Ministrul român al sănătăţii, Sorina Pintea, s-a întâlnit, marţi, cu omologul său bulgar, Kiril Ananiev, cu care a discutat despre asigurarea accesului pacienţilor la medicamente, precum şi preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, relatează BTA. „În anul 2016, statele noastre au semnat un acord de cooperare privind asigurarea accesului la medicamente pentru pacienţi. Acordul nu a fost pus în practică şi propunem reluarea negocierilor şi îmbunătăţirea unor anumite texte din acest document. Mai mult, vrem ca memorandumul de cooperare în domeniul sănătăţii şi ştiiţelor medicale, care datează din anul 1996, să fie „actualizat”, a menţionat Pintea, potrivit unui comunicat de presă al Ministerul Sănătăţii din România. Ministrul Ananiev a fost de acord cu propunerile părţii române şi un grup de lucru, format din experţi, va începe să lucreze la modificări, subliniază sursa citată.
„Cooperarea în domeniul medicamentelor ar putea să înceapă la sfârşitul primului trimestru al anului 2019, după aplicarea noului sistem de asigurări, pe care Ministerul bulgar al Sănătăţii îl pregăteşte. Cei doi oficiali au dezbătut de asemenea reformarea sistemului de asigurări de sănătate şi a sistemului de ajutor de urgenţă în Bulgaria. La solicitarea părţii bulgare, ministrul sănătăţii va prezenta legislaţia românească pentru funcţionarea sistemului de ajutor de urgenţă”, se mai arată în comunicat.
Pentru prima oară în istoria lor post-comunistă, românii sunt mai bogaţi decât ungurii, conform raportului „2018 Global Wealth” realizat de Credit Suisse [https://www.credit-suisse.com/corporate/en/research/research-institute/global-wealth-report.html].
Averea per cap de adult e estimată la 36.799,50 euro (42.282 dolari) în România, comparativ cu 35.786,43 euro (41.118 dolari) în Ungaria, un salt impresionant pentru România, a cărei bogăţie per capita era în 2000 mai puţin de o treime din cea a vecinului său vestic, Ungaria.
Conform aceluiaşi raport, Regatul Unit are cea mai mare avere per capita în Europa de Vest, cu 242.264,62 lire sterline (314.842 dolari), urmat de Franţa cu 277.012,23 euro (318.339 dolari) şi Germania cu 218.289,87 euro (250.856 dolari).
Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria sunt aşteptate pentru 13 noiembrie, a anunţat Comisia Europeană. Bruxelles ia notă de opiniile Comisiei de la Veneţia privind modificarea legilor justiţiei şi spune că şi-ar putea modifica şi ea atitudinea faţă de România.
Bruxelles repetă poziţia cunoscută, anume că dacă progresul înregistrat până acum de România privind reforma justiţiei ar fi repus în chestiune, atunci şi atitudinea Comisiei Europene s-ar putea schimba.
Iar reacţia Comisiei Europene (a nu se confunda cu poziţia sa care descrie atitudinea generală) la adoptarea OUG pentru legile justiţiei spune că acestea sunt urmărite “cu îngrijorare” şi că o analiză detaliată va urma.
“O justiţie independentă şi profesională” este de o covârşitoare importanţă.”, spune Bruxelles.
A se înţelege prin aceasta că în viitorul raport MCV, progresele anterioare ale României nu ar mai fi văzute ca temeinice şi, mai ales, ca ireversibile. Cele două criterii stau la baza eliminării mecanismului de verificare şi cooperare (MCV) de care Comisia Juncker se angajase în 2014 să scape până în 2019.
Astfel, raportul din 13 noiembrie 2018 va fi ultimul publicat de Comisia Juncker, dar cel mai probabil că nu va fi şi ultimul în general.
Jean-Claude Juncker, care a subestimat potenţialul politicienilor estici de a-şi dezamăgi partenerii, a crezut în 2014 ca-i poate face cointeresaţi la eliminarea mecanismului. De aceea, a promis că-i va ajuta să scape de MCV.
An după an, a devenit însă limpede că o astfel de încercare ar fi fost sortită eşecului dacă ea intra în discuţia statelor membre.
Încă din 2016, Juncker a priceput că nu ar avea rost să propună eliminarea mecanismului şi a aruncat mingea înapoi la România şi la Bulgaria. Recent, comisia Juncker a evitat să mai aducă vorba despre această promisiune.
„Italia îşi poate elabora propria politică financiară, dar respectând reglementările comune, aşa cum fac de zece ani toate ţările membre. Aşa se procedează atunci faci parte din zona euro”. Această declaraţie a fost făcută de comisarul european al economiei, Pierre Moscovici, în cadrul unui interviu acordat postului de radio France Inter. „M-am dus la Roma nu ca să anunţ decizii, ci ca să pun întrebări” legate de deficitul ţării, de nivelul debitelor şi de stadiul economiei, a explicat Moscovici. „Aştept răspunsuri la aceste întrebări în cursul acestei după-amiezi, pe care ulterior Comisia la va discuta marţi”, a mai adăugat el, precizând că evaluarea Bruxelles-ului va avea în vedere „şi spiritul răspunsului, respectiv, dacă el corespunde sau nu reglementărilor europene”. „Înţeleg că, într-o ţară cu şase milioane de săraci, există anumite priorităţi în privinţa combaterii sărăciei, dar aceste politici trebuie să fie compatibile cu obligaţiile asumate. Veniturile totale pot răspunde nevoii de a investi, de exemplu, în infrastructura Italiei – un lucru care pentru ţară e absolut prioritar; problema e că toate aceste politici trebuie să fie compatibile şi să respecte obligaţiile asumate de Italia”, a adăugat el.
„Se poate face o politică pe care italienii să o decidă în mod liber, decizia depinde de ei, eu nu contest legitimitatea parlamentului. Pot contesa un partid sau un altul, dar numai Italia îşi poate hotărî politica financiară, nu vreau să intru în detalii cu privire la măsurile adoptate. Asta ţine de suveranitate. Totuşi, respectarea reglementărilor comune, aşa cum fac toate ţările UE de zece ani, fie ele de dreapta, de stânga sau altfel, este valabilă pentru toate ţările care aparţin zonei euro”.
Kurz (Austria): dacă nu-l schimbă, Comisia trebuie să-l respingă
„Austria nu e dispusă să suporte datoriile altor state, mai ales ale unor state care provoacă în mod activ nesiguranţa pieţelor. Dacă proiectul nu va fi modificat, Comisia Europeană trebuie să respingă bugetul”. Declaraţia aparţine cancelarului austriac Sebastian Kurz, care a îndemnat Comisia Europeană să respingă manevrele Italiei şi să demonstreze că a învăţat lecţia datoriei greceşti. Într-o declaraţie comună, alături de ministrul de finanţe Haerwig Loeger, Kurz a subliniat că, „în cazul în care Comisia nu-i va pune frână, Italia va subjuga Uniunea Europeană”, întrucât încălcarea regulilor „ar deschide poarta şi altor ţări” care intenţionează să facă la fel.
Anul trecut, în Germania au venit mai mulți români decât sirieni
Publicat de Camelia Teodosiu,
19 octombrie 2018, 11:04 / actualizat: 25 octombrie 2018, 14:19
Germania e în continuare o destinație atractivă pentru emigranți. Românii au fost în 2017, dintre cetățenii statelor UE, cei mai numeroși imigranți în Germania.
În 2017, populația Germaniei a crescut ușor față de anul precedent, imigrările fiind cu 416.000 mai multe decât emigrările. Anul trecut au venit să trăiască în Germania un milion și jumătate de oameni, conform Oficiului Federal de Statistică.
Dintre cei care s-au hotărât să trăiască în Germania, 90 la sută au fost străini (1.384 milioane). 865.000 dintre cei care au plecat au avut, de asemenea, pașapoarte străine.
