Cele mai importante subiecte din cea de a doua sesiune a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iulie 2019, 13:06

Deputații europeni au ales un nou președinte pentru Comisia Europeană: Ursula von der Leyen. Pe ordinea de zi au mai fost președințiile Consiliului în 2019 și drepturile omului.

Pe 16 iulie, Parlamentul European a ales-o prin vot secret pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene cu 383 de voturi pentru. Doamna von der Leyen este prima femeie care deține acest post.

Doamna von der Leyen va forma echipa de comisari în timpul verii. Candidații vor fi evaluați în cadrul unor audieri, în comisiile parlamentare responsabile cu portofoliile care le-au fost alocate. Deputații vor vota asupra întregului colegiu în plen în octombrie.

Premierul finlandez Antti Rinne a prezentat în Parlament, miercuri, prioritățile președinției finlandeze a Consiliului UE. Printre acestea se numără combaterea schimbărilor climatice, stimularea concurenței și ameliorarea securității.

Marți, deputații au dezbătut cu premierul român Viorica Dăncilă rezultatele președinției române a Consiliului EU. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 ianuarie și 30 iunie anul acesta și s-a axat pe coeziune, valori comune, siguranța și consolidarea Europei ca actor global.

Într-o dezbatere privind asistența umanitară în Marea Mediterană, deputații europeni au discutat despre modul de reconciliere a datoriei morale de salvare a persoanelor aflate în primejdie în largul mării cu necesitatea de a controla fluxurile migratoare către Europa și de a opri traficul de persoane.

Dimensiunea și componența delegațiilor Parlamentului au fost stabilite miercuri.

Delegațiile mențin relațiile cu parlamentarii din țările terțe, cu scopul de a sprijini politica externă a UE și de a promova valorile fundamentale ale Uniunii, precum libertatea, democrația și respectarea drepturilor omului.

Joi, deputații europeni au dezbătut o serie de probleme legate de drepturile omului în lume, inclusiv protestele în desfășurare din Hong Kong, situația tensionată la granița SUA-Mexic și modul în care autoritățile ruse tratează activiștii din domeniul mediului și prizonierii politici din Ucraina.

Parlamentul a adoptat joi o declarație privind Venezuela, în care și-a exprimat îngrijorarea față de deteriorarea situației din țară și a cerut sancțiuni suplimentare împotriva autorităților de stat responsabile cu încălcarea drepturilor omului.

Ursula von der Leyen a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de Președinte al Comisiei Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 iulie 2019, 09:48 / actualizat: 19 iulie 2019, 12:59

În urma votului secret din 16 iulie, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de Președinte al Comisiei Europene cu 383 de voturi.

Doamna von der Leyen își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie 2019. Din 733 de voturi exprimate, un singur vot a fost invalidat. 383 de eurodeputați au votat pentru, 327 împotrivă, iar 22 s-au abținut.

În momentul de față, Parlamentul numără 747 de deputați în urma notificărilor oficiale venite din partea autorităților statelor membre, prin urmare pragul necesar a fost de 374 de voturi (mai mult de 50% din membri). Alegerea a avut loc prin vot secret pe hârtie.

Președintele Sassoli a declarat: „În numele Parlamentului, doresc să vă felicit pentru alegerea în funcția de Președinte al Comisiei Europene. O foarte importantă etapă pentru instituțiile europene începe acum; trebuie să pregătim audierile pentru comisarii desemnați, care sunt luate foarte serios de către membrii Parlamentului European. Ne așteptăm ca subiectele pe care le-ați abordat astăzi în plen să fie examinate amănunțit și detaliate de către viitorul colegiu, care se va prezenta la audieri în fața comisiilor competente. Următorii ani vor fi foarte importanți pentru viitorul Uniunii Europene și nu vom putea face față cu succes provocărilor decât printr-o cooperare strânsă și completă între instituții.”

Pașii următori

Președintele desemnat al Comisiei va trimite acum scrisori oficiale către șefii de stat și de guvern ai statelor membre, cu invitația de a-și propune candidații pentru posturile de comisar. Audierile candidaților vor avea loc în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Colegiul comisarilor va fi apoi supus votului în plenul Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea din 21-24 octombrie. Mai multe detalii aici.

Procedură: Alegerea Președintelui Comisiei Europene

David-Maria Sassoli este noul Președinte al Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 iulie 2019, 16:54

David-Maria SASSOLI candidatul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a fost ales azi, 3 iulie 2019, cu o majoritate de 325 de voturi noul Președinte al Parlamentului European

Începând de astăzi, șefia Parlamentului European îi revine, pentru un mandat de 2 ani și jumătate, lui David-Maria SASSOLI.

Alegerea Parlamentului European, din cei patru candidați  înscriși, a necesitat două runde de vot, deoarece după primul niciunul din cei înscriși nu a trecut de pragul de 332 reprezentând absolută a voturilor valabil exprimate, adică 50% plus unu.

Pe lista candidaților pentru șefia PE nu s-a regăsit niciun reprezentant din partea PPE grupul care deține cel mai mare număr de europarlamentari.

Dar să facem o scurtă prezentare a celor 4 candidați înscriși pentru funcția de Președinte al PE.

Ska Keller este liderul grupului Verzilor, provine din Germania, are 37 de ani și se află la a treia legislatură în PE, în care formațiunea pe care o reprezintă deține 74 de europarlamentari.

Sira Rego se află la primul mandat, este un politician spaniol și face parte din Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică. Grupul Stângii Unite este format din 41 de europarlamentari și este cel mai mic grup din Parlamentul European.

David-Maria SASSOLI este membru în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Parlamentul European, formată din 154 de europarlamentari. Este un politician italian, fost jurnalist și membru în Parlamentul European din 2009.

Jan Zahradil, din Cehia, este liderul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, cu o îndelungată activitate în în PE fiind membru din 2004.  Formațiunea politică pe care o reprezintă este formată din 62 de europarlamentari

Rezultatele anunțate de Antonio Tajani după prima rundă de vot au fost:

Numărul total de voturi 735 dintre care 73 albe deci nule și 662 de voturi exprimate.

Ska Keller a obținut 133 de voturi, Sira Rego 42 de voturi, David-Maria SASSOLI a obținut 325 de voturi și Ian Zaradil 162 de voturi.

În acest caz majoritate absolută voturilor valabil exprimate, este de 332 de voturi.

Deoarece niciun candidat nu a obținut majoritate absolută voturilor valabil exprimate,  s-a trecut la runda a doua de vot cu aceiași candidați, neexistînd observații, intervenții sau alte candidaturi.

Rezultatul celei de-a doua runde îl situează pe primul loc pe David-Maria SASSOLI cu 345 de voturi care devine noul Președinte al Parlamentului European.

Deci, în cea de-a doua rundă, au fost 704 voturi exprimate dintre care 37 albe deci nule și 667 de voturi valabile. De această dată majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, a fost de 334 de voturi.

Ska Keller a obținut 119 de voturi, Sira Rego 43 de voturi, și Ian Zaradil 160 de voturi.

În discursul său Sassoli i-a mulțumit predecesorului său, Antonio Tajani, pentru angajamentul și implicarea în activitatea Parlamentului European. De asemenea, a subliniat provocările, tematicile și problemele importante la nivelul UE precum și asumarea răspunderii la nivelul celor mai importante instituții ale UE – Parlamentul, Consiliul și Comisia UE.

Mâine, 4 iulie, deputații europeni vor alege, cei 14 vicepreședinți (din nou cu buletine de vot) și cinci chestori prin vot electronic.

Constituirea oficială a noului Parlament European

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 iulie 2019, 16:56

Cea de-a noua legislatură a Parlamentului European a fost constituită oficial astăzi la Strasbourg la ora 10.00 de către Președintele în exercițiu, Antonio Tajani.

Noul Parlament European s-a constituit astăzi la Strasbourg, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23 si 26 mai și la care au participat 51% dintre alegători. 61% dintre eurodeputați sunt la primul mandat, cea mai mare proporție de până acum, și 40% sunt femei, un procent mai mare în comparație cu 2014 (37%).

Cel mai tânăr eurodeputat este Kira Marie Peter-Hansen din Danemarca (21 ani), iar cel mai în vârstă este Silvio Berlusconi din Italia (82 ani).

Noul Parlament este alcătuit din șapte grupuri parlamentare, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară. Toți eurodeputații care nu s-au alăturat unui grup politic fac parte din categoria „neafiliați”, însă se pot hotărî în orice moment să adere la un grup sau să formeze un grup nou. Începând cu 2009, Regulamentul de procedură prevede ca dintr-un grup politic să facă parte minim 25 de eurodeputați din cel puțin șapte state membre.

După constituirea noului Parlament, mâine dimineața  eurodeputații își vor alege Președintele, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte al Parlamentului European va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandate – Antonio Tajani.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit).

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte este stabilit pentru ora 22.00 în aceeași zi (23.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50% plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

TEMSA semnează în România un acord în valoare de 46,5 milioane de euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 iunie 2019, 13:29

TEMSA, care are aproape 15 mii de vehicule pe drumurile din 66 de ţări, a câştigat o licitaţie majoră în România. TEMSA, câştigătoarea licitaţiei organizate de Ministerul Afacerilor Interne din România, va exporta în această ţară 326 autobuze modelul LD12 SB. TEMSA, care este unul dintre cele mai importante branduri auto din lume, cu peste 50 de ani de experienţă în producţia de autobuze şi midibus, va exporta în România 326 autobuze LD12 SB. TEMSA, care a câştigat licitaţia Ministerului Afacerilor Interne din România cu un acord de 46,5 milioane de euro, va livra autobuzele pentru a fi folosite de soldaţii români şi de unităţile responsabile de siguranţă.

Vorbind la ceremonia de semnare a protocolului de vânzare dintre TEMSA şi Ministerul Afacerilor Interne al României, Evren Ünver, reprezentantul True Value Capital Partners, a spus: „Europa are un loc foarte important în obiectivele noastre de creştere. Această vânzare în România va servi obiectivelor noastre pentru Uniunea Europeană pentru anul 2019 şi va consolida poziţia TEMSA pe piaţă. Autobuzele noastre vor spori eficienţa transportului de personal al Ministerului Afacerilor Interne al României şi confortul pentru consumatorii noştri finali, cum ar fi membrii poliţiei”. Directorul executiv al TEMSA, Hasan Yildirim, a declarat: „Exportul joacă un rol important nu numai pentru noi, ci şi pentru cifrele de creştere ale ţării noastre. Vom livra cele 326 de autobuze care vor fi produse la Adana, în România, într-o perioadă de doi ani. Doresca ca această vânzare, care va aduce o contribuţie pozitivă la cifrele noastre de export, să fie benefică pentru TEMSA şi pentru industria auto din Turcia”.

Guvernul Maia Sandu – şansa de a accesa 100 de milioane de euro pentru parcursul european al Republicii Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iunie 2019, 13:03

Siegfried Mureșan, după misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău: „Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro” 

„Dacă este lăsat să-și desfășoare activitatea, Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice guvern din ultimii 28 de ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, după misiunea oficială a Parlamentului de luni la Chișinău.

Misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău a avut luni întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon,  cu liderul Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, și cu președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Pavel Filip.

„Scopul misiunii noastre de ieri de la Chișinău a fost să vedem cum putem ajuta cel mai bine din Parlamentul European parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, m-am bucurat să văd la Chișinău un guvern nou, proeuropean, în care putem avea încredere, un guvern care vrea cu adevărat să adopte reforme și să aducă Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Este o diferență ca de la cer la pământ față de ceea am văzut la Chișinău în dialogurile cu guvernul precedent.

Dacă acest guvern este lăsat să facă ceea ce își propune și ceea ce ne-a prezentat ieri la Chișinău, va reuși să deblocheze într-un singur an toată asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro alocată de Uniunea Europeană. Această asistență macrofinanciară a fost blocată din cauză că precedentul guvern nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupției, întărirea sistemului bancar și reformarea justiției.

Noul guvern are capacitatea să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice alt guvern din ultimii 28 de ani, trebuie doar lăsat să își facă treaba”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după vizita de la Chișinău.

„Am transmis noului guvern de la Chișinău că îi voi acorda tot sprijinul meu în implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Voi reveni foarte curând la Chișinău și voi veni ori de câte ori va fi nevoie pentru a ajuta noul guvern în parcursul său european. La fel, mă voi lupta ca și până acum în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova și celelalte țări din vecinătatea estică să beneficieze de cât mai multe fonduri europene care să ajute la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste țări”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Din misiunea Parlamentului European de luni de la Chișinău au făcut parte vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și eurodeputata Clare Moody, din partea Grupului Socialiștilor Europeni.

Dacă euro va dispărea, Europa se va prăbuşi

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2019, 10:10

Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI. Totul se reduce la euro. Şi Europa nu se confruntă cu cele mai bune momente ale sale.

La mijlocul anului 2010, cancelarul Angela Merkel a spus că „dacă euro se prăbușește, ideea Uniunii Europene va dispărea”. Pentru Merkel, ca și pentru alți demnitari, Europa este un concept economic departe de postulatele așa-numitelor „părinţi ai Europei”, al căror proiect a susținut ideea unei comunități supranaționale fără diviziuni sau lupte sângeroase. Pentru asta, a fost necesar să se mențină principiile solide de solidaritate, libertate și înțelegere între diferitele popoare care au format-o, care doreau să o realizeze cu ajutorul fondurilor structurale pentru a ajuta țările cu probleme.

Deși Churchill a fost primul care a vorbit despre Statele Unite ale Europei, Schuman a promovat viziunea unei Europe unite politic, dar bazată pe responsabilitatea membrilor săi și creând un spațiu de solidaritate comună numit „sufletul Europei”. O idee mai avansată decât acordurile simple bazate pe o economie comună. În realitate, cu dificultățile sale, s-a sugerat revenirea la rădăcinile civilizației iudeo-creștine care sunt ascunse în realitatea europeană.

Totuși, astăzi, totul se reduce la euro. Iar Europa nu trăiește cele mai bune momente ale sale. Departe de a fi esențială în conflictul global care este organizat de Statele Unite și China, UE nu are nimic de spus şi cu nimic de contribuit. Chiar și noua administrație americană, împreună cu președintele ei, ignoră rolul Uniunii Europene și se prezintă la Londra pentru a susţine Brexitul. Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI, al cărei scenariu, pe lângă faptul că va fi globală, se va manifesta cu toată cruzimea sa în Oceanul Indian și în Pacific; adică între Asia de Sud-Est și geopolitica permanentului „arc de criză” al Orientului Mijlociu, cu Iranul și Rusia ocupând spațiile pe care pot sau le vor putea permite.

