îi înveţe mai departe pe elevi, astfel încât să vină“La şcoală cu plăcere”; precum Cătălin Ciupală, profesorul de matematică care a pornit primul laborator VR din România, la Braşov, unde elevii săi au creat peste 100 de clipuri video online despre probleme de matematică și științe; ca Anca Tăut, învăţătoarea din Zalău, care dezvoltă în copii valorile necesare să producă o schimbare în țară şi îi învaţă pe părinţi cum să le fie alături copiilor în utilizarea tehnologiei sau precum Aida Frujină, învățătoarea din București, care uneşte şi ghidează peste timp fiecare generaţie printr-o tematică unică şi care construieşte procesul de învăţare precum o joacă, încât elevii să îl îndrăgească.

Pe 4 septembrie 2020, peste 100 de lideri din business şi profesionişti din Educaţie au sărbătorit a V-a generație de profesori MERITO, într-o gală care, pentru al treilea an la rând,s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

“Gala MERITO este, probabil, pentru noi, cei care lucrăm zi de zi în Educaţie, platforma cea mai cunoscută şi apreciată de recunoaştere a meritelor profesorilor excepţionali din toată ţara. Gala MERITO este şi o sursă ce ne umple paharul cu motivaţie de a merge mai departe pentru încă un an şcolar, cât şi o îmbinare fără precedent între mediul privat, mediul asociativ şi şcoală. Capacitatea de a crede în mai bine şi de a face tot ce îi stă în puteri pentru acel mai bine în care speră este ceea ce diferenţiază profesorul MERITO, iar elementele definitorii ale acestuia sunt empatia şi acea dorinţă de a nu lăsa niciun copil în urmă”, a declarat Ligia Deca, Consilier Prezidenţial, Departamentul Educaţie-Cercetaredin cadrul Administraţiei Prezidenţiale, în deschiderea Galei MERITO 2020.

Din 2016, Proiectul MERITO recunoaşte public și material meritele profesorilor valoroși ai României, prin Gala anuală. Comunitatea profesorilor laureaţi a crescut la 55 de dascăli, careîmpreună cu antreprenorii și managerii din RBL lucrează ca să multiplice în sistemul de educație bune practici de predare, prin intervenţii de învăţare colaborativă, o voce a profesorilor și printr-o platformă online. Misiunea proiectului MERITO este de a transforma meseria de profesor în România, în sensul de a o profesionaliza, a o face din nou dezirabilă pentru tineri şi apreciată în societate.

Informații complete despre cine sunt, ce fac și metodele de predare ale celor 55 de profesori MERITO și recomandări de profesori valoroși pentru ediția Galei MERITO din 2021, direct pe www.merito.ro.

Înregistrarea Galei MERITO: https://www.facebook.com/watch/live/?v=948498682322145&ref=watch_permalink

Video profesori MERITO 2020: https://www.youtube.com/watch?v=Aa_2N6uxKWI

Poveştile profesorilor MERITO: http://www.proiectulmerito.ro/galerie-profesori/

Activitatea deputaților europeni până la sfârșitul lui 2020

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2020, 14:51 / actualizat: 9 septembrie 2020, 14:52

În lunile următoare, deputații europeni au în plan să voteze bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și o nouă lege privind clima și să continue dezbaterile despre viitorul Europei.

Bugetul pe termen lung și planul de redresare

În luna mai, Comisia a propus un plan de stimulare economică de 750 de miliarde EUR. Acesta, însoțit de o propunere revizuită de buget al Uniunii pentru 2021-2027 de 1,1 mii de miliarde EUR, va contribui la combaterea șocului creat de pandemia de coronavirus și va deschide calea către un viitor durabil. Propunerile fac obiectul unor negocieri între Parlament și statele membre, reunite în Consiliu.

Pactul Verde

În septembrie, Comisia pentru mediu a Parlamentului (ENVI) va vota legea Uniunii Europene privind clima, astfel cum a fost propusă de Comisia Europeană în luna martie. Se va vota și modul în care Uniunea Europeană poate să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Dosarul va fi probabil votat în sesiunea plenară din octombrie.

Conferința privind viitorul Europei

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă nouă, care analizează ce schimbări sunt necesare pentru a pregăti mai bine Uniunea Europeană pentru viitor. Conferința trebuia să înceapă în luna mai, dar a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19. Parlamentul a subliniat, într-o rezoluție votată în vară, că activitatea conferinței trebuie să înceapă „cât mai repede posibil în toamnă”. Conferința ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de doi ani.

Brexit

În prezent au loc discuții pentru a ajunge la un acord referitor la relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană si Regatul Unit. Versiunea actuală a acordului de retragere prevede o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui decembrie 2020. Așadar, obiectivul este ca cele două părți să încheie negocierile înainte de sfârșitul anului. Un acord poate intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament.

Actul legislativ privind serviciile digitale

În cadrul Strategiei digitale europene, Comisia a anunțat că va prezenta un pachet legislativ referitor la serviciile digitale către finalul anului 2020. Pachetul este menit să ajute piața unică a serviciilor digitale să devină mai puternică. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și-au publicat proiectele de raport pe această temă. Comisiile ar trebui să le voteze în septembrie.

Strategia industrială

În martie 2020, Comisia a prezentat o nouă strategie industrială pentru Europa. Comisia se asigură prin această strategie că întreprinderile din Europa pot să facă tranziția către neutralitatea climatică și un viitor digital. Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului va vota raportul elaborat în acest sens de membrii săi în septembrie. Votul în plen este programat să aibă loc două luni mai târziu.

Reforma PAC (politica agricolă comună)

Etapa finală a negocierilor despre modul în care ar trebui să arate sectorul agricol european după 2020 va depinde de încheierea unui acord referitor la bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. Se va lua în considerare și Pactul verde european.

Pactul privind migrația

Comisia urmează să prezinte un Nou pact privind azilul și migrația după ce statele membre ajung la un acord preliminar cu privire la bugetul Uniunii Europene. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului lucrează, în prezent, la un raport referitor la o serie de noi căi legale pentru migrația forței de muncă către Uniunea Europeană.

Drepturile călătorilor din transportul feroviar

Uniunea Europeană pregătește o serie de norme noi care vor consolida drepturile călătorilor din transportul feroviar și vor include compensații mai mari în cazul întârzierilor și mai mult ajutor pentru persoanele cu dizabilități. Obiectivul este de a finaliza acest dosar legislativ înainte de anul 2021. Comisia a propus ca anul 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate. Negocierile interinstituționale au fost reluate în iunie, după ce au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.

Finanțarea participativă (crowdfunding)

În martie 2018, Comisia a prezentat o propunere de regulament referitor la furnizorii de servicii din domeniul finanțării participative. Propunerea face parte din Planul de acțiune pentru tehnologia financiară (FinTech) al Comisiei Europene. Piața finanțării participative din Uniunea Europeană este subdezvoltată în comparație cu alte economii mondiale importante pentru că nu există norme comune la nivelul întregii Uniuni. La exact doi ani de la prezentarea propunerii, Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei.

Măsuri pentru a proteja lucrătorii transfrontalieri și sezonieri din UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iunie 2020, 13:56

Sunt necesare măsuri îndrăznețe pentru a proteja lucrătorii transfrontalieri și sezonieri din UE

• Creșterea numărului de inspecții la locul de muncă la nivel național și transfrontalier
• Condiții de locuit decente trebuie decuplate de remunerare
• Comisia va verifica dacă legislația UE existentă este adecvată

Eurodeputații solicită luarea de măsuri urgente pentru a proteja sănătatea, siguranța și condițiile de lucru echitabile pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19.

Criza COVID-19 a adus la limină și a agravat dumpingul social și precaritatea situației multor lucrători transfrontalieri și sezonieri din sectorul agroalimentar, al construcțiilor și al asistenței medicale din UE. Într-o rezoluție adoptată vineri, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Textul solicită, de asemenea, un acord rapid și echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care este necesară pentru combaterea fraudei sociale și încălcării drepturilor sociale ale lucrătorilor mobili.

Măsuri urgente necesare pentru a proteja lucrătorii sezonieri și transfrontalieri

Deputații solicită Comisiei să prezinte noi orientări specifice pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19, să propună soluții pe termen lung pentru a face față practicilor abuzive de subcontractare și să se asigure în mod prioritar că Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) devine pe deplin operațională. Statele membre trebuie să consolideze capacitatea inspecțiilor muncii și să asigure locuințe de calitate, care ar trebui decuplate de la remunerația lor, afirmă textul.

Dragoș Pîslaru (Renew Europe, România), membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și inițiator al rezoluției, a declarat: „Această rezoluție este dedicată milioanelor de lucrători transfrontalieri care sunt simbolul liberei circulații consacrate în tratatele noastre și care aduc prosperitate sectoarelor economice cheie. A fost un privilegiu să coordonez această inițiativă, susținută pe scară largă, ce solicită Comisiei și statelor membre să protejeze mai bine drepturile lucrătorilor și să promoveze o mobilitate echitabilă pentru a face față provocărilor post-COVID-19.”

Rezoluția a fost adoptată cu 593 voturi pentru, 34 împotrivă și 38 abțineri.

Următoarele etape

Comisia Europeană urmează să prezinte în scurt timp proceduri orientative pentru protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri.

Context

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

Radio Cluj: „Domnul Păpădie și Prosop” – Teatru on-line cu păpuşărie şi artă culinară

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2020, 21:51 / actualizat: 22 ianuarie 2022, 23:17

De curând ne-am bucurat cu cei mici de Ziua copilului. Este o sărbătoare cu multă bucurie și voie bună și de aceea doresc să păstrez atmosfera încă puțin. La România de nota 10, Alina Nechita vă povesteşte astăzi ceva interesant din lumea păpușilor de la teatru.

Teatrul „Puck” din Cluj-Napoca a creat un proiect inedit în care sunt îmbinate păpușăria și arta culinară. Mai exact copiii învață să pregătescă rețete sănătoase urmând exemplul lui Prosop și al Domnului Păpădie. Piesa de teatru, de fapt serialul, pentru că are mai multe episoade, se desfășoară on-line și se bucură de mare succes.

Episodul pilot al serialului numit „Domnul Păpădie și Prosop” a fost lansat în 20 mai, în format video, pe pagina de Facebook a Teatrului de Păpuși Puck din Cluj-Napoca. În episoadele care compun serialul, cele două personaje simpatice Domnul Păpădie și Prosop îi învață pe spectatori să gătească rețete delicioase și sănătoase într-un mod distractiv. Daniela Vartic, consultant artisic la Teatrul de Păpuși Puck Cluj, descrie proiectul ca o abordare nouă pentru păpușari care au reușit să se adapteze imediat mediului virtual.

Articol și podcast pe romaniadenota10.ro

FESTIVALUL FAMILIEI DĂRÂMĂ BARIERELE ONLINE-ULUI!

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 mai 2020, 11:47

Marius Manole, Daniela Nane, Feli, Chris Simion–Mercurian, Anca Sigartău, Ioana Maria Moldovan, Giulia, Mihaela Tatu, Victoria Dicu, Marcela Motoc, Radu Nechit și Zăpă de la ItsyBitsy, dar și peste 60 de artiști, muzicieni, psihologi, sportivi și nu numai vor face cea mai mare petrecere on-line în 14 Mai 2020 pe pagina de Facebook a platformei Fă Bine!

