EMERGING EUROPE: România ia în vizor copiii țării pentru a-și finanța deficitul bugetar
Publicat de Camelia Teodosiu,
7 ianuarie 2019, 16:08 / actualizat: 11 ianuarie 2019, 14:32
Disperat după lichidități, guvernul român a pus ochii pe copiii țări în calitate de nouă sursă de finanțare. Începând de la 1 ianuarie, tuturor copiilor români cu vârstă sub 18 ani li s-a oferit un cont de economii la trezoreria statului, guvernul promițând o dobândă anuală de 3%, plus o primă de 600 de lei pentru copiii (sau părinții lor) care depun mai mult de 1.200 de lei pe an.
Există însă și o șmecherie.
Cu foarte puține excepții (în principal privind plata unor tratamente medicale), nu poate fi retras nici un leu până când copilul nu împlinește 18 ani. Nici prima anuală de 600 de lei nu va fi plătită decât atunci când copilul va împlini 18 ani.
„În cazul copiilor născuți anul acesta, nici ei și nici părinții lor nu vor vedea vreun ban timp de 18 ani”, a declarat economistul Cristian Păun. „Banii vor fi blocați vreme îndelungată, bani care ar putea fi investiți altundeva, în ceva care oferă o rată de profit mult mai mare.”
Dl Păun și-a exprimat totodată îngrijorarea cu privire la modul în care a fost introdusă schema.
„E iritant că statul a deschis aceste conturi fără a întreba pe nimeni”, a continuat el. „Am devenit, peste noapte, deținători de conturi la trezorerie fără a fi întrebați dacă dorim acest lucru. E ceva periculos într-o economie de piață, unde investițiile personale ar trebui să fie un lucru de care se ocupă sectorul privat.”
„Cu inflația la 4,7%, [ministrul finanțelor] Eugen Teodorovici efectiv le garantează părinților că vor retrage mai puțini bani decât au depus. Este o schemă piramidală pe o perioadă de 18 ani”, a declarat Vlad Alexandrescu, senator al partidului de opoziție Uniunea Salvați România (USR). „Ce bancă îi va oferi acum lui Teodorovici un împrumut la 3% pe cinci ani, ca să nu mai vorbim de 18 ani? E ca și cum el ar fi spus «hai să nu mai luăm bani de la bănci – ele sunt rele – hai mai bine să-i luăm de la copii.» La urma urmei, copiii poate vor plânge un pic, dar până când vor ajunge la vârsta votului le va fi trecut.”
Ministerul român al Finanțelor a raportat săptămâna trecută că se așteaptă ca deficitul țării să atingă aproape 5% în 2019, cu mult peste limita de 3% a UE. Penuria de fonduri depășește 20 de miliarde de lei (4,3 miliarde euro), făcând inevitabile noi împrumuturi.
De la 1 ianuarie cresc taxele rutiere pentru autostrăzile din Grecia. Dacă călătoriţi pe autostrada Egnatia Odos (autostrada centrală) pentru sărbătorile de Anul Nou, în multe cazuri se va dovedi că la dus aţi plătit o taxă mai mică de drum, relatează postul public de radio de la Sofia.
De la 1 ianuarie 2019, creşte preţul pentru un km parcurs pe autostrăzile din Grecia. De la 3 eurocenţi, cât a fost până în prezent, se va ajunge la 5 eurocenţi pentru autoturisme. Nu se schimbă preţul pentru Promahonas, însă la intrarea în Macedonia taxa se schimbă de la 1,80 de euro la 3 euro. Între Igumeniţa şi oraşul Ianina, pe un segment de 68 de kilometri, preţul va creşte de la 2,10 euro la 3,40 de euro. În locurile în care taxa de până acum corespunde ca kilometri noului mod de calcul, preţul se păstrează. Gratuit vor călători în Grecia doar şomerii, în cazul în care ei conduc maşina.
Se aşteaptă ca majorarea taxelor să provoace proteste din partea mişcării „Nu achităm”, care deseori blochează casieriile de pe autostrăzi.
Bulgarii din străinătate rămân principala sursă de venit pentru mii de familii din Bulgaria. Datele Băncii Centrale arată că, doar până în luna octombrie 2018, bulgarii care lucrează în străinătate le-au trimis apropiaţilor din ţară aproape 1 miliard de euro, relatează bTV.
În anul 2018, bulgarii care trăiesc şi lucrează în Germania au trimis cei mai mulţi bani rudelor din Bulgaria – peste 200 de milioane de euro. Urmează banii din Spania, Grecia şi Marea Britanie. Creşte şi suma trimisă de bulgarii din SUA – peste 160 de milioane de euro.
Astfel, şi în anul 2018, banii pe care emigranţii bulgari i-au trimis în ţară sunt comparabili cu fondurile europene, ori cu investiţiile străine directe în Bulgaria. În schimb, mii de familii de bulgari vor întâmpina cea mai mare sărbătoare creştină despărţiţi.
„Bulgaria rămâne un furnizor de mână de lucru şi asta determină şi afluxul permanent de bani din partea emigranţilor care, în perioade de criză şi scădere a economiei europene, sunt tot mai puţini”, a comentat economistul Desislava Nikolova.
Traficul aerian este puternic perturbat în centrul Statelor Unite din cauza unei furtuni de zăpadă, afectând planurile călătorilor în această perioadă de sărbători. Potrivit site-ului de urmărire a zborurilor FlightAware, peste 900 de zboruri au fost anulate şi mai mult de 7700 au întârzieri. Cel mai afectat este aeroportul Internaţional Dallas-Fort Worth din Texas, cu peste 450 de anulări şi 600 de întârzieri. În anumite locuri, în special în regiunea Marilor Preerii, stratul de zăpadă a ajuns la 30 de centimetri. Autorităţile din statele Nebraska şi Dakota de Nord au închis circulaţia pe mai multe drumuri principale. În statul Kansas este stare de urgenţă din cauza viscolului. Sunt deja victime, un mort şi doi răniţi. Şi sud-estul Statelor Unite se confruntă cu ploi deosebit de puternice şi sunt deja temeri de inundaţii. Potrivit meteorologilor americani, furtuna ar urma să continue astăzi cu ninsori şi ploi abundente.
În cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au analizat anul 2018, din punct de vedere al proiectelor forului judeţean.
În ceea ce privește construcția aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav aleșii județeni spun că aceasta se desfășoară conform graficului și că anul viitor acest proiect va parcurge noi etape.
S-a subliniat faptul că proiectul de căpătâi, Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, este în grafic şi există premisele ca acesta să fie pus în practică până în 2020, aşa cum este angajamentul Consiliului Judeţean faţă de cetăţenii Braşovului.
La capitolul nerealizări, forul judeţean aminteşte diminuarea bugetului alocat iniţial, odată cu revoluţia fiscală şi faptul că Aeroportul Internaţional Braşov nu a fost inclus în master planul de transport al României. Din această cauză, proiectul nu a primit fonduri guvernamentale, fiind executat, până acum, cu banii şi împrumuturile Consiliului Judeţean Braşov.
O mamă din Suedia a declarat că, pe vremea când era copilă, tatăl ei i-a dat într-o zi doi bănuţi să îi doneze bisericii. Acum, însă, ea nu a mai putut face acest lucru cu copilul său, pe care l-a îndrumat, în schimb, să folosească o aplicaţie pe telefonul ei mobil pentru a dona online bani bisericii.
Din ce în ce mai mulţi suedezi utilizează aplicaţii pe telefonul mobil pentru a trimite şi primi bani şi plăţi, ţara îndreptându-se spre un viitor fără bani lichizi. Potrivit informaţiilor băncii centrale suedeze, Riksbank, peste 85% dintre suedezi utilizează operaţiuni bancare online şi fac plăţi cu carduri. Multe bănci şi companii au constatat că nu pot gestiona sumele de bani lichizi şi refuză să-i mai folosească, consumatorii şi clienţii fiind obligaţi să utilizeze aplicaţiile pe telefon sau cardurile.
Bisericile din Suedia sunt finanţate prin taxă opţională, plătită în 2017 de aproximativ 60% din populaţie. O biserică din Stockholm, Sunbyberg Church, este primul lăcaş de cult din Suedia care nu mai utilizează banii lichizi, mai ales că nicio bancă din zonă nu mai acceptă numerar.
Administratorul bisericii a instalat o mică placă informativă, în care prezintă detaliile efectuării unei donaţii prin aplicaţie pe telefon, astfel încât vizitatorii să poate dona digital bani. Potrivit administratorului, aproape jumătate din donaţiile de Crăciun au venit prin intermediul aplicaţiilor pe telefonul mobil.
Soldaţii sovietici care au eliberat Polonia nu merită ca monumentele care le-au fost înălţate să fie dărâmate; cauza care stă la originea incidentelor care se produc în republică se ascunde în mentalitatea poloneză, a declarat, într-un inteviu pentru agenţia rusă RIA-Novosti, fostul preşedinte al ţării, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1983, Lech Walesa. ”A fost vorba, totuşi, de înrobire. Polonia nu era liberă. Polonia nu se conducea singură. De la o robie am ajuns în alta. Acesta este adevărul”, a spus Walesa.
Pretenţiile Poloniei faţă de Uniunea Sovietică nu-i au în vedere pe soldaţi, a remarcat totodată liderul polonez. ”Soldaţii nu sunt vinovaţi, cimitirele nu sunt vinovate, dar ce să-i faci dacă asta este mentalitatea oamenilor”, a spus fostul preşedinte. ”Cu nemţii am luptat mai mult decât cu ruşii; dar cu nemţii există deja înţelegere reciprocă, însă cu ruşii nu există. Pentru că nemţii au recunoscut tot ce au făcut, iar mărturisirea a fost sinceră. Rusia nu a mărturisit niciodată. Pentru a face asta este nevoie de adevăr şi sinceritate”, a conchis Walesa.
Potrivit RIA-Novosti, în toamna anului 2017, în Polonia au intrat în vigoare amendamentele la Legea privind interzicerea propagandei comunismului sau al oricărui altui sistem totalitar. Între altele, legea presupune înlăturarea monumentelor sovietice.
“Vestele galbene”: Édouard Philippe denunţă “radicalizarea de mare violenţă”
Publicat de Camelia Teodosiu,
26 decembrie 2018, 11:23 / actualizat: 27 decembrie 2018, 11:25
Prim-ministrul a vorbit luni, 24 decembrie, după ce a ieşit de la prefectura de poliţie din Paris, unde i-a vizitat pe poliţiştii mobilizaţi pentru “actul VI” al manifestaţiilor de sâmbătă
Tonul s-a schimbat. După ce s-a arătat surd la dialog la începutul mişcării “vestelor galbene”, executivul a decis în sfârşit să asculte nemulţumirea şi să facă mai multe concesii – a căror factură va fi în final “de ordinul a 10 miliarde de euro”.
Totuşi, manifestaţiile continuă şi, potrivit ministrului de interne, 33.600 de persoane au participat la “actul VI” sâmbătă, când au fost observate scene de violenţă (contra poliţiştilor sau contra manifestanţilor).
Astfel, poliţişti pe motociclete au fost atacaţi de manifestanţi pe Champs-Élysées. Potrivit desfăşurării faptelor cunoscute de pe imaginile video disponibile pe reţelele de socializare, angajaţii poliţiei au lansat grenade în direcţia mulţimii şi apoi au fost ţinta proiectilelor. Vizibil depăşiţi, agenţii au făcut uz de gaze lacrimogene. Unul dintre ei a scos arma de serviciu cu care a ameninţat timp de trei secunde pentru a-şi proteja colegii şi a-i respinge pe manifestanţi. Poliţiştii au luat-o până la urmă la fugă, abandonându-şi unul dintre vehicule, pe care au venit să-l recupereze mai târziu. Nimeni n-a fost rănit, nici reţinut.
Philippe regretă “declaraţii uneori cu amprentă de antisemitism”
Luni dimineaţă, Édouard Philippe a mers la prefectura de poliţie din Paris pentru a-i vizita pe “motocicliştii din Compania de securizare şi intervenţie a prefecturii de poliţie”, din care provin cei trei angajaţi ai poliţiei care erau să fie linşaţi (vezi imagini pe Figaro Live). Rămas circa o jumătate de oră, premierul a vorbit la plecare. El a ţinut să “exprime toată hotărârea guvernului de a reinstaura ordinea şi a face în aşa fel încât ţara noastră să poată (…) plănui (viitorul) cu încredere, nu cu neîncredere”.
“Remarc că pe măsură ce se prelungeşte, această mişcare a ‘vestelor galbene’ se traduce printr-o radicalizare de mare violenţă”, a arătat el. În opinia lui, răspunsul executivului – şi în special “marea dezbatere” naţională, – “cere revenirea la ordine, cere să înceteze aceste provocări (şi) aceste declaraţii uneori cu amprentă de antisemitism, (ca şi) această violenţă (şi) această dorinţă de a distruge (şi) uneori de a ataca forţele de ordine”.