O nouă criză vine asupra euro din zona Italiei, al cărei guvern ignoră recomandările sau „cererile” care vin de la Comisia Europeană pentru a-și echilibra conturile publice. O situație care vorbeşte despre validitatea precară a acordurilor de la Maastricht. Crede cineva că Comisia ar impune sancțiuni Italiei pentru neîndeplinirea postulatelor sale? Dacă da, ar trebui să facă același lucru și cu Franța, pentru a da un exemplu. Și dacă, în cele din urmă, se va decide impunerea de sancțiuni, crede cineva că Italia şi le va asuma? Provocarea dintre Comisie și principalele țări europene, în acest caz Italia, este lansată. Totuşi, Banca Centrală Europeană (BCE), care acționează în afara Comisiei, ar putea lua alte decizii, cum ar fi lansarea unui program de achiziții al Trezoreriei italiene, deși acestea ar trebui aprobate în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). O situație care ar putea deschide o confruntare între Germania și Franța împotriva Italiei. În orice caz, fie că un astfel de ajutor ar fi fost aprobat sau respins, Uniunea Europeană și euro ar intra într-o criză gravă. De aici şi vocile din Italia care, ca o amenințare, cer revenirea la liră și ieşirea din moneda unică. O criză latentă de mare amploare care, aparent, nu preocupă pe nimeni şi nici Spania.

Se pare că Europa este configurată altfel decât am văzut în ultimele decenii. Cu solidaritatea pierdută, fără „seva” despre care vorbea Schuman, apare posibilitatea reală ca țările de bază (Germania și Olanda, în special) să o apuce într-o altă direcție, lăsând riveranele la Marea Mediterană să meargă pe drumul lor. O Europă, nu cu două viteze, ci, poate, cu trei sau patru. Cu Regatul Unit în afara proiectului european, alături de Statele Unite sau, probabil, de China, cu germanii și olandezii obosiți să îi susțină pe cei care trăiesc în sud, iar cu Estul mai aproape de germani decât de noi, apare îndoiala rezonabilă că Europa, încetul cu încetul, se separă de ceea ce era un proiect comun. În acest caz, moneda euro ar fi redusă pentru a reveni la o uniune pierdută. O situație care ar putea duce la realitatea uimitoare de a vedea apărând din nou guldenul olandez, marca germană sau lira italiană, ca şi lira sterlină, configurând un nou spațiu monetar fără atașamentul față de o Europă unită dincolo de un comerț intern care ar slăbi țările cele mai îndatorate. Și aici, în acest nou scenariu, vor apărea toate slăbiciunile Spaniei, care ar intra într-o criză fără precedent, iar colapsul economic ar duce la prăbușirea ei ca țară. Sperăm că toate acestea nu se vor întâmpla, deși la orizont se pare că se zăreşte un stol lebede negre…

Articol de Eduardo Olier

Franţa vrea să evite o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iunie 2019, 12:03

Președintele francez, Emmanuel Macron, care l-a primit, luni, la Paris, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu dorește să permită retragerea completă a Federației Ruse din Consiliul Europei. Pe de altă parte, potrivit lui Macron, Franța susține politica sancţiunilor împotriva Federației Ruse până când Moscova va îndeplini toate condițiile în cazul soluţionării conflictului din Ucraina. „Dar, în ceea ce privește sancțiunile din cadrul Consiliului Europei, menţionez că, de fapt, nu statul rus are de suferit din cauza acestor sancţiuni, ci cetățenii Rusiei. Pentru că apartenența Rusiei la Consiliul Europei înseamnă aderarea la spațiul jurisdicțional, existând, astfel, posibilitatea de a formula plângeri împotriva statului rus” – a adăugat președintele francez. Macron a subliniat că, dacă Rusia este exclusă din Consiliul Europei, atunci toate aceste lucruri ar deveni imposibile. „Vrem să evităm o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei, deoarece credem că acest lucru va dăuna în primul rând intereselor cetățenilor ruși, cărora vrem să le asigurăm posibilitatea de a-și apăra drepturile” – a explicat Emmanuel Macron.

Şansa unui stagiu la Parlamentul European: aplicați până la 30 iunie!

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 iunie 2019, 10:06

Vreți să vedeți cum o instituție precum Parlamentul European funcționează din interior? Aplicați pentru un stagiu și aflați informații esențiale despre procesul de luare de decizii european.

Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Deputații în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de alegători în toate statele membre pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene și pentru a se asigura că celelalte instituții ale UE își desfășoară activitatea în mod democratic.

Pentru a oferi oportunități de formare profesională și o înțelegere a activității sale, Parlamentul are un program de stagii care permite absolvenților de studii universitare cu vârsta de 18 ani și peste să vadă ce înseamnă o carieră în UE.

Solicitanții de stagiu la Parlamentul European trebuie:

• să aibă vârsta de peste 18 ani,

• să îndeplinească cerința lingvistică,

• să posede o diplomă universitară,

• să nu fi lucrat mai mult de două luni consecutive într-o instituție sau organism UE,

• să nu fi efectuat o vizită de studiu la secretariatul Parlamentului European cu șase luni înainte de începerea stagiului.

Pentru a aplica la stagiile Robert Schuman, la Parlamentul European, trimiteți o cerere pe pagina noastră de oferte pentru stagii până la 30 iunie. Cei care vor fi selectați pentru completarea stagiului, vor avea posibilitatea de a lucra în Parlament începând cu 1 octombrie 2019 până la 28 februarie 2020.

Mai multe informaţii

• Stagii la Parlamentul European
• Aplicați până la 30 iunie!
• Întrebări frecvente privind stagiile Parlamentului
• Urmăriți Parlamentul European pe Instagram
• Urmăriți Parlamentul European pe Facebook
• Deveniți parte a comunității noastre impreuna-in.eu

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole și a celei de Coeziune trebuie să fie priorități ale Grupului PPE

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 iunie 2019, 12:24

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.

Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.

”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.

”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.

Iniţiativa cetăţenească europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2019, 11:38

Cetăţenii UE dispun de un instrument care le permite să participe la conturarea politicii UE. Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) vor avea la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.

Procedura

Adună un milion de semnături și cere UE o nouă lege – orice cetăţean al UE o poate face. Pare dificil? Nu este. Introducerea unei iniţiative se poate face foarte ușor, trebuie doar să urmezi aceşti şapte paşi.
Nu uita – iniţiativa trebuie să vizeze un subiect legat de UE, care să intre în sfera de competenţă a Comisiei Europene. Aşadar, iniţiativa nu poate să vizeze, de exemplu, o modificare a tratatelor UE și nu poate avea un caracter abuziv, frivol sau ofensator.
Nu eşti sigur dacă propunerea se înscrie în domeniile de activitate ale Comisiei? Nu-ţi face griji! Comisia te va informa înainte să începi strângerea semnăturilor.

Pasul #1- Formează un comitet al cetăţenilor!

Este nevoie de cel puţin şapte persoane din şapte ţări diferite.
De reţinut că membrii comitetului trebuie să fie cetăţeni comunitari cu vârsta de cel puţin 18 ani (16 ani în Austria). Acest număr minim nu poate să includă membri ai Parlamentului European.
Un comitet nu poate fi constituit de o organizaţie, dar acestea pot susţine cauza ta. Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 8).

Pasul #2 – Înregistrează iniţiativa!

Aşteaptă apoi unda verde din partea Comisiei Europene.
Poţi înregistra iniţiativa în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE Mai întâi, adună câteva informaţii de bază: titlul iniţiativei, un scurt rezumat al temei abordate, o trimitere la tratatele UE, datele de contact ale comitetului cetăţenilor.
Comisia Europeană îţi va răspunde în termen de două luni pentru a te informa dacă iniţiativa îndeplineşte condiţiile de bază pentru a se putea merge mai departe. Iniţiativa ta va fi publicată în registrul online.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 10)

Pasul #3 – Începe să aduni semnături.

Le poţi strânge pe hârtie și online. Comisia Europeană va pune la dispoziţie gratuit programe informatice cu sursă deschisă (open source) pentru culegerea de semnături online.
Nu uita – datele pe care trebuie să le culegi odată cu semnăturile (nume, adresă, naţionalitate) pot varia de la un stat UE la altul.
Verifică cerinţele de la nivel naţional!
Nu este suficient să aduni semnături într-o singură ţară. Ai nevoie de semnatari care să provină din cel puţin un sfert din ţările UE. Cum în prezent există 28 de state membre, trebuie să aduni semnături din cel puţin şapte.
Trebuie să obţii un număr minim de semnături în fiecare ţară. Aşadar, puţină matematică… Iată formula:
se înmulţeşte numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare ţară cu 750. ( la pagina 10 din regulament).

Pasul #4 – Ai strâns un milion de semnături!Felicitări!

Trimite semnăturile fiecăreia dintre ţările UE în cauză. Acestea trebuie să verifice validitatea lor. Vei primi un certificat din partea fiecărui stat membru.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 18)

Pasul #5 – S-a încheiat verificarea? Este totul în ordine? Trimite semnăturile Comisiei Europene.

Va trebui să oferi informaţii despre orice sprijin sau finanţare de care beneficiază iniţiativa ta. Comisia Europeană va publica toate aceste informaţii pe site-ul său de internet.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 19)

Pasul #6 – Cuvântul îţi aparţine!

Vei prezenta iniţiativa ta Comisiei Europene şi, în cadrul unei audieri publice, în Parlamentul European.
Mai multe despre audierile publice din Parlament.

Pasul #7 – Misiune îndeplinită!

Comisia Europeană te va informa asupra etapelor următoare și asupra acţiunii pe care intenţionează să o întreprindă. Aceasta va asigura transparenţa procesului. Toate informaţiile cu privire la iniţiativă vor fi făcute publice. Comisia Europeană poate să propună o nouă lege şi să o trimită Parlamentului European şi Consiliului spre aprobare.

Procedură (PDF – 80 KB) 

Coordonatoarea pentru drepturile copiilor a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 iunie 2019, 14:51

Ghidându-se după principiul „interesului superior al copilului”, coordonatoarea are drept misiune să asigure promovarea și protejarea drepturilor copiilor în cadrul tuturor politicilor și în întreaga legislație a Uniunii Europene. Ea încearcă să le ofere asistență cetățenilor care se confruntă cu problema răpirii copiilor de către unul dintre părinți și cu alte litigii familiale transfrontaliere. Coordonatoarea susține o colaborare mai strânsă cu organismele judiciare și administrative și urmărește să promoveze medierea în cazul litigiilor familiale transfrontaliere.

Drepturile copiilor

Parlamentul European promovează în mod activ dezvoltarea și protecția drepturilor copilului în Europa. Coordonatoarea va colabora cu deputații din Parlamentul European pentru a se asigura că activitatea Parlamentului va respecta, proteja și promova drepturile copiilor. Dacă doriți să aflați mai multe despre ceea ce face instituția pentru drepturile copilului:

Accesați pagina 

Anna Maria Corazza Bildt este actuala coordonatoare pentru drepturile copiilor a Parlamentului European, numită în această funcție în ianuarie 2019. Ea este membră a Parlamentului European.

De-a lungul anilor, Anna Maria Corazza-Bildt a jucat un rol-cheie în plasarea drepturilor copiilor în centrul agendei politice a UE. În calitate de coordonatoare, ea va promova activ drepturile copiilor și va servi drept principal punct de contact pentru celelalte instituții și organizații implicate în politica UE și în drepturile copiilor, precum și pentru UNICEF și principalele organizații ale societății civile, pledând pentru drepturile copiilor atât în cadrul UE, cât și în relațiile acesteia cu țările terțe.

De la crearea sa în 1987, la inițiativa Lordului Plumb, președintele de atunci al Parlamentului European, poziția de coordonator a purtat mult timp denumirea de „mediator pentru răpirile internaționale de copii de către unul dintre părinți”. Această funcție a fost ocupată anterior de Elisabeth Morin-Chartier (2017-2019), Mairead McGuinness (2014-2017), Roberta Angelilli (2009-2014), Evelyne Gebhardt (2004-2009), Mary Banotti (1995-2004) și Marie-Claude Vayssade (1987-1994).

La vremea respectivă, colaborarea dintre statele membre ale UE în domeniul dreptului familiei era foarte redusă sau inexistentă. Crearea poziției de mediator a fost, prin urmare, o soluție pragmatică la cererile tot mai numeroase primite de deputații din PE din partea cetățenilor care se confruntau cu probleme de răpire transfrontalieră a copiilor de către unul dintre părinți sau cu probleme de drept de vizită. Rolul mediatorului a evoluat de-a lungul anilor. În aprilie 2018, denumirea funcției deținute de Elisabeth Morin-Chartier s-a schimbat în „coordonatorul pentru drepturile copiilor al Parlamentului European”, pentru a evidenția evoluția mandatului conferit poziției, care include drepturile copiilor.

Politica comercială a UE într-o economie globalizată

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 iunie 2019, 16:21

Globalizarea economică este caracterizată de intensificarea comerțului internațional și creșterea interdependenței economiilor la nivel global. Politica comercială a UE reprezintă un instrument central pentru reacția la globalizare și transformarea potențialului acesteia în beneficii reale.

Cum profităm de globalizare: politica comercială a UE

O politică comercială la nivel UE, în locul politicilor naționale, oferă mai multă greutate în negocierile bilaterale și în cadrul unor organe multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Scopul principal al politicii comerciale UE este creșterea oportunităților comerciale pentru companiile europene prin înlăturarea barierelor precum tarifele și cotele și prin garantarea unei concurențe corecte.

Această politică este esențială pentru economia europeană, deoarece influențează creșterea și ocuparea forței de muncă. Peste 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturile în afara Uniunii. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturi susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.

Politica comercială a UE protejează europenii asigurându-se că importurile respectă normele de protecție a consumatorilor.

De asemenea, UE face uz de politica sa comercială pentru a promova drepturile omului, standardele sociale și de siguranță, respectarea mediului și dezvoltarea durabilă.

Cum funcționează politica comercială a UE?

Politica comercială a UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, investițiile străine directe, aspectele comerciale ale proprietății intelectuale (de exemplu brevetele) și achizițiile publice.

Aceasta este compusă din trei elemente principale: acorduri comerciale cu țări din afara UE pentru a deschide noi piețe și a spori oportunitățile comerciale pentru companiile din UE, reglementarea comerțului pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială și aderarea UE la Organizația Mondială a Comerțului, care stabilește regulile comerțului internațional. Și țările UE sunt membre, însă Comisia Europeană negociază în numele Uniunii.

Acordurile comerciale

Acordurile comerciale sunt negociate cu țări din afara UE pentru garantarea unor oportunități comerciale mai bune.

Există mai multe tipuri de acorduri comerciale:

• acordurile de parteneriat economic, cu țările în curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific și Africa
• acordurile de comerț liber cu țările dezvoltate
• acordurile de asociere care consolidează acorduri politice mai mari, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana cu Tunisia.