Peste 60 de artiști, sportivi și profesioniști din diverse domenii au confirmat prezența la Festivalul Familiei – România se vindecă împreună, organizat de comunitatea Fă Bine!. Acesta va avea loc în dată de 14 mai, în intervalul orar 09.30 – 22.00 și va fi difuzat online live pe pagina de Facebook a platformei Fă Bine!.

Comunitatea Fă Bine! susține și încurajează persoanele cu dizabilități. De aceea suntem bucuroși de prezența în festival a Laviniei Chițu care va interpreta mimic – gestual momente artistice. Lavinia este artist-interpret, plămădită în lumea tăcerii din doi părinți surzi.

Evenimentul își propune să ofere tuturor momente de bucurie, încredere, cunoaștere și să ajute la susținerea persoanelor vulnerabile. Mai mult de 6600 de persoane cu dizabilități, cu boli severe sau aflate în sărăcie au fost susținute de  Fondul de Solidaritate al platformei Fă Bine! în ultimele 2 luni. Încă 10.000 au nevoie de ajutor. Oricine poate contribui la acesta printr-o donație făcută: în campania de strângere de fonduri de pe pagină de Facebook a platformei, pe site-ul platformei (fabine.eu) sau direct în contul RO71BTRLRONCRT0479462201  al Asociației Trăiește cu Bucurie (deținătoarea platformei Fă Bine!).

Toți cei care vor contribui cu donații în perioada 07 – 14 mai vor participa la tombola organizată cu această ocazie oferind peste 50 de premii pentru copii și părinți.

Vizitează pagina evenimentului pentru detalii.

Fă Bine! este platforma de sprijin și colaborare care aduce împreună 90 de ONG-uri (din domeniul medical, social, educațional, s.a), voluntari, companii și donatori individuali. Construim un ecosistem social care ia în considerare nevoile tuturor și în care se pun laolaltă resurse pentru obținerea de rezultate valoroase pentru toți participanții – și pentru societate în sens larg.

Fondul de Solidaritate constituit de platforma Fă Bine! acoperă nevoi precum achiziția de medicamente, dezvoltarea de către ONG-uri de programe de telemedicină și de susținere a beneficiarilor la distanță, consiliere psihologică, procurarea de alimente, produse de igienă și sanitare, sau alte cheltuieli care ajută organizațiile să supraviețuiască acestei perioade și care sunt esențiale pentru beneficiarii lor, pentru că aceștia să-și poată continua terapiile și după încheierea restricțiilor generate de virusul COVID-19.

Parteneri media: Agerpres, Itsy Bitsy, Radio România Cultural, A7TV, București FM, România Pozitivă, Gala Societății Civile, A7TV, Itsy Bitsy FM, UNCER, ProFM, Magic FM, Creatori de destine, Milk & Cookies\ Digital Branding studio, News Național, Jurnal Social, Asociația culturală Tonic Production

Împreună dăm viață unei lumi mai bune.

Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2020, 18:18

Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.

În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.

Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.

Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.

Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.

Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.

Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.

Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.

După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.

Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.

Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.

Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.

Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.

Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.

Solidaritatea Comisiei Europene în contextul pandemiei de coronavirus

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 aprilie 2020, 19:13 / actualizat: 4 aprilie 2020, 19:27

În aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală. Comisia își intensifică și mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.

În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.

În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta von der Leyen a declarat: „Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”

100 de miliarde EUR pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE

Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.

Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.

• Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.

• Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

• pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
• fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
• și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile

• Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență

Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.

Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.

• Instrumentul pentru sprijin de urgență

Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.

Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.

UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.

Următoarele etape

Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.

Parlamentul European va organiza o sesiune plenară extraordinară pe 16 și 17 aprilie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2020, 18:35 / actualizat: 4 aprilie 2020, 18:44

Președintele PE și liderii grupurilor politice au decis să organizeze o sesiune plenară extraordinară pentru a continua activitatea cu privire la măsurile speciale de combatere a pandemiei.

În cadrul reuniunii la distanță din dimineața zilei de astăzi, Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice (Conferința președinților) au convenit să convoace o sesiune plenară extraordinară joi 16 și vineri 17 aprilie la Bruxelles.

Agenda sesiunii cuprinde o dezbatere cu Consiliul și Comisia și un vot privind o rezoluție referitoare la o acțiune coordonată a UE de combatere a pandemiei COVID 19 și a consecințelor acesteia. De asemenea, PE este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.

Conferința președinților a actualizat calendarul activităților PE introducând date suplimentare pentru reuniunile la distanță ale organelor de conducere ale PE, ale comisiilor și ale grupurilor politice. Puteți găsi acest calendar aici.

Liderii grupurilor politice și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile de urgență adoptate recent în Ungaria. Majoritatea grupurilor au solicitat Președintelui Sassoli să transmită aceste preocupări într-o scrisoare adresată Comisiei, prin care să-i solicite să evalueze situația și să ia în considerare activarea procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Această procedură ar permite UE să se asigure că valorile fundamentale europene nu sunt expuse riscurilor.

Sistemul de vot la distanță și măsurile de protejare a sănătății

Măsurile de precauție actuale adoptate de Parlamentul European pentru a limita răspândirea COVID-19 nu afectează activitatea legată de prioritățile legislative ale instituției. Activitățile de bază sunt reduse, dar sunt menținute pentru a asigura menținerea funcțiilor legislative, bugetare și de control ale instituției.

Parlamentul a decis să introducă un sistem alternativ de vot la distanță. Din motive legate de sănătatea publică, acesta va permite organizarea voturilor cu garanții adecvate pentru a se asigura că voturile membrilor sunt individuale, personale și gratuite.

Date la zi despre COVID-19 – lansarea platformei datelazi.ro

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 martie 2020, 11:39

Astăzi, 26 martie, Guvernul României, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României și organizația neguvernamentală Code for Romania, a lansat o nouă platformă online din ecosistemul de combatere a efectelor COVID-19, DateLaZi (datelazi.ro), componentă a proiectului stirioficiale.ro.

Informațiile publicate pe datelazi.ro reprezintă o sursă oficială de informare pentru public și reprezentanții media și face referire la situația în desfășurare determinată de răspândirea infecției cu coronavirus (COVID-19).

Datelazi.ro prezintă infografii actualizate periodic pe baza datelor furnizate de autoritățile competente. Acest proiect este realizat pro-bono de Code for Romania în parteneriat cu Guvernul României prin Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Suplimentarea bugetului UE cu 4,1 miliarde de euro pentru combaterea pandemiei

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 martie 2020, 22:08 / actualizat: 26 martie 2020, 14:14

Grupul PPE va vota mâine, 26 martie 2020, în plenul Parlamentul European, în procedură de urgență, toate măsurile propuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și, în plus, cere mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro în Bugetul Uniunii Europene pentru lupta împotriva pandemiei, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.

„Noi, Grupul PPE, tocmai am decis să nu depunem niciun amendament la propunerile Comisiei Europene privind combaterea pandemiei de COVID-19 și să susținem votarea lor integrală mâine, în plenul Parlamentului European, în procedură de urgență. Mai mult, am decis să respingem orice amendament venit din partea altor grupuri politice care ar fi necesitat negocieri și ar fi dus la intrarea în vigoare întârziată a măsurilor.

Noi vrem adoptarea urgentă a acestor măsuri pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei: pentru sprijinirea sistemelor medicale, achiziția de echipamente de protecție și alte echipamente medicale, achiziția de medicamente, dar și pentru sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile și a micilor întreprinzători, tocmai pentru ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă”, a declarat Siegfried Mureșan, după ședința de astăzi a Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

„Alocarea a 37 de miliarde de euro investiții din fonduri europene și toate celelalte măsuri propuse de Comisia Europeană pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt foarte utile, de aceea am decis să le votăm astăzi. Dar avem nevoie să facem mai mult de atât.

De aceea, am propus să cerem Uniunii Europene și statelor membre mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro, fonduri noi, pentru a combate mai eficient, în comun, pandemia de Covid-19 și toate efectele sale. Există 4,1 miliarde de euro care ar putea fi mobilizate în anul 2020 prin utilizarea flexibilității pe care o permite bugetul UE. Grupul PPE a acceptat propunerea mea, a devenit poziție oficială a Grupului.

Este clar că împreună putem combate această criză mult mai eficient decât separat. Chiar săptămâna aceasta Comisia Europeană a finalizat o procedură comună de achiziții de echipamente medicale și de protecție medicală tocmai pentru a obține condiții mai avantajoase decât le-ar fi obținut fiecare stat membru separat.

De aceea, pentru a lupta împreună și a ne coordona mai eficient la nivel european resursele, trebuie să punem cât mai multe resurse la comun în această perioadă de criză. Pentru asta am cerut mobilizarea acestor 4,1 miliarde de euro fonduri suplimentare, care nu sunt încă în bugetul Uniunii Europene, dar care ar putea fi mobilizate”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.

Background:
Parlamentul European va vota mâine trei propuneri legislative ale Comisiei Europene. Prima propunere se referă la utilizarea a 37 de miliarde de euro din fondurile europene structurale nerambursabile pentru a sprijini statele membre în criza generată de COVID-19. Cea de-a doua măsură se referă la extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale și pentru gestionarea crizelor din domeniul sănătății; suma disponibilă este de 800 de milioane de euro. Cea de-a treia propunere prevede măsuri specifice de protejare a companiilor aeriene; astfel, se suspendă regula care obligă companiile aeriene să folosească cel puțin 80% din timpii aeroportuari alocați pentru a nu pierde acei timpi.

Furnizarea transfrontalieră de măști: piața unică UE protejează sănătatea cetățenilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 martie 2020, 08:16 / actualizat: 19 martie 2020, 23:24

Aprovizionarea continuă în cadrul pieței unice cu bunuri vitale, precum și cu echipamente medicale și de protecție, este esențială pentru abordarea crizei CODVI-19.

Președinții Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Petra De Sutter (Verzi/ALE, BE) și Comisiei pentru transporturi, Karima Delli (Verts/ALE, FR) au salutat decizia rapidă de astăzi a miniștrilor transporturilor din UE de a sprijini coridoarele prioritare de aprovizionare („green lane supply rutes”) – ce oferă prioritate transportului de bunuri vitale precum alimentele și echipamente medicale și de protecție – așa cum au sugerat eurodeputații și Comisia. Obiectivul acestor măsuri noi și urgente este de a proteja sănătatea și de a pune la dispoziție bunuri și servicii esențiale pe piața internă a UE.

„Închiderea completă a frontierelor ar putea părea cea mai sigură cale de protejare a cetățenilor noștri, dar toți depindem de importurile din alte state membre pentru ca aprovizionarea noastră să rămână neîntreruptă. Garantarea transportului neobstrucționat al produselor esențiale, cum ar fi alimentele, și garantarea unei aprovizionări neîntrerupte cu echipamente medicale și de protecție, sunt menite să asigure faptul că această criză nu se va transforma într-o catastrofă. Depindem unii de alții atunci când vine vorba de sănătatea noastră publică”, a spus președintele Comisiei pentru piața internă.

„Crearea acestor coridoare prioritare — în special pentru echipamentele medicale și de protecție — este extrem de importantă în următoarele zile și săptămâni”, a subliniat doamna de Sutter, referindu-se la angajamentul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de echipamente medicale.