167.000 cetățeni germani – printre care și etnici germani din alte țări – au ales să se mute în Republica Federală anul trecut: cu 20.000 mai mulți decât cu un an în urmă. Mai scăzut însă față de ultimele statistici este numărul germanilor care au plecat către alte țări: 249.000 față de 281.000 în 2016.
Românii – acasă în Germania
La nivel UE, în 2017 imigranții români au ajuns numeric în fruntea topului, în Germania: 73.000 oameni. Aceștia sunt urmați de polonezi (34.000), croați (33.000) și Bulgari (30.000).
În general, cei mai mulți străini care s-au hotărât pentru Germania au fost cetățeni ai Uniunii Europene: 239.000. Aceștia sunt urmați de asiatici (140.000), cetățeni ai altor țări europene (60.000) și africani (35.000)
În schimb, numărul sirienilor, afganilor și al irakienilor veniți în Germania a scăzut față de anul precedent. Numărul sirienilor, de pildă, a scăzut cu mai mult de jumătate față de anul 2016, ajungând anul trecut la 60.000 de oameni.
Mai multe sosiri, comparativ cu anul 2016, s-au înregistrat din țările balcanice. Din Kosovo, au venit în Germania 8.000 de persoane, din Serbia și Macedonia câte 6.000.
Statisticile actuale se referă exclusiv la cetățeni înregistrați oficial de autoritățile germane.
Persoanele fizice şi companiile profită de portiţele din directivele europene şi de vizele de aur pentru a continua să evadeze în jurisdicţii opace
Vizele de aur, obţinerea reşedinţei într-o ţară pentru cumpărarea unei proprietăţi, au devenit o portiţă pentru a evita impozitele. Lacunele din directivele UE le permit cetăţenilor şi companiilor să utilizeze unele ţări din UE pentru a-şi ascunde averile în jurisdicţii opace. Dar nu este singura lacună. Statele care nu împart încă informaţii fiscale, activele nereglementate sau lipsa de transparenţă în acordurile fiscale dintre state şi companii reprezintă o modalitate de a scăpa de impozite. Scandalurile de evaziune fiscală în plină recesiune au determinat OCDE şi UE să încerce să pună capăt jurisdicţiilor opace prin schimburi automate de informaţii între ţări şi două directive în cadrul comunitar. Un raport complet de 50 de pagini al grupului Verzilor din Parlamentul European analizează toate „lacunele” pe care le „exploatează” persoanele fizice şi companiile pentru a continua să ocolească fiscul din ţara lor. Documentul, la care a avut acces EL PAÍS, arată că patru ţări ar putea presupune un „risc” din cauza lipsei accesului la informaţiile bancare. Acest pericol pare „exacerbat” de sistemele de obţinere a reşedinţei sau cetăţeniei acordate în schimbul investiţiilor imobiliare. Concret, documentul semnalează Austria, Bulgaria, Cipru şi România.
Primele trei ţări oferă „viza de aur” pentru cetăţenie în schimbul achiziţionării de bunuri imobiliare cu un anumit preţ. În plus, ele aplică parţial acordurile de schimb de informaţii cu alte ţări. De exemplu, Cipru, pe hârtie, împarte informaţii cu 65 de jurisdicţii. Dar în practică furnizează şi primeşte aceste date cu statele din UE, dar le obţine de la ţări extra-comunitare. Asta deschide uşa evaziunii fiscale. Adică, în cazul în care un cetăţean care locuieşte la Paris obţine reşedinţa cipriotă, după cumpărarea unei proprietăţi, el poate opera cu ţările opace, fără ca Franţa să afle, fiindcă Cipru nu va cere aceste informaţii şi nu va avea date fiscale pe care să le împartă. Cipru este tocmai una dintre ţările care a acordat cele mai multe vize de aur, potrivit unui raport al Global Witness şi Transparency International. Comisia Europeană finalizează un raport care va fi publicat la finele acestui an, cu privire la planurile naţionale care acordă cetăţenia europeană investitorilor, care va examina practicile actuale şi va oferi îndrumare pentru ţările membre. Potrivit unor surse comunitare, printre aceste principii se va aminti că statele trebuie să verifice antecedentele solicitanţilor.
Parlamentul European va organiza astăzi o audiere publică privind vizele de aur, pentru a examina posibilele riscuri de spălare de bani generate de aceste sisteme. „Trebuie să modificăm legislaţia europeană şi, în plus, să garantăm aplicarea efectivă a standardelor actuale, deoarece unele ţări, cum ar fi Cipru sau Malta, acţionează la limita legii”, avertizează Ernest Urtasun, deputat al Verzilor. Raportul Verzilor evidenţiază mai multe rute de evitare care permit crearea unui mecanism financiar necesar pentru ascunderea capitalului. Şi nu sunt puţine. În total, 43 de ţări încă nu se angajează în schimbul automat de informaţii, inclusiv Macedonia, Serbia, Ucraina, R.Moldova sau Muntenegru. Nici Statele Unite nu furnizează informaţii complete: furnizează doar numele companiei care este beneficiarul unui cont, dar nu şi al beneficiarului final. Iar şase jurisdicţii britanice nu primesc informaţii din partea Irlandei.
Inginerie financiară
Acestea sunt doar câteva cazuri, dar ele arată cum printr-o reţea de companii interpuse sau de carton este posibil să se găsească o lacună pentru a scăpa de legislaţia internaţională împotriva evaziunii fiscale. În plus, directiva actuală (DAC2) nu include portofolii de active cum ar fi criptomonedele, aurul, iahturile sau bunurile imobile. Prin urmare, Urtasun consideră că toate ţările care nu schimbă informaţii „în conformitate cu standardele europene”, de asemenea Statele Unite, ar trebui „incluse pe lista neagră europeană a paradisurilor fiscale”. În plus, Verzii propun sancţiuni pentru cei care nu respectă standardele actuale. Raportul analizează, de asemenea, directiva DAC3, care impune schimbul de informaţii, de exemplu, cu privire la acordurile fiscale avantajoase pe care statele le pot conveni cu societăţile private. Acestea sunt deosebit de controversate, deoarece în multe cazuri au fost considerate „ajutoare de stat” de către Bruxelles. Cel mai faimos caz a fost acordul Apple cu Irlanda, care a ajuns să reclame suma de 14, 3 miliarde de euro multinaţionalei americane, după intervenţia Comisiei Europene. Dar Verzii spun că această directivă vizează numai companiile, nu şi persoanele, şi că accesul la această informaţie nu este public. „Avem nevoie de mai multă transparenţă în reformarea directivei DAC3, pentru a face publice toate normele de taxare existente”, conchide Urtasun.
Patru ţări luate în vizor
Ţările membre ale UE au semnat acorduri, în ultimii ani, cu ţări terţe, pentru a da şi a obţine informaţii fiscale. Cu toate acestea, unele state sunt încă în urmă, iar altele respectă legile internaţionale doar pe jumătate. Aproape toate ţările au semnat mai mult de 80 de acorduri de acest tip, inclusiv ţări din UE. Cu toate acestea, Cipru şi România sunt foarte departe, cu semnarea a numai 33 (de acorduri), şi anume cu ţările UE şi cu cele mai apropiate de aceasta. Cipru şi România primesc numai informaţii din jurisdicţii europene, dar nu din exterior, ceea ce le transformă într-un teren fertil pentru cei care doresc să-şi ascundă conturile în afara UE. De asemenea, raportul Verzilor precizează că Austria a semnat acorduri cu Statele Unite şi cu Luxemburg pentru a restrânge obţinerea de informaţii fiscale de la cetăţenii săi. La fel a făcut Bulgaria, care nu primeşte datele despre conturile rezidenţilor ţării în Statele Unite. Cipru, Austria şi Bulgaria s-au remarcat pentru vânzările rezidenţiale.