Parchetul din Paris a deschis o anchetă duminică
Cât despre “angajaţii” care “au făcut obiectul unei agresiuni de foarte mare violenţă în timpul misiunii lor” şi pe care “a venit să-i salute şi cărora a venit să le mulţumească”, prim-ministrul i-a asigurat că “totul este pus în acţiune pentru a-i identifica pe autorii violenţelor, a-i trimite în faţa justiţiei şi a face în aşa fel încât ei să poată fi pedepsiţi sever”. El a subliniat apoi “stăpânirea de care au dat dovadă” poliţiştii în gestionarea evenimentelor.
Duminică, parchetul din Paris a anunţat că a sesizat primul district de poliţie judiciară cu o anchetă în flagrant pentru violenţe intenţionate cu arme într-o adunare, asupra unor persoane deţinând autoritatea publică şi pentru distrugerea de bunuri publice.
Invitat la BFMTV sâmbătă, secretarul de stat din Ministerul de interne Laurent Nuñez a arătat că forţele de ordine au făcut 220 de interpelări şi 81 de arestări preventive. El a amintit de asemenea că, aşa cum indică procedura, poliţistul care a ameninţat cu arma ar trebui să facă un raport privind condiţiile în care a acţionat.
Oleg Sențov laureatul premiului Saharov 2018 a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici
Foto: Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 decembrie 2018, 09:27 / actualizat: 16 decembrie 2018, 9:57
Oleg Sențov primește premiul Saharov pentru libertatea de gândire. El a fost ales dintre cei trei finaliști propuși de liderii grupurilor politice de la Parlamentul European pe 25 octombrie.
Despre laureatul de anul acesta, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: „Prin curajul și hotărârea sa, punându-și viața în pericol, regizorul Oleg Sențov a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici din Rusia și din întreaga lume. Acordându-i Premiul Saharov, Parlamentul European și-a exprimat solidaritatea cu domnul Sențov și cu cauza sa. Cerem să fie eliberat imediat. Lupta dumnealui ne reamintește că datoria noastră este să apăram drepturile omului oriunde în lume și în toate situațiile”.
Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought
Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought
Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought
Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought
Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought
Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought
Oleg Sențov este un regizor ucrainean care a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru „plănuirea unor acte de terorism” împotriva guvernării „de facto” a Rusiei în Crimeea. Amnesty International a descris procesul său drept „un proces necinstit în fața unui tribunal militar”.
A devenit simbol pentru aproximativ 70 de cetățeni ucraineni arestați ilegal și condamnați la pedepse lungi cu închisoarea de către forțele de ocupație ruse din peninsula Crimeea.
Oleg Sențov a fost în greva foamei din mai până pe 6 octombrie 2018. A întrerupt greva foamei deoarece a fost amenințat că va fi alimentat cu forța.
La ceremonia de acordare a premiului, OLeg Senţov, a fost reprezentat la Strasbourg de verişoara sa Natalya Kaplan și avocatul său Dmitriy Dinze.
El se recuperează lent după greva foamei. Și trebuie să înțelegem că vor fi consecințe în ceea ce îl privește. Încă mai are probleme cu rinichii, tulburări hepatice și problem cardiace… și încă nu știm dacă va fi capabil să se recupereze pe deplin, ținând cont că încă este încă în colonie. Locația în apropierea Polului Nord, dincolo de Cercul Polar. fiind considerată o facilitate. Deci, încă nu știm cât de gravă este starea sănătății sale.Cine ar putea revizui acest caz? Am pierdut toate procesele în Rusia. Acum avem Curtea Europeană pentru Drepturile Omului înaintea noastră. Și cam asta e pentru noi. Dar, sincer, nu cred că Curtea Europeană pentru Drepturile Omului poate să-l elibereze pe Oleg. Trebuie să existe și alte mecanisme. politice în primul rând pentru că este un prizonier politic. Dacă acest lucru ar putea fi rezolvat în mod legal, el nu va mai petrece nicio zi în închisoare. Dar, din păcate, după cum vedem prizonierii politici ucraineni sunt din ce în ce mai mulți. Cum este și exemlul marinarlori capturați. Și în Crimeea există urmăriri penale care s-au desfășurat din 2014 și au crescut.
Din păcate, deocamdată, nu avem de ce să ne bucurăm. Dar sper ca premiul și situația creată cu ocazia decernării lui va ajuta la schimbarea situației și oamenii vor începe să iasă din închisori.
În Ucraina Oamenii știu despre Premiul Saharov, deoarece acesta este renumit și apreciat la nivel internațional. Și, desigur, sunt recunoscători pentru sprijinul acordat de cercurilor politice. bineînțeles că Ucraina depune toate eforturile pentru a asigura eliberarea cetățenilor săi. Dar, după cum putem vedea, Ucraina nu poate face față singură, deoarece agresorul este foarte puternic înarmat. Și Ucraina are nevoie de ajutor, inclusiv pentru eliberarea deținuților săi politici.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire din 2018 i-a fost acordat lui Oleg Sentsov, cineast ucrainean și deținut politic în Rusia. Munca sa a fost lăudată la festivalurile internaționale de film. Sentsov a întârziat lucrul la un al doilea film al său pentru a protesta împotriva anexării Crimeei de către Rusia. În 2015, un tribunal rus l-a condamnat la 20 de ani de închisoare, sub acuzația de „complotare de acte teroriste”. Este încarcerat într-o colonie penală izolată de la Cercul Arctic. Speranța nu l-a părăsit niciodată. Cred că el speră nu atât de mult să fie eliberat, cât ca alți prizonieri politici să fie eliberați și ca regimul politic al lui Putin să se prăbușească. În 2018, a început o grevă a foamei pentru a atrage atenția asupra situației deținuților politici din Rusia. A fost obligat să o înceteze după 145 de zile, din cauza sănătății precare. Pentru Oleg, premiul este un semnal că lupta lui nu este în zadar și că lupta continuă și din cauza grevei sale a foamei, lumea a început să vorbească mai tare despre prizonierii ucraineni, și cred că aceasta este victoria lui. Parlamentul solicită eliberarea imediată a lui Oleg Sentsov, care a devenit un simbol pentru eliberarea tuturor prizonierilor politici din Rusia. Nu ești singur în lupta ta. Acest Parlament va fi mereu alături de tine.Ceremonia de decernare a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, 12 decembrie 2018Conferința de presă organizată după decernarea Premiului Saharov 2018
Ceremonia de decernare a premiului Saharov pentru libertatea de gândire, acordată regizorului ucrainean Oleg Sentsov, are loc, mâine, 12 decembrie, la sediul Parlamentului European din Strasbourg.
Nominalizările din acest an pentru Premiul Saharov au fost:
Oleg Sențov, un regizorucrainean care a fostcondamnat la 20 de închisoarepentru „complotarea unor acte de terorism” împotriva guvernării „de facto” a Rusiei în Crimeea. A fost în greva foamei din mai până pe 6 octombrie 2018. A întrerupt greva foamei deoarece a fost amenințat că va fi alimentat cu forța.
11 ONG-uri care protejează drepturile omului și salvează viața migranților în Marea Mediterană.
Din 2015, ONG-uri din întreaga UE au lansat operațiuni de căutare și salvare în Marea Mediterană care încearcă să salveze viața refugiaților care se luptă să ajungă pe coastele UE.
Nasser Zefzafi, liderul protestului în masă, Hirak din regiunea Rif (Maroc) care luptă împotriva corupției, asupririi și abuzului de putere. Acesta a fost arestat în mai 2017 și condamnat la 20 de ani de închisoare pentru „conspirație împotriva securității statului”.
Anulacesta, Premiul Saharov al Parlamentului European, este decernat cineastului ucrainean Oleg Sentsov
Tată a doi copii, cineastul a fost arestat în mai 2014, de la locuința sa din Crimeea, și a fost apoi condamnat, în august 2015, la 20 de ani de închisoare pentru „terorism” şi „trafic de arme”, în urma unui proces considerat „stalinist” de către Amnesty Internaţional şi denunţat de autorităţile de la Kiev, Uniunea Europeană şi Statele Unite.
În luna mai a acestui an, Sentsov a intrat în greva foamei, iar apelurile în favoarea eliberării sale s-au înmulţit pe plan internaţional.
„Oleg Sentsov a devenit un simbol pentru eliberarea prizonierilor politici în Rusia și în lume”, a declarat președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, acordat anual de către Parlamentul European, a fost creat în 1988, în onoarea fizicianului și disidentului politic sovietic Andrei Saharov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1975.
Anulacesta se împlinesc 30 de ani de la acordarea pentru prima dată a Premiului Saharov care recompensează personalităţile sau organizaţiile pentru eforturile depuse în vederea apărării drepturilor omuluişi a libertăţilor fundamentale.
Premiul, care conține un certificat și un cec în valoare de 50.000 de euro, a fost acordat anul trecut opoziției democratice din Venezuela, iar mâine, în cadrul unei ceremonii organizate de către Parlamentul European, va fi transmis regizorului ucrainian Oleg Senţov, prin reprezentanţii acestuia, aici la Strasbourg.
Începând de vineri, 7 decembrie, până duminică, 9 decembrie 2018, de la
orele 10 de dimineață, până la 6 seara, la Muzeul Național al Țăranului
Român, 120 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, lingurari, cojocari,
cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari,
cioplitori… vin din toate zonele țării cu lucruri frumoase, numai bune
de târguit.
La târgul Cadouri de Crăciun, puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe,
măști, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, străchini,
oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, chimire,
curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane,
lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale,
scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței,
zurgălăi, dar și turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, cofeturi,
plante medicinale, țuică… și câte și mai câte.
Academia Română găzduiește vineri, 7 decembrie 2018, lansarea volumului „Educaţia la Centenar. Idei. Instituţii. Personalităţi“, o retrospectivă analitică a sistemul de învăţământ românesc sub influenţa evenimentelor istorice naţionale şi europene din ultima sută de ani.
Evenimentul va avea loc la Clubul Academicienilor, începând cu ora 11, și va fi onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, scriitorul Răsvan Popescu, prof. Romiţă Iucu, prorector al Universității din Bucureşti, pr.dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal, și coordonatorii volumului Steliana Toma, Liliana Romaniuc, Ioan Neacşu, Laurenţiu Şoitu.
Volumul, apărut la editura Polirom, este alcătuit prin contribuția a 61 de cadre didcatice din mediul academic și specialiști din diverse domenii, între care se numără: academicienii Ioan-Aurel Pop, Bogdan C. Simionescu, Dumitru Radu Popescu, Viorel Barbu, Alexandru Surdu, dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române și prof. Ştefan Afloroaie, membru corespondent al Academiei Române.
Autorii au dorit să evidențiaze în acest volum principiile şi valorile ce au constituit repere pentru învăţământul românesc de-a lungul unui secol de istorie modernă și să ofere explicaţii privind provocările cu care acesta se confruntă în prezent. În acest context sunt evocate personalităţi care şi‑au pus amprenta asupra educaţiei în perioada premergătoare Marii Uniri şi ulterior, cum sunt Andrei Şaguna, Spiru Haret, Dimitrie Gusti, Cristofor Simionescu, Ion Jalea, George Văideanu, Onisifor Ghibu şi Ştefan Bârsănescu.
Guvernul ar accepta ca Bulgaria să fie admisă în sistem doar cu frontierele sale aeriene
Preşedintele Partidului Socialist European (PSE), Serghei Stanişev, a acuzat guvernul bulgar că e dispus să facă un compromis serios cu privire la aderarea cu drepturi depline a Bulgariei la Schengen. La şedinţa organizaţiei de Sofia a Partidului Socialist Bulgar (BSP), fostul premier bulgar a făcut apel să nu fie acceptată concesia conform căreia Bulgaria să fie admisă în Schengen doar cu graniţele sale aeriene, nu şi cu cele terestre.
„Bulgaria şi România trebuie să fie primite neîntârziat în Schengen cu toate graniţele. Guvernul bulgar este dispus să i se arunce un os şi să i se spună: ‘Iată, vă primim cu frotierele aeriene’ şi, pentru o perioadă nedeterminată, să se amâne intrarea Bulgariei cu frontierele terestre, ceea ce este foarte important pentru economia bulgară, pentru exportul bulgar, pentru importul bulgar, dar şi pentru consumatorii bulgari, pentru că această perioadă care se pierde scumpeşte preţul în ambele sensuri”, a spus Stanişev, citat de postul public de radio de la Sofia.
„Ceea ce se întâmplă de ani de zile, în condiţiile în care Bulgaria a dus la îndeplinire criteriile încă din anul 2011, însă în permanenţă ne amână şi impun alte motive pentru intrarea în Schengen, este scandalos, antieuropean şi este unul din lucrurile care subminează încrederea în UE”, a adăugat liderul PSE.
La începutul lunii decembrie, Parlamentul European va dezbate un raport al socialiştilor europeni, în care se insistă ca Bulgaria şi România să fie primite neîntârziat şi necondiţionat în Spaţiul Schengen.