Președintele Comisiei pentru transporturi, doamna Karima Delli, a declarat că trecerea fără probleme a frontierelor și iar coordonarea între statele membre vor fi esențiale pentru depășirea acestei crize. „Trebuie să găsim modalități de a ne menține sistemele de transport și de a reduce cozile pentru a economisi timp și bani. Suntem pregătiți să acționăm coordonat și rapid, și să susținem șoferii și întregul sector al transporturilor care acționează neobosit pentru a menține fluxul mărfurilor în timpul acestei crize. Reamintesc, de asemenea, necesitatea urgentă de a pune în aplicare măsuri pentru a pune capăt „zborurilor fantomă”. Companiile aeriene trebuie să primească garanții pentru sloturile orare viitoare. Aceasta este singura modalitate de a evita zborurile fără pasageri în UE”, a concluzionat aceasta.

Măsurile Parlamentului European pentru atenuarea impactului Covid-19

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 martie 2020, 13:54

Parlamentul se angajează să ajute țările UE să combată coronavirusul și să abordeze impactul socio-economic al epidemie
Sprijinul Parlamentului
Pe 13 martie, Comisia Europeană a stabilit un răspuns coordonat la nivel european pentru a contracara impactul economic al coronavirusului. Consultați toate măsurile.
Măsurile pentru combaterea Covid-19 anunțate de Comisie au fost salutate de președintele Parlamentului European, David Sassoli. Domnul Sassoli a spus că Parlamentul se angajează să aprobe aceste măsuri cât mai rapid posibil.

„Covid-19 ne obligă pe toți să fim responsabili și precauți. Este un moment delicat pentru noi toți. Parlamentul va continua să lucreze pentru a-și exercita atribuțiile. Niciun virus nu poate bloca democrația”, a spus președintele Sassoli.

Strategia UE pentru gestionarea epidemiei
Comisia propune măsuri pentru:
• asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, păstrând integritatea pieței unice și a lanțurilor de producție și distribuție
• susținerea oamenilor pentru ca veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporționat și pentru evitarea efectelor permanente ale crizei
• sprijinirea firmelor și asigurarea faptului că lichiditatea sectorului financiar poate continua să sprijine economia
• încurajarea țărilor UE să acționeze decisiv într-un mod coordonat, inclusiv prin relaxarea normelor privind ajutorul de la stat și măsurile de sprijin.

Susținerea regiunilor
Un aspect al răspunsului UE va fi modificarea normelor de finanțare, care trebuie să fie aprobate atât de Parlament, cât și de Consiliu. Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului își propune să încheie examinarea propunerii cât mai curând posibil. Măsura facilitează canalizarea finanțării către zonele și sectoarele afectate.

Resurse suplimentare
Comisia pentru bugete de la Parlamentul European s-a angajat să lucreze rapid la toate inițiativele de atenuare a impactului epidemiei.

Măsuri pentru atenuarea impactului asupra industriei aviației
Comisia Europeană a propus suspendarea normelor UE care constrâng companiile aeriene să exploateze majoritatea intervalurilor de decolare și de aterizare. Companiile sunt nevoite să facă acest lucru pentru a nu le pierde, dar, în situația actuală, regulile au dus la așa-numitele zboruri fantomă, cu puțini pasageri.
Comisia pentru transport a Parlamentului a salutat planurile și s-a angajat să lucreze la legislație cât mai rapid posibil.

Mai multe informaţii
• Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor despre coronavirus
• Ministerul Afacerilor Interne din România
• Informații despre coronavirus pentru toate țările UE
• Echipa europeană de răspuns la coronavirus
• Informații despre Covid-19

Bugetul pe termen lung al UE explicat

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 martie 2020, 14:04

Cum este finanțată UE și pe ce se cheltuiesc banii? Aflați ce este bugetul UE pe termen lung și cum se decide asupra acestuia.

Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri. Contribuie la sănătatea și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.

Ideea din spatele bugetului UE este că reunirea resurselor face Europa mai puternică și reprezintă cheia prosperității și a păcii. Pentru acestea, UE finanțează proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor europeni.

Ce este bugetul pe termen lung al UE

Bugetul pe termen lung al UE mai este cunoscut și sub numele de cadru financiar multianual (CFM). Fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii politice. Cele mai recente bugete pe termen lung au acoperit perioade de șapte ani.

Unul dintre motivele pentru care UE are un buget pe termen lung, dar și bugete anuale, este acela de a crea predictibilitate și, prin urmare, eficiență pentru programele pe care UE dorește să le finanțeze. Această previzibilitate este necesară, de exemplu, pentru cercetătorii care lucrează mai mulți ani la proiecte științifice.

Bugetul pe termen lung trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiți acolo unde sunt necesari.

De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediați ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.

Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este un buget de investiții. Nu finanțează protecția socială, educația primară sau apărarea națională, ci se concentrează în special pe domenii cheie care oferă valoare adăugată prin stimularea creșterii economice și a competitivității.

Ce este bugetul UE pe termen lung: infografic

Pe ce cheltuie banii UE

Bugetul Uniunii Europene susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu scopul de a stimula creșterea și a crea locuri de muncă în UE.

Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului și cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanțare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităților de dezvoltare dintre regiunile UE. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, proiecte internaționale de ajutor umanitar și de dezvoltare.

Citiți mai multe despre programele susținute de bugetul UE pe termen lung și proiectele finanțate de UE în regiunea dumneavoastră.Cum este finanțat bugetul EU pe termen lungBugetul EU pe termen lung are mai multe surse de venit:

• contribuții de la statele membre
• taxe de import la produsele din afara UE
• amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile UE privind concurența.

Parlamentul dorește reformarea modului în care este finanțat bugetul UE, deoarece acesta „nu este transparent și este complet ininteligibil pentru cetățenii europeni”.

Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit. Parlamentul sugerează că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii și o taxă pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contribuțiile directe din partea statelor membre.

Aflați detalii despre veniturile UE

Ce dorește Parlamentul: infografic

Cum se decide asupra bugetului UE pe termen lung

Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană face o propunere cu privire la modul în care ar trebui să arate următorul. Aceasta este utilizată ca bază pentru negocierile Parlamentului European cu Consiliul, care reunește miniștri din toate țările UE.

Pentru următorul buget pe termen lung (2021-2027), Comisia și-a publicat propunerea în mai 2018. Parlamentul și-a adoptat poziția în noiembrie 2018. Consiliul încă nu și-a clarificat poziția de negociere. În rândul statelor membre este necesară unanimitatea pentru a ajunge la un acord. Orice acord are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare.

Inteligența artificială şi riscurile la adresa consumatorilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2020, 15:26 / actualizat: 3 martie 2020, 14:06

Inteligența artificială și procesele automate de luare a deciziilor pot crea riscuri la adresa consumatorilor.

Deoarece algoritmii de învățare pot prelucra datele cu o precizie și o viteză care depășesc capacitatea umană, aplicațiile de inteligență artificială au devenit tot mai frecvente în finanțe, asistență medicală, educație, sistemul juridic și nu numai. Însă dependența de inteligența artificială are și riscuri, mai ales acolo unde deciziile sunt luate fără supraveghere umană. Învățarea automată se bazează pe recunoașterea modelului în seturile de date. Problemele apar atunci când datele disponibile reflectă prejudecățile societății.

Inteligența artificială este implicată tot mai mult în sistemele de decizie algoritmice. În multe situații, cum ar fi accesul la credite, locurile de muncă, tratamentul medical sau sentințele judiciare, impactul deciziei asupra oamenilor poate fi semnificativ. Deciziile automate pot perpetua diviziunile sociale. Unii algoritmi folosiți în angajare s-au dovedit a fi părtinitori împotriva femeilor, de exemplu.

Comisia trebuie să clarifice modul în care intenționează:

• să se asigure că europenii sunt protejați de practicile comerciale neloiale și/sau discriminatorii sau de riscurile pe care le implică serviciile profesionale care folosesc inteligența artificială
• să garanteze o mai mare transparență în aceste procese
• să se asigure că în sistemele de decizie algoritmice sunt utilizate seturi de date de înaltă calitate și nepărtinitoare.

Dezvoltarea inteligenței artificiale și a proceselor automatizate de luare a deciziilor prezintă provocări pentru încrederea și bunăstarea consumatorilor. Când consumatorii interacționează cu un astfel de sistem, aceștia ar trebui să fie informați în mod corespunzător despre modul în care funcționează sistemul.

Rezoluția adoptată pe 23 ianuarie în cadrul comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor îndeamnă Comisia să examineze dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a garanta drepturi pentru protecția consumatorilor în contextul inteligenței artificiale și al procesului decizional automatizat.

Petra De Sutter – președinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a declarat: “Trebuie să ne asigurăm că sunt garantate protecția și încrederea consumatorilor, că regulile UE privind siguranța și răspunderea pentru produse și servicii sunt adaptate obiectivelor în era digitală.”

Rezoluția va fi votată în plen la mijlocul lunii februarie. După aceea, va fi transmisă Consiliului UE (statelor membre) și Comisiei. Comisia ar trebui să-și prezinte planurile pentru o abordare europeană a inteligenței artificiale pe 19 februarie 2020.

Roșia Montană în lista patrimoniului mondial al UNESCO

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 februarie 2020, 15:17

Poziția Academiei Române privind proiectul Roșia Montană

Academia Română, consecventă cu poziția sa fermă de apărare a valorilor culturale naționale, de conservare a bogățiilor subsolului României și de protejare a mediului natural – poziție exprimată în repetate rânduri (https://acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-AnalizaAR.pdf) – salută decizia Guvernului României de reluare a procedurii de înscriere a sitului Roșia Montană în lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Totodată, Academia Română, cel mai înalt for de consacrare a valorilor intelectuale, de cercetare și de creație din România, este gata să sprijine în continuare autoritățile statului și alte entități interesate în conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și culturale de la Roșia Montană, în elaborarea grabnică a unui Plan Urbanistic General, în dezvoltarea durabilă a unor activități economice benefice locuitorilor și în stimularea turismului cultural de interes național și internațional în această importantă regiune a Munților Apuseni.

Redistribuirea mandatelor în Parlamentul European după Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 februarie 2020, 11:01 / actualizat: 3 martie 2020, 14:09

Distribuția locurilor în Parlament s-a modificat în urma retragerii Regatului Unit din UE.

Începând cu 1 februarie, numărul și distribuția mandatelor în Parlament se schimbă, ca urmare a retragerii regatului Unit din UE.

De la data de 1 februarie, Parlamentul European va avea 705 membri, comparativ cu 751 (numărul maxim permis de tratatele UE) dinaintea retragerii Regatului Unit, pe 31 ianuarie 2020.

Din cele 73 de mandate care au aparținut Regatului Unit, 27 au fost redistribuite altor state, în timp ce restul de 46 vor fi păstrate pentru potențiale extinderi în viitor.

Cine sunt noii deputați europeni?

Toți deputații noi au fost aleși cu ocazia Alegerilor Europene din mai 2019.

În funcție de reglementările naționale, numele unor deputați au fost confirmate, în timp ce pentru alții încă se așteaptă confirmarea. Lista din prezent a deputaților este disponibilă în secțiunea dedicată de pe site-ul PE.

Distribuția locurilor: nu pierde nicio țară

Redistribuirea locurilor a garantat că nicio țară UE nu a pierdut locuri, în timp ce unele au câștigat între un loc și cinci locuri pentru a redresa subreprezentarea în urma schimbărilor demografice.