„Interesul naţional al Bulgariei determină existenţa unor vecini puternici, stabili şi democraţi, cum sunt ţările din Balcanii de Vest. În acest sens, integrarea europeană a Balcanilor de Vest va continua şi în viitor. Pentru a fi noi bine, trebuie ca şi vecinii noştri să fie bine”, a declarat viceprim-ministrul şi ministru al afacerilor externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva, în cadrul controlului parlamentar de vineri cu privire la extinderea UE după preşedinţia bulgară a Consiliului UE. „România şi Croaţia au anunţat oficial că vor continua negocierile privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. În plus, Bulgaria continuă să fie invitată la forumuri legate de integrarea europeană a vecinilor noştri. Bulgaria a fost prima ţară care a stabilit ca prioritate problema Balcanilor de Vest în faţa membrilor UE, astfel încât să nu subestimăm eforturile noastre. Vom continua să ne îndemnăm prietenii şi vecinii din Balcanii de Vest să devină parte a familiei europene”, a concluzionat ministrul bulgar de externe.
Italia se opune unei impulsionări a Uniunii Europene de a impune sancțiuni statelor care efectuează atacuri cibernetice, o mișcare care se potrivește cu apelurile Romei detensiona relaţiile cu Rusia, dar care ar putea înstrăina Italia de aliații săi din UE. Diplomații au declarat că planul de sancțiuni are rolul de a consolida apărarea UE și de a descuraja atacurile cibernetice, în special din partea Rusiei, care a fost, în ultimele luni, în centrul acuzațiilor de amestec în alegerile din diferite state occidentale, precum și de încălcări ale breşelor de securitate efectuate prin mijloace electronice. Dar Italia s-a opus ideii unui nou regim de sancțiuni, arată un document UE confidențial văzut de Reuters. Planul are un sprijin larg în rândul statelor UE, cu excepția Italiei, potrivit documentului. Oficialii italieni nu au fost imediat disponibili pentru comentarii. Italia a cerut, în mod repetat, o relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei, care a fost ținta unei game largi de sancțiuni economice ale UE, de la criza din Ucraina din 2014.
Aceastei poziții i s-a opus marea majoritate a statelor UE, care au reînnoit în mod regulat regimul sancțiunilor împotriva Moscovei din cauza anexării regiunii Crimeei de la Ucraina și a susținerii continue a rebelilor separatiști pro-ruși. Propunerile de sancționare a atacurilor cibernetice au fost discutate în cadrul reuniunilor din această săptămână în cadrul pregătirii pentru un summit UE care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles. „Este esențial să răspundem ciberatacurilor de mari dimensiuni ale actorilor străini, în special atunci când ţintesc alegerile noastre”, a declarat pentru Reuters comisarul UE pentru securitate, Julien King, adăugând că sancțiunile ar trebui considerate „acolo unde este cazul”. Marea Britanie, Franța, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania și Polonia au cerut introducerea de sancțiuni, arată documentul. Belgia, Finlanda și Suedia susțin un „răspuns treptat” la viitoarele atacuri, care ar putea include o serie de măsuri înainte de sancțiuni, arată documentul.
Roma a afirmat de mult timp că sancțiunile existente dăunează firmelor italiene care se ocupă de tranzacționarea cu Moscova și solicită dezangajarea tensiunilor cu Moscova, care au crescut mai tare de când un nou guvern antisistem a preluat funcția în Italia, în iunie. Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreapta, de coguvernare, este un admirator al președintelui rus Vladimir Putin și a respins acuzațiile de amestec rusesc în alegerile occidentale. Diplomații UE au declarat că planul este, de asemenea, menit să prevină atacurile cibernetice din China și Coreea de Nord.
Autor: Francesco Guarascio şi Philip Blenkinsop, Alissa De Carbonnel, Robin Emmott
Miniștrii de Externe din țările Uniunii Europene vor aproba oficial, pe 15 octombrie, la o reuniune a Consiliului UE de la Luxemburg, un nou regim de sancțiuni împotriva persoanelor fizice și juridice, responsabile, după opinia comunității europene, de utilizarea și distribuirea armelor chimice, a anunțat, duminică, serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Marii Britanii.
„Regimul de sancțiuni propus de Marea Britanie și de Franța după atacurile din Siria și Salisbury va fi adoptat oficial mâine [15 octombrie], la o reuniune a Consiliului Miniștrilor de Externe de la Luxemburg”, arată comunicatul.
Serviciul de presă al Ministerului britanic de Externe a menționat că Jeremy Hunt, șeful de la Foreign Office, va mulțumi duminică la reședința de la Chevening-House omologilor lui din Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Croația și România, „pentru susținerea și angajamentul lor la efortul global pentru a se opri folosirea armelor chimice odată pentru totdeauna”.
„Ministrul de Externe va profita de acest moment pentru a se asigura că noul regim de sancțiuni va fi aplicat rapid anumitor persoane și organizații responsabile cu utilizarea și proliferarea armelor chimice din întreaga lume. De asemenea, îi va informa pe colegii lui că acum este necesară accelerarea dezbaterilor asupra noului regim de sancțiuni în spațiul cibernetic”, a afirmat serviciul de presă.
„Există de mai mulți ani o interdicție internațională privind utilizarea armelor chimice, care este acum amenințată după atacurile chimice din Siria și Salisbury. Acum trebuie să redesenăm linia roșie, ceea ce este un avertisment clar pentru cei care folosesc această armă teribilă că prețul plătit acest lucru va fi întotdeauna foarte mare. Aceste noi sancțiuni sunt foarte importante, dar problema nu se sfârșește acolo „, precizează Jeremy Hunt, citat de comunicat.
Anterior, purtătorul de cuvânt al Consiliului UE le-a declarat reporterilor de la Bruxelles că nu se știe când și împotriva cui va fi introdus pentru prima dată noul regim de sancțiuni, pe care ambasadorii celor 28 de state membre ale UE l-au convenit pe data de 26 septembrie.
Elaborarea unui nou mecanism de sancționare a început la finalul summit-ului UE de la sfârșitul lunii iunie, care s-a adoptat o decizie de stabilire a unui nou regim de măsuri restrictive pentru combaterea răspândirii armelor chimice. Această decizie a fost adoptată la o zi după încheierea sesiunii de urgență de la Haga a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), consfătuire convocată la inițiativa Regatului Unit al Marii Britanii și a Statelor Unite ale Americii, după ce a fost otrăvit la Salisbury Serghei Skripali, ex-colonel GRU, împreună cu fiica sa Iulia, precum și ca urmare a acuzațiilor adresate forțelor guvernamentale din Siria că ar fi folosit arme chimice.
Țările membre ale Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice au atribuit organizației (OIAC) printr-un simplu vot dreptul de a stabili cine sunt vinovații (sau care ar fi posibilii vinovați) de utilizarea armelor chimice.
Alexandr Șulighin, reprezentantul permanent al Rusiei la OIAC, a precizat că decizia este „o uzurpare a competențelor exclusive ale Consiliului de Securitate al ONU.“
Filosoful Mihai Şora a primit marți, în sediul Parlamentului European de la Bruxelles, Premiul Cetăţeanului European 2018. El a fost nominalizat de către europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda.
Mihai Șora a fost nominalizat pentru „modul în care dă ființă prin activitățile sale civice valorilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Cu acest prilej, filosoful român a rostit un adevărat laudatio la adresa Europei, a culturii europene. Și trebuie să spun că, alături de un premiat din Grecia, care a vorbit în numele zecilor de nominalizați, de pe întreg cuprinsul Uniunii, doar filosofului român i-a mai fost îngăduit să țină un discurs în cadrul ceremoniei. Un discurs pregătit în limba franceză și rostit, în numele filosofului, de soția acestuia. Mihai Șora a fost însă, de față, la întreaga ceremonie și a mulțumit pentru premiu, de asemenea, în limba franceză.