„Una dintre marile ameninţări la adresa Bulgariei, la adresa intereselor naţionale bulgare, este ideea care circulă, care are nişte adepţi foarte serioşi, legat de Europa cu două viteze, care se poate transforma în realitate. Între aceştia este, de exemplu, şi preşedintele Macron, şi cancelarul Merkel, care vorbesc în permanenţă despre aceste lucruri, precum şi o serie de alţi lideri europeni. Pentru Bulgaria, aceasta ar fi o lovitură serioasă la adresa intereselor sale şi a poziţiei sale”, a mai spus liderul PSE.
În opinia lui Serghei Stanişev, există două teme importante pe ordinea de zi a Comisiei Europene. Prima este relaţia corectă în cazul crizei privind refugiaţii şi valurile de migranţi. A doua temă mondială de actualitate este bătălia stângii cu naţionalismul extrem şi fascismul. „UE, ca idee, este visul de a se pune capăt războialor interminabile pe teritoriul Europei. Ultranaţionaliştii din Europa vor să distrugă această idee”, a menţionat el.
Ziua Națională a României din acest an are o semnificație specială și o încărcătură emoțională deosebită. Românii comemorează un secol de la finalul „Marelui Război“, care a secerat milioane de vieți și a produs pierderi și suferințe greu de evaluat, pe de o parte, dar și celebrează încheierea procesului de formare a României moderne ca stat național unitar, pe de altă parte. Sărbătoarea Marii Uniri este un bun prilej de rememorare a grandorii acelei generații de oameni de stat și de intelectuali care au condus națiunea spre unirea tuturor românilor și care au manifestat o admirabilă coeziune, pentru binele public. În același timp, secolul trecut de atunci, plin de învățăminte, ne obligă să reflectăm asupra prezentului și viitorului. Academia Română, care a reușit să realizeze, din punct de vedere instituțional, coagularea elitei culturale din toate provinciile istorice românești încă din 1866, cu peste o jumătate de veac înainte de Marea Unire, și care, în consecință, a dobândit vocația de făuritor și păstrător al unității acestui popor, îndeamnă, în aceste momente solemne, toți factorii de răspundere din România să-și asume misiunea care le-a fost încredințată de români și să pună în prim plan buna gestionare a edificiului național, creat cu atâtea sacrificii. România desăvârșită la 1918, confirmată în plan internațional în 1919-1920 și reconfirmată – cu regretabile modificări teritoriale și în condiții istorice foarte dificile pentru întreg spațiul Europei Central-Răsăritene – la Conferința de pace de la Paris din 1946-1947, nu este un dat imuabil, ci este o realitate geopolitică și spirituală care trebuie permanent administrată, primenită, protejată, organizată și condusă cu responsabilitate, profesionalism și demnitate, spre a putea participa activ la dialogul dintre state. Preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a președinției Consiliului European plasează țara noastră în fruntea protagoniștilor Uniunii Europene și presupune un efort național fără precedent în cadrul Uniunii Europene pentru următoarele șase luni. În acest context, admirabila unitate a românilor înregistrată de istorie la finele „Marelui Război“ trebuie să fie mai mult decât o rememorare și o celebrare, trebuie să devină un exemplu și un reper pentru noi, contemporanii, deveniți legatarii personalităților de la 1918, care și-au împlinit cu onoare datoria lor istorică. „Datoria vieții noastre“ (Vasile Pârvan) ne obligă la acțiune conștientă și coordonată pentru revigorarea României și pentru pregătirea sa întru afirmare și dezvoltare în secolul al XXI-lea. De aceea, invităm toate instituțiile statului la un dialog lucid, profund și sincer, cu scopul bunei funcționări a societății românești, dialog necesar și obligatoriu pentru toate aceste organisme delegate de națiunea română să-i conducă destinele spre viitor, și la înțelepciune, prin transmiterea către români a unui mesaj de încredere, putere şi curaj pentru redobândirea demnităţii naţionale.
Participanţii la audienţa generală de miercuri din aula Paul al VI-lea au avut parte de un moment amuzant neprogramat. În timpul saluturilor rostite în mai multe limbi, un copil de aproximativ 10 de ani s-a apropiat de un soldat al Gărzilor Elveţiene, i-a luat mâna şi a încercat să-i scoată mănuşa. Mama copilului, de naţionalitate argentiniană, a sosit imediat pe scenă şi i-a explicat Pontifului că băieţelul este mut, după care a încercat să-l prindă pe copil, fără să reuşească însă deoarece nu putea ţine pasul cu el.
Privind scena, Papa, a comentat amuzat: „E argentinian, deci nedisciplinat!”
Momentul a stârnit multă ilaritate, iar Papa Francisc a profitat de acest lucru şi adresându-se credincioşilor în limba spaniolă i-a îndemnat să reflecte asupra unui aspect: „Acest copil nu poate vorbi, dar el poate comunica foarte bine, ştie să se exprime. Şi ce este mai important: este liber! Este liber indisciplinat! Cu toţii ar trebui să ne întrebăm dacă şi noi suntem la fel de liberi înaintea lui Dumnezeu. Înaintea lui Dumnezeu, toţi ar trebui să avem libertatea pe care o are un copil în faţa părintelui său”, a conchis Pontiful.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită, între 30 noiembrie și 2 decembrie 2018, la seria de evenimente dedicată Zilei Naționale a României, De 1 Decembrie la Muzeul Satului. Programul va debuta cu un târg al meșterilor populari, chiar de ziua Sf. Ap. Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.
De 1 Decembrie vom afla, printr-o piesă inedită de teatru de umbre, cine a fost Măriuca Zaharia, fetița eroină din Primul Război Mondial, care se odihnește în prezent în Mausoleul de la Mărășești. Spectacolul va începe la ora 12:00 și va avea loc în sala Victor Ion Popa. De la ora 13:00 vom primi onorurile membrilor Asociaţiei Tradiţia Militară în uniformele militare din Primul Război Mondial și vom afla cum se pregăteau soldații de război acum 100 de ani. De asemenea, vom cunoaște poveștile celor care au luptat pe front vizitând expoziția-concept Eroi de război. 100 de portrere. Ziua se va încheia cu o serie de ateliere pentru copii, Cum ne-o imaginăm pe Măriuca Zaharia, cel mai tânăr erou al Primului Război Mondial.
În An Centenar, vă așteptăm cu mic, cu mare, în satul din inima Capitalei, să serbăm împreună Ziua Națională a României. PROGRAM
30 NOIEMBRIE
Sf. Ap. Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României
13.00 – Lansare de carte – Strigătura, autor Rodica Sonia Butnaru
Editura Semne, Bucureşti, 2018
(Sala Victor Ion Popa)
9.00 – 17.00 – Târgul creatorilor populari, produse bio
1 DECEMBRIE Ziua Naţională a României
10.00 – 11.30 – Ateliere de creaţie – Satul Spiriduşilor
Confecționare cocarde de 1 Decembrie, cu înscriere în prealabil
12.00 – 12.30 – Povestea Măriucăi Zaharia – cel mai tânăr erou al Primului Război Mondial
Teatru de umbre pentru copii
(Sala Victor Ion Popa)
13.00 – Parada uniformelor militare – Asociaţia Tradiţia Militară
Coord. Prof. Mircea Stoica
(În muzeu)
13.30 – 15.30 – Tur ghidat în expoziția Eroi de război
Curator – Cristina Liberis
(Sala Gh. Focșa)
14.00 – 16.00 – Atelier interactiv în cadrul expoziției Eroi de război Cum ne-o imaginăm pe Măriuca Zaharia, cel mai tânăr erou al Primului Război Mondial
Coord. Cornel Dumitrescu
(Sala Gh. Focșa)
9.00 – 17.00 – Târgul creatorilor populari, produse bio
2 DECEMBRIE
9.00 – 17.00 – Târgul creatorilor populari, produse bio
În Anul european al patrimoniului cultural, marcat şi de un dublu context festiv naţional: 90 de ani de radiofonie şi 100 de ani de statalitate modernă, Radio România, prin Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, pune la dispoziţie, începând de astăzi, istoria sonoră a României pe noua platformă multimedia www.radio-arhive.ro.
Proiectul de punere în circulaţie, în etape succesive, a celei mai vechi şi mai importante arhive media a ţării, memoria radioului public, demarează în mod simbolic la 1 decembrie 2018 şi conţine o pagină permanentă „1918”, ce restituie prin documente reflectarea radiofonică a unui eveniment ce a marcat istoria şi conştiinţa naţională. Pagina a fost susţinută prin programul Centenar al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.
www.radio-arhive.ro reuneşte colecţiile de documente scrise şi sonore ce alcătuiesc arhiva naţională radiofonică, o cale prin care se întoarce către public un tezaur naţional creat în 9 decenii de funcţionare neîntreruptă în spaţiul public a Radio România.
Noile tehnologii permit crearea un instrument de punere în valoare şi aducere în actualitate a patrimoniului arhivistic, devenit un „patrimoniu viu”, prin introducerea în circuitul public a documentelor radiofonice istorice şi culturale. Acestea sunt puse la dispoziţie conform unei structuri tematice, emisiunile emblematice ale postului se regăsesc de asemenea ordonate alfabetic (Emisiuni A-Z), iar vocile marilor personalităţi care s-au perindat de-a lungul timpului în faţa microfonului pot fi găsite în secţiunea Personalităţi.
Dacă bogăţia arhivelor radiofonice este cunoscută publicului cu precădere sub brandul Fonoteca de Aur, este aproape necunoscut faptul că prin aplicarea primului Regulament de Organizare şi Funcţionare al instituţiei, aprobat la 30 septembrie 1932, ce prevedea obligativitatea depunerii la arhivă (Biblioteca) a unui exemplar din textul conferinţelor ţinute la microfon, s-a ajuns la o situaţie singulară printre celelalte radiodifuziuni europene: constituirea unui fond de manuscrise radiofonice conservate în Arhiva Scrisă, manuscrise semnate de marile nume ale culturii româneşti: Mircea Eliade, E. Lovinescu, Mihai Ralea, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu, Mihail Sebastian, Gh. Brătianu, C.C. Giurescu, Alice Voinescu… intelectualii vremii care au înţeles potenţialul formativ al noului mijloc de comunicare.
Documentele audio (discuri, la începuturi, completate după 1950 cu înregistrări pe bandă magnetică) sunt tezaurizate în Arhiva Sonoră (Fonoteca Radio), unde se găsesc, pe diferite suporturi, circa 132.000 ore de înregistrări, iar o persoană ar putea petrece 15 ani de audiţie non-stop în încercarea de a parcurge materialul sonor. Ar fi greu de întocmit o listă a marilor voci conservate în Fonoteca Radio, aici reunindu-se tot ce a fost semnificativ în istoria şi cultura românească: de la N. Iorga, I.C. Brătianu sau Nicolae Titulescu la Octavian Goga, Ion Minulescu, Liviu Rebreanu sau Tudor Arghezi, actori de legendă, spectacole, concerte şi interpretări inegalabile…
Punctul de pornire al acestei construcţii a fost interesul crescând, ce se cere cultivat prin instrumente adecvate, al unui public tot mai larg pentru trecut / istorie / arhive / documente, coroborat cu sensibilitatea, dovedită prin acţiuni şi atitudini, a societăţii civile pentru recuperarea şi valorificarea patrimoniului cultural. Nu în ultimul rând, iniţiativa de actualizare, prin recursul la noile tehnologii, a unor documente provenind în cea mai mare parte din Fonoteca de Aur, în anul ce marchează momente istorice cu mare încărcătură emoţională şi simbolică, ţinteşte să atragă noi categorii de public şi, desigur, noi generaţii.
www.radio-arhive.ro răspunde unei aşteptări legitime a societăţii civile, interesată de moştenirea culturală, unei cerinţe variat şi repetat formulate a publicului ascultător al Radio România de a putea regăsi, într-un spaţiu virtual accesibil, secvenţele de vârf ale creaţiei radiofonice, precum şi momentele-cheie ale istoriei naţionale.
Documentele puse la dispoziţie sunt protejate de legislaţia din domeniu fiind destinate unei utilizări strict private.
Eurostat: „Peste jumătate dintre bulgari nu pot face faţă problemelor financiare neaşteptate”
Foto: Economii
Publicat de Camelia Teodosiu,
28 noiembrie 2018, 14:58 / actualizat: 29 noiembrie 2018, 14:14
Circa 53% dintre bulgari nu pot face faţă problemelor financiare neaşteptate de anul trecut, indică rezultatele unei analize a Eurostat privind ponderea persoanelor din UE care s-au confruntat cu cheltuieli financiare neprevăzute în 2017. Indicatorul mediu al UE pentru persoanele care nu au putut răspunde în mod adecvat provocărilor financiare neaşteptate de anul trecut a fost de 34%, potrivit statisticilor europene. Cu toate acestea, Eurostat a raportat că ponderea bulgarilor care au avut probleme similare anul trecut a scăzut cu un procent comparativ cu anul 2016, atunci când 54% dintre aceştia nu au reuşit să facă faţă provocărilor financiare. În ansamblu, ponderea persoanelor cu probleme similare în UE s-a diminuat cu 2,5% – de la 36,5% în 2016 – la 34% anul trecut, remarcă Eurostat. Statisticile europene arată, de asemenea, câte procente dintre europeni nu îşi pot permite să cumpere o maşină (nouă sau veche) – acest indicator este de 7% pentru UE, pentru Bulgaria – 20%, iar pentru România – 30%.