Infografic: distribuţia locurilor în Parlamentul European

Decizia a luat în considerare populația statelor membre și urmează principiul proporționalității degresive. Aceasta înseamnă că țările care sunt mai mici din punct de vedere al populației ar trebui să aibă mai puțini deputați în Parlamentul European decât țările mai mari. În același timp, deputații din țările mai mari ar trebui să reprezinte mai mulți oameni decât deputații din statele membre mai mici. În acest fel, membrii din țările mai mici au o prezență relativ mai puternică în Parlament.

Locurile în Parlamentul European în funcție de țară

Acordul pentru Brexit a fost aprobat de Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 ianuarie 2020, 12:17 / actualizat: 3 februarie 2020, 11:06

Acordul pentru Retragerea Regatului Unit a depășit penultimul obstacol înaintea intrării în vigoare

Procesul va fi finalizat printr-un vot cu majoritate calificată în Consiliu, Brexit urmând să aibă loc pe 31 ianuarie 2020

Acordul de Retragere a fost aprobat miercuri seara de către Parlamentul European cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri.

• În cadrul unei dezbateri la care au participat Nikolina Brnjac (Croația), Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, reprezentând Președinția Consiliului, Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene și Michel Barnier, Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Parlamentul a evaluat stadiul actual al procesului de retragere și provocările viitoare.
• Comentând importanța istorică a votului, cei mai mulți dintre vorbitori au subliniat, în numele grupurilor lor politice, faptul că retragerea Regatului Unit nu reprezintă un final de drum pentru relația UE-UK și că legăturile care unesc popoarele Europei sunt puternice și vor rămâne la fel. De asemenea, au menționat că există lecții de învățat din Brexit care ar trebui să influențeze viitorul Uniunii Europene şi au mulțumit Regatului Unit şi deputaților britanici din Parlamentul European pentru contribuția lor din perioada în care Regatul Unit a făcut parte din Uniunea Europeană.
• Mulți dintre vorbitori au avertizat că negocierile privind relația viitoare dintre UE și Regatul Unit vor fi dificile, mai ales având în vedere calendarul prevăzut de Acordul de Retragere.

Parlamentul va avea un cuvânt de spus în legătură cu viitoarea relație cu Regatul Unit

• Grupul de coordonare al Parlamentului European pentru Regatul Unit, condus de către David McAllister (EPP, DE), Președintele Comisiei pentru Afaceri externe(AFET), va ține legătura cu Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit (Task Force for Relations with the United Kingdom) și se va coordona cu Comisia pentru Afaceri externe și Comisia pentru Comerț international (INTA), precum și cu toate celelalte comisii care au atribuții în acest domeniu. Parlamentul va urmări îndeaproape activitatea lui Michel Barnier, negociatorul UE, și va continua să influențeze negocierile prin intermediul rezoluțiilor. Acordul final va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.

Citate

• În urma votului istoric, David Sassoli, Președintele Parlamentului European, a declarat: ,,Sunt extrem de trist când mă gândesc că am ajuns la acest moment. Cinzeci de ani de integrare nu pot dispărea uşor. Va trebui cu toţii să muncim din greu ca să construim o nouă relație, având mereu în vedere interesele cetățenilor şi protejarea drepturilor acestora. Nu va fi simplu. Vor exista situații dificile care ne vor pune la încercare viitoarea relaţie. Ştiam acest lucru de când a început Brexit. Totuşi, sunt convins că vom putea să depăşim orice neînțelegeri şi să găsim mereu un numitor comun.”

Pașii următori

• Pentru a intra în vigoare, Acordul de retragere va fi supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliu.
• Perioada de tranziție care începe la 1 februarie 2020 va dura până la finalul lunii decembrie 2020. Orice acord privind viitoare relație UE-UK trebuie finalizat înainte de acest termen, pentru a putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
• Perioada de tranziție poate fi prelungită o dată cu unul sau doi ani, dar decizia trebuie luată de către Comitetul mixt UE-UK (EU-UK Joint Committee) înainte de 1 iulie.
• Parlamentul European va trebui să aprobe orice acord privind relația viitoare. În cazul în care acest acord va include prevederi referitoare la competențe partajate între UE și statele membre, va fi necesară și ratificarea de către parlamentele naționale.

Context

• Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatul Unit și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale din PE.Partea a doua a Acordului de Retragere protejează cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii britanici din țările UE, precum și familiile acestora. În conformitate cu prevederile acordului, toate drepturile sociale prevăzute de legislația UE vor fi menținute, iar drepturile cetățenilor vor fi garantate pe toată durata vieții lor. De asemenea, procedurile administrative relevante trebuie să fie simple și transparente. Procesul de implementare și aplicare a acestor prevederi va fi supravegheat de către o autoritate independentă, cu puteri echivalente celor ale Comisiei Europene.

Premiul LUX Film 2019 – „Dumnezeu există și numele lui e Petrunija”

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 noiembrie 2019, 09:33

„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” câștigă Premiul LUX Film 2019 decernat de Parlament

„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska a câștigat cea de-a treisprezecea ediție a Premiului LUX Film, a anunțat miercuri la Strasbourg Președintele Sassoli.

David Maria Sassoli, Președintele Parlamentului European,  i-a felicitat pe cei trei finaliști și a declarat:

„Nu este întotdeauna ușor să gestionăm complexitatea activității noastre de zi cu zi fără să ne pierdem în detaliile tehnice ale activităților parlamentare. În același timp, trebuie să comunicăm emoții și să folosim noi moduri de comunicare. Premiul LUX este un instrument extraordinar ce ne însoțește în acest demers: gestionarea imigrației, a dreptului la sănătate, a feminismului și a eticii politice prezente în filmele promovate de Premiul LUX, sunt oportunități de care trebuie să profităm. Abordarea situațiilor de urgență climatică, a trecutului nostru colonial sau dezbaterea modelului nostru de societate prin intermediul cinematografiei sunt provocări stimulante, care trebuie încurajate. Suntem singurul Parlament din lume care acordă un premiu pentru film. Să fim mândri de acest lucru.”

Președintele a adăugat: „Repet: trebuie să fim deosebit de mândri de premiul LUX, premiul Parlamentului nostru, de regizorii și autorii pe care am avut onoarea de a-i cunoaște. Trăiască libertatea de exprimare, trăiască cinematografia europeană, trăiască Premiul LUX .”

„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska este o coproducție Macedonia de Nord, Belgia, Slovenia, Croația și Franța. Filmul spune povestea unei tinere șomere care câștigă cursa pentru Sfânta Cruce în timpul ceremoniei ortodoxe de Bobotează. Brusc, ea are acces la o tradiție religioasă, rezervată de obicei doar bărbaților. Filmul este privit ca o contribuție semnificativă în lupta feministă împotriva societăților conservatoare.

Celelalte două filme finaliste ale ediției din 2019 au fost: documentarul „Cold Case Hammarskjöld”, o coproducție Danemarca, Norvegia, Suedia și Belgia a regizorului danez Mads Brügger și „Jocuri de putere” (The Realm) de Rodrigo Sorogoyen, coproducție Spania/Franța.

Începând cu ora locală 15.30 (16.30 ora României) este programată o conferință de presă la Strasbourg cu vicepreședintele PE, Klara Dobrev (S&D, HU), Sabine Verheyen (PPE, DE), președinta comisiei de cultură, regizorii și producătorii celor trei filme. Conferința de presă poate fi urmărită în direct aici.

Mai multe informații despre Premiul LUX Film 2019 și procesul de selecție a filmelor.

Parlamentul alege Comisia von der Leyen

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 noiembrie 2019, 09:19

• Noua Comisie a fost aprobată cu 461 voturi pentru, 157 împotrivă și 89 abțineri
• Colegiul Comisarilor își va începe mandatul de cinci ani pe 1 decembrie
• Procesul audierilor a stabilit capacitatea candidaților de a-și exercita funcțiile
• Prima femeie Președinte al Comisiei și cea mai mare proporție de femei comisar de până acum

După încheierea procesului audierilor, Parlamentul a aprobat miercuri noii comisari, prezentați în plen de către Președintele ales al Comisiei, Ursula von der Leyen.

Ȋntr-un vot prin apel nominal care a avut loc miercuri la prânz, deputații au aprobat noul Colegiu al Comisarilor cu 461 voturi pentru, 157 împotrivă și 89 abțineri.

În timpul declarației sale, Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat angajamentele asumate în plenul Parlamentului în luna iulie și cele susținute de către comisarii desemnați în cadrul procesului audierilor. Ea a subliniat că vor fi instituite cadre adecvate de investiții și de reglementare pentru ca Europa să fie lider pe plan internațional într-o o serie de domenii critice: protecția mediului și schimbările climatice, creșterea economică, incluziunea, inovarea și digitalizarea, precum și protecția democrației, a valorilor europene, a drepturilor cetățenilor și a statul de drept. De asemenea, aceasta a confirmat o serie de modificări ale portofoliilor pe care Parlamentul le-a solicitat în urma audierilor ce au stabilit capacitatea candidaților de a-și exercita funcția de comisar și rolul încredințat.

Înaintea votului, grupurile politice au organizat scurte ședințe pentru a stabili intențiile de vot, urmate de declarații ale liderilor politici în plen. Puteți urmări înregistrările din dezbaterea plenară și vot, accesând următoarele link-uri:

Prezentarea Colegiului Comisarilor și a programului acestora de către Președintele ales: declarația Ursulei von der Leyen

Prezentarea Colegiului Comisarilor și a programului acestora de către Președintele ales: prima rundă de intervenții a liderilor grupurilor politice

Prezentarea Colegiului Comisarilor și a programului acestora de către Președintele ales: dezbaterea deputaților – partea întâi

Prezentarea Colegiului Comisarilor și a programului acestora de către Președintele ales: dezbaterea deputaților – partea a doua

Prezentarea Colegiului Comisarilor și a programului acestora de către Președintele ales: dezbaterea deputaților și intervenții la cerere (procedura „catch the eye”) – partea a treia

Votul de învestitură a Comisiei

Reprezentarea femeilor în Comisie este cea mai mare de până acum: pe lângă președintele ales, componența actuală a Comisiei cuprinde 11 femei și 15 bărbați.

Rezultatele votului de învestitură pentru Comisiile precedente:

• 2014 Jean-Claude Juncker: 423 voturi pentru, 209 împotrivă, 67 abțineri (numărul total al deputaților: 751)
• 2010 José Manuel Barroso: 488-137-72 (numărul total al deputaților: 736)
• 2004 José Manuel Barroso: 478-84-98 (numărul total al deputaților: 732)
• 1999 Romano Prodi: 510-51-28 (numărul total al deputaților: 626)
• 1995 Jacques Santer: 417-104-59 (numărul total al deputaților: 626)

Etapele următoare

Noua Comisie trebuie acum numită în mod oficial de către șefii de stat sau de guvern ai UE. Este de așteptat ca mandatul său de cinci ani să înceapă la 1 decembrie.

Paşi către constituirea Comisiei Europene 2019 – 2024

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 noiembrie 2019, 12:48

Conferința președinților (Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice) a decis vineri ca audierile celor trei noi comisari desemnați să aibă loc pe 14 noiembrie.
Cei trei comisari desemnaţi pentru Comisia Europeană – Oliver Várhelyi (Ungaria), Vecinătate și extindere, Adina-Ioana Vălean (România), Transporturi şi Thierry Breton (Franța), Piața internă, sunt programaţi pentru audieri în data de 14 noiembrie 2019.
Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o prezentare introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea deputaților. În total, vor fi 25 de întrebări: un minut pentru fiecare întrebare, urmată de răspunsul comisarului desemnat și de o posibilă întrebare suplimentară din partea deputatului.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatori) din diferite comisii parlamentare vor evalua comisarii desemnați. Mai multe informații privind procesul de evaluare sunt disponibile aici și în Regulamnetul de procedură.
Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul audierilor în seara de 14 noiembrie și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta va face o ultimă evaluare și va decide încheierea audierilor în ședința sa din 21 noiembrie.