”Am văzut Europa destrămată, am văzut Europa mută în faţa barbariei, neputincioasă, obosită, eroică sau încovoiată. Am văzut Europa începând să danseze pe o muzică stranie: dictatori fanatici şi populişti bolnavi – dar am ştiut mereu, cu un fel de încredere serenă, de nezdruncinat, că partea generoasă şi genială a Europei va avea dreptate în faţă părţii animalice şi feroce. Am știut că Europa inteligentă – cea care din timpuri străvechi, din timpul bătrânului Socrate, caută „de ce-ul” lucrurilor. Am știut că această Europă va găsi mereu mijloacele de a merge în căutarea răspunsurilor.
Au fost timpuri, în România, în anii cei mai sumbri ai dictaturii, când mulţi intelectuali erau scoşi din cetate, trăiau în izolare, erau aruncaţi în închisori. Ce ne-a salvat atunci, în acele timpuri sumbre, nu au fost nici armele, nici cancelariile, ci exact spiritul european – Iliada şi Odiseea, Don Quixote, În căutarea Timpului Pierdut, Muntele vrăjit, Hamlet şi Divina Comedie, Călătoriile lui Gulliver, Un anotimp în Infern, Conştiinţa lui Zenon, Memoriile lui Hadrian, Faust, Război şi pace.
Toată seva arzătoare a acestor cărţi, ca şi a altora, suflul fortifiant al Europei, au putut să pătrundă, în pofida dictaturii şi a cenzurii, a fricii, foamei şi a frigului – între coperțile unei colecţii cu un nume din trei litere – BPT – Biblioteca pentru Toţi.
Acest ceva – de negândit şi condamnabil într-o dictatură – era spiritul Europei. De acest lucru sunt atât de mândru, căci a permis atât de bine românilor să rămână, în acele timpuri de disoluţie morală şi intelectuală, fiinţe întregi şi profund europene”, a spus Mihai Șora.
Pe lângă filosoful Mihai Șora a mai fost premiată, din România, Asociația reprezentată de Melania Medeleanu și propusă de Siegfried Mureşan pentru „implicare pe termen lung în asigurarea drepturilor la protecție și îngrijiri necesare pentru bunăstarea copiilor, consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE”.
Corpul jurnalistei Marinova a fost găsit într-un parc din oraşul Ruse de la frontiera bulgară, sâmbătă
A fost arestat un bărbat pentru violarea şi uciderea jurnalistei Victoria Marinova, au anunţat autorităţile bulgare, adăugând că nu cred că atacul are legătură cu munca doamnei Marinova.
Trupul neînsufleţit al jurnalistei care avea 30 de ani a fost găsit de un trecător, sâmbătă, după ce ea plecase să alerge pe malul Dunării, în Ruse care este al cincilea oraş ca mărime din Bulgaria. Ea era prezentatoarea unei emisiuni la canalul tv local, TVN.
Bărbatul, identificat ca fiind cetăţeanul bulgar Severin Krasimirov de 21 de ani, a fost reţinut de poliţia germană în apropiere de Hamburg, marţi, la solicitarea autorităţilor bulgare.
„Avem suficiente dovezi care fac legătura între această persoană şi locul crimei”, a spus ministrul de interne al Bulgariei, Mladen Marinov, miercuri. Krasimirov care locuieşte în Ruse are cazier pentru furt de deşeuri metalice, a spus el. Ministrul a spus că anchetatorii au vorbit cu familia jurnalistei şi cu prietenii ei şi a adăugat: „Nu există o legătură aparentă cu munca ei”.
Procurorul-şef, Sotir Ţaţarov, a spus că Krasimirov era dinainte dat în urmărire de poliţie pentru un alt caz de viol şi crimă şi a adăugat că el nu crede că uciderea Marinovei are legătură cu munca ei, sugerând că a fost un atac „spontan”.
Cazul reprezintă a treia moarte a unui jurnalist într-o ţară UE în decurs de un an, ceea ce suscită temeri că Marinova ar fi putut fi vizată pentru activitatea ei, mai ales că ultima ei emisiune a fost un interviu cu doi jurnalişti de investigaţie care se ocupau de corupţia la nivel înalt.
Totuşi, miercuri dimineaţa, premierul Bulgariei, Boiko Borisov a lansat un atac la adresa jurnaliştilor şi adversarilor săi politici, criticându-i pentru că au speculat că Marinova a fost ucisă din cauza activităţii ei jurnalistice.
„Am citit lucruri monstruoase despre Bulgaria în ultimele trei zile şi nimic nu era adevărat”, a spus el. „Noi, ca ţară, nu merităm să fim astfel calomniaţi”.
Multe personalități europene şi-au transmis prin Twitter preocupările după această crimă, inclusiv vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. El a scris pe Twitter: „Şocat de crima oribilă a Victoriei Marinova. Încă o dată, o jurnalistă curajoasă cade în lupta pentru adevăr şi împotriva corupţiei”.
Miercuri, Antonio Tajani, preşedintele italian de dreapta al Parlamentului European, a felicitat autorităţile bulgare pe Twitter, lăudând arestarea şi declarând fără dovezi că motivul uciderii ei „nu a avut legătură cu munca ei de jurnalist”.
Borisov i-a condamnat pe oponenţii politici pentru „trimiterea de emailuri la Bruxelles şi în SUA, ca şi când asta nu este ceva ce se întâmplă (şi) în alte ţări şi este un caz izolat”.
Premierul i-a invitat ulterior pe ambasadorii străini aflaţi la Sofia să audieze un raport privind stadiul în care a ajuns ancheta. El le-a spus reporterilor prezenţi la conferinţa de presă: „Aveţi libertatea de a scrie, de a vorbi, de a transmite despre toate subiectele”.
Bulgaria a fost clasificată pe locul 111 între ţările lumii din punct de vedere al libertăţii presei, cel mai scăzut pentru o ţară din UE.
Unii jurnalişti bulgari nu au fost foarte convinşi că omorul a fost o pură coincidenţă şi au criticat autorităţile pentru aparenta neluare în seamă a posibilităţii unei crime cu contract.
„Victoria Marinova nu a fost un jurnalist de investigaţie profesionist, dar a îndrăznit să vorbească despre aceasta şi să le dea altora posibilitatea de a discuta” (despre această temă), a spus Atanas Ciobanov de la organizaţia de investigaţii Bivol, ai cărei jurnalişti au fost intervievaţi de Marinova în ultima ei emisiune. El a spus că portalul a primit „ameninţări credibile” pentru relatări.
Totuşi, mulţi din prietenii şi colegii Marinovei minimalizează şi ei posibilitatea ca ea să fi fost luată drept ţintă pentru munca ei. Fostul ei soţ, Svilen Maksimov, directorul TVN, a spus la postul Nova TV din Bulgaria că „toate dovezile indică o coincidenţă absurdă, îngrozitoare”.
„Uniunea Europeană poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extremă dreaptă”.
Într-un interviu acordat publicaţiei Le Monde, comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici, i-a atacat din nou pe populişti. Joi, după ce a catalogat guvernul italian ca fiind ”xenofob şi eurosceptic”, comisarul european a divulgat numele politicienilor care ar putea destabiliza Bruxelles-ul la viitoarele alegerile europene: „Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. După care a atacat din nou guvernul Conte: ” Cei doi viceprim-miniştri italieni (Salvini şi Di Maio, n.r.) sunt fiii inegalităţilor şi diferenţelor, care în nici un caz nu le justifică excesele”.