Problemele financiare ale bulgarilor sunt confirmate şi de alte date ale statisticilor interne privind bunăstarea lor: circa 46% dintre bulgari au o atitudine negativă cu privire la economiile lor, neavând posibilitatea de a pune bani deoparte. 70% dintre bulgari nu îşi permit să cheltuie mulţi bani pe reparaţiile necesare în locuinţă. Aproximativ 80% dintre cetăţenii Bulgariei bulgari nu îşi pot achiziţiona o locuinţă nouă în decursul unui an calendaristic. Cea mai mică pondere a cetăţenilor europeni care nu au putut face faţă problemelor financiare a fost înregistrată în ultimul an în Malta – doar 15%, potrivit Eurostat. Cea mai mare pondere a persoanelor cu probleme în ceea ce priveşte cheltuielile financiare a fost înregistrată în Letonia – 60%, Croaţia – 56%, Bulgaria – 53%, România – 52%, Lituania şi Cipru – cu câte 50%. În ţările cu economii dezvoltate, cum ar fi Italia, Spania, Marea Britanie şi Franţa, proporţia persoanelor care nu ar face faţă problemelor financiare neaşteptate a variat de la 38% în Italia – până la 35% în Marea Britanie.
Până la sfârşitul mandatului Comisiei Juncker, Bulgaria va fi primită în Spaţiul Schengen, însă doar cu frontierele aeriene. Anunţul a fost făcut în exclusivitate pentru ziarul „24 Chasa”, miercuri, citând surse de rang înalt de la Bruxelles. Votul european va avea loc în luna mai. Ştirea bună i-a fost deja sugerată premierului Boiko Borisov şi şefului Comisiei pentru Securitate din Adunarea Naţională de la Sofia, Ţvetan Ţvetanov. După primirea Bulgariei în Schengen pe calea aerului,urmează să fie scoase verificările de paşapoarte pe aeroporturi pentru cetăţenii bulgari, iar călătorii din şi către Sofia nu vor mai trece prin controlul de frontieră, pe aeroporturile din Europa se va merge direct la banda pentru bagaje. Acum controlul este unul formal, însă, totuşi, nu poţi să urci în avion dacă nu arăţi o carte de identitate sau un paşaport. Acest lucru va dispărea. Călătorii se vor deplasa pe coridorul „state Schengen”, care este diferit de actualele UE şi Non UE şi în general nu vor avea oblgaţia de a arăta vreo legitimaţie în afară de bilet de avion sau bilet de îmbarcare. Asta va duce şi la mutarea la porţi de îmbarcare mai apropiate, pentru că în prezent călătorii din Bulgaria sunt plasaţi către porţile îndepărtate, pentru a nu se încurca cu călătorii Schengen, dar va şi uşura zborurile de transfer. În momentul de faţă, călătorii din Bulgaria sunt obligaţi să traverseze distanţe mari pe jos, pentru a ajunge la următorul zbor.
Bulgaria nu va fi în Schengen cu graniţele terestre din cauza presiunii migraţioniste. Bulgaria este graniţă externă a UE şi, dacă intră în Schengen cu frontierele terestre, migranţii odată intraţi în ţară, vor ajunge peste tot în Europa fără a li se controla paşapoartele. Teoretic, ei ar putea să beneficieze şi de transportul aerian, însă, având în vedere că sunt oameni sărmani şi disperaţi, ei evită transportul aerian. Merg pe jos sau cu traficanţi şi trec graniţa terestră. Dacă se va accepta şi graniţa terestră a Schengen, asta înseamnă că între Bulgaria, România şi Grecia nu vor mai exista puncte de control. Probabil ar apărea şosele noi acolo unde astăzi încă există puncte de control. De exemplu, la Rudozem sau la Kainardja. Când mergi pe Alppenstrasse – o panoramă de munte în Bavaria, traversezi de mai multe ori pe teritoriul austriac, fără a ţi se cere niciun act sau formalități, deși nu există legătură, ca pe vremea lui Hitler. La noi, trecerea de la Atena la Constanţa s-ar realiza astfel, pentru că graniţa terestră cu România este graniţă internă a UE şi dacă cele două state intră în Schengen, vor putea să se deplaseze terestru nelimitat. Acest lucru nu este valabil pentru Dunăre, care este frontieră externă, iar la poduri şi feriboturi va rămâne controlul la frontiere. Un lucru care va reprezenta o mare facilitate pentru popoare, însă din cauza refugiaţilor este de neconceput pentru majoritatea statelor europene.
Comisia Europeană (CE) a făcut astăzi primul pas pentru a sancţiona 16 state membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv Spania, dacă nu pun în aplicare imediat noile reglementări UE antiterorism. Executivul UE a anunţat astăzi că a trimis scrisori oficiale de notificare Belgiei, Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Greciei, Spaniei, Croaţiei, Ciprului, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României şi Sloveniei, pentru întârzierea transpunerii legislaţiei europene antiteroriste în legislaţia naţională. Statele membre aveau termen până pe 8 septembrie să introducă Directiva 2017/541 în legislaţiile lor naţionale. În scrisorile trimise astăzi capitalelor amintite, Bruxelles-ul le dă două luni pentru a se pune de acord, în caz contrar având în vedere iniţierea unei proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, printr-un aviz motivat.
Comisia Europeană consideră că reglementarea este un element „crucial” în lupta împotriva terorismului în UE, deoarece include măsuri legate de fluxul de terorişti pentru comiterea de atacuri în alte ţări, finanţarea sau antrenarea acestui tip de criminali. În plus, această directivă adoptată în plină criză a atacurilor jihadiste din noiembrie 2015, la Paris, şi martie 2016, la Bruxelles, îndreaptă atenţia spre victimele terorismului.
Scrisoarea pe care ministrul Tria a trimis-o Bruxelles-ului, în care se confirmă că în Italia raportul dintre deficit şi PIB rămâne 2,4% a stârnit deja multe reacţii în Europa. Olanda cere Comisiei Europene să ia măsuri: „este puţin surprinzător, dar foarte dezamăgitor faptul că Italia nu şi-a revizuit bugetul”, a declarat ministrul de finanţe olandez Wopke Hoekstra. „Finanţele publice italiene au scăpat de sub control şi planurile guvernului italian nu duc la o creştere economică robustă. Acest buget nu respectă acordurile pe care le-am semnat în Europa, sunt preocupat, e manisunea Comisiei să ia măsuri suplimentare”, a spus Hoekstra.
Critici şi mai dure sosesc din apropiata Austrie a premierului Kunz, care din punct de vedere ideologic este foarte apropiat de Salvini. „Italia riscă să alunece spre un scenariu elen – comentează ministrul Hartmut Loeger. Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să cerem disciplină din partea Romei, nu este doar o problemă italiană, ci una europeană. Din acest motiv Austria intenţionează să voteze împotriva Italiei în favoarea unei eventuale proceduri de încălcare a legislaţiei UE”, a conchis ministrul.
Niciun comentariu pentru moment din partea Comisiei Europene, care a primit marţi seara proiectul de buget revizuit de Italia, însoţit de scrisoarea ministrului Tria. Documentul va fi evaluat la 21 noiembrie în cadrul semestrului european, atunci când pe mesele de lucru ale comisarilor se vor afla planurile bugetare ale tuturor statelor membre.
Guy Verhofstadt, președintele facțiunii liberale din Parlamentul European, spune că a „stabilit” cu Călin Popescu-Tăriceanu că „singurul mod de a garanta statul de drept din România este implementarea totală și necondiționată a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția”.
„Aceasta înseamnă că toate cele trei elemente aflate în dispută – reforma justiției, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală – trebuie să fie aliniate cu recomandările Comisiei, urmând ca după adaptarea și aprobarea lor de către guvern și Parlament, ele să fie din nou evaluate de către acest înalt for”, a afirmat Verhofstadt, într-un mesaj în limba română postat joi pe contul său de Facebook.
Miercuri, aflat la București, la o ședință a guvernului Dăncilă, liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, postase un prim mesaj pe Facebook, prin care avertiza că „România se află la răscruce” și are de ales între respectarea principiilor democratice și iliberalism, scriind că acest lucru nu poate fi făcut „în numele nostru”, respectiv al liberalilor europeni.
La mijlocul lunii, Comisia Europeană a publicat un raport MCV foarte critic la adresa reformelor din justiția românească, în timp ce Parlamentul European a adoptat în aceeași zi, pe 13 noiembrie, un raport la fel de critic despre starea statului de drept în România.
Consiliul de Miniştri de la Sofia a aprobat ca bază de negocieri Protocolul de modificare şi completare a Memorandumului între Guvernul Bulgariei şi Guvernul României pentru realizarea unor studii aprofundate în vederea construirii unor noi poduri peste Dunăre, semnat la data de 28 octombrie 2014, la Bucureşti, România.
Analiza arată o creştere în mod repetat, în ultimii ani, a traficului de maşini peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, precum şi a schimburilor comerciale pe un coridor din cadrul principalei rețele transeuropene de transport „Rin-Dunăre”. Actualul pod a fost dat în exploatare în urmă cu mai bine de 60 de ani şi posibilităţile sale tehnice nu duc la înlesnirea traficului. Din cauza exploatării sale îndelungate, se impune reabilitarea construcţiei şi oprirea traficului. Acest lucru duce la ambuteiaje serioase, aglomerarea infrastructurii şi alte greutăţi. Construirea unui alt pod la Ruse-Giurgiu va decongestiona semnificativ traficul, va reduce influenţa negativă asupra mediului şi va avea un efect economic pozitiv în ansamblu pentru ambele state.
Prin semnarea Protocolului, cele două state vor sprijini realizarea unor studii pentru construirea unui nou pod peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, prin care se bun bazele extinderii legăturilor de transport şi creşterii activităţii economice. În acelaşi timp, se ia în considerare voința exprimată de liderii țărilor balcanice de a îmbunătăți conectivitatea transporturilor în regiune. Susţinerea pentru construirea unui nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu este exprimată şi de autorităţile locale şi regionale din cele două state.
În Aula Facultăţtii de Drept, a Universităţii din Bucureşti, a avut loc, ieri după amiază, cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor; una dintre cele mai bine organizate aciuni ale Biroului de Legătură al Parlamentului European în România a avut ca temă – Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii grupurilor politice ale PE au răspuns, cu mult entuziasm, întrebărilor adresate de tinerii prezenţi la eveniment şi au prezentat viziunea lor despre viitorul unei Europe care poate deveni mai puternică, dacă tânăra generaţie va respecta valorile democraţiei autentice.
Întrebările şi îngrijorările tinerilor au fost axate, în principal, pe aspecte privind capacitatea României de a prelua şi gestiona Preşedinţia Consiliului UE, fenomenul corupţiei, aderarea României la Spaţiul Schengen, consecinţe ale Brexit-ului.
Iată, pe scurt, câteva din răspunsurile oferite de Antonio Tajani:
„Pentru mine, România este pregătită să aibă Preşedinţia Consiliului UE la începutul lui 2019. Corupţia e o problemă nu doar în România. Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind situaţia din România, nu împotriva ţării, nu împotriva românilor, ci privind strict situaţia politică din România. Se adoptă rezoluţii similare în legătură cu multe alte ţări. Corupţia e unul dintre puncte”.
Oficialul european a precizat că fenomenul corupţiei nu o problemă doar a Guvernului, ci şi a cetăţenilor în sensul că este o chestiune de educaţie, culturală.
„Trebuie să facem eforturi şi nu doar România trebuie să facă eforturi împotriva corupţiei. Acesta este un lucru foarte important de spus. Trebuie să colaborăm. Nu e doar o problemă a Guvernului. Este şi o problemă a cetăţenilor. De asemenea e o problemă de educaţie. Corupţia este şi o chestiune culturală. Trebuie să colaborăm cu toţii împotriva acestui fenomen. În multe ţări europene sunt fraude cu fonduri europene. Trebuie să verificăm peste tot situaţia şi să încercăm să oprim acest fenomen”, a conchis preşedintele PE.
Într-o conferinţă de presă, cu împreună premierul român, social-democrata Viorica Dăncilă, Tajani a declarat: „Cred că este momentul să accelerăm aderarea României la spaţiul Schengen, pentru a ne garanta mai bine graniţele şi securitatea”. Această declaraţie a fost susţinută şi în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai tinerilor prezenţi în Aula Facultăţtii de Drept.
În ceea ce priveşte încălcarea drepturilor românilor aflaţi în Marea Britanie, ca urmare a fenomenului Brexit, Preşedintele Parlamentului European a precizat:
„Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013-2020 şi un al treilea punct-frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă (…). Trebuie evitată intrarea unor produse care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare (…). Cu toţii avem încredere în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană, pentru a putea proteja interesele cetăţenilor europeni”.