După încheierea audierilor, Președintele ales al Comisiei Ursula von der Leyen va prezenta întregul colegiu al comisarilor desemnați și programul Comisiei în cadrul sesiunii plenare.
Declarația sa va fi urmată de o dezbatere și oricare din grupurile politice sau cel puțin o douăzecime din numărul membrilor Parlamentului (pragul redus) pot depune o propunere de rezoluție.
Comisia va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plenară, prin apel nominal.
Votul este programat pentru 27 noiembrie.

Transparența impozitării multinaționalelor: deputații deplâng lipsa de acțiune din partea Consiliului

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 octombrie 2019, 13:09

În plen, eurodeputații au îndemnat statele UE să cadă de acord asupra regulilor care să oblige multinaționalele să își dezvăluie public profitul și impozitul plătit în fiecare țară.

O propunere din 2016 a Comisiei Europene privind publicarea informațiilor legate de impozitele plătite în fiecare țară de către întreprinderile mari a înregistrat puține progrese în cadrul Consiliului. Parlamentul și-a dat acordul asupra propriei poziții în iulie 2017 și așteaptă de atunci să înceapă negocierile cu celălalt co-legislator al UE.

Propunerea vizează marile companii multinaționale cu o cifră de afaceri la nivel mondial de cel puțin 750 de milioane de euro. Regulile ar introduce o cerință pentru ca aceste companii să facă publice informații despre cât au câștigat și cât impozit au plătit în fiecare țară UE.

UE a adoptat deja legi care obligă companiile să furnizeze astfel de informații autorităților fiscale naționale, însă eurodeputații susțin că publicarea informațiilor ar stimula transparența și ar descuraja companiile să transfere profiturile pe care le-au obținut în întreaga lume către regimuri cu impozite mici în încercarea de a evita impozitarea echitabilă.

În cadrul unei dezbateri în plen, pe 22 octombrie, eurodeputații au insistat că publicul are dreptul să știe mai multe despre impozitarea multinaționalelor. Evelyn Regner (S&D, Germania) a declarat: „De multe ori, aceste companii foarte mari nu plătesc impozit cât ar trebui, creează sisteme fictive, astfel încât să-și poată reduce sarcina fiscală. Companiile au datoria față de cetățeni să spună clar unde și cât au plătit impozit.”

„Este o modalitate de a clarifica evitarea plății impozitelor”, a declarat Othmar Karas (PPE, Austria). Dumnealui a subliniat faptul că UE a introdus raportări publice în fiecare țară, iar acest lucru a avut succes. „De ce să nu continuăm cu multinaționalele? Ce încercăm să ascundem?”, a întrebat dumnealui.

Alți deputați au susținut că lipsa de transparență a modului în care își plătesc impozitele multinaționalele afectează firmele mici. „Această [propunere] nu este benefică numai pentru autoritățile fiscale, ci și pentru întreprinderile locale, multe dintre ele IMM-uri, care concurează acasă împotriva unor astfel de companii, însă nu au avantajul de a-și putea plăti cheltuielile fiscale în mai multe jurisdicții”, a spus Ondřej Kovařík (Renew Europe, Cehia).

Cu toate acestea, statelor membre le-a fost greu să se pună de acord asupra unei poziții. Ministrul finlandez pentru afacerile europene, Tytti Tuppurainen, care a vorbit în numele actualei președinții a Consiliului UE, i-a asigurat pe eurodeputați că lucrările au avansat și că sunt prevăzute în continuare mai multe ședințe, dar a adăugat că „în Consiliu, vom avea probabil nevoie de mai mult timp pentru a ne clarifica poziţia”.

Consiliul pune la îndoială baza legală a propunerii Comisiei, care este justificarea acțiunii UE și ar avea un impact asupra modului în care ar fi luată decizia. Comisia a clasificat-o ca pe o problemă de piață unică, lucru care ar impune Parlamentului și Consiliului să convină asupra textului în cadrul procedurii legislative obișnuite, în timp ce serviciul juridic al Consiliului susține că este vorba de domeniul impozitării, în acest caz decizia necesitând unanimitate în Consiliu, în timp ce Parlamentul ar fi doar consultat.

Deputații europeni au criticat eșecul Consiliului în a acționa. Sven Giegold (Verzi/ALE, Germania) a spus: „Faptul că există paradisuri fiscale în care sfârșesc banii pentru impozite este de neînțeles pentru mulți europeni… De trei ani există o propunere în ceea ce privește transparența. Guvernele stau în calea impozitării corecte și a concurenței loiale.”

Parlamentul a vota30t o rezoluție în acest sens pe 24 octombrie.

Descoperiți filmele finaliste pentru Premiul LUX într-un cinematograf din apropiere

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 octombrie 2019, 13:05

Un film polițist despre un asasinat politic, un thriller despre putere și corupție și povestea unei anti-eroine care provoacă tradițiile patriarhale vor fi difuzate în cinematografele UE.

Cele trei filme sunt finaliste pentru Premiul LUX al Parlamentului din acest an și sunt difuzate în cinematografele din Europa în cadrul Zilelor Filmului LUX.
„Cold Case Hammarskjöld”, „Jocuri de putere” și „Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” sunt filme cu stiluri foarte diferite, dar au unele lucruri în comun: sunt europene și poveștile protagoniștilor lor ne fac să ne gândim la politică, valori, tradiții și ne contestă prejudecățile.

Descoperiți-le în timpul Zilelor Filmului LUX, din octombrie până în februarie, și votați filmul favorit.

Zilele Filmului LUX

Iubitorii de film pot urmări cele trei filme în perioada Zilelor Filmului LUX, în cadrul unor festivaluri de film sau la cinematografe în toate țările UE, din octombrie 2019 până în februarie 2020. Proiecțiile sunt planificate în peste 50 de orașe, inclusiv la festivaluri de film importante. Pentru a pune filmele la dispoziția tuturor, Parlamentul European a finanțat subtitrarea în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Verificați aici unde sunt proiectate filmele gratuit, pe țară.

Votați pană la 31 ianuarie pentru filmul dumneavoastră preferat. Aceasta este șansa dumneavoastră de a câștiga o excursie la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary din Republica Cehă, pentru a anunța personal câștigătorul publicului.

Evenimente speciale

Trei proiecții vor avea loc simultan, în mai multe cinematografe din întreaga Europă. În cadrul acestora, europenii vor avea oportunitatea de a discuta despre filme cu regizorii. Aceștia se vor afla la Bruxelles, dar puteți participa la dezbatere online pe Twitter și Facebook.

Toate proiecțiile vor începe la 20.00 CET.

Cele trei filme

„Cold Case Hammarskjöld” de Mads Brügger, regizor danez

Ați citit teorii conspirative despre moartea lui Dag Hammarskjöld? Secretarul General al ONU, din Suedia, a murit într-un accident de avion suspect, în 1961, în timp ce se îndrepta către negocierile de încetare a focului în scopul de a rezolva un conflict în Katanga, Congo, unde interese economice masive erau puse în joc. Hammarskjöld a fost un politician progresist care a vrut să împiedice țările occidentale precum Marea Britanie și Franța să-și restabilească influența în Africa, după ce coloniile și-au câștigat independența. Documentarul lui Mads Brügger aduce lumină asupra misterului. Acesta analizează revendicările din trecut și face treptat descoperiri noi și uimitoare. Acest film provocator ne reamintește și de multe dintre problemele de astăzi. Chiar dacă prezintă multe practici înșelătoare din politică, filmul este, în același timp, profund uman și vesel. Este a treia oară în istoria Premiului LUX când un documentar se numără printre cele trei filme finaliste.

„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de un regizor din nordul Macedoniei, Teona Strugar Mitevska

Ce se întâmplă atunci când o femeie participă la o întrecere rezervată în mod tradițional doar bărbaților și reușește să obțină o cruce sfântă pe care un preot ortodox o aruncă într-un râu? Petrunija face tocmai asta și înfurie atât bărbații, cât și preotul, care implică poliția în acest caz. Deși inițial nu era o feministă, Petrunija refuză să cedeze la rugămințile de a restitui crucea și luptă pentru drepturi egale. „De ce nu am dreptul la un an de noroc?”, întreabă ea făcând referință la „premiul” pentru câștigătorul întrecerii.

„Jocuri de putere” de regizorul spaniol, Rodrigo Sorogoyen

Cât de departe va merge un om hotărât să facă orice pentru putere? Acest film de aventuri, plin de adrenalină, urmărește un caz de corupție politică. Povestea include moartea unui politician de succes și a domniei lui, care ar fi părut să existe pentru totdeauna.

Selectarea filmului câștigător

Filmul câștigător va fi ales de deputații europeni. Aflați care va fi acesta urmărind ceremonia din 27 noiembrie de la Strasbourg.

Despre Premiul LUX

Premiul pentru Film LUX este un premiu oferit de deputații europeni pentru a promova filmele europene și pentru a le oferi posibilitatea de a circula dincolo de piața lor națională. Premiul stimulează dezbaterea asupra chestiunilor politice și sociale actuale și promovează cultura europeană.

Târgul de Sfântul Dumitru la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 octombrie 2019, 12:59

În perioada 25 – 27 octombrie 2019 vă invităm la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, la Târgul de Sfântul Dumitru – eveniment de tradiție ce reface atmosfera târgurilor din satul de altădată, târguri care aveau loc în zilele marcate de sărbătorile Sfinților cinstiți de Biserică și de sat la date fixe.

Anul 2019 a fost decretat de Biserica Ortodoxă Română drept Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari). De aceea ediția din acest an este dedicată acestor intelectuali ai satului, îndrumători ai comunității și se înscrie în dezideratele programului Patriarhiei Române, accentuând atmosfera de mare sărbătoare prilejuită de celebrarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care este și ocrotitorul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Program

În acest sfârşit de săptămână, pe 25, 26 și 27 octombrie la Muzeul Satului, „satul satelor”, cum îl numea chiar fondatorul său, sunteţi aşteptaţi pentru a participa la un program bogat din care vă dezvăluim doar câteva repere pentru a vă convinge că merită să petreceți o zi în lumina de toamnă specială, la Muzeul Satului de la Șosea (Șos. Kiseleff nr. 28-30).

Din programul târgului: Festivalul-concurs Naţional de Muzică Bisericească „Lăudaţi pe Domnul!”, organizat de Patriarhia Română, în parteneriat cu Muzeul Satului; Nunta din Oaş, reconstituită cu fast de Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania, Baia Mare, jud. Maramureş, Director – Iuliana Dăncuş; muzică religioasă interpretată de Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române, coordonat de arhidiaconul Mihail Bucă.

Duminică, 27 octombrie 2010, cu ocazia pomenirii Sfântului Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureștiului, va avea loc Sfânta Liturghie la Biserica Turea din Satul Nou (zona sud a muzeului). La fel ca în vremurile de odinioară, vom avea după slujbă o șezătoare la care vor participa reprezentanții comunității din Avrig, jud. Sibiu și Ansamblul folcloric Purtata Avrigului.