Chiar dacă afirmă că „nu e momentul să tergiversăm sau să dăm înapoi” pentru a salva Europa, în interviul acordat ziarului Le Monde, Moscovici anunţă că nu va candida la alegerile europene din 2019. Cu toate acestea, nu ezită să critice Partidul Socialist European (PES) vinovat, în opinia sa, de faptul că „nu realizează provocarea existenţială cu care se confruntă Europa”. „Pentru prima dată în istoria sa, existenţa Europei este ameninţată: poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extrema dreaptă, Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. Motiv pentru care lansează un apel la toate celelalte forţe politice pentru a opri partidele populiste: „Într-un astfel de moment trebuie să promovăm unitatea unei Europe mai puternice, şi mai integrată. Nu este momentul potrivit pentru a da înapoi sau a tergiversa”.
”Nu ne putem uita la Jean-Luc Melenchon, care are accente naţionaliste şi contestă tratatele europene şi la amicii mei socialişti şi progresişti precum Antonio Costa (premierul portughez), Pedro Sanchez (premierul spaniol) sau Alexis Tsipras (premierul elen) – susţine Moscovici – nu este nici aceeaşi stângă şi nici aceeaşi Europă”. Potrivit Comisarului European pentru afaceri economice, Partidul Socialist European nu şi-a clarificat încă poziţia: „Este într-adevăr un partid puternic pro-european sau este un partid euro-ezitant?”, întreabă tendenţios Moscovici.
Cea mai mare bancă din Danemarca, Danske, a anunţat că este investigată de Departamentul american de Justiţie, în legătură cu un scandal de spălare de bani. În cea mai mare parte a tranzacţiilor suspecte, în valoare de aproximativ 230 de miliarde de dolari, ar fi vorba de bani din spaţiul rusesc sau ex-sovietic. În septembrie, directorul general al Danske Bank, Thomas Borgen, a demisionat Thomas Borgen ca urmare a unei anchete referitoare la fonduri ce au fost transferate prin filiala Danske Bank din Estonia de clienţi din Rusia şi din alte părţi ale fostei Uniuni Sovietice. Banca a comunicat atunci că investighează tranzacţii în valoare de peste 230 de miliarde de dolari, efectuate în aceste zone în perioada 2007 – 2015. Vicepreşedintele Danske, Carol Sergeant, a declarat că scandalul a afectat imaginea băncii.
România mai are încă timp să-şi schimbe poziţia în privinţa modificărilor legislative care ameninţă lupta împotriva corupţiei. Totuşi, ţara va avea de suferit grave consecinţe dacă nu va lua în considerare recomandările Comisiei Europene. Acest mesaj a venit din partea vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.
El a făcut această declaraţie, luni, în faţa parlamentarilor europeni, la o reuniune nocturnă a Comisiei pentru Drepturile Omului şi Libertăţi Cetăţeneşti (LIBE) din Parlamentul European.
Timmermans a afirmat că Comisia „va continua dialogul”, dar, a mai adăugat el, „dacă reglementările convenite la nivel eurtopean sunt încălcate, Comisia nu va ezita să-şi asume răspunderea şi, dacă va fi nevoie, să trimită România în faţa instanţei”.
Comisia Europeană a ţinut sub observaţie sistemul juridic al României încă de la intrarea acestei ţări în Uniunea Europeană, în 2007. Timmermans a spus că în raportul pe anul 2018, prevăzut să fie dat publicităţii în noiembrie, sistemul nu va apărea într-o lumină plăcută, având în vedere că „situaţia s-a deteriorat”.
„România a înregistrat progrese în trecut, uneori chiar spectaculoase, dar acum face paşi înapoi într-un mod care nu afectează doar democraţia din România, ci şi locul pe care România şi l-a clădit în ultimii ani ca ţară membră a UE”, a mai spus el.
Timmermans a subliniat că tentativele guvernului român de a modifica legislaţia juridică stârnesc mari îngrijorări atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, îngrijorări care sunt împărtăşite şi de Comisia Europeană.
Declaraţiile lui Timmermans au survenit cu două zile înaintea unei plenare a Parlamentului European, programată pe 3 octombrie, când sunt programate dezbateri pe tema reformelor juridice din România.
Premierul Viorica Dăncilă a fost invitat(ă) la dezbateri şi ar urma să răspundă întrebărilor puse de europarlamentari.
Tentativele Partidului Social Democrat, de guvernământ, după câştigarea alegerilor legislative din decembrie 2016, de a modifica legile sisgtemului juridic au provocat proteste la Bucureşti, iar în luna august, acestea au devenit violente. Sute de oameni au fost răniţi.
Partidul a încercat să reducă independenţa procurorilor şi a modificat totodată Codul Penal, eliminând o serie de delicte legate de corupţie.
Prim-ministrul britanic, Theresa May, a anunţat marţi (n.r. 02 octombrie 2018) noile reguli în materie de imigraţie în Regatul Unit, reguli ce vor intra în vigoare după Brexit şi vor da prioritate muncitorilor calificaţi suprimând libera circulaţie a cetăţenilor europeni. „Va fi un sistem bazat pe competenţele muncitorilor şi nu pe originea lor”, a explicat ea.
„Acest nou sistem va permite să se reducă imigraţia persoanelor slab calificate, a adăugat şefa guvernului. Va pune Regatul Unit pe calea unei imigraţii reduse la niveluri viabile, aşa cum am promis”.
Theresa May se angajase, în programul prezentat pentru alegerile legislative din iunie 2017, să reducă migraţia la mai puţin de 100.000 de persoane pe an, faţă de 273.000 în 2016. Lidera britanică ar trebui să detalieze acest nou sistem într-un discurs pe care îl va rosti miercuri la congresul Partidului conservator, la Birmingham (centrul Angliei).
Spania este pe locul al patrulea, cu peste 1,3 milioane de oameni de ştiinţă şi ingineri
Numărul de oameni de ştiinţă şi ingineri care lucrează în Uniunea Europeană a crescut de la an la an. În 2017, a crescut cu 2% faţă de 2016, potrivit unei analize realizate de Institutul de Studii Economice (IEE), pe baza datelor Eurostat. Numărul total s-a ridicat la 16,5 milioane de persoane, anul trecut, cu o creştere foarte semnificativă faţă de 2008, când cifra ajungea la numai 11 milioane. În termeni generali, numărul de oameni de ştiinţă şi de ingineri, pe ţări, depinde de obicei de mărimea totală a populaţiei. Cu toate acestea, Regatul Unit şi Germania – care ocupă primele două locuri – au împreună 38% din numărul total de oameni de ştiinţă şi ingineri din UE, deşi participarea lor la populaţia europeană totală nu atinge 30%. În continuare, Franţa se remarcă având 10% din totalul cercetătorilor şi inginerilor care lucrează în UE. Spania ocupă locul al patrulea. În Spania sunt mai mult de 1,3 milioane de savanţi şi ingineri, ceea ce reprezintă 8% din totalul european. În urma Spaniei se clasează Polonia cu 7%, Italia cu 6%, Olanda cu 4%. Suedia, România şi Belgia au 3%, în timp ce cifra scade la 2% în Portugalia.
Procentul pe ţări: Regatul Unit 19%, Germania 19%, Franţa 10%, Spania 8%, Polonia 7%, Italia 6%, Suedia 3%, România 3%, Belgia 3%, Portugalia 2%.
„Bulgaria şi SUA au ocazia de a-şi extinde parteneriatele energetice active atât la nivel instituţional, cât şi corporativ. Bulgaria apreciază sprijinul acordat de SUA pentru realizarea centrului de distribuţie a gazelor naturale pe teritoriul său, care ne extinde diversificarea energetică şi contribuie la construirea unei pieţe a gazelor competitive şi liberalizate în Europa”, a declarat premierul bulgar, Boiko Borisov, în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, la New York.