Obiectivul tuturor acordurilor este reducerea barierelor tarifare și asigurarea investițiilor.

Reglementarea comerțului UE

UE dispune de reguli pentru protejarea companiilor europene de practicile comerciale neloiale. Printre aceste practici se numără dumping-ul sau subvențiile care fac ca prețurile să fie în mod artificial scăzute în comparație cu produsele europene. Produsele europene riscă să fie confruntate și cu bariere vamale sau cote. Dacă dezacordurile comerciale nu pot fi rezolvate, acestea pot duce la un război comercial.

Și investițiile străine directe sunt reglementate în UE. În februarie 2019, deputații europeni au aprobat un nou mecanism de monitorizare, care să se asigure că investițiile străine în sectoare strategice nu afectează interesele și securitatea Europei.

UE și Organizația Mondială a Comerțului

Organizația Mondială a Comerțului are peste 160 de membri, care reprezintă 98% din comerțul internațional. Aceasta are ca scop păstrarea predictibilității și corectitudinii sistemului comercial mondial cu acorduri și monitorizarea regulilor comune pentru comerțul între națiuni.

UE susține puternic OMC și a jucat un rol central în dezvoltarea sistemului comercial internațional. Este implicată îndeaproape în negocierile comerciale multilaterale ale OMC.

Parlamentul European urmărește îndeaproape aceste negocieri și adoptă rapoarte de evaluare.

Actuala rundă a negocierilor OMC – ciclul de la Doha (2001) – a fost blocată din cauza lipsei unui acord asupra principalelor politici, inclusiv asupra agriculturii.

UE folosește puterile de guvernare și de executare ale OMC în cazurile litigiilor comerciale și este unul dintre cei mai mari utilizatori ai sistemului de soluționare a litigiilor.

Cum se decide politica comercială a UE

Politica comercială este o competență exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că UE în ansamblul său, mai degrabă decât statele membre individuale, are competența de a legifera în materie comercială și de a încheia acorduri comerciale internaționale (conform articolului 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Tratatul de la Lisabona (2007) a făcut din Parlamentul European un colegiuitor în domeniul comerțului și al investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale pot intra în vigoare doar dacă Parlamentul votează în favoarea lor. Parlamentul poate influența negocierile prin adoptarea de rezoluții.

Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărui stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 iunie 2019, 11:46

Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019.  Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.

Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Recomandările specifice fiecărei țări

Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.

S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.

Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate

Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere

Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.

Context

Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.

În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.

În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.

În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.

Etapele următoare

Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.

Recomandările specifice României

UE laudă schimbarea de plan a României cu privire la reformele controversate

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2019, 14:44

Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.

Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.

De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.

Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.

Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat,  înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.

SYRIZA, stânga radicală a Greciei, primeşte o palmă fără precedent din partea electoratului

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2019, 15:26

Premierul Alexis Tsipras resimte din plin înfrângerea suferită de SYRIZA, partidul de guvernământ, din care face parte, fiind considerat direct responsabil de acest rezultat. Nemulţumirea electoratului s-a manifestat atât la nivel naţional, prin votul la alegerile europarlamentare, cât şi la nivel local unde candidaţii susţinuţi de partidul de guvernământ au fost „spulberaţi”. Toate promisiunile şi declaraţiile politice defilate populist, acum cinci respectiv patru ani în urmă, rămase fără rezultate concrete, au fost taxate din plin prin exerciţiul democratic de exprimare a votului.

Noua Democraţie (principalul partid de dreapta, aflat în opoziţie) a înregistrat o mare victorie, dar şi aşteptările votanţilor sunt pe măsură.

Publicaţia grecească To Vima subliniază că mesajul dat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local este unul sonor. Este vorba de o palmă fără precedent dată Stângii Radicale şi personal premierului Alexis Tsipras care a încercat să-şi ascundă disconfortul, declarând că „atunci când cazi trebuie să ştii să te ridici”. Asta în condiţiile în care nu eşti făcut „knockout”, adăugăm noi.

Procentul deputaților nou-veniţi în Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 iunie 2019, 14:57

Când Parlamentul European se va reîntâlni, la 2 iulie, veți vedea multe fețe noi. De fapt, 63% dintre viitorii deputați europeni vor fi nou-veniți, în timp ce doar 37% dintre deputații europeni au fost realeși. Acum cinci ani, proporţia a fost 50-50.

Din rândul marilor state ale UE, cei mai de succes în păstrarea birourilor au fost germanii, deoarece „doar” 52% dintre aceştia au fost înlocuiți. La polul opus se află francezii cu 73% și românii cu 75% eurodeputaţi noi.

Vor exista, de asemenea, la nivelul UE, legiuitori noi – din Italia (62%), Polonia (63%), Spania (69%) și din grupurile naționale britanice (70%).

Aceasta înseamnă că mare parte din „memoria instituțională” a Parlamentului European va fi pierdută, adică mulți dintre deputații europeni, care sunt raportori şi care au dobândit expertiză sau au jucat roluri principale, vor fi înlocuiți. Părțile interesate vor avea acum multe de făcut pentru a identifica aliați noi.

Emisiunea radio Europhonica IT câștigă Premiul Charlemagne pentru tineri

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 mai 2019, 11:25 / actualizat: 29 mai 2019, 13:12

Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni, ediţia 2019, a fost acordat unui proiect italian, Europhonica IT – o emisiune de radio, unde tinerii împărtășesc povești și opinii despre Europa.

În timpul decernării premiului, la 28 mai, la Aachen, Germania, vicepreședintele Parlamentului European, Rainer Wieland, a declarat: „Europhonica este un exemplu perfect despre cum putem să aducem instituțiile UE mai aproape de cetățeni, contribuind atât la înțelegerea funcționării lor, cât și la îmbunătățirea condițiilor de participare civică”.

Lansat în 2008, premiul este acordat în fiecare an de Parlamentul European și de Fundația Internațională pentru Premiul Charlemagne tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani care s-au implicat în proiecte care ajută la promovarea înțelegerii între oameni din diferite țări europene.

Reprezentanții celor 28 de proiecte naționale câștigătoare au primit o diplomă și o medalie și vor participa la decernarea Premiul Internațional Charlemagne către António Guterres, secretar general al Organizației Națiunilor Unite, la 30 mai. El va fi onorat cu acest premiu pentru că este „un susținător remarcabil al modelului european al societății”.

Laureații Premiului Charlemagne pentru tineri, ediţia 2019:

Premiul 1 – Italia – Europhonica IT

Europhonica IT este o emisiune radio care oferă studenților posibilitatea de a-și face vocea auzită. Echipa editorială este formată din tineri din Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia și Germania și este difuzată lunar din Parlamentul European de la Strasbourg.

Premiul 2 – Finlanda – Cetățenia ta europeană

Proiectul cetățenia ta europeană oferă tinerilor finlandezi posibilitatea de a învăța despre procesul de luare a deciziilor la nivel UE și despre culturile europene. Pe lângă orele despre UE în școli, patru evenimente internaționale au reunit circa 500 de tineri pentru a discuta, a dezbate și a forma opinii cu privire la subiectele europene actuale. De asemenea, participanții au simulat procesul decizional al Parlamentului European.

Premiul 3 – Austria – Musulmanii împotriva antisemitismului

Proiectul-pilot musulmanii împotriva antisemitismului urmărește să sensibilizeze tinerii musulmani de ambele sexe despre problema antisemitismului dintr-o perspectivă musulmană critică internă. Cu acest scop, au fost organizate ateliere de lucru cu experți și locuri de întâlnire pentru musulmani și evrei, pentru a promova o identitate austriacă și europeană comună.

România – ISWinT

Proiectul câștigător la nivel național în România este ISWinT (International Student Week in Timisoara), un festival ce reunește participanți din toate colțurile lumii, la Timișoara, începând cu 1994. Acesta are ca scop crearea unui mediu non-formal, timp de 10 zile, în care tinerii pot propune soluții la nivel mondial pentru chestiuni legate de tineret.

Mai multe informaţii

• Despre premiu
• Premiul pe Instagram
• Premiul pe Twitter
• Ediția 2018

Rezultate alegeri europene 2019 în diferite ţări

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 mai 2019, 14:42

Potrivit rezultatelor provizorii ale Parlamentului European, privind alegerile desfăşurate în perioada 23-26 mai, Partidul Popular European (PPE, conservator) ar rămâne majoritar cu 180 de locuri, în timp ce socialiștii și democrații rămân pe locul al doilea cu 146 de locuri. În centru, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) obţine 109 locuri, o creștere clară față de mandatul precedent.

În România, Partidul Naţional Liberal (PNL) se situează pe primul loc cu un procent de 26,79%, urmat de Partidul Social Democrat (PSD) cu 23,39% şi Alianţa 2020 (USR + PLUS) cu 21,40%.

În Germania, partidul cancelarului Angela Merkel, conservatorii din CDU/CSU, ajunge cu siguranță în frunte cu 28,9% din voturi (29 de mandate în Parlamentul European), urmat de Verzi, care vin pe locul al doilea cu 20,5% din voturi (21 de locuri) și devin primul lor rival.

În Austria, Partidul conservatorului Sebastian Kurz, Partidul Popular Austriac (ÖVP), a câștigat 34,9% din voturi, în comparație cu 23,4%  obţinute de opoziția social-democrată a SPÖ și 17,2% pentru Partidul Libertății (FPÖ.

În Regatul Unit, noul partid anti-european Brexit, format de Nigel Farage, care militează pentru o ieșire brutală (fără înțelegere) din Uniunea Europeană, a ajuns pe primul loc la alegeri, cu 31,69% din voturi. Liberal-Democrații, o formațiune pro-europeană, ocupă a doua poziție cu 18,53%, înaintea lui Partidului Laburist al lui Jeremy Corbyn, pe locul al treilea loc (14,08%) și Verzilor (11,1%). Conservatorii aflați la putere din 2010 sunt pe locul al cincilea rând, cu 8,68% din voturi.

Partidul Noua Democrație, din Grecia, se află pe prima poziţie pe conservatorii din cu 33,25 față de 23,74% pentru Syriza, partidul de stânga al premierului Alexis Tsipras.

În Ungaria, Fidesz, partidul premierului Viktor Orbán, este pe primul loc cu un procent de 52,33%, net detaşat de celelalte partide.

În Slovacia, coaliţia – PS/Spolu este în frunte la alegerile europene, cu 20.11%.

În Polonia, naționaliștii conservatori ai Partidului Legii și Justiției (PiS) au câștigat alegerile europene, cu 45,38% din voturi, față de 38,47% pentru Coaliția Europeană, care a reunit o mare parte din opoziția sub conducerea Platformei Civice a Președintelui Consiliului European, Donald Tusk.

În Italia, Liga (extremă dreaptă), partidul lui Matteo Salvini, a ajuns pe prima poziţie cu 34,33% din voturi,  în timp ce Mișcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), cealaltă componentă a majorității guvernamentale din Italia, trece pe locul 3, cu 17,07% din voturi.

Parlamentul European va găzdui cel mai mare exercițiu din lume de democrație transnațională

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2019, 21:09

Duminică, Parlamentul European va fi transformat într-un mare centru de informare în care aproximativ 1300 de jurnaliști vor urma și vor raporta de la alegeri.

„Interesul presei pentru aceste alegeri a fost mult mai mare decât pentru alegerile anterioare. Nu am avut niciodată atât de mulți jurnaliști înscriși în noaptea electorală. Acest lucru demonstrează în mod clar importanța tot mai accentuată a acestui exercițiu democratic transnațional, unic în lume”, a declarat Jaume Duch, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, menționând și cei peste 200 de jurnaliști provenind din țări din afara UE, dintre care 54 din SUA, 21 din Japonia și 20 din China.

Cele trei țări din UE cu cea mai mare prezență media planificată sunt Belgia, cu 259 jurnaliști acreditați, Germania cu 207 și Italia cu 104.

European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night

European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night

European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night

Pentru această ocazie specială, hemiciclul, unde cei 751 de deputați din Parlament dezbat și votează în mod obișnuit, a fost transformat într-un mare centru media de la care jurnaliștii pot raporta noua componență a Parlamentului, pe măsură ce se afișează rezultatele statelor membre (planul de publicare al datelor, ora locală Bruxelles, aici).

Pe parcursul serii, estimările și rezultatele vor fi proiectate pe un ecran LED gigant de 27×4,5 metri, iar liderii grupurilor politice și candidații la președinția Comisiei Europene vor fi prezenți și vor face declarații la aflarea rezultatului.

Pentru a face posibil ca atât de multe instituții media să lucreze din și în interiorul Parlamentului European, întreaga zonă din jurul hemiciclului a fost amenajată cu 110 puncte de transmisie TV stand-up, din care 55 de studiouri TV și 45 de puncte pentru transmisii în direct la radio. În plus, în afara Parlamentului, vor exista 13 camioane de transmisie prin satelit în Europa și în afara acesteia. Serviciul audio-vizual al Parlamentului va pune la dispoziție mijloace proprii de transmisie, cu suport tehnic, pentru 65 de organizații  cărora le permite să difuzeze în direct audiențele lor naționale. 51 de unități mobile 4G și 300 de tehnicieni vor fi de asemenea puși dispoziție pentru noaptea night.

Europe by Satellite (EbS), cu 15 camere, se va asigura că mass-media din întreaga lume pot urmări transmisiile live și pot obține imagini din seara alegerilor, distribuite și prin EBU și ENEX. Semnalul live oferit pe mai multe canale EbS + va dura mai mult de șapte ore (non-stop) pentru a oferi transmisii de 24 de ore precum și facilitățile necesare programelor speciale.

Mai multe detalii:

Din aproape 1300 de jurnaliști care urmează să fie prezenți:

770 de jurnaliști TV reprezentând 195 de posturi TV

260 de jurnaliști din departamentele de tipărire și online

170 reporteri agenție de presă și

70 de jurnaliști radio

Stadiu în spatele hemiciclului: 420m² (3 nivele)

90 de conexiuni în bandă largă (10MB) pentru transmisia prin transmisie

160 de linii analogice pentru comunicații audio

64 camioane înregistrate pentru zona de parcare pentru a încărca / descărca materiale

plan publicare date

Alegeri europene: „Giganții web” îi invită pe utilizatori să voteze

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2019, 21:04

Platformele social-media și serviciile web, folosite de milioane de europeni, s-au alăturat efortului de a reaminti cetățenilor să-și exprime votul în alegerile europene.

Facebook, Google, Snapchat și Twitter sunt printre platformele care oferă servicii suplimentare pentru a se asigura că europenii votează și că alegerile nu sunt compromise online.

Google furnizează caracteristici speciale ale candidaților și le reamintește oamenilor să voteze. Profilurile candidaților sunt și mai vizibile pe YouTube.