Reamintim că Parlamentul European a adoptat, pe 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie, în contextual în care România va prelua, în ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.
Documentul, publicat pe site-ul PE, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei.
Carlos Ghosn este în prezent în închisoare în Japonia pentru fraudă fiscală. Statul francez, care deține 15% din Renault, așteaptă “dovezi” ale vinovăției sale
“Carlos Ghosn nu mai este în măsură să conducă grupul”. După arestarea pentru fraudă fiscală în Japonia a președintelui-director general al Renault și președinte ne-executiv al Nissan și Mitsubishi, ministrul economiei, Bruno le Maire, a cerut marți, 20 noiembrie, o guvernanță interimară pentru constructorul auto.
“E nevoie de o guvernanță interimară (…) deoarece actualmente dl Ghosn este în imposibilitate de a conduce compania”, a spus dl Le Maire, precizând că îi va primi în cursul dimineții pe reprezentanții statului în consiliul de administrație al grupului. Dl Le Maire a adăugat la Franceinfo că statul, care deține 15% din Renault, “nu va cere plecarea formală a lui Carlos Ghosn în consiliul de administrație pentru un motiv simplu: nu avem dovezi”.
Un purtător de cuvânt al Renault a confirmat că un consiliu de administrație se va reuni marți seară pentru a discuta tocmai despre posibilitatea unei conduceri interimare și, mai pe larg, despre administrarea grupului în timpul detenției conducătorului acestuia.
Nu există fraudă identificată în Franța
Acuzat că a ascuns fiscului o parte importantă din confortabilele sale venituri, liderul de 64 de ani este în continuare reținut, marți, într-un centru de detenție din Tokyo, a doua zi după arestarea sa la coborârea din jetul lui privat.
Bruno Le Maire a mai anunțat că îl va contacta pe omologul său japonez în cursul zilei pentru a-i cere “toate elementele furnizate de Nissan justiției japoneze” privind frauda fiscală.
Administrația franceză nu a identificat, de altfel, nicio fraudă fiscală în Franța din partea dlui Ghosn, a asigurat ministrul. “De îndată ce am aflat știrea [reținerii] am cerut, împreună cu Gérald Darmanin, serviciilor noastre să verifice situația fiscală a lui Carlos Ghosn în Franța”. Or, “nu există nimic special de semnalat în legătură cu situația fiscală a dlui Ghosn în Franța”, a asigurat dl Le Maire la Franceinfo.
Editorial. Dacă guvernul italian voia să împingă ţara afară din Uniunea Europeană, nu ar fi procedat altfel
Guvernul italian a ales, după toate aparenţele, calea confruntării cu Uniunea Europeană (UE). Refuzând să facă modificări semnificative în bugetul său pe 2019, se expune deschiderii unei proceduri pentru deficit excesiv. Aceasta poate duce la sancţiuni financiare mergând până la 3,4 miliarde de euro. Pentru o ţară care este deja îndatorată până peste cap, o asemenea sancţiune nu ar face decât să accelereze coborârea în infern.
Nu e pentru prima dată că cei doi parteneri guvernamentali de la Roma, anume Liga Nordului şi Mişcarea 5 stele, îşi arată dispreţul faţă de Bruxelles. De la formarea majorităţii guvernamentale, după o perioadă rocambolescă de neînţelegere, l-au numit pe economistul Paolo Savona la Finanţe.
O provocare. Dacă voiau să bage lupul în stână nu ar fi procedat altfel. Deosebit de cunoscut pentru ostilitatea lui declarată faţă de euro şi de instituţiile europene, Paolo Savona ar fi trebuit să-i reprezinte pe italieni la reuniunile lunare ale Eurogrupului – miniştrii de finanţe din zona euro – şi ale Ecofin, care îi cuprinde pe miniştrii de finanţe din întreaga UE.
Preşedintele italian, Sergio Mattarella, s-a opus cu veto, evitând astfel o primă dramă între Bruxelles şi Roma. „Italia nu este o ţară liberă, este o ţară ocupată financiar, nu militar, de germani, de francezi şi de birocraţii de la Bruxelles”, protestase atunci suveranistul Matteo Salvini, de la Liga Nordului.
Bruxelles-ul şi noua putere italiană nu sunt pe aceeaşi lungime de undă nici în problema migranţilor. De la preluarea funcţiei, Matteo Salvini, viceprim-ministru şi ministru de interne, s-a făcut remarcat prin poziţiile sale anti-europene. Potrivit lui, Italia nu trebuie să-şi asume răspunderea de primă ţară de primire, răspundere înscrisă de altfel în tratatele europene.
În prezent, scandalul este despre bugetul pe 2019. Regulile europene impun o disciplină bugetară. Ca o pisică opărită care se teme şi de apa rece – Europa tocmai a trecut prin zece ani de criză a datoriei greceşti -, Bruxelles-ul înţelege ca de acum înainte să impună respectarea regulilor. În timp ce Italia este a doua ţară cea mai îndatorată din Europa şi a treia în lume.
Care este răspunsul populiştilor de la Roma? O manifestaţie, pe 8 decembrie, pentru a spune „paşnic” „domnilor de la Bruxelles: lăsaţi-ne să muncim, să trăim şi să respirăm”. Liga Nordului şi Mişcarea 5 Stele alimentează într-o veselie sentimentul anti-european şi se comportă ca şi cum ar pune bazele unui „Italexit”.
Comisia Europeană a făcut publice o serie de măsuri care vor trebui luate dacă scenariul lipsei de acord devine „probabil”.
Perspectiva Regatului Unit de a ieși uscat din Uniunea Europeană (UE) îngrijorează Vechiul continent. Ultimul exemplu: Comisia Europeană a lansat marți, 13 noiembrie, o listă a măsurilor urgente care trebuie luate dacă scenariul lipsei unui acord asupra plecării Marii Britanii din UE devine „probabil”. Textul „stabilește un număr limitat de acțiuni urgente care urmează să fie puse în aplicare în cazul în care devine probabil că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără un acord”, a explicat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în timpul unei întâlniri cu presa la Strasbourg. Această pregătire este necesară, a afirmat el, chiar dacă finalizarea unui acord rămâne „opțiunea noastră preferată”. „Retragerea Marii Britanii va cauza perturbări, indiferent dacă există sau nu un acord și suntem cu toții obligați să „provocăm cât mai puține daune posibil”, a adăugat Timmermans.
La mai puțin de cinci luni înainte de data stabilită pentru Brexit – 29 martie 2019 – negocierile încă se confruntă cu problema irlandeză pentru a evita restabilirea unei frontiere fizice între Irlanda și provincia britanică a Irlandei de Nord. Dar timpul se scurge deoarece termenele stabilite de negociatori pentru a lăsa timp pentru ratificarea unui acord se apropie de final. De asemenea, executivul UE propune să nu li se impună vize cetățenilor britanici care planifică o scurtă ședere în Uniune, sub rezerva reciprocității pentru resortisanții UE care călătoresc în Regatul Unit.
La modul general, Comisia a identificat șase domenii în care ar fi necesare măsuri de urgență în absența unui acord pentru a evita încetarea bruscă a schimburilor comerciale între continent și Regatul Unit: rezidența și vizele pentru cetățeni, servicii financiare, transportul aerian, vămile și normele sanitare și fitosanitare, transferul datelor cu caracter personal și politica în domeniul climei. Aceste măsuri trebuie luate unilateral doar în caz de necesitate și vor fi limitate, a precizat Comisia.
Greek Food Show, o importantă expoziţie de mâncare grecească, va fi organizat la Bucureşti, România, în perioada 18-20 ianuarie 2019.
Expoziţia este organizată de Economotechniki şi de Northevents, sub egida şi cu sprijinul Ministerului Economiei şi al Dezvoltării din Grecia, al Ambasadei Greciei la Bucureşti şi al Camerei de Comerţ Eleno-Române.
Colaborarea celor două companii, dintre cele mai experimentate în organizarea de târguri şi expoziţii şi în promovarea vânzărilor în străinătate, precum şi sprijinul acordat de instituţiile statului consolidează continuarea inţiativelor importante pe care Grecia le întreprinde pentru dezvoltarea vânzărilor în ţara vecină, initiative care în ultimii ani au adus rezultate semnificative.
Exporturile Greciei în România au crescut în 2017 cu 14% în raport cu 2016 şi s-au situat la peste 870 de milioane de euro.
Necesităţile pieţei româneşti sunt mari, în special în privinţa alimentelor, dat fiind că ţara importă circa 60% din consumul de alimente.
România reprezintă cea mai atractivă piaţă din Europa Centrală şi de Sud-Est pentru produsele alimentare greceşti graţie apropierii geografice de Grecia şi a dimensiunilor pieţei acesteia.
Grecia exportă multe produse alimentare în România, cum ar fi citrice, ulei de măsline, măsline, fructe şi legume conservate, biscuiţi, sucuri, produse din peşte, produse lactate etc.
În mod special, cu privire la fructe şi legume, România reprezintă prima piaţă pentru produsele greceşti, cu un consum de 186.000 de tone pe an.
14 noiembrie 2018 marcheză deschiderea celei de-a XXV-a ediţii a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus.
Evenimentul se desfăşoară în acest an sub înaltul patronaj al Guvernului, şi stă sub semnul mai multor aniversări: Centenarul Marii Uniri şi al finalului Primului Război Mondial, 90 de ani de la prima transmisiune a Radio România, unul dintre cele mai vechi posturi de radio din Europa, şi 25 de ediţii ale Târgului Gaudeamus. Preşedintele de onoare al ediţiei va fi acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Tema centrală a acestei ediţii – „România Centenar” – va fi ilustrată prin intermediul unui stand generos, amenajat şi gestionat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Muzeul Municipiului Bucureşti, şi printr-un program de evenimente speciale, dedicate acestui moment istoric.
Tema centrală a acestei ediţii – România Centenar – va fi ilustrată prin intermediul unui stand generos, amenajat şi gestionat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Muzeul Municipiului Bucureşti, şi printr-un program de evenimente speciale, dedicate acestui moment istoric.
Comisia Europeană a atras atenția României să nu abuzeze de noua reglementare UE privind protecția datelor, după ce autoritățile naționale de la București amenințaseră recent că vor impune o amendă de 20 de milioane de euro unei instituții de presă.
Principalul purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, le-a declarat luni jurnaliștilor la Bruxelles că pentru presa activă în România trebuie stabilite derogări de la legea privind protecția intimității și datelor.
„Este de cea mai mare importanță ca autoritățile române să implementeze acea obligație în legislația națională, pentru a asigura excepții și derogări pentru protejarea surselor jurnaliștilor, în special, de puterile autorității pentru protecția datelor”, a declarat el.
Declarațiile survin în urma cererilor prin care autoritatea românească de protecție a datelor a încercat să-i forțeze pe jurnaliștii de la Rise Project, un portal de investigații premiat, să-și dezvăluie sursele dintr-o investigație vizând un politician de frunte acuzat de corupție.
Ancuța Gianina Opre, autoritatea românească de protecție a datelor (sic!), a formulat respectiva amenințare într-o scrisoare remisă săptămâna trecută – spunându-le reporterilor că au la dispoziție zece zile pentru a răspunde la aproape o duzină de întrebări.
Deși Ancuța Gianina Opre a fost numită în funcție de partidul politic care face obiectul investigației Rise Project, scrisoarea pretinde că ea a acționat în baza puterilor conferite ei de noua reglementare UE pentru protecția datelor (GDPR).
Însă articolul 85 al GDPR le acordă teoretic jurnaliștilor un amplu spațiu de manevră.
Pe de altă parte, formularea lui vagă nu specifică exact cum ar trebui statele UE să-l implementeze – lăsând deschisă o portiță legislativă pe care politicienii și alte persoane aflate la putere o pot exploata.
Biroul lui Opre nu a răspuns încă la întrebările adresate de EUobserver cu privire la cum aplică el articolul 85 și cum realizează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor.
În ceea ce-o privește, Comisia a declarat că în prezent analizează excepțiile și derogările prevăzute de România pentru jurnaliști pentru a vedea dacă se conformează reglementării.
Andrea Jelinek este președinte al Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), însărcinat cu supravegherea respectării reglementării și normelor UE privind protecția datelor.
Luna trecută ea ne-a declarat că faptul că politicienii se folosesc de protecția datelor pentru a-i împiedica pe jurnaliști să investigheze cum sunt cheltuiți banii publici este un pretext cusut cu ață albă.
„A afirma sau a te preface că este o chestiune ținând de protecția datelor și prin urmare că nu poți investiga, nu este decât o modalitate facilă de a ține întrebările la distanță de aceia care nu vor să răspundă”, a declarat ea, vorbind în calitate de persoană fizică.
Bulgaria promovează împreună cu România turismul religios
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 noiembrie 2018, 10:13 / actualizat: 13 noiembrie 2018, 13:17
O aplicaţie mobilă ne va arăta trasee
Două proiecte noi, împreună cu România, vor promova turismul religios în Bulgaria, scrie ediţia online a publicaţiei Independent Balkan News Agency (IBNA). Proiectele sunt finanţate în cadrul programului transfrontalier Interreg V-A România Bulgaria şi startul a fost dat la data de 8 august.