În cadrul întrevederii, a fost evidenţiată cooperarea bilaterală în domeniul comerţului şi economiei. Prim-ministrul bulgar a subliniat că atragerea de investiţii din SUA este o prioritate-cheie în eforturile guvernului bulgar, concentrându-se pe domenii precum tehnologia informaţiei, inginerie mecanică, inginerie electrică şi electronică. Borisov a adăugat că menţinerea disciplinei financiare, un climat fiscal favorabil, forţă de muncă bine pregătită şi punerea în aplicare a măsurilor legislative necesare fac Bulgaria un loc din ce în ce mai atractiv pentru mediul de afaceri şi investiţii. Premierul bulgar a prezentat secretarului de stat american proiectul de construcţie a interconectorului de gaze cu Grecia, Serbia şi Turcia, precum şi modernizarea şi extinderea reţelei de gaze existente în ţară.
Cu 27 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 4 abţineri, membrii Comisiei pentru Buget a Parlamentului European au votat raportul raportorului Sigfried Mureşan (europarlamentar român, reprezentantul şef al PPE), potrivit căruia sunt tăiate alte 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare ale Turciei, cum propusese de altfel şi Comisia Europeană.
Europarlamentarii membri ai comisiei au considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile cu privire la îmbunătăţirea statului de drept ce fuseseră stabilite de Parlamentul European în noiembrie anul trecut. Europarlamentarii au luat decizia pe baza raportului anual al Comisiei cu privire la Turcia publicat la data de 17 aprilie 2018 în care se precizează că „Turcia se îndepărtează semnificativ de Uniunea Europeană, în special în domeniul statului de drept şi al drepturilor fundamentale şi prin slăbirea controalelor eficiente şi a echilibrelor în sistemul politic”.
În noiembrie anul trecut, în timpul negocierilor pentru buget, Comisia Europeană şi Consiliul au decis să îngheţe 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare pentru Turcia (70 de milioane de euro în credite de angajament şi 35 de milioane în credite de plată) până când Turcia va realiza îmbunătăţiri cuantificabile în domeniul statului de drept, al democraţiei, al drepturilor omului şi al libertăţii presei, îmbunătăţiri care să fie constatate în raportul anual la Comisiei Europene.
Prin urmare, Comisia pentru Buget a Parlamentului European susţine planul de rectificare bugetară în care Comisia propune transferarea celor 70 de milioane de euro destinate iniţial Turciei pentru consolidarea Instrumentului European de Vecinătate prin credite de angajament – pentru susţinerea acţiunilor legate de ruta migraţionistă din Mediterana Centrală şi pentru consolidarea angajamentului UE de a acorda ajutor umanitar către Siria, cu suma de 35 de milioane de euro prin credite bugetare .
Cândva Alexis Tsipras a exclamat celebrul „măcar de am fi Argentina”. Dacă ar citi însă raportul Institutului Fraser cu privire la libertatea economică a ţărilor, ar putea spune „măcar de am fi România”. Sau Albania, pentru că şi albanezii o duc mai bine. În afară de cazul, desigur, în care limitarea libertăţii economice în Grecia reprezintă un obiectiv strategic al coaliţiei guvernamentale SYRIZA-ANEL şi, drept urmare, premierul Tsipras şi-a îndeplinit pe deplin obiectivul. În studiul de anul acesta „Libertatea Economică în Lume”, publicat de Institutul Fraser din Canada, Grecia se află pe cea mai proastă poziţie între statele europene şi pe locul 108 între 162 de state care au luat parte la studiu.
Pentru a avea un reper, Grecia prezintă performanţe atât de proaste încât împarte locul 108 cu Swaziland. Gradul libertăţii economice se calculează pe baza instituţiilor şi a politicilor pe care fiecare ţară le aplică în cinci domenii: a) dimensiunea statului, b) statul de drept, c) accesul la o monedă puternică, d) libertatea în comerţul internaţional şi e) mediul de reglementare în creditarea bancară, domeniul muncii şi mediului de afaceri. Pentru cei nedumeriţi, Swaziland se află între Africa de Sud şi Zimbabwe, are capitala la Mbabane şi are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori.
Primele cinci ţări cu cele mai bune performanţe la nivel mondial au rămas anul acesta aceleaşi ca şi anul trecut: Hong Kong, Singapore, Noua Zeelandă, Elveţia şi Irlanda.
De asemenea relevant – şi tragic – pentru Grecia este faptul că între statele-membre UE, ţara cu performanţa imediat apropiată de Grecia, şi anume Croaţia, se află pe poziţia 75, adică cu 33 de poziţii mai sus. Iar în comparaţie cu ţările din sud-estul Europei care nu sunt membre UE, rezultatul cel mai apropiat de Grecia îl deţine Bosnia-Heţegovina, situată pe locul 98, deci cu 10 poziţii mai sus de Grecia.
De precizat, de asemenea relevant, că România ocupă poziţia 20, Albania poziţia 34, iar Bulgaria poziţia 46. Pe ultima poziţie între cele 162 de ţări se află pentru încă un an Venezuela.
Institutul Fraser elaborează studiul anual cu privire la Libertatea Economică în Lume în colaborare cu cercetători independenţi şi instituţii de învăţământ din aproape 100 de ţări. Nikos Rombapas, director executiv al Centrului de Studii Liberale „Markos Dragoumis”, care se ocupă de studiul cu privire la Grecia a făcut următorul comentariu: „Încă o dată Grecia înregistrează o poziţie dezamăgitoare în privinţa libertăţii economice, având din nou cea mai proastă performanţă între ţările UE, dar şi între ţările balcanice. Este o ironie tragică, în timp ce unii în Grecia continuă să vâneze baubaul neoliberalismului, libertatea economică din ţara noastră este echivalentă cu cea din China şi Swaziland. Cu cât vom înţelege mai repede, ca societate, această contradicţie, cu atât mai repede vom aborda cauzele reale şi profunde ale nenorocirii noastre”.
SUBVENȚII PENTRU MEDIUL DE AFACERI DIN NORDUL MOLDOVEI
Publicat de Camelia Teodosiu,
26 septembrie 2018, 12:55 / actualizat: 26 septembrie 2018, 14:58
Locuitorii din nordul Moldovei care doresc să înceapă o afacere au o nouă oportunitate financiară. Este vorba de sume de până la 138 000 de lei, bani nerambursabili, care pot fi accesați de locuitorii din județele Bacău, Neamț, Iași, Suceava, Vaslui și Botoșani, indiferent că locuiesc în mediul rural sau urban. Cei interesați trebuie doar să pregătească un plan de afaceri pe care să-l înscrie direct în competiție, în cadrul proiectului Start la Antreprenoriat în Nord-Est (S.A.N-E). În urma evaluării realizate de un juriu de specialitate, planurile depuse vor primi un punctaj pe baza căruia se va întocmi un clasament.
Pentru înscrierea direct în competiție exista un număr de maximum 35 de locuri disponibile. Planurile înscrise vor intra în concurență cu alte aproximativ 280 de planuri depuse de către participanții deja înscriși în proiect.
Pentru a fi eligibile pentru obținerea subvenției, afacerile trebuie să fie non-agricole și să aibă sediul sau punctul de lucru în orașele din județele menționate. Posesorii planurilor ce vor primi subvenția vor beneficia, totodată, de sprijin constând în consiliere și monitorizare pentru dezvoltarea afacerii în primele 18 luni de la data demarării ei. Pot profita de această șansă atât persoane care nu au experiență antreprenorială, precum angajați, șomeri, persoane inactive, studenți sau proaspăt absolvenți de liceu care au împlinit 18 ani, cât și antreprenori care nu dețin pachetul majoritar într-o firmă deja existentă și doresc să dezvolte una nouă.
Persoanele interesate pot accesa site-ul proiectului, antreprenorinmoldova.ro, si pagina de facebook Start la Antreprenoriat in N-E, unde vor găsi detalii despre proiect, precum și datele de contact ale recrutorilor noștri, care le pot răspunde la întrebări și le vor acorda sprijin pentru înscriere.