Facebook reamintește utilizatorilor săi perioada derulării alegerilor și, în zilele electorale, a creat un buton special: „Am votat”. De asemenea, facebook și-a consolidat eforturile pentru ai face pe utilizatori conștienți de știrile false.

Instagram conține autocolante speciale care fac trimitere la site-ul electoral.

Utilizatorii Snapchat cu vârsta de vot, din întreaga Europă, vor primi un mesaj video de la Team Europe, amintindu-le să voteze.

Twitter a introdus emoji speciale care însoțesc hashtags:  #EUelections2019 și #thistimeimvoting în diferite limbi.

Aici, veți găsi o prezentare generală a acțiunilor întreprinse de platformele sociale și de companiile digitale.

În toate țările Uniunii Europene, peste 426 de milioane de cetățeni sunt eligibili să voteze, între 23 și 26 mai.

UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2019, 11:26

Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”

Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

• o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
• măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
• scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
• un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Etapele următoare

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:

• interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
• dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
• obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

Context

Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.

Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:

• evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO₂echivalent;
• evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
• economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.

Italia, România și Austria primesc sprijin de la Comisia Europeană pentru reconstrucția și restaurarea zonelor afectate de vremea nefavorabilă din 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 mai 2019, 13:22

Uniunea Europeană vine în sprijinul Italiei, României și Austriei prin alocarea  sumei de 293,5 milioane de euro pentru susținerea intervențiilor de reconstrucție și restaurare necesare după pagubele provocate de vremea nefavorabilă din 2018.

Italia care a trecut prin una dintre cele mai grave inundații din ultimii ani, revărsările de ape și alunecările de teren provocând pagube masive pe tot cuprinsul țării, va primi 277,2 milioane de euro. De asemenea,  8,2 milioane de euro vor fi destinate României, afectată de inundațiile din vara trecută, iar Austria va primi 8,1 milioane de euro pentru regiunile alpine de la granița cu Italia unde s-au înregistrat mari pagube.

Acești bani sunt donaţi prin Fondul de Solidaritate al UE (FSUE), iar sumele propuse de Comisie pentru alocare vor trebui examinate de Consiliu și de Parlamentul European, foarte probabil, nu înainte de luna septembrie, având în vedere iminența alegerilor europene.

Comisarul european Corina Creţu a prezentat, într-o conferință de presă, propunerea de alocare a fondurilor de solidaritate precizând că imediat ce Parlamentul European și statele membre vor da undă verde, „Comisia va înmâna integral sumele” statelor membre afectate.

Din raportul privind activitatea Fondului de Solidaritate, publicat de Comisia UE odată cu anunțarea alocării sumelor necesare pentru reconstrucția zonelor afectate și remedierea pagubelor, reiese că Italia este principalul beneficiar, primind 1,2 miliarde de euro pentru cutremurele din 2016/2017 din centrul ţării, şi alte 2 miliarde de euro la sfârșitul lui 2014. Sprijinul total acordat de către Fond țărilor UE în perioada 2002-2017 este de 5,2 miliarde de euro, din care jumătate (2,56 miliarde de euro) au fost destinaţi Italiei, devastată de calamităţi naturale.

Documentul evidențiază o „marjă de îmbunătățire” a Fondului din punctul de vedere al rapidităţii, coerenței și eficacităţii deoarece, potrivit raportului, procedura actuală „poate dura ceva timp”. Din acest motiv, Comisia evaluează posibilitatea ca „o dată cu creșterea plăților în avans, finanţările să poată ajunge mai repede la destinatari”.

10 moduri în care Parlamentul European ne-a îmbunătățit viața de zi cu zi

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2019, 12:17

În timp ce alegerile europene din 25 mai se apropie, puteți verifica ce a făcut Parlamentul European în ultimii cinci ani pentru a vă îmbunătăți viața de zi cu zi.

Apeluri telefonice mai ieftine

Regulile UE, Roam Like Home, ce au intrat în vigoare începând cu luna iunie 2017, au eliminat taxele de roaming. Europenii au posibilitatea de a apela, trimite texte sms și utiliza internetul mobil la același preț ca acasă. Noua lege limitează apelurile către o altă țară UE la 19 cenți/minut începând cu 15 mai 2019, făcând accesibil contactul cu cei dragi în alte state membre UE pentru toată lumea.

Mai multe opțiuni atunci când faceți cumpărături online

Consumatorii au acces mai larg și mai ușor la produse, rezervări de hoteluri, închirieri de mașini, bilete la festivaluri de muzică din alte state UE și multe altele, în conformitate cu noile norme care abordează „blocarea geografică” nejustificată, intrate în vigoare în întreaga UE din decembrie 2018.

Mai puțin plastic în mări și râuri

Începând cu anul 2015, când Parlamentul European a aprobat noi reguli pentru reducerea utilizării pungilor de plastic ușoare, 72% dintre europeni spun că le utilizează mai puțin. Un alt pas important în ceea ce privește combaterea poluării cu materiale plastice a avut loc în martie 2019, când Parlamentul a aprobat o nouă lege care interzice o gamă de articole de plastic de unică folosință, inclusiv farfuriile, tacâmurile și paiele.

Protecție sporită online

Regulile privind confidențialitatea şi protecția datelor au intrat în vigoare în mai 2018 și oferă cetățenilor europeni mai mult control asupra modului în care sunt utilizate datele lor personale. Parlamentul a actualizat, de asemenea, normele UE privind drepturile de autor în mediul digital.

Drepturi sporite pentru lucrători

În aprilie 2019, Parlamentul a adoptat noi măsuri pentru a reconcilia viața profesională și viața de familie. Părinții ar trebui să aibă cel puțin 10 zile de concediu de paternitate în timp ce îngrijitorii ar trebui să poată lua cinci zile lucrătoare de concediu pe an pentru a se ocupa de rudele foarte bolnave. Parlamentul a introdus, de asemenea, drepturi minime pentru lucrătorii temporari, ce lucrează pe bază de vouchere sau lucrătorii pe platforme, precum Deliveroo sau Uber.

O planetă sănătoasă pentru generațiile viitoare

Într-un vot istoric, în 2016, Parlamentul a aprobat acordul de la Paris, un acord de referință pentru combaterea schimbărilor climatice. Deputații europeni au lucrat de atunci la o serie de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon și stimularea utilizării surselor regenerabile de energie.

Mai multe oportunități de studiu sau de formare în străinătate

Pentru a permite mai multor europeni să beneficieze de programul educațional și de formare emblematic al UE, în martie 2019, deputații europeni au solicitat ca finanțarea programului Erasmus+ să se tripleze în perioada 2021-2027.

Stimularea creșterii economice

Aprobat de Parlament în decembrie 2018, acordul comercial UE-Japonia este cel mai mare acord comercial bilateral negociat vreodată de Uniune. Alte acorduri comerciale aprobate de Parlament în ultimii ani includ Canada și Singapore.

O Europă mai sigură

Pentru a combate terorismul și alte forme grave de criminalitate, în 2016 Parlamentul European a sprijinit norme care să oblige companiile aeriene să dea autorităților datele pasagerilor pentru toate zborurile către UE și viceversa. În cursul anului următor, deputații europeni au aprobat noi norme la nivelul UE privind lupta împotriva luptătorilor străini și a teroriștilor singuratici. Parlamentul a eliminat, de asemenea, lacunele din legile privind armele din UE și a aprobat norme pentru combaterea finanțării terorismului.

Reducerea facturilor de energie

Consumatorii europeni se pot aștepta să economisească în medie până la 500 de euro pe an la facturile de energie, datorită simplificării etichetării energetice ale aparatelor electrocasnice, aprobată de deputații europeni în 2017.

Alegerile europene vor avea loc în perioada 23-26 mai. Votul dvs. poate contribui la dezvoltarea viitorului Europei și poate influența modul în care Parlamentul ia decizii care vă afectează viața de zi cu zi.

Se îmbunătățesc drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2019, 10:37

UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.

Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.

Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă

UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.

De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.

Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.

UE dorește, de asemenea, ca lucrătorii să fie implicați în procesul decizional al politicii sociale europene și a stabilit un cadru general privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.

Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.

La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.

Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE

Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.

Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.

Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.

Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.

Sănătatea și securitatea lucrătorilor

Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre.

Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.

În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).

Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.

Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.

Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.

Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen

Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.

Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.

Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.

Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.

Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul de pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.

Măsurile Uniunii Europene de combatere a terorismului

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 mai 2019, 13:49

Combaterea terorismului necesită abordarea unor chestiuni precum luptătorii străini, controalele la frontieră, reducerea finanțării

Cifre record pentru videoclipul de campanie al Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 mai 2019, 11:17

Cu mai mult de 75 de milioane de vizualizări într-o săptămână, videoclipul „Alege-ți viitorul”, parte a campaniei PE bazate pe sentimentul solidarității, a avut un impact deosebit.

De la lansarea lui din 25 aprilie, videoclipul de trei minute a fost vizualizat mai mult de 75 de milioane de ori, cifre record pentru o campanie instituțională (cifre actualizate joi, 2 mai, ora 9.00).

Videoclipul este subtitrat în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, în alte limbi europene, în diferite variante naționale ale acelorași limbi (32 în total), precum și în alte cinci limbi importante la nivel internațional (arabă, chineză, rusă, hindi și turcă). Videoclipul a fost produs de asemenea în 31 de limbaje mimico-gestuale și în limbajul mimico-gestual internațional, cu sprijinul Uniunii Europene a Surzilor (EUD).

Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor în Europa și este menit să ne facă să reflectăm asupra importanței votului.

Toate scenele de nașteri din videoclip sunt imagini documentare reale. Fiind una dintre componentele de bază ale campaniei pentru alegerile europene, videoclipul dorește să îi facă pe europeni conștienți de valorile comune, de emoții si responsabilități. După cum spune fetița ce narează povestea: „Fiecare poate influența această lume, dar împreună putem face o schimbare reală. Alege Europa în care vrei să cresc.”

Campania Parlamentului European include de asemenea platforma dedataastavotez.eu ce facilitează implicarea cetățenilor în alegerile europene. Până acum, mai mult de 270.000 de persoane s-au înregistrat pe aceasta platformă la nivel european.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate statele membre între 23 și 26 mai.

Juncker redactează o foaie de parcurs pentru succesorul lui

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 mai 2019, 11:35

Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.

Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.

E un program  pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.

Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.

“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.

Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.

Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă  a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.

Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.

La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.

Autor: Isabelle Marchais

Eurostat: Datoria publică la nivelul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 aprilie 2019, 14:02

Potrivit ultimelor date Eurostat, datoria publică din Zona Euro s-a situat în medie la 85,1% din PIB faţă de 86,4% în trimestrul al treilea 2018. La nivelul UE, datoria s-a situat la 80% faţă de 81% în trimestrul al treilea.

Cea mai ridicată datorie din UE în trimestrul al patrulea 2018 a fost înregistrată de Grecia 181,1% din PIB ceea ce reprezintă echivalentul a 334,5 miliarde de euro.

Grecia este urmată de Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) şi Belgia (102%).

Cel mai scăzut nivel al datoriei a fost înregistrat de Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%) şi Bulgaria (22,6%).

Conform datelor Eurostat, în trimestrul al treilea al anului 2018, o creştere a datoriei a fost înregistrată doar în România (+ 0,8%), Regatul Unit şi Suedia (+ 0,6%) şi Finlanda (+ 0,1%). Cea mai mare scădere s-a înregistrat în Cipru (-7,6%), Irlanda (-4%), Portugalia şi Belgia (ambele cu -3,3%).

Măsurile pentru combaterea știrilor false luate de giganții web nu sunt suficiente

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 aprilie 2019, 12:24

Încă de anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit, în mod voluntar, asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile europarlamentare. În tot acest timp, principalii actori ai internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, dar se pare că nu sunt suficiente.

Cum putem verifica dacă materialele care circulă pe internet sunt efectiv înșelătoare și în ce măsură. Aceasta este prerogativa Google, Facebook și Twitter, cărora Comisia Europeană le cere să intervină, aşa cum arată cel mai recent raport al executivului UE privind progresele realizate de cei trei giganți ai internetului în punerea în aplicare a codului de conduită semnat în octombrie anul trecut.

Publicația italiană La Stampa abordează acest subiect de interes major pentru buna democrația și implicarea civică la nivel european, explicând că există patru comisari europeni care se exprimă, împreună, cu privire la activitatea giganților web. Mariya Gabriel (economie digitală), Andrus Ansip (piața unică digitală), Vera Jourova (Justiția și protecția consumatorilor) și Julian King (uniunea securității) solicită în mod unanim „îmbunătățiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experților, analiștilor și cercetătorilor terți să efectueze o evaluare independentă”. Pe scurt, se văd „eforturile” și progresul, dar „rămân multe de făcut”. Aceasta este părerea echipei Juncker.

În fiecare lună, executivul comunitar  întocmeşte rapoarte pentru a verifica îmbunătățirile privind combaterea știrilor false și, încă din luna martie, Bruxelles-ul a cerut progrese majore cu scopul de a proteja desfășurarea alegerilor europen. „Este regretabil că Google și Twitter nu au raportat încă noi progrese în ceea ce privește transparența publicității bazate pe subiecte fierbinți, adică probleme care fac obiectul unor dezbateri importante în timpul alegerilor”, se plânge o bună parte din colegiul comisarilor.

De exemplu, Facebook a raportat numărul de conturi false la nivel mondial desfiinţate în primul trimestru al anului 2019 și eliminarea a opt rețele neregulate provenind din nordul Macedoniei, Kosovo și Rusia. Cu toate acestea, în raport nu s-a spus că aceste rețele priveau şi utilizatorii din UE.

În ceea ce privește Twitter, reţeaua a raportat actualizarea politicii sale de publicitate pentru campanii politice și a furnizat detalii suplimentare privind dezvăluirea publică de anunțuri politice în Centrul pentru Transparența Anunțurilor Twitter. Twitter a furnizat date privind acțiunile întreprinse împotriva spam-urilor și a conturilor false, dar nu a oferit informații suplimentare despre aceste acțiuni și despre modul în care sunt legate de activitatea din UE.

Comisia Europeană va continua să efectueze evaluări lunare privind comportamentul giganților web și, la sfârșitul anului, va face un bilanţ general. În cazul în care rezultatele se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia este pregătită să ia în considerare toate acțiunile care trebuie luate, inclusiv cele de natură reglementară.

Rainbow Warrior, nava-fanion a organizației Greenpeace vine în România

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 aprilie 2019, 09:20

Rainbow Warrior, nava-fanion a Greenpeace, vine în România în perioada 29 mai-2 iunie, anunță organizația ecologistă într-un comunicat. Vasul va ajunge la Constanța pentru a semnala legătura dintre modul în care producem energie și modificarea climei.