Proiectul PANHERA are drept obiectiv sprijinirea dezvoltării turismului religios, nu doar în Bulgaria, ci şi în Italia, Spania, Norvegia, Turcia, precum şi în ţara învecinată de la nord – România. Acesta este finanţat de programul Erasmus+ al Comisiei Europene. Între principalele sale priorităţi este îmbogăţirea cunoştinţelor turiştilor privind pelerinajele, precum şi a celor care lucrează în diferite centre de prelerinaj. Se aşteaptă să aibă o durată de doi ani.
Celălalt proiect are drept obiectiv promovarea regiunilor din jurul Vidinului, Montana, Vraţa, Plevna, Veliko-Târnovo şi Ruse, precum şi judeţele Olt, Dolj şi Mehedinţi din România, transformând turismul religios într-o marcă şi crescând numărul cazărilor, în special în mănăstiri.
Pentru aceste proiecte se aşteaptă să fie creată şi o aplicaţie pe telefon, care le va indica turiştilor traseele şi va oferi informaţii detaliate cu privire la obiectivele vizitate. Urmează ca aceste proiecte să fie finalizate până la data de 8 februarie 2020.
Liceul Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc a fost reabilitat din fonduri alocate de Guvernul Ungariei
Publicat de Camelia Teodosiu,
12 noiembrie 2018, 12:10 / actualizat: 13 noiembrie 2018, 12:12
Datorită unui sprijin substanţial acordat de statul ungar, a fost reabilitată clădirea Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc. Clădirea de 100 de ani a liceului înfiinţat în urmă cu 425 de ani a fost sfinţită sâmbătă, în cadrul unei ceremonii festive. Directorul acestei instituţii de învăţământ, György Laczkó, a mulţumit Ungariei, Guvernului de la Budapesta şi organizaţiei Statutul Bisericii Romano-Catolice din Transilvania pentru banii alocaţi în acest scop. La rândul său, secretarul de stat pentru culte, minorităţi naţionale şi relaţia cu societatea civilă, Miklós Soltész, a subliniat: Nu este suficient ca maghiarii din Transilvania să aştepte ajutorul Ungariei, ci trebuie să se solidarizeze în interesul dăinuirii şi întăririi naţiunii maghiare.
Ediţia cu numărul 25 a Târgului Internaţional Gaudeamus, eveniment organizat de Radio România, iniţiat în urmă cu un sfert de veac, va avea loc în perioada 14 – 18 noiembrie, în Pavilionul Central Romexpo. Deschiderea oficială a târgului va avea loc miercuri, 14 noiembrie, la ora 12:00.
Potrivit Preşedintelui Director General al SRR, Georgică Severin, evenimentul se desfăşoară în acest an sub înaltul patronaj al guvernului, într-un context aniversar greu de egalat: Centenarul Marii Uniri şi al finalului Primului Război Mondial, 90 de ani de la prima transmisiune a Radio România, unul dintre cele mai vechi posturi de radio din Europa, şi 25 de ediţii ale Târgului Gaudeamus.
„Anul acesta nu am vrut să avem un invitat de onoare în sensul obişnuit; ne-am dorit ca toată activitatea să se concentreze în jurul acestui eveniment, a Centenarului. Nu putem să spunem că România este invitatul de onoare în România, dar am schimbat puţin paradigma. Am avut această discuţie încă de anul trecut cu colegii, ce vom face. Şi tuturor ni s-a părut normal ca anul acesta să ne concentrăm şi să dăm posibilitatea culturii române să se manifeste şi să fie nu invitat, ci vedetă. Anul acesta, vedeta este România – cel puţin, asta îmi place să cred”, a spus Georgică Severin, ieri, în cadrul conferinţei de presă desfăşurate la Sala Radio.
Cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio, Târgul Internaţional Gaudeamus, de peste douăzeci de ani un reper solid şi constant al pieţei de carte din România, este principala componentă a Programului Lectura, proiect de anvergură naţională iniţiat de Radio România în 1994 cu scopul de a susţine cultura naţională prin evenimente expoziţionale dedicate cărţii şi educaţiei. Palmaresul acestor 24 de ani puşi în slujba cărţii numără 109 târguri organizate în întreaga ţară (inclusiv ediţia curentă), peste 2.900.000 de vizitatori, circa 12.600 de manifestări organizate în acest cadru şi aduce astfel Radio România, singurul post de radio din lume care derulează un astfel de proiect cultural, în postura de lider naţional în domeniu.
Tema centrală a ediţiei este România Centenar şi va fi ilustrată prin intermediul unui stand reprezentativ, care va găzdui o colecţie de circa 600 de volume dedicate acestui moment istoric şi circa 50 de evenimente (lansări şi prezentări de carte, dezbateri, proiecţii de film, lecturi publice). Standul România Centenar, organizat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Muzeul Municipiului Bucureşti, va oferi publicului un excelent prilej de a se întâlni şi dialoga cu câţiva dintre cei mai apreciaţi scriitori, critici literari şi istorici români ai momentului.
Preşedintele de onoare al ediţiei este acad. Ioan – Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române.
Ce propune Gaudeamus 2018:
– peste 300 de expozanţi – un nucleu puternic şi bine definit de edituri româneşti cu tradiţie, instituţii de învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, producători şi distribuitori de jocuri educaţionale, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile cultură şi educaţie, prezente an de an la Gaudeamus, cărora li se adaugă numeroşi participanţi în premieră;
– circa 900 deevenimente editoriale şi profesionale, care se vor desfăşura la standurile expozanţilor, la standul România Centenar şi în spaţiile special amenajate de către organizator în incintă (Sala Cupola, Bursa de Contacte, Ceainăria Bernschutz – Gaudeamus şi Salonul de Carte pentru Copii Ion Creangă, Sala Mircea Sântimbreanu).
– expoziţia Gaudeamus 25, amenajată cu sprijinul BRD Groupe Société Générale şi Display Group, care, prin imagine şi cuvânt, vorbeşte despre naşterea, evoluţia şi maturizarea celui mai îndrăgit eveniment dedicat cărţii, din ţara noastră.
Programul de vizitare a târgului este zilnic între orele 10:00 şi 20:00. Accesul publicului se va face pe baza biletelor (în valoare de 5 lei) şi a abonamentelor de intrare (în valoare de 10 lei, valabile pentru toată perioada), care vor constitui totodată şi suportul pentru Tombola Gaudeamus. Ca şi la ediţiile precedente însă, numeroase categorii de public vor beneficia de acces gratuit: preşcolarii, elevii, studenţii, cadrele didactice, alţi profesionişti din domeniile editorial-educaţional, jurnaliştii, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, grupurile organizate, sunt cei care pot intra în târg fără plata biletului sau a abonamentului, pe baza documentelor specifice fiecărei categorii.
Tombola Gaudeamus, derulată într-o formulă inedită – câte o extragere la fiecare 90 de minute, pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare, va avea în acest an zeci de premii extrem de atractive:
10 eBook reader, oferite de BRD Groupe Société Générale;
10 vouchere în valoare de câte 300 de lei, oferite de Optiplaza;
8 vouchere în valoare de câte 300 de lei, oferite de Emex;
pachete de accesorii pentru echipamente multimedia, oferite de InfoTouch Systems;
vouchere foto-carte CEWE;
echipamente sportive oferite de sportpartner.ro;
echipamente multimedia oferite de Hidroprotect.
Ziarul târgului va fi realizat de către o echipă redacţională de la publicaţia Caţavencii.
Premiile Târgului Internaţional Gaudeamus 2018 vor fi decernate duminică, 18 noiembrie, la ora 14:00:
– Trofeele Gaudeamus (pentru trei dintre expozanţi) şi Cea mai râvnită carte a târgului (premii acordate pe baza Votului Publicului);
– Trofeul Presei Mircea Sântimbreanu, pe secţiunile publicaţii print, radio, TV, online (premii acordate pe baza Votului Publicului) şi agenţii de presă (pe baza monitorizării efectuate de Agenţia de presă RADOR) – decernat jurnaliştilor acreditaţi care vor reflecta derularea târgului;
– Premiul de excelenţă, acordat de Radio România uneia din editurile prezente la târg şi destinat finanţării totale sau parţiale a unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale;
– Premiile pentru traducere Antoaneta Ralian, acordate pentru doi traducători, în şi din limba română;
– Premiul Educaţia, acordat uneia dintre instituţiile de învăţământ prezente la târg;
– Premiul Miss Lectura, acordat de organizatori celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.
Eveniment organizat de Radio România. Proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Sponsor principal: BRD Groupe Société Générale. Parteneri: Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Romexpo, Primăria Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Muzeul Municipiului Bucureşti, Display Group. Sponsori: CEWE România, Treasure&Co, 7Last Muse, InfoTouch Systems, Bernschutz&Co, Asociaţia Lions Club Millennium, Optiplaza, Emex, sportpartner.ro, IndECO Grup, Perla Harghitei, Hidroprotect. Parteneri media: TVR, Agenţia de carte, Caţavencii, Media Trust
Alte informaţii, la Secretariatul Gaudeamus. Persoană de contact: Connie Chifor (tel. 0745.109.649, e-mail connie@gaudeamus.ro).
Academia Română găzduieşte vineri, 9 noiembrie 2018, începând cu ora 10, conferința în limba franceză „La fin de l’Autriche-Hongrie“, susținută de reputatul istoric Jean-Paul Bled, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, catedra de Istorie a Germaniei contemporane și a lumii germanice. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române și se va deschide cu un cuvânt de salut adresat de academician Victor Voicu, Vicepreședinte al Academiei Române.
În conferința sa, profesorul Jean-Paul Bled va discuta contextul și mai ales cauzele prăbușirii Imperiului Austro-Ungar și ale dispariției sale de pe harta Europei, la sfârșitul primului Război Mondial. Temele abordate vor fi declanșarea și extinderea conflictului izbucnit la 28 iulie 1914, când Viena declară război Serbiei, intrarea în război a Marilor Puteri, evaluarea iluzorie a unui război dorit a fi de scurtă durată, creșterea radicalismului național în interiorul Imperiului, însoțită de stingerea patriotismului dinastic, ravagiile unei crize alimentare necontrolate, efectele nefaste ale relațiilor diplomatice degradate, îndeosebi cu Monarhia Germană, Franța și Vaticanul, și, nu în ultimul rând, incapacitatea monarhiei duale de a se reinventa pe fondul absenței unui conducător monarhic venerat și al egoismului și orbirii politice a elitelor.
„Vechea monarhie a murit de epuizare. Piesă importantă a arhitecturii europene, Monarhia habsburgică a trăit secole de-a rândul. Ruperea în bucăți a Dublei Monarhii nu este opera unui dirijor misterios. Nici nu poate fi explicată printr-o conspirație a puterilor. Monarhia dunăreană pur și simplu nu a rezistat unui război prea lung. Dacă pacea ar fi fost încheiată în 1917, probabil că ar fi supraviețuit, fie și într-o formă reînnoită. Adevărul este că Monarhia austro-ungară s-a îmbolnăvit de război. În ajunul conflictului, traversată de tensiuni, brăzdată de fisuri, ea dădea deja semne evidente de fragilitate. Sub efectul războiului, această fragilitate a transformat-o într-un mare corp bolnav“, sintetizează profesorul Bled în textul conferinței sale.
Cu prilejul susținerii conferinței, profesorul Jean-Paul Bled va primi medalia aniversară „General Henri Mathias Berthelot“, realizată de Academia Română, ca omagiu adus generalului francez, în cadrul ciclului de evenimente consacrate Centenarului Marii Uniri.
Profesor emerit la Universitatea Sorbona IV, Jean-Paul Bled este autor a zeci de lucrări științifice și monografii și a coordonat publicațiile „Revue d’Allemagne et des Pays de langue allemande“ și „Revue d’Europe Centrale“. Actualmente conduce activitatea revistei „Études danubiennes“. Este director al colecției „Combat pour la liberté de l’esprit“ la Editura François-Xavier de Guibert.
Un apropiat al presei, profesorul Bled a condus, în perioada 2004-2011, rubrica „Libre journal“ la Radio Courtoisie. A fost consilier pe probleme de istorie al seriei „Apocalypse Hitler“ difuzată de France 2 în 2011. Din 2012 este membru în consiliul științific al revistei „Figaro histoire“.
Membru al biroului internațional al Uniunii Paneuropene Internaționale. Activist fervent pentru pace, s-a opus războiului din Serbia și a semnat, în 1999, petiția „Europenii vor pace“, inițiată de grupul „Nu războiului“.
A fost distins cu Legiunea de Onoare în grad de Cavaler (2015), Ordinul „Palmes Académiques“ în grad de Comandor, Ordinului austriac „Litteris et Artibus“ în grad de Cavaler. Laureat al unor prestigioase premii, între care: Premiul Fundației Pierre-Lafue, Grand Prix Gobert, Premiul Edmond Michelet, Premiul Historia de la Biographie.