Gelu Voicu și Ansamblul Teleormanul, urmați de ansambluri aparținând minorităților germane și grecești, precum și ansambluri din orașele Shumen și Varna din Bulgaria, vor anima atmosfera de târg.

Ziua se va încheia cu muzică de jazz susținută de Grupul Ploieşti Jazz Trio – al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploieşti.

În fiecare zi a evenimentului vor avea loc ateliere de creație pentru copii, părinți și bunici, în limita a 10 locuri pentru fiecare atelier, prin care vizitatorii pot face cunoștință cu tainele meșteșugurilor populare. Înscrierile se pot face la adresa de mail programe.culturale@muzeul-satului.ro

Produse din gastronomia tradițională și produse bio vor putea fi cumpărate din târg – colaci, cozonaci, pâine cu maia, miere și produse apicole, vin, bragă, conserve de toamnă – murături, zacuscă, dulceaţă, flori.

Vă invităm, așadar, la târg, să vă bucurați de trei zile de sărbătoare în cel mai vizitat muzeu al României, care va reface, pentru oaspeții noștri, atmosfera târgurilor de altădată.

Mai multe detalii pe https://muzeul-satului.ro/

Comisia Europeană nu a stabilit încă o dată pentru rapoartele MCV privind Bulgaria şi România

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 octombrie 2019, 11:20

Comisia Europeană nu a stabilit încă o dată pentru adoptarea rapoartelor privind Bulgaria și România legat de Mecanismul de Cooperare și Verificare(MCV). Acest lucru a fost anunțat în cadrul unei conferințe de presă de un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o întrebare, relatează BTA.

Întrebat dacă Comisia Europeană nu întârzie prezentarea rapoartelor din cauza moţiunii programate de guvernul român joi, purtătorul de cuvânt a răspuns negativ. „Comisia Europeană funcționează indiferent de evoluțiile politice din țările UE; suntem gata să prezentăm rapoartele în orice moment, dar nu există o dată pentru adoptarea acestora”, a spus el.

Anul trecut, Bruxelles-ul a menţionat, în ultimul său raport privind Bulgaria, că va evalua progresele înregistrate înainte de sfârșitul acestei luni. Comisia se așteaptă ca, prin aceasta, monitorizarea Bulgariei să ia sfârşit, așa cum este menţionat în raportul din noiembrie 2018.

Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen urmează să îşi preia atribuţiile la 1 noiembrie. Cu toate acestea, nu se știe dacă acest lucru nu va fi întârziat, dacă există probleme cu audierile noilor comisari desemnați din România și Ungaria. Candidații de până acum ai acestor ţări au fost respinși de Comisia Juridică din PE, din cauza unui conflict de interese, iar acum un purtător de cuvânt al CE a anunțat că Von der Leyen nu a primit încă propuneri oficiale din partea guvernelor maghiar și român pentru noi comisari europeni.

Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Juncker a decis să creeze un ciclu de revizuire a principiilor statului de drept, care să includă un raport anual privind supremaţia legii şi să cuprindă toate statele membre UE.

Consiliul Uniunii Europene a votat pentru numirea Laurei-Codruța Kövesi în funcţia de procuror-șef european

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 septembrie 2019, 14:49 / actualizat: 19 septembrie 2019, 22:13

Referitor  la susţinerea primită de Laura-Codruța Kövesi, din partea de Consiliului pentru ocuparea funcţiei de procuror-șef european, deputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a declarat:

„Laura-Codruța Kövesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror-șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică.

A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți.

Felicitări, Laura-Codruța Kövesi!”

UE prelungește până la 15 martie 2020 sancțiunile pentru acțiunile împotriva integrității teritoriale a Ucrainei

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 septembrie 2019, 10:45

Consiliul a prelungit măsurile restrictive pentru acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. pentru o perioadă suplimentară de șase luni, până la 15 martie 2020.

Măsurile constau în înghețarea activelor și restricții de călătorie. Acestea se aplică, în prezent, unui număr de 170 de persoane și 44 de entități. Informațiile relevante și expunerile de motive privind includerea pe listă a acestor persoane și entități au fost actualizate după caz.

Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără:

• sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2020;
• măsuri restrictive adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2020.

Decizia a fost adoptată de Consiliu prin procedură scrisă. Actele juridice vor fi publicate în Jurnalul Oficial la 13 septembrie 2019.

• Măsuri restrictive adoptate de UE ca răspuns la criza din Ucraina

Bugetul UE explicat: cheltuieli și contribuții pe stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 septembrie 2019, 09:23

Parlamentul European a lansat o aplicație cu ultimele cifre din raportul financiar al Comisiei pe 2017, respectând principiul transparenţei gestionării bugetului UE.

De exemplu, în 2015, România a contribuit cu 1,23 de miliarde € la bugetul UE și a colectat 202 de milioane de euro prin taxe vamale în numele UE, din care România poate reține 20% ca taxă administrativă.

Târgul de Sfânta Maria la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2019, 17:49 / actualizat: 9 septembrie 2019, 10:21

Atmosferă de sărbătoare, spectacole pentru copii, meşteri populari, ateliere de creaţie…, dar mai ales multă bucurie citită pe feţele celor prezenţi la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”. Şi aici, acest sfărşit de săptămână, 7-8 septembrie a fost dedicat sărbătorii Naşterii Maicii Domnului,  denumită popular și Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârșitul verii și începutul toamnei.

“Târgul de Sfânta Maria” te trimite în atmosfera sărbătorilor de altădată din satul românesc. Renumiți meșteri populari, colecționari și artiști plastici, au venit cu cele mai frumoase creații ale lor, iar în cadrul atelierelor, cu participare gratuită, copii au putut picta sau realiza obiecte din lut sau podoabe populare și păpuşi lipoveneşti.

Opera comică pentru copii i-a invitat pe cei mici, dar şi pe cei mari – părinţi şi bunici într-o călătorie prin cele mai renumite capitale europene – „Nino în vacanţă”.

Concertul „Oraşul cântă!”, cu participarea Corului de copii Cantus Mundi și Simfonia Mundi, în parteneriat cu renumitul Cor Național de Cameră ”Madrigal – Marin Constantin” are loc la Scena Dumitra şi se înscrie în seria manifestărilor organizate cu prilejul Festivalului Internaţional George Enescu.

Dacă nu mai aveţi timp să ajungeţi, vă aşteptăm la următoarele evenimente pe care le puteţi găsi pe site-ul Muzeului din inima Capitalei – http://muzeul-satului.ro/evenimente/.

Aici, fiecare vizitator găseşte cel puţin un motiv de bucurie şi pleacă convins că merită să revină.

Uniunea Europeană alocă aproape 300 milioane EUR pentru Austria, Italia și România, afectate de inundațiile din 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 septembrie 2019, 12:02

Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (EPP, RO), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus

Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.

De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.

Următoarele etape

Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.

Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 septembrie 2019, 10:35

Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă

Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.

Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.

Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.

În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.

De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.

Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.

Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.

Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.

Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.

Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.

În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.

Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii

Numărul emigranţilor români atinge cote alarmante

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 septembrie 2019, 09:47

Potrivit datelor oficiale apărute pe portalul specializat Business Review, aproximativ 240.000 de cetăţeni români au emigrat în 2018.

Datele sugerează o creştere a fenomenului emigraţiei din România între 2017 şi 2018. Acum doi ani, emigranţii din ţară erau 219.327, iar anul trecut numărul rezidenţilor în România care au părăsit ţara a ajuns la 238.926,  în timp ce 181.344 rezidenţi în alte state au emigrat în România.

Circa 3,4 milioane de români au plecat în străinătate între 2007 şi 2015. Potrivit previziunilor, până în 2050, populaţia României  se va reduce semnificativ şi va ajunge la aroximativ 16,7 milioane.

La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă în România era de 19,4 milioane de persoane, în scădere faţă de acum un an când era de 19,53 de milioane.

Consolidarea unei tradiții: Al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2019, 11:10

Academia Română anunță desfășurarea la București, în săptămâna 2-6 septembrie 2019, a celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei. Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări și este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).

Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.

Lucrările congresului sunt împărțite în 35 de secțiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.

Fiecare zi prevede conferințe inaugurale susținute de reputați specialiști din Europa și din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger și prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago și președinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.

Cea mai mare parte a sesiunilor se va desășura la Facultatea de Drept a Universității din București, căreia i se vor alătura, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Naționale.

Pe perioada desfășurării congresului, vor fi organizate mai multe expoziții, mese rotunde și lansări de carte:

• luni, 2 septembrie, ora 15: prezentarea colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online
• luni, 2 septembrie, ora 19: vernisajul expoziției Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Națională
• miercuri, 4 septembrie, ora 11: lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online. Prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepereședinte al Academiei Române
• miercuri, 4 septembrie, ora 13: vernisajul expoziției Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Național de Istorie
• miercuri, 4 septembrie, ora 18: masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018-2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei. Vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi și Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Anița și dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.

Tematica integrală a congresului cuprinde: Dinamici religioase între Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanț și în Sud-Estul european, Sud-Estul european și Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală și continuitate, Rețele în Sud-Estul european: politică, comerț, cultură (sec. XIV-XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale și forme culturale ale credinței, Apocrifele biblice în Sud-Estul european: variație și transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în și pentru Sud-Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarități familiale și geografice, rețele și tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea națiunilor sud-est europene, Migrația, condiție umană și politică în Sud-Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieșirea din Marele Război: societățile sud-est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism și dincolo de ea, Moștenirea imperiilor în Balcani: România și Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană, Devoțiune și donații pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii și Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali,  Imaginea creștinătății răsăritene și a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între țar, kaiser și sultan: noi abordări ale epocii Revoluției la Dunărea de Jos și în regiunea Mării Negre, Pe fluvii și pe mare: conflict hidropolitic și cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiție, iconografie, Georgia și Sud-Estul european: moștenire bizantină și parcurs cultural comun, Minoritățile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere și închidere a teritoriilor, Doctrine, mișcări și regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viața cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană și statele sud-est europene, Conservarea moștenirii culturale și artistice în Sud-Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.

Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al Academiei Române.

Închiderea festivă a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie 2019, ora 18, în Aula Magna a Facultății de Drept.

În perioada 7-9 septembrie vor fi organizate pentru participanții la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia și Bucovina, prețioase tezaure documentare pentru evoluția istorică și culturală a acestui spațiu sud-est european.

Organizarea la București, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.

Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european.

Vacanţe şi călătorii, în UE, cu animale de companie

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 august 2019, 11:14

Datorită noilor reglementări ale UE, dacă  vrei să pleci în vacanță însoțit de animalul tău de companie ai nevoie doar de un pașaport care să ateste că acesta este vaccinat împotriva rabiei.

Grație regulilor armonizate, referitoare la călătoria cu animalele de companie, europenii pot merge în vacanță cu câinele sau pisica. Prietenul cu blană nu mai trebuie să rămână acasă în timp ce dumneavoastră profitați de timpul liber.

Înainte de plecare, însă, asigurați-vă că animalul dumneavoastră este identificat cu microcip înregistrat sau cu tatuaj și că are pașaport eliberat de un veterinar autorizat care dovedește că a fost vaccinat împotriva turbării și poate călători. Câinii care călătoresc în Finlanda, Irlanda, Malta, Regatul Unit și Norvegia trebuie tratați împotriva parazitului Echinococcus multilocularis.