Sosirea navei Rainbow Warrior în România este un mesaj extrem de puternic transmis de Greenpeace. Vasul călătorește pe oceanele și mările Terrei, pentru proiecte științifice sau pentru a protesta față de marii poluatori. Este o platformă de conectare a celor care cred că pot și vor să ajute planeta, potrivit organizației.

Rainbow Warrior este una dintre cele mai ”verzi” nave din lume: folosește preponderent velele pentru deplasare, nu deversează deșeuri în mare, iar materialele folosite pentru construirea sa au fost alese doar din surse ce respectă normele etice ale Greenpeace, potrivit comunicatului.

Mesajul Greenpeace pentru România

Organizația cere Guvernului să facă tranziția de la cărbune la energii regenerabile.

”Ne dorim un plan curajos din partea statului român pentru reducerea utilizării combustibililor fosili. Mai multe țări membre ale UE au stabilit deja un traseu pentru eliminarea cărbunelui din sectorul energetic. România, din contră, sprijină acest sector foarte poluant pentru planetă și sănătatea oamenilor, permițând funcționarea termocentralelor care nu respectă normele europene. Termenul ferm solicitat de noi pentru închiderea producției de energie pe cărbune este 2030”, declară Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Căpitanul vasului Greenpeace, o legendă

Căpitanul vasului Rainbow Warrior este Pete Willcox, o adevărată legendă a Greenpeace. El a fost căpitan la bordul primului Rainbow Warrior, scufundat prin detonare de către serviciile secrete franceze (DGSE) în Noua Zeelandă, în 1985, eveniment ce a declanșat un scandal diplomatic internațional, precizează organizația ecologistă.

În 2013, aflat la bordul altui vas Greenpeace, Arctic Sunrise, Pete Willcox a fost arestat și reținut timp de două luni de către armata rusă, alături de alți 30 de activiști.

Vasul Rainbow Warrior va fi ancorat la Constanța timp de cinci zile, între 29 mai și 2 iunie, perioadă în care vor fi organizate diferite evenimente la bord și în port, lângă navă, atât pentru publicul larg, cât și pentru media.

Conferința „Choose your future: În ce Europă vrei să trăiești?”

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 aprilie 2019, 11:28 / actualizat: 24 aprilie 2019, 13:06

Conferința „Choose your future: În ce Europă vrei să trăiești?” a încheiat aseară, în capitală, seria de evenimente „EU’re here to stay”, organizate de Biroul Parlamentului European din România în șase orașe: Iași, Cluj Napoca, Oradea, Brașov, Craiova și București.

Ca și în celelalte orașe, cei prezenţi au putut afla mai multe detalii despre campania de promovare a importanței participării la alegerile europene din 26 mai, #DeDataAstaVotez și despre feluri în care putem decide cum va fi #ViitorulEuropei. O campanie pentru toți cei care înțeleg că Uniunea Europeană are istoria și experiența unui puternic vector economic și politic, cu o declarație de mare impact – Eu’re Here To Stay.

Invitați la eveniment, Cornel Amariei, Paula Herlo, Andrei Tudor și Tedy Necula au vorbit despre dorința de a trăi într-o lume mai bună, o Românie mai bună, o Europă mai bună, despre cum putem lupta pentru valorile în care credem… Și au făcut-o într-un mod personal, creativ, cu multă inspirație venită din suflet.

Cornel Amariei – „Românii sunt incredibil de creativi.”

În vârstă de 24 de ani, a fost inclus în ediţia din 2018 a topului celor mai remarcabili tineri din lume, fiind primul român care primeşte această distincţie. Forbes USA spune despre el că este unul dintre cei mai influenţi 30 de tineri din Europa, si a fost inclus într-un alt club select: 100 de tineri vizionari care ar putea contura un viitor mai bun pentru omenire. De profesie inginer, Cornel este cunoscut pentru inventarea dispozitivului Lumen, un sistem de asistență pentru persoanele cu deficiențe de vedere care le ajută să-și regăsească percepția vizuală.

Paula Herlo – Ne motivează să spunem ”România, te iubesc!”

Producător și corespondent senior al emisiunii “România, te iubesc!”, care oferă în fiecare duminică anchete jurnalistice excepționale privind aspecte critice ale societății românești. Lucrează la Știrile ProTV din 1998 și este unul dintre cei mai apreciați jurnaliști, implicându-se în numeroase proiecte si cauze care au dus la salvarea de vieți omenești. Devotamentul cu care a realizat și coordonat campania „Tu știi ce mai face copilul tău?” i-a adus în anul 2008, la New York, mult-râvnitul premiu Emmy la categoria Outstanding News.

Andrei Tudor – ”un copil face performanță din plăcere, nu împins de la spate.”

La doar 10 ani, Andrei este pasionat de robotică și știință și a participat deja la numeroase competiții naționale și internaționale cu invenția sa: o nouă modalitate de identificare a pietonilor și bicicliștilor în situații de vizibilitate scăzută. Își construiește și își programează singur roboții cu care participă în competiții, iar idolii săi sunt Nikola Tesla și Elon Musk.

Tedy Necula – ”Pe drumuri șerpuite, învățăm mai bine să facem alegeri.”

La 30 de ani, Tedy este un regizor recunoscut la nivel internațional. Povestea sa de viață este însă mai captivantă decât oricare dintre peliculele pe care le-a creat până acum. Este un învingător în ciuda tuturor greutăților: a rămas orfan de mamă de la vârsta de 5 ani si suferă de la naștere de o formă de paralizie care îi afectează mâinile și picioarele. Cu toate acestea, a trecut peste greutăți, și-a învins condiția și a devenit unul dintre cei mai cunoscuți povestitori ale tainelor cinematografiei.

Tedy a urcat pe scenă și, recitând poezia  Simetrie, a lui Marin Sorescu, a intrat în rolul mentorului care este de părere că ”noi alegem ce vrem să vedem”:

Mergeam așa,
Când deodată în fața mea,
S-au desfăcut doua drumuri :
Unul la dreapta,
Și altul la stânga,
După toate regulile simetriei.

Am stat,
Am făcut ochii mici,
Mi-am țuguiat buzele,
Am tușit,
Și-am luat-o pe cel din dreapta
(Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea).

Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Și după aceea în fața mea s-au căscat două
Prăpăstii :
Una la dreapta 
Alta la stanga. 
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămada cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptușită cu puf!
Târâș, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Și deodată în fața mea
S-au deschis larg două drumuri.
„V-arăt eu vouă !” – mi-am zis – 
Și-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmășie.
Greșit, foarte greșit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Și la prima răscruce
M-am dăruit cu toata ființa
Celui din dreapta. Tot așa,
Celălalt trebuia acum, celălalt…
Acum merindea îmi e pe sfârșite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârțâie și mârâie împotrivă-mi,
C-am ținut-o tot într-o greșeala…

Și iată în fața mea iar se cască
Două ceruri :
Unul în dreapta.
Altul la stânga.

Protecția avertizorilor de integritate: UE protejează persoanele care acționează în interes public

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 aprilie 2019, 12:52

Parlamentul European a aprobat normele care îi protejează pe avertizorii de integritate

În ultimii ani, avertizorii de integritate („whistleblowers”) au jucat un rol important în a face lumină asupra scandalurilor privind evaziunile fiscale (de exemplu Lux Leaks și Panama Papers) sau abuzul de date personale (Cambridge Analytica). Cu toate acestea, multe acte falsificate rămân necunoscute pentru că avertizorii de integritate se tem că, în cazul în care le raportează, și-ar putea pierde locurile de muncă sau mai rău.

Parlamentul European a aprobat, cu 591 de voturi pentru, 29 împotrivă și 33 de abțineri, standarde minime comune de protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale legislației UE. Până acum, protecția informatorilor se făcea diferit în statele membre UE și acoperea doar anumite domenii politice.

„Trebuie să protejăm informatorii care apără interesele Europei”, a declarat europarlamentara Virginie ROZIÈRE (S&D, Franța). „Aceștia ne apără pe noi, democrația și binele comun european”.

Principalele aspecte ale legislației

Măsurile provizorii convenite în martie cu Consiliul European au ca scop protejarea potențialilor informatori. Acestea ar oferi informatorilor siguranța de a denunța iregularitățile observate fără a fi pedepsiți.
Normele acoperă mai multe domenii: frauda fiscală, spălarea de bani, achizițiile publice, siguranța produselor și transporturilor, protecția mediului, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția datelor.
Organizațiile publice și private cu peste 50 de angajați vor trebui să creeze canale interne de raportare care să le permită oamenilor să raporteze chiar în cadrul organizației. Autoritățile naționale vor trebui, de asemenea, să creeze canale independente de raportare externă. Informatorii vor fi protejați indiferent dacă decid să raporteze la nivel intern sau extern, la organismele naționale sau europene.

Directiva prevede, de asemenea, posibilitatea de a raporta în mod public, de exemplu către mass-media, în anumite cazuri, cum ar fi absența unui răspuns la raportul inițial, în cazul unui pericol iminent pentru interesul public sau al unui risc de represalii.

Noua legislație a UE interzice explicit represaliile și introduce măsuri de protecție pentru a evita ca persoana care denunţă să fie suspendată, degradată, intimidată sau să se confrunte cu alte forme de represalii.
De asemenea, vor fi protejaţi şi toţi cei care-i asistă pe informatori, cum ar fi intermediarii, colegii și rudele.
Statele membre ar trebui să se asigure că avertizorii de integritate au acces liber la informații complete și independente și la consiliere completă şi independentă privind procedurile și căile de atac disponibile, precum și asistență juridică. În timpul procedurilor judiciare, informatorii pot primi sprijin financiar și psihologic.

Angajamentul Parlamentului privind protecția informatorilor

Parlamentul sprijină de ani de zile introducerea unor norme comune privind protecția informatorilor. Această problemă a fost subliniată în anchetele parlamentare privind scandalurile referitoare la evaziunea fiscală. Într-o rezoluție din februarie 2017, deputații europeni au solicitat Comisiei să propună o lege care să protejeze interesele financiare ale UE. În octombrie 2017, aceștia au reiterat apelul.

Pentru a intra în vigoare, noile norme au nevoie de aprobarea Consiliului. După aceasta, statele UE vor avea la dispoziție doi ani pentru a le implementa în legislația națională.

Acordul de parteneriat încheiat între Academia Română şi Asociația Municipiilor din România îmbină prestigiul științific cu forța economică și politică

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2019, 12:50

Academia Română a încheiat ieri, 16 aprilie 2019, un acord de parteneriat cu Asociația Municipiilor din România.

Documentul, semnat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Robert Negoiță, președintele Asociației Municipiilor din România, are la bază „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani“, amplu studiu realizat de peste 300 de specialiști din mediul academic și universitar, sub coordonarea Academiei Române.

Cele 4 volume ale aceste strategii prezintă direcțiile de evoluție a României, pe termen mediu și lung, în cadrul a 11 proiecte fundamentale de dezvoltare pentru cele mai importante domenii: învățământ, sănătate, mediu și alimentație, economie, resurse materiale și umane, cultură, știința și tehnologia informației.

Pentru început, în baza acestui acord, partenerii implicaţi îşi propun derularea unor acțiuni comune în sistemul național de învățământ, la toate nivelurile, pentru asigurarea capitalului uman necesar dezvoltării locale, regionale și naționale. Un vector important de acțiune comună este informatizarea și digitizarea, în scopul dezvoltării programelor de e-administrație, generalizarea ghișeului unic, mutarea serviciilor publice în spațiul virtual, fluidizarea schimbului de date informatice între instituții.

Alte direcții de acțiune vor fi: reforma administrativă, eficiența energetică, economia și calitatea vieții. Instituțiile administrative locale vor beneficia de consiliere științifică din partea Academiei Române, pornind de la datele analizate și sintetizate în cadrul „Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani“ elaborată de Academia Română, cu consilierea specialiștilor din institutele de cercetare ale ale Academiei Române.

Cu ocazia semnării acestui document, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a declarat:

„Convingerea mea este că având un acord cu Asociația Municipiilor din România vom reuși să întărim această colaborare, să îmbinăm prestigiul științific cu forța economică și politică, pentru că altfel Academia nu se poate manifesta, și să demonstrăm că în România, între instituțiile statului, poate să existe și armonie. E un lucru esențial pe care lumea îl așteaptă de la noi și exemplul pe care îl vom da, cred, că va fi unul de bun augur. De aceea, în cadrul acestui acord de colaborare, care este unul general, sunt convins că, proiectele speciale vor veni de acum încolo. Având baza legală, cred că vom reuși în continuare să scoatem la lumină valori spirituale, în primul rând, valori de creație, valori de cercetare științifică, pe care aceste comunități, pe care dumneavoastră le conduceți, să le aibă în fața ochilor, să vadă, să înțeleagă că o națiune care are o elită puternică și științifică, literară, culturală, politică, pentru că ele nu merg decât împreună, o asemenea elită este cea capabilă să ducă mai departe această frumoasă creație care se cheamă România sau Țara Românească și pe care strămoșii au înţeles să o facă și noi am înțeles să o ducem mai departe, cu răspundere, cu pasiune, cu înțelegere, cu căldură omenească. Eu văd în acordul nostru foarte multă căldură omenească și armonie. Și dacă dăm un asemenea mesaj, cred că avem de câștigat cu toții, împreună, pentru că, repet, forțele acestei națiuni împreună pot duce mai departe un mesaj și pot crea o realitate palpabilă, care să ne reprezinte așa cum se cuvine.“

Parlamentul European a aprobat norme şi reguli noi pentru siguranţa rutieră în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2019, 10:50

Parlamentul European a aprobat reguli noi ce ar îmbunătăți siguranța rutieră și ar reduce numărul accidentelor.

Normele cer prezența anumitor tehnologii de siguranță în mașinile noi

• Autoturismele, camionetele, camioanele și autobuzele vor trebui echipate cu elemente avansate de siguranță
• Cicliștii și pietonii vor fi mai bine protejați
• În 2018, 25.100 de persoane au decedat în urma accidentelor pe drumurile europene

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehicule noi începând din mai 2022.

„Aceste reglementări deschid calea pentru salvarea a mii de vieți în următorii ani. Ne-am concentrat întotdeauna asupra siguranței participanților la trafic, în special a celor vulnerabili. Echipamentele suplimentare obligatorii pentru autoturisme, camioane și autobuze vor contribui la salvarea de vieți omenești „, a declarat raportorul Róża Thun (PPE, Polonia).