În 2017 a primit titlul Doctor honoris causa al Universității „Babeș Bolyai“ din Cluj Napoca.
Uniunea Europeană a solicitat marţi o explicație urgentă a deciziei Guvernului din Kosovo de a crește taxele cu 10 % pentru produsele importate din Serbia și Bosnia-Herțegovina, transmite postul Radio Europa Liberă din Bruxelles. Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefului diplomației UE (Federica Mogherini) a apreciat că măsurile luate de Pristina reprezintă o încălcare clară a CEFTA (Acordul Central European de Comerț Liber).
„Uniunea Europeană se așteaptă ca Kosovo, care prezidează în prezent CEFTA, să respecte pe deplin obligațiile lui și să anuleze această măsură”, a declarat Kocijancic ca răspuns la decizia autorităților kosovare.
În comunicatul de la Bruxelles s-a subliniat faptul că decizia guvernului Kosovo „subminează colaborarea regională, inclusiv şi economia regională, și nu este în conformitate cu principiile prevăzute de Acordul de Stabilizare și de Asociere cu Kosovo.
Decizia de marţi a Guvernului Kosovo a impus o taxă de 10 % la toate produsele care sunt importate în Kosovo, dar care provin din Serbia și Bosnia-Herțegovina, în afară de produsele brandurilor internaționale care sunt fabricate pe teritoriul Serbiei și Bosniei-Herţegovina.
Anterior, marţi, directorul Oficiului Guvernului Serbiei pentru Kosovo, Marko Djuric, ca răspuns la decizia Guvernului Kosovo, a declarat că este nevoie de o precondiție pentru continuarea dialogului de la Bruxelles, respectiv trebuie anulată imediat „această hotărâre dăunătoare și ilegală”.
„Decizia autorităţilor din Pristina este contrară reglementărilor și acordurilor care sunt aplicate în prezent, precum și acordului CEFTA, și consecințele ei sunt dăunătoare pentru toate naționalitățile din Kosovo. O condiție esențială pentru continuarea dialogului de la Bruxelles este anularea imediată a acestei decizii dăunătoare și ilegale”, a subliniat Djuric.
De asemenea, acesta a menţionat că prin această decizie periculoasă și ilegală Pristina a blocat dialogul de la Bruxelles la toate nivelurile.
„Dialogul de la Bruxelles este imposibil să fie continuat până în momentul în care se retrage o astfel de decizie ilegală”, a declarat Djuric şi a adăugat că „este absolut necesar” ca reprezentanţii comunităţii internaționale să reacţioneze imediat.
BERD – Creşterea în Europa Centrală şi de Est rămâne peste potenţial
Publicat de Camelia Teodosiu,
7 noiembrie 2018, 08:24 / actualizat: 7 noiembrie 2018, 10:17
BERD a spus că creşterea în Europa Centrală şi statele baltice va rămâne peste potenţial în 2018 şi 2019, cu o medie de 4,3% şi respectiv 3,5%.
Cel mai recent raport al băncii privind perspectivele economice regionale afirmă că perspectiva este în general stabilă în economiile din această regiune care se întinde de la Europa Centrală şi de Est, la Asia Centrală şi Nordul Africii.
Redresarea economică rămâne de actualitate în majoritatea ţărilor în care BERD investeşte, dar persistă riscurile create de tensiunile comerciale la nivel global, nivelurile ridicate ale datoriilor corporatiste şi continua instabilitate geopolitică.
BERD se aşteaptă la medii ale creşterii în economiile din zona sa de 3,2% în 2018 şi 2,6% in 2019, după 3,8% în 2017. Predicţiile pentru anul curent şi cel viitor au fost revizuite în scădere faţă de perspectiva din mai cu 0,1% şi respectiv 0,6%, în principal ca urmare a recesiunii turceşti.
„La modul general, creşterea este puternică şi va continua”, a spus economistul-şef al băncii, Serghei Guriev.
Raportul afirmă că oferta de muncitori este în declin în Polonia din cauza îmbătrânirii populaţiei, a scăderii vârstei de pensionare şi a unei participări mai scăzute a femeilor din cauza beneficiilor sociale mai mari. Un factor care contrabalansează această tendinţă în Polonia este creşterea imigraţiei, majoritar din Ucraina şi Asia.
Ascensiunea protecţionismului comercial este un risc direct pentru economiile orientate spre export, în special cele ale Slovaciei şi Ungariei, în vreme ce regiunea sud-est europeană (SEE) prezintă o creştere robustă, cu o redresare modestă în Macedonia şi Serbia, unde se manifestă cele mai puternice ritmuri din ultimii ani. Bulgaria a avut şi ea performanţe bune, la fel ca România, în pofida unor indicii de supraîncălzire. Una peste alta, regiunea SEE are o creştere proiectată de 3,5% în 2018 şi 3,2% în 2019.
Economiile Europei de Est şi cele din Caucaz (EEC) rămân în curs de redresare, în pofida unor indicii de moderare a creşterii. Regiunea EEC are o creştere prognozată de 3,1% în 2018 şi 3,2% în 2019, cât timp nu se va produce o intensificare a tensiunilor geopolitice şi politice şi situaţia economică regională va rămâne pozitivă.
Potrivit raportului, aprobarea şi implementarea unui nou acord standby între Ucraina şi FMI ar ajuta această ţară să facă faţă nevoilor de finanţare externă pe termen scurt şi să menţină o stabilitate macroeconomică pe tot cuprinsul ciclului electoral de anul viitor.
Banca se aşteaptă ca economia ucraineană să crească cu 3,5% în 2018 şi cu 3,0% în 2019, în condiţiile în care tranşele mari de refinanţare a datoriei externe aşteptate în 2018-2019 constituie un risc de scădere a perspectivei.
Protocol de colaborare mediatică și culturală între Societatea Română de Radiodifuziune și Academia Română
Publicat de Camelia Teodosiu,
6 noiembrie 2018, 17:01 / actualizat: 7 noiembrie 2018, 12:40
Societatea Română de Radiodifuziune și Academia Română au semnat azi, 6 noiembrie 2018, un protocol de colaborare mediatică și culturală.
În cadrul acestui parteneriat, Academia Română și Societatea Română de Radiodifuziune își propun desfășurarea unor proiecte comune cu caracter cultural, ştiinţific şi educativ, având ca obiectiv principal promovarea culturii şi identităţii naţionale, a valorilor limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, a ştiinţei şi artelor româneşti.
Semnarea protocolului de colaborare dintre Academia Română și Societatea Română de Radiodifuziune are loc într-un moment festiv special, când Radio România sărbătorește 90 de ani de la înființare, fiind prima societate națională de radio din România și cel mai longeviv post radiofonic românesc.
Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române consideră că ceea e leagă cele două prestigioase instituții, ambele cu misiune națională încă de la înființare, este „forţa culturală naţională”:
„ Nu este întâmplător că radiodifuziunea română se bucură, în ochii opiniei publice româneşti, de un respect atât de mare, pe care şi l-a cucerit de-a lungul celor nouă decenii, ca instituţie de prim plan în comunicare.
Pentru naţiunea română, Academia este fericită să încheie acest Acord şi bănuiesc că sentimentele sunt reciproce.”
Georgică Severin, Preşedinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune a subliniat că elementul fundamental comun celor două instituţii este încrederea populaţiei:
„Radio România şi Academia Română au un element fundamental care le leagă şi anume încrederea populaţiei.vom vedea că, de fiecare dată, când românii vor să aibă încredere în informaţia pe care o primesc, atunci sursa cea mai sigură este Radio România. De ce? Pentru că, în toţi aceşti ani, noi nu am dezamăgit şi, ca un serviciu public, definit prin Constituţie, am continuat să-i informăm obiectiv, să contribuim la educaţie, la promovarea produselor culturale. Şi o mare bucurie, cu ocazia semnării acestui parteneriat, este că Radio România este nu numai un difuzor şi un comunicator de cultură, ci şi un creator de cultură.”
Principiile de concretizare a prevederilor acestui protocol sunt: sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţa și cultura românească, promovarea valorilor democratice şi etice, prezentarea publicului din România şi din străinătate a marilor personalităţi ştiinţifice şi culturale ale Academiei Române, difuzarea datelor ştiinţifice de interes public legate de cercetările Academiei Române, promovarea manifestărilor ştiinţifice şi culturale la nivel naţional şi internaţional.
Într-un interviu acordat publicaţiei „Ouest France”, şeful statului francez pledează pentru o Uniune Europeană mai „suverană şi mai multilaterală”.
Făcând apel la „o rezistenţă”, Emmanuel Macron a spus că a fost „frapat” de asemănarea dintre situaţia actuală din Europa şi cea din perioada interbelică, într-un interviu publicat miercuri seara, în „Ouest-France”.
„Într-o Europă care este divizată de temeri, repliere naţionalistă, consecinţele crizei economice, vedem, aproape în mod metodic cum se re-articulează tot ce a punctat viaţa Europei de la Primul Război Mondial până la criza din 1929, declară preşedintele Republicii. „Trebuie să aveţi acest lucru în minte, să fiţi lucizi, să ştiţi cum să îi rezistaţi”, aducând „vigoare democratică şi republicană”.
Şeful statului se pregăteşte să sărbătorească o sută de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, vizitând câmpurile de luptă din Marele Est şi Hauts-de-France timp de o săptămână, începând de duminică. Apoi va avea loc ceremonia din 11 noiembrie de la Arcul de Triumf în prezenţa a peste o sută de lideri din întreaga lume, urmată de primul Forum al Păcii în La Villette.
În timpul acestor întâlniri, Emmanuel Macron asigură că nu „vrea doar să privească Istoria”. „Vreau să trimit un omagiu şi să încerc să înţeleg lecţiile acestei Istorii. Este un mesaj de celebrare, comemorare memorie şi pentru viitor. Promovând, cu această ocazie, o Europă „mai suverană şi mai multilaterală” . „Europa se confruntă cu un risc: acea de a fi dezmembrată de lepra naţionalistă şi să fie răsturnată de puteri externe. Şi, prin urmare, să-şi piardă suveranitatea. Adică să aibă o securitate care să depindă de alegerile americane şi de schimbările sale, să aibă o Chină tot mai prezentă în infrastructurile esenţiale, o Rusie care, uneori, este tentată de manipulare, mari interese finaciare şi de pieţe care, câteodată, depăşesc locul pe care îl pot ocupa statele”, avertizează Macron.
Uniunea Europeană E „trage de urechi”, din nou, Italia. Şi, încă o dată, obiectul supărării este datoria publică a ţării.
Comisia Europeană a trimis Ministerului Economiei de la Roma o scrisoare în care evidenţiază că „o datorie publică atât de ridicată limitează spaţiul de acţiune al guvernului pentru cheltuieli mai productive în beneficiul cetăţenilor săi. Având în vedere dimensiunile economiei italiene, este şi o sursă de îngrijorare pentru zona euro în totalitatea sa”. Scrisoarea, trimisă de delegatul pentru servicii economice al Comisiei Europene, Marco Buti, evidenţiază că „această traiectorie de buget, corelată cu creşterea PIB-ului nominal, va fi incompatibilă cu necesitatea de a reduce în mod decisiv raportul datorie-PIB din Italia”.
Buti cere, de asemenea, să primească un răspuns din partea Italiei, până pe 13 noiembrie. Nu întâmplător, MEF a comunicat imediat că vor fi respectate termenele limită şi ca până la data indicată” va fi justificată traiectoria de declin a raportului datorie-PIB indicat în Documentul privind Raportul Bugetar”.
În scrisoare, Buti aminteşte că Italia „a notificat Eurostat cu privire la o datorie brută a administraţiilor publice pentru 2017 egală cu 131,2% din PIB, confirmând astfel că Italia nu a realizat progrese suficiente faţă de respectarea parametrului de referinţă referitor la ajustarea raportului datorie-PIB în 2017”.
Şi nu numai. În scrisoare este dat şi un adevărat ultimatum guvernului italian. Comisia Europeană s-ar gândi să accelereze etapele pentru a pregăti o procedură împotriva Italiei pentru nerespectarea regulii de reducere a datoriei dacă guvernul nu va schimba soldurile bugetare pentru anul 2019.
O monedă specială Brexit va fi emisă în primăvara anului 2019 pentru a marca ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a anunțat luni Ministerul de Finanțe britanic.
„Monetăria Regală va crea o nouă monedă comemorativă pentru Brexit”, a afirmat ministerul într-un comunicat, confirmând o informație din tabloidul „The Sun”, cu ocazia prezentării bugetului pentru anul 2019.
Această piesă, cu o valoare nominală de 50 de pence, va fi împodobită cu mesajul „Peace, Prosperity and Friendship with all nations” („Pace, prosperitate și prietenie cu toate națiunile”), potrivit designului dezvăluit de contul Twitter al Trezoreriei. Moneda va include și data de 29 martie 2019, ziua ieşirii ţării din Uniunea Europeană.