În mod normal, puteți călători cu maximum cinci animale, cu mențiunea că este vorba despre câini sau pisici. Dacă vrei să pleci cu iepurele sau cangurul, e un pic mai complicat, reglementările pentru alte animale de companie fiind diferite de la țară la țară.

#travel #europe #TravelnEU

Secretul culorilor din calendarul Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 august 2019, 10:53

Roșu, albastru, roz, turcoaz… sunt culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European.

Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații. Mai jos vă oferim un scurt ghid al culorilor care arată tipul de activitate în noul Parlament în următorii cinci ani.

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Roz – comisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Roșu – ședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoaz – activități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

2.5 milioane de euro din fondurile UE pentru dezvoltarea regiunilor şi oraşelor din România

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 august 2019, 11:41

România beneficiază de două proiecte lansate, pe 8 august, de Comisia Europeană, în cooperare cu Guvernul României și Banca Mondială

În cadrul primului proiect, experţii vor ajuta capitalele judeţelor româneşti să-şi consolideze legăturile cu periferiile şi să utilizeze fonduri UE pentru proiecte de care să beneficieze întreaga arie urbană.

În cadrul celui de al doilea proiect, un grup de experţi va ajuta opt regiuni româneşti să-şi mărească capacitatea de inovare şi să consolideze cooperarea dintre centrele de cercetare şi companii.

Proiectul este parte a iniţiativei „Catching up Regions”, care ajută regiunile cu venituri mici să prindă din urmă restul UE.

Proiectele sunt finanțate cu 2.5 milioane de euro, bani UE din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Pentru detalii, accesaţi  http://bit.ly/2fedr-ro

Lupta Parlamentului pentru egalitatea de gen în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 august 2019, 11:16

Ce face UE pentru a combate inegalitățile?

Încă de la început, Uniunea Europeană a folosit toate politicile și măsurile necesare pentru promovarea egalității de gen și pentru crearea unei Europe mai sociale.

UE a adoptat legi, a emis recomandări, a făcut schimburi de bune practici și oferă finanțări pentru sprijinirea acțiunilor statelor membre. Conceptele politicii UE privind egalitatea de gen au fost modelate de hotărârile Curții Europene de Justiție. Parlamentul European adoptă în mod regulat rapoarte din proprie inițiativă referitoare la problemele de gen, solicitând mai multe eforturi pentru îmbunătățirea egalității.

Parlamentul European a fost întotdeauna foarte activ în obținerea egalității între bărbați și femei și are o comisie permanentă dedicată drepturilor femeilor și egalității de gen. În fiecare an, Parlamentul marchează Ziua Internațională a Femeii la 8 martie și sensibilizează europenii prin organizarea de evenimente.

Egalitatea de gen la locul de muncă

În 2019, UE a aprobat noi reguli privind concediile legate de familie și îngrijire și condiții de muncă mai adaptabile, pentru a stimula tații să-și ia concedii de familie, pentru creșterea ratei de ocupare a femeilor.

Legislația UE privind egalitatea de gen la locul de muncă:

• reguli priving ocuparea forței de muncă (salarii egale, securitate socială, condiții de lucru și hărțuire)
• reguli privind munca independentă
• reguli privind concediile de maternitate, paternitate și parental

Parlamentul solicită, de asemenea, măsuri concrete de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă (în UE, aceasta a fost în medie de 16% în 2017) și a diferenței între pensii (diferența dintre veniturile din pensii pe care le obțin bărbații și femeile) – care era de 35,7% în 2017.

Parlamentul a mai a solicitat măsuri de combatere a sărăciei femeilor, deoarece acestea riscă mai mult decât bărbații să trăiască în sărăcie.

Femeile sunt subreprezentate în sectorul digital din Europa, deoarece au mai puține șanse să facă studii sau să solicite un loc de muncă în acest domeniu.

În cadrul unei rezoluții adoptate în 2018, eurodeputații au cerut țărilor UE să pună în aplicare măsuri pentru a asigura integrarea deplină a femeilor în sectoarele TIC și să încurajeze educația și formarea femeilor în domeniile TIC, știință, tehnologie, inginerie și matematică.

Stoparea violenței împotriva femeilor
UE abordează violența împotriva femeilor în mai multe feluri. Parlamentul a cerut în mod repetat o strategie UE care să consolideze politicile în acest domeniu și dorește aderarea UE la Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei, care să fie apoi ratificată în toate statele UE.
Parlamentul a atras atenția și asupra necesității de a combate forme specifice de violență, inclusiv hărțuirea sexuală, traficul, prostituția forțată, mutilarea genitală a femeilor, urmărirea obsesivă prin intermediul noilor tehnologii și violența online.

În 2014, Parlamentul European a acordat Premiul Sakharov pentru libertatea de gândire ginecologului congolez Denis Mukwege, pentru că a ajutat mii de victime ale violului în grup și ale violenței sexuale brutale din Republica Democrată Congo și pentru lupta sa pentru demnitatea femeilor, dreptate și pace în țara sa.

De la politica în domeniul migrației la comerțul UE
Parlamentul a invitat în mod repetat Comisia Europeană să sporească coerența dintre politicile privind egalitatea de gen și alte politici, precum cele privind comerțul, dezvoltarea, agricultura, ocuparea forței de muncă și migrația.

Într-o rezoluție adoptată în 2016, deputații europeni au solicitat linii directoare în domeniul diferenței de gen la nivel UE, ca parte a reformelor mai largi privind migrația și politica de azil.

Într-un raport adoptat în 2018, eurodeputații au solicitat ca măsurile privind schimbările climatice să țină seama de rolul femeilor și au cerut acțiuni pentru a abilita și proteja cele mai vulnerabile femei.

Toate acordurile comerciale ale UE trebuie să includă dispoziții obligatorii și executorii pentru a asigura respectarea drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen, conform unei rezoluții adoptate în 2018.

Femeile în politică
Parlamentul a subliniat în mod repetat importanța egalității de gen în politică, promovând participarea femeilor la procedurile de luare de decizii la toate nivelurile.
Într-un raport adoptat în ianuarie 2019, Parlamentul a solicitat partidelor politice europene să propună atât femei cât și bărbați pentru organele care guvernează Parlamentul European în a noua legislatură. În noul Parlament, care și-a început activitatea oficial în iulie 2019, există mai multe femei ca oricând, reprezentând 41% dintre eurodeputații, în creștere față de 36,5% la sfârșitul mandatului precedent.

Brexit: cum poate fi redus impactul scenariului fără acord

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 august 2019, 12:26

Dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, persoanele fizice și întreprinderile din Europa vor fi afectate. UE a adoptat măsuri de atenuare a impactului unei retrageri nereglementate.

UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord.

Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale. Unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.

Soluțiile pe termen lung depind de discuțiile viitoare dintre UE și Marea Britanie.

Iată care sunt măsurile de pregătire a UE pentru un Brexit fără acord:

Vize

Britanicii vor putea intra în Uniunea Europeană fără viză pentru perioade scurte, cu condiția ca același lucru să se aplice cetățenilor europeni care călătoresc în UE.

Aviație

Companiile britanice ar putea oferi servicii în țările UE, cu condiția ca firmele UE să beneficieze de aceleași oportunități în Regatul Unit.

Servicii feroviare

Valabilitatea autorizațiilor de siguranță feroviară ar fi extinsă pentru a asigura continuitatea serviciilor feroviare între Regatul Unit și UE, cu condiția ca Marea Britanie să facă același lucru.

Transport rutier

Transportatorii de marfă și operatorii de autobuz și autocar din Marea Britanie ar putea să ofere servicii între Marea Britanie și UE, cu condiția ca Regatul Unit să ofere acces echivalent pentru companiile din UE.

Securitatea socială

Cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii Regatului Unit din UE ar trebui să păstreze beneficiile protecției sociale dobândite înainte de retragere.

Erasmus +

Elevii și profesorii din Marea Britanie ar fi capabili să-și finalizeze studiile în străinătate în cadrul programului Erasmus +.

Procesul de pace în Irlanda de Nord

Finanțarea pentru programele bilaterale de pace în Irlanda de Nord va continua cel puțin până în 2020 pentru a contribui la susținerea procesului de pace și de reconciliere început prin acordul din Vinerea Mare (n.r. Acordul de la Belfast, semnat  la 10 aprilie 1998).

Pescuit

În cazul în care Regatul Unit este de acord cu reciprocitatea deplină a accesului la apele pentru pescuit, o procedură simplă este pusă în vigoare pentru ca întreprinderile să obțină autorizația de pescuit cu ușurință. Schimbul de cote va fi permis până la finalizarea acestor măsuri la data de 31 decembrie.

În cazul în care Regatul Unit nu este de acord, firmele din UE cărora li se va interzice accesul la apele Regatului Unit ar putea fi eligibile pentru despăgubiri din partea fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.

Apărare

Întreprinderile din UE vor putea să exporte în continuare către Marea Britanie anumite articole folosite în scopuri civile și militare.

În unele domenii nu există măsuri speciale. 

În multe domenii nu există măsuri speciale puse la punct ce ar intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord. Acest lucru ar putea aduce costuri suplimentare și necesitatea de a completa anumite documente, de aceea ar fi o idee bună să verificați care este situația la autoritățile relevante din țara sau regiunea dumneavoastră.

Permisul de conducere

Permisele de conducere emise de către o țară europeană sunt recunoscute în mod automat de către alte state membre. În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, acest lucru nu se va mai aplica permiselor britanice. Europenii care doresc să conducă în Marea Britanie vor trebui să verifice validitatea permisului lor la autoritățile din Regatul Unit. Și britanicii vor trebui să facă același lucru în fiecare stat membru în care doresc să conducă. Permisele de conducere internaționale sunt valabile în Marea Britanie și în UE.

Animale de companie

Pașaportul european pentru animalele de companie, care permite ca acestea să călătorească cu proprietarul în altă țară din UE, nu va mai fi valabil în Marea Britanie. Este posibil ca mai multe documente să fie necesare atunci când vă luați animalul de companie spre sau din Marea Britanie.

Tratament medical

În conformitate cu normele UE, persoanele ce dețin cardul european de asigurări sociale de sănătate (EHIC) beneficiază de acces la asistență medicală în timpul șederii temporare într-un alt stat membru. Aceste reguli nu se vor mai aplica în Regatul Unit. Europenii ce călătoresc din UE către Marea Britanie, precum și britanicii care vizitează țările UE ar trebui să verifice dacă asigurarea lor acoperă costurile de tratament medical în străinătate. În caz contrar, călătorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a-și procura o asigurare privată de călătorie.

Pentru informații suplimentare despre călătoriile spre și din Marea Britanie, consultați acest site al Comisiei Europene.

Rolul Parlamentului

Toate aceste măsuri pot intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European.

Orice acord dintre UE și Marea Britanie, inclusiv acordul de retragere, precum și orice acord cu privire la relațiile viitoare dintre cele două părți trebuie să fie aprobat de către Parlament înainte de a intra în vigoare.

Următorii pași

Niciuna dintre aceste măsuri temporare nu poate înlocui acordurile efective. Numai după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea, pot fi revizuite relațiile viitoare între UE și Regatul Unit, ca țară terţă, care ar putea dori să încheie anumite acorduri pentru a se asigura că pot continua să colaboreze în probleme legate de comerț, securitate, migrație sau apărare. Declarația politică atașată acordului de retragere va oferi un cadru general privind modul în care ar putea arăta relațiile dintre UE și Marea Britanie, în cazul în care aceasta va fi ratificată de Regatul Unit.