Academia Română, prin Filialele sale Cluj-Napoca și Timișoara, Institutul de Istorie „George Barițiu“ și Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“, organizează marți, 25 septembrie 2018, începând cu ora 12, simpozionul științific „Pe urmele generalului Henri Mathias Berthelot în România“.
Evenimentul va avea loc la Centrul de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului-Retezat al Academiei Române, cu sediul în comuna General Berthelot, din județul Hunedoara.
Manifestarea este onorată de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va deschide lucrările simpozionului și va susține, de asemenea, o prelegere științifcă dedicată momentului istoric de la 1918 și rolului generalului francez Henri Mathias Berthelot în reorganizarea armatei române și participarea României la Primul Război Mondial.
La eveniment vor participa de asemenea Maria Huzoni, primarul Comunei General Berthelot, și oficialități ale județului Hunedoara.
În cadrul simpozionului vor susține prelegeri: Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, președinte al Academiei Române în perioada 2006-2014, acad. Păun Ion Otiman, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, prof.univ.dr. Ioan Bolovan de la Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj Napoca, Ştefania Dudaş și Vasile Dudaş. Vor fi abordate teme precum istoria Conacului Berthelot donat de generalul francez Academiei Române în anul 1926, ipostaze ale relației generalului Berthelot cu Casa Regală a României, precum și întâlnirea acestuia cu reprezentanţii Consiliului Naţional Român din Timişoara în decembrie 1918.
Evenimentul este organizat de Academia Română, în parteneriat cu Consiliul Județean Timiș și Societatea Enciclopedică a Banatului, și se înscrie în seria de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri a tuturor românilor.
Fundaţia pentru o Societate Deschisă a decis să sesizeze Curtea Constituţională a Ungariei şi pe cea Europeană a Drepturilor Omului
Publicat de Camelia Teodosiu,
24 septembrie 2018, 16:22 / actualizat: 25 septembrie 2018, 16:24
Fundaţia pentru o Societate Deschisă a miliardarului George Soros a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională a Ungariei şi pe cea Europeană a Drepturilor Omului din cauza unor reglementări, adoptate în vară de Parlamentul de la Budapesta, care permit tragerea la raspundere penală a reprezentanţilor ONG-urilor care îi sprijină pe imigranţi.
Corespondenţă de la Budapesta – Reporter: Emil Groza – Organizaţia a precizat astăzi, printr-un comunicat, că a decis să sesizeze Curtea Constituţională a Ungariei, dar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza pachetului de legi denumit „Stop Soros” adoptat în vară de parlamentul ungar şi care permite sancţionarea activităţilor legale ale ONG-urilor independente, sub pretextul limitării imigraţiei. În comunicat se mai arată că reglementările ungare împiedică persoanele fizice şi ONG-urile să beneficieze de libertăţile garantate de Constituţie şi au fost elaborate cu scopul intimidării grupurilor independente ale societăţii civile, ceea ce reprezintă un nou pas pentru reducerea la tăcere a celor care au o opinie diferită de cea a guvernului. În baza reglementărilor adoptate în luna iunie de Parlamentul de la Budapesta, oferirea de sprijin pentru obţinerea de azil sau permis de şedere în Ungaria unor imigranţi care nu au un astfel de drept poate atrage după sine răspunderea penală şi pot fi aplicate chiar şi pedepse privative de libertate de până la un an. Noile prevederi au fost criticate de mai multe organizaţii internaţionale, iar Comisia Europeană a declanşat în iulie o procedură de infringement împotriva Ungariei, dar Guvernul de la Budapesta a transmis executivului comunitar că nu intenţionează să retragă sau să modifice reglementările.
Între 24 și 30 septembrie este sărbătorită săptămâna fericirii la locul de muncă.
Potrivit iniţiatoarelor, olandezele Maartje Wolff și Fennande van der Meulen, cum la job stăm mare parte din zi, iar alături de colegi ne petrecem uneori mai mult decât împreună cu familia, este important să ne simţim bine la birou.
Directorii de companii mari sau mici sunt invitaţi să se implice în aplanarea oricărui fel de conflict între subalterni.
La rândul lor, aceştia din urmă ar trebui să fie mai înţelegători cu cei alături de care lucrează.
Fericirea la locul de muncă are efecte benefice şi după program, susțin experții.
Cercetătorii ne încurajează acum cu un studiu nou, afirmând că au descoperit metodele prin care poţi fericit şi la locul de muncă.
Secretul fericirii la locul de muncă ţine, în primul rând de condiţiile în care lucrăm. Astfel, mediul de birou este cel mai nociv, nu numai pentru starea fizică, însemnând ore în şir de stat pe scaun, ci şi lipsa unor condiţii „naturale”, ştiut fiind faptul că cele mai multe dintre dintre birourile din ziua de astăzi beneficiază de un confort „artificial”, cu spaţii închise, lumină şi ventilaţie artificiale.
Din toate acestea, lipseşte tocmai factorul spiritual care îi stimulează pe angajaţi. Astfel, un cercetător englez, psihologul Emma Kenny, susţine că soluţia fericirii la locul de muncă ar fi desfăşurarea activităţilor de serviciu în aer liber, cât mai mult posibil. Astfel, echilibrul psihic se restabileşte şi angajaţii ar fi mai satisfăcuţi de activitatea lor.
După programul propus de Kenny, ziua de muncă pentru un angajat fericit ar trebui să arate aşa:
2 ore şi jumătate la birou,
2 ore în natură,
o oră şi jumătate de activităţi de socializare,
2 ore de activităţi fizice şi se impune şi
1 oră pentru masa de prânz servită în afara clădirii în care lucrăm.
FERICIRE LA LOCUL DE MUNCA – sfaturi
Angajatii nefericiţi ne costă enorm de mult, zilnic şi fără excepţii. Sunt oameni care ar putea să ofere productivitate la nivel cel puţin dublu faţă de cel atins în prezent. Mai mult, ar putea să lucreze mai eficient şi cu rezultate excepţionale.
1. Fericirea începe cu pasiunea pentru munca angajatului.
2. Fericirea se măsoară prin rezultatele obţinute şi progresul efectuat de angajat în mod constant de-a lungul activităţii sale.
3. Fericirea profesională presupune lipsa rutinei. Rutina are capacitatea catastrofală de a scufunda cariera oricui.
4. Fericirea la locul de munca depinde într-o enorm de mare măsură de stilul de management al superiorilor.
5. Fericirea profesionala mai reprezintă şi starea în care ajungi când ai la dispoziţie tehnologia necesară şi toate instrumentele moderne prin care să îţi realizezi sarcinile profesionale în cel mai bun mod cu putinţă.
6. Recompensele profesionale reprezintă apogeul fericirii la locul de muncă.
Negocierile intră în faza finală, dar opţiunile rămân în continuare dificile
Ședința de săptămâna aceasta din Salzburg a liderilor UE a oferit un mic test de claritate. Deși Brexitul este adesea văzută ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă blocul, plecarea iminentă a Regatului Unit a fost departe de a fi cea mai importantă prioritate a celor 27 din UE – imigrația și terorismul au dominat. Dar pentru prim-ministrul britanic Theresa May, a fost punctul în care negocierile de ieșire au intrat într-o dramatică fază finală. Au fost dezvăluite dificile opţiuni legate de viitorul Marii Britanii.
În timpul verii, doamna May a pledat pentru nişte propuneri care ar face ca Brexitul să fie mai puţin dificil şi care să mențină Regatul Unit pe orbita UE. Speranțele sale pentru un compromis, conceput în mare măsură pe hârtie pe fondul disensiunilor dintre conservatori, au primit o grea lovitură din partea lui Donald Tusk, președintele Consiliului European. El a declarat fără înconjur că propunerile „nu vor funcționa” și că așa-numitul plan de la Chequers (reşedinţa oficială de vară a premierilor britanici, n. red.) ar submina piaţa unică. Prin urmare, în eventualitatea unui acord, propunerile britanice ar trebui „refăcute și negociate în continuare”.