Nu este prima dată când va fi creată o monedă comemorativă, a declarat ministerul, menționând operațiuni similare pentru Jocurile Olimpice din 2012, intrarea țării în Comunitatea Economică Europeană (strămoșul UE) sau pentru centenarul Primului Război Mondial.
Acest anunț vine într-un moment în care trenează negocierile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, iar ipoteza unei ieșiri fără acord este tot mai evocată.
În timp ce cele două părți au convenit asupra majorității punctelor, modul de evitare a revenirii unei frontiere dure între Republica Irlanda și provincia britanică a Irlandei de Nord rămâne principalul punct de dezacord.
Aici Bucureşti Radio România. De 90 de ani, NOI dăm Ora exactă
La 1 noiembrie, în fiecare an, spunem “La mulţi ani, Radio România!”. Este data la care, în anul 1928, la ora 17.00, se inaugura postul naţional de radio, cu apelul ”Alo, Alo, aici Radio Bucureşti, România”.
Primele cuvinte au fost rostite de profesorul Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti, acesta fiind urmat de un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ”Un suflet nou”.
Acest suflet nou, împlineşte azi 90 de ani şi, răsfoind prin amintirile lui, în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, Departamentul Studiourilor Regionale vă învită să ascultaţi o ediţie specială a emisiunii România de nota 10.
Sub deviza “Celebrăm Centenarul Marii Uniri, Cinstim valorile României”, Romfilatelia celebrează prima emisie radiofonică românească, prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existență. Radioul este promotor și susținător al culturii și civilizației românești, vector important în formarea spiritului civic și al coeziunii comunitare. Colița nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrată cu portretele unor personalități care au contribuit la dezvoltarea radiofoniei naționale – Dragomir Hurmuzescu, Eugen Preda, Catinca Ralea, Paul Grigoriu, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu și Florian Pittiș.
Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), cu studii la Universitatea din București și licențiat în științe fizico-chimice al Facultății de Științe a Universității Sorbona din Paris, este ctitorul radiofoniei în România. În 1926 a realizat o stație experimentală de radiodifuziune la Institutul Electrotehnic din București. Activitatea științifică și entuziasmul său au condus la alegerea sa, în 1928, ca președinte al primului Consiliu de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
Absolvent al Facultății de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București, doctor în istorie, Eugen Preda (1929-2000) a lucrat la Radiodifuziunea Română din 17 martie 1950, iar în decembrie 1989 a fost numit „împuternicit provizoriu” pentru Radiodifuziune. Această calitate s-a remarcat prin eforturile sale de a imprima o nouă vibrație publicistică, deschizând larg porțile Radioului unui impresionant număr de gazetari.
Catinca Ralea (1929-1981), figură remarcabilă a Radioului românesc, a absolvit Facultatea de Limbi romanice și clasice, secția limba și literatura franceză (Universitatea București), iar în anul 1968 devine șefa serviciului englez de la Redacția Emisiunilor pentru Străinătate (actualmente Radio România Internațional). Interviurile sale de la radio și televiziune cu William Saroyan, Yehudi Menuhin, Henry Moore, Paul Scofield și alți interlocutori de calibru rămân modele ale genului.
Absolvent al Facultății de Limbi romanice, clasice și orientale (Universitatea București, secția franceză-spaniolă), Paul Grigoriu (1945-2015) a lucrat la Radiodifuziunea Română din 1969, inițial în Redacția Emisiunilor pentru Străinătate, secția franceză. A fost realizator de emisiuni, profesionist de excepție și moderator al rubricii „Sfertul academic”. Cariera jurnalistică a fost marcată de prestațiile estivale de la Radio Vacanța, până în 1989. Succesul de public, nemaiîntâlnit până la el, i l-a adus populara emisiune „Matinal”, al cărei inițiator a fost după 1990.
Compozitor, dirijor și pianist, membru titular al Academiei Române (din 1955), Mihail Jora (1891-1971) a fost primul director muzical al Societății Române de Radiodifuziune (1928-1933). În anii de început ai radioului românesc, muzica clasică a însemnat o componentă prioritară în programele sale, iar acest merit îi revine lui Mihail Jora. În semn de apreciere, studioului de concerte al Radiodifuziunii Române îi poartă numele.
Compozitor de poeme simfonice, piese pentru vioară, pian, cvartet de coarde, lieduri, traducător de librete și dirijor, Alfred Alessandrescu (1893-1959) a fost director programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, până în anul 1938. A condus și Orchestra Radio, în perioada 1933-1959.
Florian Pittiș (1943-2007) a fost unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, dar și regizor, traducător, interpret de muzică folk și realizator de emisiuni radio. În 1999 a devenit directorul postului Radio România Tineret, căruia i-a dat un suflu nou, caracterizat prin actualitate, interactivitate, muzică, teatru, dosare tematice, documentare ample, prezentări de evenimente și de personalități. Ca omagiu pentru tot ceea ce a însemnat Florian Pittiș, postul Radio3Net îi poartă numele.
Romfilatelia mulțumește Societății Române de Radiodifuziune pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
Emisiunea de mărci poștale Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existență, va fi disponibilă începând de joi, 1 noiembrie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, iar ca formă de machetare a fost folosită colița nedantelată.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la o conferinţă la Bucureşti, că a reuşit să îi convingă pe colegii săi de la Comisia Europeană să se întoarcă la formula Berlin privind elaborarea noului cadru financiar multianual, care se bazează pe formula 80% din PIB pe cap de locuitor, informează agenţia bulgară BTA. „Potrivit acestei formule, am reuşit să negociem ca cele mai sărace trei state – Bulgaria, România şi Grecia, să primească suplimentar 10 procente”, a declarat Corina Creţu, care este româncă.
„În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, în perioada 2014-2020. Am speranţa că negocierile care se vor derula între Consiliu UE şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate”, a mai spus comisarul european.
România va prelua preşedinţia Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019. În această perioadă vor avea loc negocieri pentru următorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
Poliţia spaniolă a destructurat o reţea care îşi obliga victimele să cerşească sau să se prostitueze. Zece români au fost salvaţi, trei persoane au fost arestate şi au fost emise trei mandate europene de arestare pentru alţi trei membri ai reţelei.
Reporter Annamaria Damian: „Operaţiunea a dus la desfiinţarea unei reţele care acţiona în Santiago de Compostela, în nordul Spaniei. Membrii acesteia îşi obligau victimele să cerşească, să fie statui umane sau mimi în stradă, să se prostitueze şi să cerşească, indiferent de condiţiile meteorogice şi fără să primească mâncare. Persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, victimele erau racolate în România cu promisiunea falsă că vor avea un contract de muncă în Spania. Ajunse aici, acestea erau obligate să locuiască în condiţii mizere şi erau exploatate. Şase femei şi patru bărbaţi, victime ale grupării, au fost salvaţi din această reţea care colecta toţi banii câştigaţi din cerşetorie şi prostituţie. Violenţa şi ameninţările erau metodele cele mai utilizate pentru exploatarea acestor victime. Potrivit Poliţiei spaniole, din luna octombrie a anului trecut au fost primite peste 2.000 de denunţuri transmise telefonic sau prin poşta electronică. 1.200 de persoane implicate în traficul de persoane cu scopul exploatării au fost reţinute şi aproape 300 de victime au fost salvate, cele mai numeroase fiind de naţionalităţile română, nigeriană, chineză şi dominicană.”
Principalele partide ale coaliţiei guvernamentale din Germania au suferit pierderi importante în alegerile locale de ieri din landul Hessa, unde se află şi capitala financiară a ţării, Frankfurt. Potrivit estimărilor, Uniunea Creştin – Democrată a cancelarului Merkel şi partenerii săi social democraţi au rămas fără 10 procente din voturile primite la scrutinul precedent, din 2013. Este a doua decepţie electorală la rând într-o competiţie regională, după cea din Bavaria, iar Angela Merkel, care va comenta azi rezultatul, este aşteptată să încerce să-şi resudeze alianţa tot mai fragilizată.
Reporter: Vlad Drăghicescu
Deşi rămân cea mai importantă forţă politică, cu 27,4% din sufragii, creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel s-au ales cu cel mai slab rezultat de după 1966. Într-o situaţie deplorabilă se află şi social-democraţii. Exit-poll-urile îi cotează cu 19,6%, cele mai slabe cifre din istoria SPD în acest land. Marii câştigători ai alegerilor sunt Verzii, 19,6% şi Partidul Naţionalist Alternativa pentru Germania, votat de 13 procente din alegători şi care este din acest moment, reprezentat în toate parlamentele locale. La Berlin, alegerile din Hessa sunt privite ca un vot de blam pentru marea coaliţie de guvernare CDU-SPD. Toţi ochii se îndreaptă acum spre social-democraţi, nu puţini dintre ei dorind abandonarea alianţei. Preşedintele SPD, Andrea Nahles, a declarat că partidul intenţionează să stabilească o nouă foaie de parcurs pentru guvern, pe care SPD o va folosi pentru a măsura progresul coaliţiei, la jumătatea actualei legislaturi.
Brexit: Primarul Londrei este îngrijorat de pierderile de locuri de muncă
Publicat de Camelia Teodosiu,
28 octombrie 2018, 20:34 / actualizat: 29 octombrie 2018, 13:39
Aflat vineri la Bruxelles, primarul Londrei, Sadiq Khan, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că un acord prost cu UE s-ar traduce printr-o pierdere de locuri de muncă. Multe dintre acestea vor pleca din Marea Britanie în Statele Unite și Asia și nicidecum în Europa.
Referindu-se la cei care sunt „fericiți la Paris, Frankfurt sau Madrid” și cred că vor putea profita de „un Brexit rău sau de un non-acord”, dl.Khan a declarat presei: „Locurile de muncă nu vor merge către aceste oraşe. Ele vor merge la New York, Singapore și Hong Kong”.
„Am insistat asupra faptului că un acord prost privind Brexit sau, mai rău, niciun acord, este un lucru rău pentru Londra, rău pentru țara noastră, dar este rău şi pentru Uniunea Europeană”, a spus primarul Londrei după întâlnirea cu negociatorul UE, Michel Barnier.
Primarul a mai spus că britanicii ar trebui să se poată pronunţa cu privire la rezultatul negocierilor de divorț, în timp ce premierul Theresa May a exclus un nou referendum. Sadiq Khan a reamintit mobilizarea masivă care a avut loc la Londra sâmbăta trecută în favoarea unui al doilea referendum.
Negocierile privind termenii divorțului dintre Londra și „cei 27” sunt blocate în momentul de față cu privire la problema frontierei irlandeze, la doar cinci luni până la plecarea Marii Britanii din UE, programată pe 29 martie 2019.
Foto: epa04393625 Elected President of the European Commission Jean-Claude Juncker gives a press conference to announce the attribution of portfolios of European Commissioners-designate at EU commission headquaters in Brussels, Belgium, 10 September 2014. The new European commission start is activities on the 01 November 2014. EPA/OLIVIER HOSLET
Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker ar dori să treacă peste împotrivirea unor guverne încă în timpul mandatului său.
Participarea preşedintelui României Klaus Iohannis la şedinţa de marţi a Parlamentului European s-a desfăşurat fără disputele înflăcărate, aşteptate din partea deputaţilor de stânga şi de dreapta, privind viziunea asupra lumii. Iohannis, membru al partidului creştin-social PPE, constituie un spin în ochii guvernului de la Bucureşti format din social-democraţi şi liberali. Exceptând câteva remarci critice dure rostite în plen din partea unor conaţionali, cea de-a 11-a dezbatere despre viitorul Europei s-a desfăşurat într-o atmosferă paternalistă. Iohannis, fostul primar al Sibiului, şi-a ascuns cu diplomaţie critica sa privind atenuarea de către guvernul român de stânga a regulilor luptei împotriva corupţiei: “În România cetăţenii au precizat foarte clar ce îşi doresc”, a afirmat în faţa prezenţei destul de rarefiate, ca de obicei, la şedinţa plenară, făcând aluzie la demonstraţiile de masă împotriva guvernului. “Vrem să luptăm pentru o Românie care să nu slăbească statul de drept şi care să lupte cu succes împotriva corupţiei”- a spus Iohannis.
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a folosit de dezbaterea cu Iohannis pentru a stabili aderarea României la spaţiul Schengen drept unul din obiectivele sale din ultimele 12 luni ale mandatului său. “Aş vrea foarte mult ca înainte de încheierea mandatului acestei Comisii, să văd România cooptată în spaţiul Schengen. Însă acest lucru este posibil doar dacă în ţară va exista un consens privind apărarea statului de drept şi o luptă împotriva corupţiei. “În caz contrar recomandările Comisiei vor putea cu greu susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a avertizat Juncker. “Pentru aceasta este nevoie de unanimitate din partea statelor membre.” Olanda se împotriveşte de mai mulţi ani aderării României.
România şi Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007, se află din cauza insuficientelor reforme adoptate în domeniul justiţiei, corupţiei şi în privinţa statului de drept, sub o procedură de control a Comisiei, care s-a dovedit însă insuficient de eficientă până acum.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