Vehiculele vor fi mai bine echipate pentru a preveni accidentele

Toate vehiculele noi ar trebui să fie echipate cu 30 de tehnologii de salvare a vieții umane precum asistența inteligentă de viteză, ce semnalează șoferului că a depășit limita de viteză, alerta privind somnolența și atenția, avertizare de distragere a atenției pentru a stimula șoferul să fie atent la situația de trafic, un semnal luminos pentru a semnala șoferilor din spate că mașina frânează brusc, sistemul de detectare a obiectelor și oamenilor din spatele vehiculului cu ajutorul unei camere, sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor, sistemul de monitorizare a nivelului alcoolului, aparatul de înregistrare a evenimentelor, care ar înregistra date relevante imediat înainte, în timpul și imediat după un accident rutier.

Sistemele avansate care vor trebui instalate în toate autovehiculele sunt: sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei; sistemul antidemaraj cu etilotest; sistemul avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistemul avansat de frânare de urgență; sistemul de avertizare la deplasarea in marșarier și dispozitivul de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

Sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA) ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor. „ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când depășesc limita de viteză. Nu introducem un dispozitiv de limitare a vitezei, ci un sistem inteligent care va atrage atenția conducătorilor auto atunci când conduc cu viteză excesivă. Acest lucru nu va fi doar un element de siguranță pentru toți, ci va ajuta șoferii să evite amenzile de viteză”, a declarat doamna Thun.

Autoturismele și vehiculele utilitare ușoare vor fi de asemenea obligate să aibă un sistem avansat de frânare de urgență (deja obligatoriu pentru camioane și autobuze), precum și un sistem de urgență de menținere a benzii de circulație.

Majoritatea acestor tehnologii și sisteme vor deveni obligatorii din luna mai 2022 pentru modele noi și începând cu mai 2024 pentru modelele existente.

Elementele obligatorii de siguranță ar reduce drastic numărul de decese rutiere, deoarece 95% dintre accidente se produc din cauza unor erori umane.

Camioanele și autobuzele vor deveni mai sigure pentru cicliști și pietoni

Camioanele și autobuzele vor trebui proiectate și construite astfel încât participanții la trafic vulnerabili, cum ar fi cicliștii și pietonii, să fie mai vizibili conducătorului auto (așa-numita „vizibilitate directă”). Aceste vehicule vor trebui să fie echipate cu sisteme avansate pentru a reduce „în cea mai mare măsură posibilă unghiurile moarte din jurul vehiculului „, spune textul.

Sistemul „vizibilității directe” va trebui aplicat modelor noi începând din noiembrie 2025 și pentru modelele existente din noiembrie 2028.

Teste de impact și parbrize îmbunătățite

Noile norme îmbunătățesc, de asemenea, cerințele privind siguranța pasivă, inclusiv testele de impact (frontal și lateral), precum și parbrizele, pentru a atenua gravitatea rănilor pentru pietoni și cicliști. Omologarea de tip a pneurilor va fi de asemenea îmbunătățită pentru a testa anvelopele uzate.

Etapele următoare

Regulamentul, aprobat de Parlament cu 578 voturi pentru, 30 împotrivă și 25 abțineri, va fi acum supus aprobării Consiliului UE.

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană.

Iuliu Winkler, premiat pentru activitatea sa parlamentară pusă în slujba contribuabililor europeni

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2019, 08:28

Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a primit, marți, la Strasbourg, Certificatul de Onoare al Asociației Europene a Contribuabililor –  Taxpayers Association of Europe (TAE) pentru activitatea sa parlamentară pusă în slujba contribuabililor europeni.

”Este o onoare să primesc acest premiu. Comerțul internațional este foarte important pentru IMM-urile europene, în special în ceea ce privește internaționalizarea acestora și accesul lor pe piețele externe”, a declarat Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional a Parlamentului European, cu prilejul primirii premiului din partea TAE. Potrivit europarlamentarului UDMR, comerțul internațional este generator de locuri de muncă bine plătite și de a avans tehnologic, iar IMM-urile trebuie să profite din plin de aceste posibilități. ”UE trebuie să acționeze cu consecvență în îmbunătățirea relațiilor sale cu SUA și China, iar de aceste evoluții trebuie să beneficieze IMM-urile și cetățenii. IMM-urile din statele central și est europene au nevoie de sprijin pentru a câștiga în competitivitate și pentru a performa, iar acesta este un obiectiv important pentru care să muncim și în mandatul următor”, a mai spus Winkler.

TAE, în colaborare cu Senatul Economic European –   European Economic Senate (EES) și SME Connect, au decis să recompenseze munca a 19 parlamentari europeni care ”au adus servicii excepționale contribuabilului european, în special, IMM-urilor, în cursul mandatului 2014-2019” din Parlamentul European. Cele trei asociații europene au arătat că la baza nominalizării deputaților europeni au stat patru criterii: personalitatea politică; apropierea de cetățean; angajamentul față de contribuabil; promovarea politicilor favorabile IMM-urilor.

TAE, înființată în 1969 și care militează pentru eficiența cheltuirii banilor în sectorul public, pentru impozite mai mici și mai multă libertate individuală, este o federație a 29 de asociații naționale de contribuabili din întreaga Europă.

Cele trei organizații (TAE, EES și SME Connect) au împreună peste 2 milioane de membri în Europa.

LE MONDE: Reforma controversată a dreptului de autor în UE aprobată definitiv

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 aprilie 2019, 14:55

Este punctul final al unui maraton de doi ani. Reforma controversată a dreptului de autor european a fost definitiv validată luni, 15 aprilie, printr-un ultim vot al miniștrilor Uniunii Eropene (UE), reuniți la Luxemburg. Această ultimă etapă trebuia să fie o formalitate după negocieri foarte dificile asupra reformei, pe fondul unui lobby fără precedent din partea partizanilor ca și a opozanților săi.

Șase țări au votat totuși împotrivă, potrivit unor surse europene: Italia, Finlanda, Suedia, Luxemburg, Polonia și Olanda. Totuși, o minoritate, insuficientă pentru a bloca textul. Belgia, Estonia și Slovenia s-au abținut.

Transpunerea în legislațiile naționale

Odată ce noile reglementări vor fi publicate în jurnalul oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni să le transpună în legislațiile naționale. Reforma a primit aprobarea eurodeputaților la sfârșitul lui martie, într-un hemiciclu divizat până la sfârșit (348 de voturi pentru, 274 împotriva și 26 de abțineri).

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat de asemenea încheierea procedurii, lansată în septembrie 2016, când executivul european a prezentat această reformă cu mize financiare importante.

“Europa va dispune de acum înainte de reguli clare care vor garanta o remunerare echitabilă a creatorilor, drepturi solide pentru utilizatori și responsabilitatea platformelor”, a afirmat dl. Juncker într-un comunicat.

Două articole cotroversate

Două articole se aflau în colimatorul opozanților.

Articolul 13 are drept obiectiv să întărească poziția de negociere a creatorilor și deținătorilor de drepturi (compozitori, artiști…) față de platforme ca YouTube sau Tumblr, care le folosesc conținuturile. Unii se tem de utilizarea de filtre de descărcare automate, acuzate de partizanii libertății pe Internet că ar deschide calea unei forme de cenzură.

“Lobby-ul divertismentului nu se va opri aici; în următorii doi ani, se vor face presiuni pentru aplicații la nivel național care ignoră drepturile fundamentale ale utilizatorilor. Va fi mai important ca oricând pentru societatea civilă să mențină presiunea în statele membre”, a reacționat pe Twitter eurodeputata Julia Reda, de la partidul Pirate și figură centrală a opozanților.

Celălalt articol controversat, 11, preconizează crearea unui “drept vecin” dreptului de autor pentru editorii de presă. El trebuie să permită media, precum Agenția France-Presse (AFP), să fie mai bine plătite la reutilizarea online a producției lor de către agregatorii de informație, ca Google News sau rețelele de socializare ca Facebook. La rândul său, CCIA Europe, reprezentant al lobby-ului industriei digitale la Bruxelles, a denunțat un text “disproporționat”. “Ne temem că aceasta să nu dăuneze inovației online și să nu restrângă libertățile online în Europa. Îndemnăm statele membre să evalueze în mod aprofundat și să încerce să minimizeze consecințele textului la punerea sa în aplicare”, a declarat  Maud Sacquet, de la CCIA, într-un comunicat.

Nota red: LE MONDE este membru al Alianței presei de informație generală care grupează trei sute  de media franceze și susține textul.

Acord de parteneriat între Academia Română și Asociația Municipiilor din România

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 aprilie 2019, 11:14

Academia Română va încheia marți, 16 aprilie 2019, un acord de parteneriat cu Asociația Municipiilor din România. Documentul va fi semnat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și Robert Negoiță, președintele Asociației Municipiilor din România. Evenimentul va avea loc la Clubul Academicienilor din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 12, în prezența presei.

La întâlnirea de semnare a parteneriatului vor participa Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, Mircia Gutău, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați, și alți membri din conducerea Asociației Municipiilor din România.

Acordul se încheie pe o perioadă de cinci ani și are în vedere efectuarea în colaborare a unor studii, analize și cercetări comparate privind accesul cetățenilor la cultură, educație și tehnologie, promovarea și susținerea unor inițiative de îmbunătățire a cadrului legislativ în domeniul administrației publice, educației, cercetării și dezvoltării tehnologice, precum și realizarea de programe și proiecte în comun.

Papa în Duminica Floriilor: „Avem nevoie de curajul de a tăcea fără resentimente”

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 aprilie 2019, 13:24 / actualizat: 16 aprilie 2019, 8:13

”În momentele întunecoase și de mare necaz, trebuie să tăcem, să avem curajul să rămânem în tăcere, atâta timp cât este o tăcere blândă și nu una plină de resentimente”, a explicat Papa Francisc în omilia pe care a rostit-o în Duminica Floriilor.

„Blândețea tăcerii – subliniează Pontiful – ne va face să părem şi mai slabi, şi mai umiliți, iar atunci demonul, prinzând curaj, se va descoperi. Va trebui să rămânem în tăcere ‘păstrându-ne poziţia’, dar cu aceeaşi atitudine cu cea a lui Isus. El știe că războiul este între Dumnezeu și Prințul acestei lumi și că nu trebuie să punem mâna pe sabie, ci să rămânem calmi și fermi în credință. Aceasta este ora lui Dumnezeu. Iar în ora în care Dumnezeu coboară în luptă, trebuie să-l lăsăm să facă ce ştie el că e bine”.

„Isus ne arată cum să facem față momentelor grele și ispitelor cele mai insidioase, păstrând în inimile noastre o pace care nu este detașare, nu este impasibilitate sau aroganţă, ci este abandonarea încrezătoare în mâinile Tatălui și a voinţei sale de mântuire, de viață, de milă”.

„Chiar și astăzi, când a intrat în Ierusalim, el ne-a arătat calea. Pentru că maleficul, prințul acestei lumi avea o carte de jucat: cartea triumfalismului, iar Domnul i-a răspuns rămânând fidel căii lui, calea umilinței”, a continuat el.

Potrivit Papei, „o formă subtilă de triumfalism este mondenitatea spirituală, care este cel mai mare pericol, cea mai perfidă ispită care amenință Biserica. Isus a distrus triumfalismul prin patimile sale”.

„În contextul acestei duminici am vrut să vă ofer tuturor celor adunați în Piața San Pietro o cunună specială a Rozariului”, a spus Papa Francisc, după rugăciunea Angelus, la sfârșitul Liturghiei.

„Aceste cunune de lemn de măslin” – a explicat el – „au fost făcute în Țara Sfântă special pentru Întâlnirea Mondială a Tineretului din Panama, în ianuarie anul trecut și pentru ziua de astăzi. Reînnoiesc, prin urmare, apelul meu către tineri și pentru toată lumea de a recita Rozariul pentru pace, în special pentru pacea din Țara Sfântă și din Orientul Mijlociu”, a conchis Suveranul Pontif.

Forumul EUROSFAT 2019 – miza alegerilor europarlamentare și provocările Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 aprilie 2019, 13:03 / actualizat: 15 aprilie 2019, 12:14

Cea de-a șaptea ediție a Forumului EUROSFAT, evenimentul anual de afaceri europene din România a avut loc în București pe 11 și 12 aprilie și a beneficiat de prezența a peste 600 de participanți, cu precădere cetățeni tineri, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, activiști, ambasadori care au dezbătut timp de 2 zile cu reprezentanți ai partidelor europene, candidați români și străini la alegerile europarlamentare, reprezentanți ai instituțiilor europene, naționale și locale, primari, reprezentanți ai mediului bancar, privat, de afaceri și academic și antreprenori sociali.   Forumul EUROSFAT are la bază valorile europene ale democrației, implicarea civică și dialogul deschis, beneficiind de patronajul Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, al Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției României la Consiliul UE și de susținerea a 14 sponsori și 18 parteneri.

Anul acesta evenimentul și-a propus ca printr-o dezbatere cetățenească, o sesiune plenară, 8 ateliere tematice și un eveniment cultural să ajute cetățenii români să voteze informat pe data de 26 mai la alegerile europarlamentare. Forumul EUROSFAT este organizat de Centrul de Expertiză Europeană Europuls, o organizație non-guvernamentală independentă de orice organism cu caracter politic, formată dintr-un grup de tineri voluntari români experți în afaceri europene.

Pe 11 aprilie, candidați și reprezentanți ai principalelor partide politice europene au venit în România să discute cu cetățenii despre importanța votului din 26 mai, să afle modul în care aceștia percep UE și ce înseamnă UE pentru ei, dar și pentru a le răspunde la întrebări. Dezbaterea a fost dinamică și interactivă și a angrenat 100 de cetățeni tineri într-un dialog cu Dara Murphy, Vice-președinte și Director de Campanie al Partidului Popular European (PPE), Andi Cristea, Reprezentant al grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), Michal Berg, Membru al Comitetului Executiv al Partidului Verzilor Europeni (EGP), Daniel Berg, Membru al Boardului Partidului Momentum și candidat la alegerile europarlamentare au discutat despre agenda europeană pentru următorii 5 ani.

Pe 12 aprilie, forumul s-a deschis cu prima dezbatere din acest an între candidații de top ai principalelor partide politice din România la alegerile europene. Dacian Cioloș (Președinte PLUS), Siegfried Mureșan (Membru al Parlamentului European, PNL), Victor Ponta (Președinte Pro România), Eugen Tomac (Președinte PMP) și Tudor-Tim Ionescu (candidat la alegerile parlamentare din partea ALDE) au fost prezenți la Forumul EUROSFAT pentru a răspunde întrebărilor cetățenilor români din sală. Aceștia  au prezentat principalele mesaje pe care vor să le adreseze participanților și pe care doresc ca aceștia să le rețină în ziua votului la alegerile europarlamentare. Cetățenii, alături de reprezentanții societății civile au dorit să afle ce partid ar vota fiecare candidat dacă nu ar putea să îl voteze pe cel propriu, cum doresc partidele să crească participarea la vot atât a tinerilor, cât și a generațiilor de peste 60 de ani. Aceștia s-au arătat interesați de soluții concrete pentru problemele comunităților rurale, a celor de etnie rromă și creșterea reprezentativității tinerilor la nivelul viitorului Parlament European.