Filmul LUX 2019: descoperiți finaliștii care concurează pentru premiul oferit de Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 iulie 2019, 08:57

Cele trei filme finaliste care concurează pentru premiul pentru filmul LUX 2019 sunt: Cold Case Hammarskjöld, The Realm and God Exists, Her Name is Petrunya.

Filmele finaliste, alese din 10 candidate, au fost dezvăluite pe 23 iulie la Roma:

• Cold Case Hammarskjöld – Mads Brügger (Danemarca/Norvegia/Suedia/Belgia)
• God Exists, Her Name Is Petrunya– Teona Strugar Mitevska (Macedonia de Nord/Belgia/Slovenia/Croația/Franța)
• The Realm– Rodrigo Sorogoyen (Spania/Franța)

Cold Case Hammarskjöld de Mads Brügger, regizor danez

Ați citit teorii conspirative despre moartea lui Dag Hammarskjöld? Secretarul General al ONU, din Suedia, a murit într-un accident de avion suspect, în 1961, în timp ce se îndrepta către negocierile de încetare a focului în scopul de a rezolva un conflict în Katanga, Congo, unde interese economice masive erau puse în joc.

Hammarskjöld a fost un politician progresist care a vrut să împiedice țările occidentale precum Marea Britanie și Franța să-și restabilească influența în Africa, după ce coloniile și-au câștigat independența. Documentarul lui Mads Brügger aduce lumină asupra misterului. Acesta analizează revendicările din trecut și face treptat descoperiri noi și uimitoare. Acest film provocator ne reamintește și de multe dintre problemele de astăzi. Chiar dacă prezintă multe practici înșelătoare din politică, filmul este, în același timp, profund uman și vesel. Este a treia oară în istorie Premiul LUX când un documentar se numără printre cele trei filme finaliste.

God Exists, Her Name Is Petrunya de un regizor din nordul Macedoniei, Teona Strugar Mitevska

Ce se întâmplă atunci când o femeie participă la o întrecere rezervată în mod tradițional doar bărbaților și reușește să obțină o cruce sfântă pe care un preot ortodox o aruncă într-un râu? Petrunya face tocmai asta și înfurie atât bărbații, cât și preotul, care implică poliția în acest caz. Deși inițial nu era o feministă, Petrunya refuză să cedeze la rugămințile de a întoarce crucea și lupta pentru drepturi egale. „De ce nu am dreptul la un an de noroc?”, întreabă ea făcând referință la „premiul” pentru câștigătorul întrecerii.

The Realm de regizorul spaniol, Rodrigo Sorogoyen

Cât de departe va merge un om hotărât să facă orice pentru putere? Acest film de aventuri, plin de adrenalină urmărește un caz de corupție politică. Povestea include moartea unui politician de succes și a domniei lui, care ar fi părut să existe pentru totdeauna.

Filmele europene în cinematografele din UE

Premiul pentru film LUX este un premiu oferit de deputații europeni pentru a promova filmele europene și pentru a le oferi posibilitatea de a circula dincolo de piața lor națională și de a concura mai bine cu filmele americane ce domină pe piață. De aceea, cele trei filme finaliste sunt subtitrate în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE. Dacă nu reușiți să le vedeți într-un cinematograf din apropiere în următoarele câteva săptămâni, atunci sigur veți avea posibilitatea să le urmăriți în timpul Zilelor Filmului LUX, în toamnă, când acestea vor fi prezente în peste 50 de orașe ți în diverse festivaluri de film.

Filmul câștigător va fi desemnat de deputații europeni și premiul va fi acordat pe 27 noiembrie în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg, în prezența producătorilor de film.

Voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iulie 2019, 11:54

În cadrul primei runde de voturi, în Parlamentul European, deputații europeni s-au concentrat asupra relațiilor externe, în timp ce dezbaterea legislativă va fi reluată în toamnă.

Deputații europeni și-au exprimat votul în special asupra poziţionării UE față de criza din Venezuela, emiterea unui act european de amendare a încălcării drepturilor omului (inspirat de Magnitsky Act) și faţă de criza de la frontiera SUA-Mexic.

Este de remarcat că “mâna câştigătoare” a fost a celor cu o abordare mai dură față de cele trei subiecte supuse votului.

Iată câteva consideraţii referitoare la primele voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă:

– Renew Europe este confirmată în calitate de regizor în noul PE, deoarece grupul era pe partea câștigătoare, pe toate voturile exprimate până acum. Acest lucru se datorează faptului că grupul s-a alăturat unei coaliții înclinate spre dreapta în chestiuni referitoare la Venezuela și Rusia, deși a fost alături de o coaliție de stânga în ceea ce privește problemele legate de criza migrației la frontiera SUA-Mexic. Surprinzător este că poziţia celuilalt grup „rebranduit”, și anume “identitatea și democrația lui Salvini”, nu a fost diferită. De fapt, grupul de dreapta era în principal pe partea perdanţilor, singura excepție fiind voturile asupra Venezuelei. În acest caz, majoritatea membrilor din grupul “identitate” se aflau pe partea câștigătoare, sprijinind o poziție mai strictă față de acțiunile guvernului lui Maduro. Cu toate acestea, anumiţi membri francezi (de exemplu, colegii lui Marine Le Pen) nu au fost de acord cu Liga italiană și cu alte delegații și au votat împotriva recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al țării;

– Grupul GUE/NGL, susținut de Greens/EFA, a încercat (fără succes) să împiedice adoptarea propunerilor de rezoluție cu privire la Venezuela și apoi s-a opus recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al Venezuelei. În cadrul grupului S&D au fost observate anumite diviziuni în legătură cu aceste aspecte. De exemplu, scepticismul relativ mai puternic asupra susținerii liderului opoziției Juan Guaidó a fost observat în rândul membrilor S&D, germani, francezi, englezi, portughezi, bulgari și slovaci. Cu toate acestea, grupul S&D a susținut rezoluția finală, care a cerut sancțiuni suplimentare adresate autorităților statului venezuelean pentru încălcarea drepturilor omului, precum și susținerea investigației din partea Curții Penale Internaționale cu privire la pretențiile privind infracțiunile comise de guvernul Maduro. Foarte interesant, grupul Verts / ALE a fost mai puțin unificat decât de obicei atunci când a votat rezoluția privind criza din Venezuela, întrucât cei doi copreședinți ai grupului (nemţoaica Ska Keller și belgianul Philippe Lamberts) au ajuns în minoritate (cei mai mulți membri s-au opus rezoluției împotriva lui Maduro, în timp ce cei doi copreședinți au decis să se abțină);

– S&D a fost profund împărțită referitor la denumirea actului privind sancțiunile UE pentru încălcarea drepturilor omului, propunerea fiind ca acest document să fie numit după Serghei Magnitsky, un contabil fiscal rus care a murit în închisoare după denunțarea corupției sistematice a oficialilor ruși. Mișcarea simbolică (propusă de Renew Europe) este o trimitere clară împotriva lui Putin. Criticii numelui „Magnitsky” susțin că regimul de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului ar trebui să aibă un caracter global și că nicio încălcare specifică a drepturilor omului nu ar trebui să fie vizată în mod explicit. Referirea la cazul lui Serghei Magnitsky (și, astfel, la Rusia) a fost susținută de o majoritate a deputaților europeni (ECR, PPE, Renew Europe și parte din S&D), în timp ce GUE / NGL, Greens / EFA și ID au votat împotrivă. În cadrul grupului S&D, membrii austrieci, germani, bulgari și portughezi au fost printre cei mai critici privind referirea simbolică la Magnitsky, în timp ce cea mai mare delegație a grupului, spaniolii, a preferat să se distanțeze de subiect și s-a abținut (inclusiv noul lider al Grupul S&D, Iratxe García). De asemenea, propunerea Renew Europe nu a reușit să convingă pe deplin pe fostul președinte al PE, Antonio Tajani (PPE), care sa abținut;

– Grupul PPE s-a alăturat grupurilor de dreapta pentru a respinge criticile aspre împotriva raidurilor formulate de Agenția SUA pentru Imigrație și Apărare a Vămilor privind migranții fără acte. Cu toate acestea, PPE a ajuns să fie depășită, deoarece Renew Europe, alături de cele trei grupuri progresiste (GUE/NGL, Greens/EFA și S&D), a reunit majoritatea împotriva acțiunilor de „criminalizare” a migranților fără acte de către agenția americană respectivă. Pe de altă parte, în ceea ce privește cele mai multe aspecte privind migrația în ansamblu, cum ar fi respingerea oricărei criminalizări a asistenței umanitare și salutarea tratatelor globale ale ONU privind migrația, PPE s-a orientat spre centru-stânga, lăsând pe cont propriu ECR și ID. Interesant este faptul că PPE, în ansamblul său, a reușit să rămână coerentă în aceste probleme fierbinți, chiar dacă Fidesz-ul maghiar și, într-o măsură mai mică, majoritatea republicanilor francezi au respins linia de grup și au votat în același mod ca naționaliștii de dreapta. De exemplu, „rebelii” PPE unguri și francezi nu au fost de acord cu afirmația potrivit căreia „răspunsul la fluxurile migratoare prin represiune sau criminalizare favorizează xenophobia, ura și violența”.

Deși acestea sunt doar tendințele generale, s-au observat și alte constatări semnificative cu privire la coeziunea principalelor partide naționale și la comportamentul individual al deputaților. Pentru informații detaliate despre modul în care a votat fiecare deputat, asupra acestor subiecte, consultați site-ul https://www.votewatch.eu/

Alegerile europene 2019: un electorat pro-european și tânăr, cu așteptări clare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iulie 2019, 15:20

Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral

Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că  aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.

Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

Vocea mea contează

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).

Participarea tinerilor a crescut cu 50%

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.

***

Notă pentru jurnaliști:

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.

Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.

Îmbunătățirea sănătății publice: măsurile UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 iulie 2019, 11:07

UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.

De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE

Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.

Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.

UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).

Programul de sănătate al UE

Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.

Actualul program de sănătate, „Sănătate pentru creștere”, 2014-2020, cu un buget de 450 de milioane de euro:

• promovează un stil de viață sănătos prin „sănătate în toate politicile”,
• protejează cetățenii UE de amenințări transfrontaliere privind sănătatea,
• facilitează accesul la asistență medicală sigură și de înaltă calitate,
• contribuie la sistemele de sănătate durabile.

Finanțarea în domeniul sănătății va fi integrată în Fondul Social European Plus (FSE+) în următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027).

Alte fonduri pentru probleme de sănătate sunt furnizate de programul de cercetare Orizont 2020, de politica de coeziune a UE și de Fondul european pentru investiții strategice.

Agențiile UE

Agențiile UE specializate pentru o sănătate mai bună și locuri de muncă mai sănătoase și mai sigure:

Agenția Europeană de Mediu (AEM) 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) 

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) 

Medicamente și dispozitivele medicale

UE reglementează autorizarea și clasificarea medicamentelor prin intermediul rețelei europene de reglementare a medicamentelor – un parteneriat între Agenția Europeană pentru Medicamente,autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană. Odată ce acestea ajung pe piață, siguranța produselor autorizate continuă să fie monitorizată.

Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.

În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.

Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.

Locuri de muncă sănătoase

Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.

Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).

Societatea favorabilă incluziunii

Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).