Ulterior au avut loc 8 dezbateri tematice, cu vorbitori ce pot fi regăsiți pe www.eurosfat.ro. Temele dezbătute au fost:

• implicarea civică și influența acesteia în rezultatul alegerilor, în care am aflat de la activiști civici și politici și jurnaliști care sunt așteptările societății civile de la candidații români și europeni la alegerile europarlamentare;
• statul de drept și lupta anti-corupție în administrația publică, în care s-au dezbătut moduri prin care poate fi reformată administrația publică astfel încât să devină un mediu atractiv pentru profesioniști și cum poate fi schimbată cultura birocrației și cultura șpăgii;
• construirea unui sistem de sănătate mai sigur și mai eficient, în care reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului României, un manager de spital și reprezentanți ai companiilor farmaceutice au discutat despre cât de pregătită este România pentru revoluția digitală în domeniul sănătății;
• Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și modul în care acesta este adaptat provocărilor curente, o dezbatere cu experți în domeniu din Senatul României, Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul Europeana și mediul academic;
• Dezvoltarea sustenabilă a zonelor urbane din România, o dezbatere interactivă între primari și consilieri ai orașelor din România și experți au dezbătut despre bune practici în materie de infrastructură, transport și eficiență energetică urbană;
• Politica de comerț a UE și rolul acesteia în modelarea viitorului comerț liber a fost discutată la un nivel înalt de către Ambasadorul Noii Zeelande în România, reprezentanți ai Ambasadei Canadei și Japoniei și o reprezentantă a Comisiei Europene;
• Rolul antreprenoriatului social în UE a fost prezentat de către Ambasadoarea Olandei în România și apoi discutat pe îndelete cu antreprenori sociali din Olanda și România, cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai societății civile, precum și cu Oana Țoiu, candidată la alegerile europarlamentare din partea Alianței 2020 USR-PLUS.
• Eugen Rădulescu (BNR), Raluca Painter (Comisia Europeană), Florin Bâlcan (Provident Financial România), Dragoș Neacșu (Erste Asset Management), Gabriela Folcuț (ARB) și Dr. Bogdan Glăvan (Universitatea Româno-Americană) au prezentat în amănunt moduri în care putem obține piețe financiare mai sigure, mai eficiente și mai incluzive.

Forumul s-a încheiat cu o piesă de teatru interpretată de 9 elevi de liceu care au dorit să convingă publicul de importanța votului și au stârnit o discuție foarte animată în care publicul le-a luat locul actorilor pentru a realiza o piesă de teatru cu final fericit.

Dezbaterea EU’re here to stay la Oradea: Obiective europene, acțiune locală – Orașe creative și durabile

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 aprilie 2019, 14:52

Azi, 11 aprilie, la Oradea, are loc dezbaterea EU’re here to stay: Obiective europene, acțiune locală – Orașe creative și durabile.

Evenimentul este organizat de Biroul Parlamentului European în România și face parte din seria de întâlniri și dezbateri organizate în contextul campaniei de promovare a importanței participării la vot la alegerile europene din 26 mai 2019.

Temele abordate în cadrul dezbaterilorîn care sunt invitaţi experţi sunt:

• Implicarea cetățenilor în dezvoltarea comunității și a orașelor;
• Cum se pot implica companiile mici și mijlocii în susținerea acestor măsuri și cum le pot ajuta să se dezvolte;
• Implicațiile planificării urbane pentru cetățeni și mediul de afaceri;
• Smart Campus – tehnologii inteligente în folosul mediului academic și al studenților pentru creșterea competitivității și îmbunătățirea experienței studenților ;
• Cum vor arăta orașele viitorului? Cât de ”inteligentă” poate să devină România? Care sunt exemplele de succes și care sunt soluțiile pentru prezent și viitor?
• Beneficiile pe care le au autoritățile, companiile și cetățenii de pe urma politicilor de dezvoltare durabilă.

Evenimentul, moderat de jurnalistul Dan Cărbunaru, Director al platformei multimedia Calea Europeană, îi are ca invitaţi pe:

• Mircea MĂLAN, Viceprimar al Municipiului Oradea
• Prof. univ. dr. Habil. Constantin BUNGĂU, Rector Universitatea din Oradea
• Sorin CONSTANTIN, fondator și președinte Fundația Comunitară Oradea
• Alina SILAGHI, director Agenția de Dezvoltare Locală Oradea
• Grațian MIHĂILESCU, fondator UrbanizeHub

Proiecții privind alegerile europarlamentare

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 aprilie 2019, 14:09

Site-ul Europe Elects, care se ocupă cu agregarea de sondaje și analize electorale, relevă trendul ascendent, din ultimele două luni, al celor două mari grupuri din Parlamentul European (PE) – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații (S&D) de centru-stânga. Principalii factori ai acestei creşteri sunt incertitudinea generată de Brexit și interesul mai mic pentru migrație.

Cu toate acestea, se estimează că atât PPE cât și S&D vor primi lovituri grele la alegerile din mai,  astfel că PPE ar urma să piardă 37 de locuri, iar S&D 55, comparativ cu rezultatele din 2014.

Datele proiecției privind alegerile europarlamentare sunt colectate de Europe Elects și se bazează pe sondajele de opinie disponibile public cu privire la intențiile de vot și rezultatele alegerilor din cele 27 de state UE (deci, fără Regatul Unit). În cazurile în care nu au fost disponibile sondaje privind alegerile UE s-au folosit sondaje privind alegeri naționale. În cazurile în care de la ultimele alegeri nu s-a publicat nici un sondaj privind intențiile de vot s-a folosit rezultatul respectivelor alegeri.

Sondaj: România este țara cu cel mai mare număr de cetățeni care trăiesc într-o altă țară europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 aprilie 2019, 13:52

Din studiul comandat de Guvernul român în contextul Președinției române a Consiliului UE şi realizat de Centrului pentru Studii Politice Europene reiese că aproape 20% dintre românii activi profesional, cu vârste între 20 și 64 de ani, locuiesc și lucrează într-una din țările europene.

România este țara cu cel mai mare număr de cetățeni care trăiesc într-o altă țară europeană – 19,7%, având în vedere că media pentru UE în acest sens este de 4%, informează BTA.

Alte țări în care populația calificată a migrat într-o altă țară europeană sunt: Lituania (14,8%), Croația (13,9%) și Portugalia (13,8%). La polul opus se află Germania (1,0%), Regatul Unit (1,1%) și Franța (1,3%).

Sondajul arată că majoritatea românilor plecaţi (1,2 milioane) au locuit în Italia în 2017, în Spania românii au fost în număr de 700.000, iar în Germania 500.000. Studiul consacră un întreg capitol „exodului creierelor”. Românii cu studii superioare sunt cei mai mobili și mulți sunt gata să plece, reiese din rezultate.

Salariile mai mari și găsirea mai ușoară a locurilor de muncă nu mai sunt singurele motive pentru emigrarea forței de muncă. Un sondaj european din 2016 a arătat că emigranții, în special cei calificați, părăsesc țările cu instituții slabe. „Calitatea instituțiilor are o importanţă tot mai mare pentru emigranţii calificaţi, în timp ce cei necalificaţi pot să fie atraşi de ajutoarele sociale din statele în care emigrează”, arată studiul.

Concomitent cu calitatea instituțiilor, ultimele studii au arătat că satisfacția vieții și așteptările legate de perspectivele economice individuale pot avea influenţă asupra intenţiilor de emigrare în alt stat, arată Centrul pentru Studii Politice Europene. Influență au şi factori cum ar fi: calitatea vieții, mulţumirea privind zona rezidențială, existenţa unor oportunități pentru copii, mulţumire legat de veniturile casei și încrederea în alegerile naționale. Potrivit datelor, aproape 60% dintre emigranții români trimit în mod regulat bani rudelor care trăiesc în România.

Premierul Boiko Borisov despre reevaluarea punctelor de trecere de-a lungul frontierei de sud a Bulgariei

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 aprilie 2019, 15:43

„Graniţa cu Turcia este apărată bine, acordurile funcționează, dar cu Grecia e o problemă”, a declarat premierul Boiko Borisov, după întâlnirea cu ministrul apărării, Krasimir Karakachanov, cu ministrul de interne, Mladen Marinov, și cu conducerea Poliției de Frontieră, conform unui comunicat transmis de Centrul de presă al Consiliului de Miniștri.

Şedinţa avut loc, în weekend, din cauza presiunii tot mai mari a migranţilor din partea greacă. La Salonic au avut loc ciocniri între poliție și migranți, care s-au organizat prin intermediul rețelei de socializare Facebook după postarea unui mesaj conform căruia frontierele vor fi deschise și oricine va putea să treacă.

„Vă amintiţi cât de grea a fost ruta balcanică, am reuşit să ne descurcăm atunci. Jandarmeria este acolo, armata este pregătită, avem din plin echipamente și oameni, pentru a putea apăra ţara“, a spus Borisov. Potrivit spuselor sale, trebuie să existe disponibilitatea de a se reține refugiați, pentru a nu se dispersa în întreaga țară. Primul-ministru a ordonat o reevaluarea a centrelor, pentru de a lua toate măsurile, ministerele să prezinte în timp util informații cu privire la situație, dacă este necesară consolidarea punctelor de trecere de-a lungul frontierei de sud.

Poziția de ministrului de Interne, Mladen Marinov, este că, în acest moment, nu există semnale că în Bulgaria există organizații ale emigranților, la fel ca în Grecia și Turcia. „Urmărim situația foarte îndeaproape, încă de prima dată când am primit semnale despre o posibilă mișcare a unor grupuri mari de imigranți în Turcia și Grecia. Până în prezent, situația pare sub control în ambele țări“, a menţionat el. „Dar au existat încercări serioase, așa că nu este exclus ca ei să treacă la o altă formă de organizare“, a spus Marinov.

Ministerul Apărării este gata să trimită oamenii necesari, tehnica de transport și echipamentele la frontieră, în caz de nevoie, a asigurat viceprim-ministru și ministru al apărării, Krasimir Karakacanov. „Se crede că posibilitatea de a se întâmplă ceva nu este eliminată. Dar ceea ce am spus prim-ministrului este că Poliția și Armata sunt gata să intervină, cu planurile preliminare de interacțiune trebuie să se reacționeze“, a spus el, adăugând că printre emigranți există oameni care încearcă să organizeze o deplasare spre Europa de Vest.

„Turcia, încă de săptămâna trecută, a luat măsuri foarte seriose, în Grecia, de asemenea, s-a calmat situația. Dar trebuie să ia măsuri. Urmează şi alegeri europene, iar acestea pot fi utilizate pentru obiective politice în Europa. Sarcina noastră este de a nu permite ca grupuri mari de oameni să traverseze teritoriul Bulgariei”, a spus el.

Valéry Giscard d’Estaing despre alegerile europene şi interminabilul Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 aprilie 2019, 10:32 / actualizat: 16 aprilie 2019, 16:49

În coloanele ziarului “Le Parisien”, fostul șef de stat estimează că alegerile nu sunt destinate să “rezolve un anumit număr de probleme”

Deși intervențiile sale sunt din ce în ce mai rare, când este vorba de Europa, Valéry Giscard d’Estaing nu ezită să ia cuvântul. La 93 de ani, fostul președinte al Republicii, militant istoric pentru o Europa puternică, acordă un lung interviu ziarului “Le Parisien” înaintea alegerilor europene. Înainte de a vorbi despre negocierile furtunoase legate de Brexit sau criza vestelor galbene, pentru fostul președinte se pune problema înainte de toate să clarifice natura scrutinului din 26 mai. Căci după părerea lui, opinia publică se înșală. “Media descriu alegerile europene ca pe un eveniment politic de natură să rezolve un anumit număr de probleme. Din păcate, nu este cazul, explică el. Dacă se promit mari schimbări pe care Parlamentul European nu are puterea să le facă, va exista o decepție. Ne imaginăm că alegerea Parlamentului European este un act politic fondator, în vreme ce este vorba de un organism a cărui singură putere este de a fi asociat la procesul legislativ european și să exercite un control politic”.

Atmosfera foarte politizată întreținută de aproape toată lumea, în frunte cu partidele și candidații în jurul scrutinului, nu i se pare că merge în direcția corectă: “Aceste alegeri produc o agitație inutilă! Trebuie să fim limpezi: nu este vorba nici de un referendum, nici de o alegere constituantă. Sper că se va reveni la lucruri mai normale; dacă nu, vor exista decepții”.

”Europa trebuie să fie continentul păcii”

Cel care acceptă că “cea mai mare miză colectivă astăzi este venirea unei populații străine în Europa, cu migrația venind de pe continentul african și din Orientul Mijlociu” și insistă pe întărirea necesară a frontierelor spațiului Schengen, revendică, așa cum a făcut întotdeauna, o Europa confederală puternică, în special în termeni de fiscalitate. “Până la urmă, insistă el, “impozitele de stat ar trebui să fie aceleași în toate țările membre și ar trebui un calendar pentru a ajunge la acest rezultat. Ar fi urmarea logică a traiectoriei deschise de succesul monedei comune”, unul din apărătorii fervenți ai căreia a fost Valéry Giscard d’Estaing.

Nu se pune problema unei armate comune a Uniunii Europene, cum intenționează Emmanuel Macron. “Europa trebuie să fie un continent al păcii”, anunță Valéry Giscard d’Estaing. “Ea a fost, din păcate, continental războiului în precedentele două secole. Este o eroare să vrei să faci din ea astăzi continentul unui alt război. Trebuie să evităm să-i dăm Europei o siluetă războinică. Dacă vorbim despre război, ajungem inevitabil să vorbim despre război nuclear. Or, în confederația europeană, după plecarea Marii Britanii, Franța va fi singura țară care să posede armament nuclear și nu este dispusă să-l împartă. Ideea unei armate europene, de tip clasic, nu este realistă”. Dacă susține candidatura Germaniei în Consiliul de Securitate al ONU, nu se pune problema să împartă locul Franței transformându-l în loc european.

”Articolul 50, eu l-am redactat”

Întrebat, ca fiecare intervievat de aproape șase luni, despre criza Vestelor galbene, fostul președinte al Republicii relativizează lucrurile. În opinia lui, e o criză internă care “arată o insatisfacție, care există, care nu trebuie tratată cu dispreț”. El continuă: “Vestele galbene au sentimentul că sunt victime ale unei nedreptăți individuale pe care ar vrea s-o vadă corectată. Acest lucru nu se poate face decât în cadrul unei remanieri foarte largi a cheltuielii publice”.

Cât despre interminabila ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, Giscard este departe de a fi surprins. “Englezii n-au făcut niciodată parte cu adevărat din Europa”, relativizează el. “Ei vor să trăiască independent de UE, totdeauna a fost așa”. “De altfel, articolul 50 eu l-am redactat”, continuă el referindu-se la articolul care permite unei țări să iasă din UE. “Pentru că la vremea aceea, la începutul anilor 2000, a fost o campanie a presei americane care spunea că UE este o închisoare: poți să intri în ea, dar nu poți ieși. Mi-am spus că trebuie, într-adevăr, să prevedem o posibilitate de ieșire în condiții legale, diplomatice. De unde articolul 50 pe care l-am redactat cu mâna mea”.

Temele care îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2019, 13:26

Sondajul  realizat de YouGov în 14 ţări relevă faptul că unii europeni se pronunţă acum în favoarea „controlului emigraţiei”

Tema emigraţiei atrage mai multă îngrijorare în ţările din sudul şi din estul Europei decât cea a  imigraţiei, potrivit unui sondaj pe tema opiniilor exprimate în 14 ţări din Uniunea Europeană.

Sondajul a fost făcut pentru a se stabili care ar fi principalele motive de îngrijorare înaintea alegerilor parlamentare europene din luna mai., Sondajul a fost efectuat de YouGov, e fost realizat pe un eşantion reprezentativ, fiind chestionate aproape 50.000 de persoane, iar cele 14 ţări consultate vor ocupa 80% din totalul fotoliilor noului parlament.

În Spania, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria şi România, şase dintre ţările unde numărul populaţiei este fie extrem de scăzut, fie în scădere simţitoare, tot mai mulţi cetăţeni afirmă că emigraţia este mai îngrijorătoare decât imigraţia, după cum relevă sondajul efectuat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

România, înregistrează cele mai dure scăderi. În ultimul deceniu, populaţia a scăzut cu aproape 10%, având în vedere că mai ales tinerii pleacă la muncă în Europa de Vest.

Totuşi, în ţările nordice şi occidentale, îngrijorările provocate de imigraţie le depăşesc cu mult pe cele cu privire la emigraţie.

Sondajul a constatat că, deşi subiectul a dominat politica şi retorica UE pe parcursul celor cinci ani de mandat al vechiului parlament, europenii sunt mult mai îngrijoraţi de alte probleme decât migraţia. Mulţi se gândesc şi la corupţie, la naţionalism, la terorism şi la schimbările climei.

La nivelul general al sondajului, 20% s-au arătat îngrijoraţi de emigraţie, iar 32%, de imigraţie.

În unele ţări, temerile legate de emigraţie au ajuns atât de mari, încât mulţi oameni au fost de părere că compatrioţilor lor nu ar trebui să li se permită să părăsească ţara pentru o perioadă lungă de timp.

„Alegerile din UE au fost recomandate drept o bătălie pentru inima Europei”, a declarat Mark Leonard, directorul ECFR, el adăugând că naţionaliştii încearcă să transforme votul într-un referendum pe tema migraţiei.

„Constatările acestui sondaj ar trebui să îi încurajeze pe proeuropeni şi să demonstreze că mai sunt încă voturi de câştigat pentru nişte probleme majore, precum schimbarea climei, tratamentul medical, spaţiul locativ şi nivelul de trai”, a declarat Leonard. „Ar face o mare greşeală strategică dacă ar accepta catalogarea partidelor antieuropene, potrivit căreia alegerile vor fi câştigate sau pierdute numai din cauza migraţiei”.

Lideri populişti, precum Viktor Orbán al Ungariei şi Matteo Salvini al Italiei, caută să facă din migraţie principala problemă şi totodată miezul alegerilor din 23-26 mai, când 374 de oameni vor vota noul parlament pentru următorul mandat de cinci ani. Recent, guvernul lui Orbán a apelat la un afiş-sperietoare, avertizând în legătură cu politica Bruxelles-ului pe tema migraţiei.

Ungaria a refuzat să preia refugiaţi în conformitate cu sistemul de cote al UE şi continuă să blocheze o lege europeană care propune un sistem permanent de redistribuire a azilanţilor. Afişul era dedicat acestui subiect, iar textul era următorul: „Vor să introducă nişte cote obligatorii de relocare”.

Orbán, asupra căruia se fac presiuni pentru ca el să părăsească grupul parlamentar european de centru-dreapta, a cerut ca politica pe tema migraţiei „să fie retrasă de pe agenda comisiei şi să fie realocată statelor membre”. Statele membre ale UE au deja un rol decisiv în privinţa politicii cu privire la migraţie.

Deşi Orbán şi-a redus atacurile din presă în urma presiunilor exercitate de aliaţii săi din Partidul Popular European, el a dat de înţeles că şi-ar putea relua campania anti-UE. „Acum, datoria noastră este să îi informăm încontinuu pe oameni în legătură cu planurile Bruxelles-ului”.

Dar, în ultimii doi ani, cifrele din domeniul imigraţiei au scăzut mult: potrivit UNHCR, în 2018, numărul persoanelor care au traversat Marea Mediterană a depăşit cu puţin 116.000, fiind cu aproape 90% mai mic decât numărul celor care făceau acest drum în 2015.

Sondajul a constatat că fundamentalismul islamic reprezintă principala îngrijorare – unul din cinci europeni arătându-se îngrijorat din această cauză – deşi îngrijorarea este cu mult mai mare în ţări precum Belgia, Franţa şi Olanda decât în estul Europei.

În aproape toate ţările, majoritatea chestionaţilor sunt de acord că problemele legate de mediu trebuie să devină o prioritate, chiar dacă asta ar afecta creşterea economică.

Dar cifrele au mai demonstrat totodată că, în diverse ţări, îngrijorările diferă, ceea ce înseamnă că, la nivelul continentului, alegerile vor avea mize diferite.

În Italia, România şi Grecia, economia reprezintă singura mare îngrijorare. În şapte dintre ţări – Ungaria, Italia, Polonia, România, Spania, Grecia şi Slovacia – peste 50% dintre persoanele chestionate au afirmat că o problemă importantă este corupţia.

Unii experţi au avertizat partidele de centru şi tradiţionaliste să nu accepte o abordare pro şi contra UE, ei temându-se că asta i-ar încuraja pe populişti să-şi precizeze argumentele-sperietoare.

Ca amploare, alegerile europene se situează pe locul al doilea în lume, după cele din India. Alegători din 27 de ţări urmează să aleagă 705 europarlamentari, care îşi vor prelua mandatul pe 2 iulie. Regatul Unit nu este programat să participe şi va trebui ca, până pe 12 aprilie, să informeze UE dacă doreşte să-şi aleagă euoparlamentari, asta însemnând o lungă amânare a Brexitului.

*Acest articol este rodul unei îndelungate colaborări sub genericul „Europa” între „The Guardian” şi alte cinci importante ziare europene – Le Monde, Süddeutesche Zeitung, La Stampa, La Vanguardia şi Gazeta Wyborcza, care l-au publicat în ediţia lor.

Rezerva de aur a României

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2019, 13:32

Luni, 01.04.2019, Senatul a adoptat, proiectul de lege privind repatrierea rezervei de aur a României şi urmează a fi supus la vot în Camera Deputaților care este for decizional.

Acest proiect, inițiat de liderul PSD Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, a stârnit controverse şi a ridicat multe semne de întrebare în rândul analiștilor financiari, politicieni și bancheri.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, spunea că, după cel de-al Doilea Război Mondial, rezerva de aur a României a fost ținută la Banca Angliei și că „nici Ceaușescu, nici Dej n-au adus acasă aurul din străinătate. Nicolae Ceaușescu, din 1965 până în anii 1980, a fost preocupat să transfere continuu aur în marile centre financiare”.

Cantitatea de aur a fluctuat însă în perioda imediat de după război (de la 72,4 tone, în 1957, la doar 7,2 tone în 1952) fiindcă aurul a fost folosit la stingerea obligațiilor externe, dar rezerva a fost treptat refăcută, astfel încât în 1965, aurul din străinătate reprezenta 24,7 tone, iar în 1971 – 44,9 tone.

În anii 80 s-au complicat lucrurile din cauza dorinței lui Ceaușescu de a stinge datoria externă, astfel că, potrivit lui Adrian Vasilescu, „în 1986 nu a mai rămas în străinătate niciun gram de aur”, iar în tezaurul din țară mai erau doar puțin peste 42 de tone. „Din dispoziția lui Ceaușescu, BNR a mai cumpărat până în 1989, încă 17,6 tone de aur”, a mai precizat Vasilescu.

Potrivit unei informări recente a Băncii Naționale a României, la 31 martie 2019, rezerva de aur a României se menține la 103,7 tone, iar valoarea acesteia, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, se ridică la 3,835 miliarde de euro.

În total, rezervele internaționale ale României, care înseamnă atât valutele, cât și aurul, se ridică la aproape 36,4 miliarde de euro.

La Banca Angliei se află circa 60% din rezerva de aur (61 de tone), iar Banca Națională a României plătește 309.000 de lei pentru păstrarea aurului la Londra, potrivit Raportului pe 2017 al BNR, ceea ce echivalează cu aproape 66.000 de euro anual.

Pentru aducerea aurului în România, cea mai sigură cale de transport este cea a aerului – pentru transportul pe mare sau pe roți, durata transportului, dar mai ales riscurile legate de siguranță fiind mult mai mari.

Fiindcă este vorba de o cantitate însemnată de aur, pentru a elimina din riscuri, cel mai probabil transportul s-ar putea face în tranșe mai mici, posibil de circa 10-20 de tone fiecare, pe o perioadă mai îndelungată de timp, au declarat pentru Europa Liberă surse din piața asigurărilor, care au dorit să își păstreze anonimatul.

„Dacă aduci toate cele 56 de tone dintr-o dată, s-ar bloca jumătate din București din cauza măsurilor de securitate aferente acestui transfer de la aeroport până la BNR”, au explicat sursele noastre.

Practic, acest lucru înseamnă asigurarea transportului de la Banca Angliei la aeroport, cu forțe de securitate locale, cu mașini blindate care să protejeze transportul, cu personal care să încarce și să descarce conținutul mașinilor.

Apoi ar urma ca aurul să fie trimis cu o cursă aeriană specială până la București și, în cele din urmă, de la București până la sediul BNR, cu un alt transport securizat. Cel mai probabil, BNR este cea care va plăti asigurarea transportului, cerută de asigurători.

Potrivit surselor Europei Libere, doar polița de asigurare a transportului ar varia între 500.000 și 1,5 milioane de euro, care depinde de mai mulți factori, printre care și modul cum se face transportul sau cine face transportul pe toate cele trei segmente – rutier, de la Banca Angliei la aeroport, apoi aerian – cursa Londra-București și din nou rutier, de la aeroport la Banca Națională.

Dacă luăm în calcul valoarea maximă a poliței de asigurare ar reprezenta 23 de ani de chirie la Banca Angliei.

În plus, la această sumă se adaugă și cheltuielile operaționale, reprezentând costul efectiv al transportului, greu de estimat în acest moment.

La toate acestea ar trebui, ulterior, să se adauge și costul de asigurare al aurului în România, dar și al celui cu oamenii care să aibă grijă de cantitatea de aur.

„Atunci când se ia o astfel de decizie se face o analiză de cost, inclusiv ce se întâmplă în caz de război sau atac terorist (…) Și e un cost în plus pentru statul român, care trebuie să asigure acest bun”, au mai argumentat sursele Europei Libere, atrăgând totodată atenția că, cel mai probabil, în costul anual pe care îl plătește BNR pentru depozitarea aurului la Banca Angliei intră și garanțiile de securitate și asigurare, iar acestea trebuie să fie aceleași și în momentul în care aurul ar urma să fie ținut în România.

Marți, la BNR, are loc ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, unde ar urma să se dea un aviz și pe problema referitoare la repatrierea rezervei de aur în România.

În prezent, din totalul de 103,7 tone, circa 60% (61 de tone) se află depozitate la Banca Angliei, dar instituția sub tutela căreia se află rezerva este Banca Națională a României.

Potrivit proiectului de lege inițiat de social-democrați, BNR ar urma să aducă în România tot aurul din rezervele aflate în afara țării, cu excepția a 5%. Iar condiția pentru ca cele cinci procente din rezerva de aur să rămână în afara țării este ca aurul să fie investit în scopul obținerii de venituri.

Totuși, specialiștii BNR și cei din lumea finanțelor atrăgeau atenția, încă din momentul în care acest proiect de lege a fost trimis la comisile de specialitate din Senat, că operațiunile cu aur sunt riscante.

După cum explica anterior, pentru Europa Liberă, analistul financiar Dragoș Cabat, băncile centrale nu au ca scop să facă profit din aceste rezerve internaționale, care includ, nu doar aurul, ci și valute precum euro, dolari, lire sterline sau alte monede: „ele sunt o garanție a faptului că banca centrală și țara respectivă au niște sume cu care să își poată garanta obligațiile de plată pe care le are față de alte țări, iar, în felul acesta, partenerii săi au încredere că acest aur chiar există”.

Senatul italian a aprobat legea privind legitima apărare

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 aprilie 2019, 11:43

Legitima apărare a devenit lege în Italia, începând de joi. Este o nouă victorie obţinută de Salvini, pentru care a luptat încă din campania electorală, iar acum a primit aprobarea Parlamentului de la Roma.

O victorie care, cu siguranţă, va cântări când italienii vor fi chemaţi să voteze pentru Alegerile Europene 2019, pentru că şi-a respectat promisiunea şi pentru că siguranţa în propria casă, în propria companie, a persoanelor dragi sunt printre argumentele despre care oamenii comuni vorbesc în baruri şi în birouri.

Întrucât politica are un mare simţ al ironiei, cu câteva ore înainte, noul trezorier din PD, Luigi Zanda, a lansat primele două propuneri în Parlament: revenirea finanțării publice a partidelor la o cifră minimă faţă de trecut, 90 de milioane, şi creşterea salariului parlamentarilor cu aproximativ 5.000 de euro pe lună, pentru a fi în linie cu cei mai bine plătiţi europarlamentari (Strasbourg şi Bruxelles sunt o bună afacere ca salariu: 19.000 de euro pe lună).

Propunerile lui Zanda, însă, au stârnit furie chiar şi în rândul unor personaje cheie din formaţiunile de Stânga, precum Cacciari, care a comentat astfel: „O nebunie, nu am altceva de adăugat. O forţă politică, care ar trebui să facă opoziţie, începe să discute despre teme absurde? Subiecte ca acesta îi înfurie pe cetăţeni, teme clandestine în Parlamentul lui Luigi Di Maio şi al lui Matteo Salvini. Cum să ţi faci rău singur: un manual scris de Zanda”.