Tonurile sumbre de la Salzburg au surprins-o pe doamna May. Dar momentele de tensiune făcuseră mereu parte din scenariu. Un conflict între UE și Regatul Unit era inevitabil şi nu va fi ultima oară când perspectiva unei înțelegeri pe tema Brexitului va părea neclară. Dar limbajul dur al lui Tusk și al altor lideri (în special al președintelui francez Emmanuel Macron) va spori presiunile asupra doamnei May în privinţa schimbării tacticii – o perspectivă incomodă, având în vedere că mai sunt doar două săptămâni până la conferinţa partidului. Conservatorii radicali pledează pentru o poziţie mai dură şi este greu de văzut cum ar putea ca asta să facă acordul mai posibil. Cu toate acestea, un Brexit fără asperităţi – menit să protejeze relațiile comerciale și diplomatice – continuă să rămână în interesul tuturor. Cu 80% din acord finalizat, grava problemă rămasă este granița irlandeză. Propunerile UE pentru o soluție „statică” riscă să rupă Regatul Unit şi să creeze zone vamale diferite pentru Marea Britanie și Irlanda de Nord. Liderii UE trebuie să recunoască faptul că, pentru orice lider britanic, acest lucru e inacceptabil.
Problema irlandeză implică o alta mai amplă. Pe parcursul discuţiilor cu privire la Brexit, politicii britanice i s-a acordat o prea mare atenție – în special graţie disputelor provocate de conservatori. Dar și alte țări europene se confruntă cu mari probleme politice. Forțele populiste sunt în ascensiune din Italia până în Suedia, și mai departe spre est, în Polonia. Punctul comun este revolta împotriva Bruxelles-ului. Liderii din UE-27 nu intenţionează să pedepsească Regatul Unit, dar ei nu pot accepta un acord care oferă avantaje celor care pleacă. În consecinţă, UE trebuie să susţină respectarea „literei cărţii” şi privilegiile calităţii de membru.
În cazul unui acord, el va avea de trecut un ultim examen în Camera Comunelor. Între parlamentari, nu există o majoritate în privinţa unui Brexit dur sau a lipsei unui acord. S-ar putea ca prin parlament să existe o cale spre un Brexit mai uşor. Dar e greu de făcut calcule. În cel mai bun caz, dna May poate spera deocamdată să asigure un „Brexit simplu”, în care singurii termeni juridici să fie cei legaţi de retragerea Regatului Unit. Detaliile relației viitoare, de importanţă crucială, ar urma să rămână ambigue şi îngrijorător de neclare.
Asta ar putea face ca acordul să fie aprobat în Camera Comunelor. Dar ar fi cu totul nesatisfăcător. Chestiunile vitale, legate de viitorul naţiunii, vor intra într-o perioadă de tranziție: mai exact, obstacolul cel mai mare se mută din martie 2019 în decembrie 2020. Asta înseamnă o şi mai mare incertitudine pentru afaceri și cetățeni. Pe măsură ce discuțiile se apropie de sfârşit, e tot mai evident că rezultatul nu va fi unul bun. Trebuie să se acorde însă atenție limitării daunelor pentru a preveni o haotică depresie care n-ar fi de folos nimănui. (Editorial)
Noile tarife impuse Chinei de Statele Unite intră, începând de astăzi, în vigoare
Noile tarife impuse Chinei de Statele Unite intră, începând de astăzi, în vigoare. Este vorba de taxe de 10% pentru importuri în valoare de aproximativ 200 de miliarde de dolari. France Presse notează că, dacă se ține cont și de tarifele anterioare pentru mărfuri de 50 de miliarde de dolari, aproximativ jumătate din exporturile chinezești către Statele Unite fac obiectul unor tarife speciale. Noile taxe anunțate de Washington nu vizează, însă, și produsele Apple, companie gigant americană care are principalele fabrici de asamblare în China. Donald Trump a decis să impună tarifele la importuri pentru a reduce din deficitul înregistrat de țara sa în schimburile cu China, dar și ca răspuns la furturile de tehnologie americană. Beijingul a răspuns cu propriile tarife la unele mărfuri americane.
„Dacă suntem realiști, suntem capabili să ajungem la un acord privind prima etapă a acestor negocieri, și anume Tratatul asupra Brexit, în termen de șase până la opt săptămâni”, a declarat Barnier la o conferință ţinută în Slovenia, Bled Strategic Forum 2018.
„Marea Britanie a decis să plece în martie anul viitor”, pe 29 martie, a reamintit Michel Barnier.
„Ținând cont de procesul de ratificare, al Camerei Comunelor, pe de o parte, al Parlamentului European și al Consiliului (statele membre), pe de altă parte, trebuie să ajungem la un acord înainte de începutul lunii noiembrie. Eu cred că acest lucru este posibil „, a adăugat francezul.
Iniţial, negociatorii intenționau să convină asupra unui acord de retragere înaintea unui summit al șefilor de stat și de guvern din UE programat pentru data de 18 octombrie la Bruxelles, adică peste doar șase săptămâni.
Acum pare puțin probabil și mulți de la Bruxelles se așteaptă la un summit extraordinar în noiembrie.
Principala chestiune în suspans dintre UE și Regatul Unit rămâne granița dintre provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, membră UE, graniţă a cărei revenire nu o doreşte nimeni.
Brexitul se va afla pe meniul liderilor europeni la un summit informal care va avea loc pe 20 septembrie la Salzburg (Austria).
Cu ocazia ”Zilelor Bucurestiului”, vor avea loc doua evenimente dedicate tinerilor si copiilor din Capitală: Kids City, un festival al celor mici, dar și un eveniment pentru tinerii și studenții din Capitală.
Evenimentul dedicat tinerilor va avea loc în perioada 15-16 septembrie, în Parcul Circului din Capitală, fiind organizat prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București.
Pe parcursul celor doua zile, în intervalul 14:00-22:30, se vor desfășura o serie de activități artistice, de divertisment și spectacole neconvenționale, precum: laser show, acrobatic show, roboți Transformers, numere de magie, chameleon wall, păpuși gigant, statui levitație, picioroange cu led etc.
Totodată, începând cu ora 20:00, tinerii bucureșteni sunt invitați la concertele celor mai în vogă artiști români care vor concerta în aer liber, Corina & Connect-R (15 septembrie) și DeepCentral & Alina Eremia (16 septembrie).
Tot in acest week-end, 14-16 septembrie, Primăria Municipiului București, prin Proedus, organizează, în Parcul Cișmigiu, cea de-a IV a ediție a evenimentului Kids City. Ca în fiecare an, timp de 3 zile, cei mici vor sărbători Zilele Bucureștiului într-un decor fascinant, unde veselia și buna dispoziție nu vor lipsi.
În cadrul evenimentului, vor avea loc spectacolele, atelierele tradiționale românești, decorurile inedite, jocurile, face painting-ul, împletiturile și multe alte activități interactive care vor aduce diversitate, atât în rândul copiilor, cât și în rândul părințiilor sau al bunicilor.
De asemenea, în zona Foișor, vor avea loc spectacole de muzică și dans, pe scena urcând artiști consacrați precum: Gașca Zurli, Magicianul Robert Tudor, Amna, Nicole Cherry sau Lidia Buble.
Deputata PiS, Joanna Lichocka, a informat că Ministerul Culturii are gata proiectul de lege privind deconcentrarea pieței mediilor în Polonia în diverse segmente.
În discuția cu Polskie Radio, deputata PiS a subliniat că proiectul de lege este gata, dar decizia în problema începerii lucrărilor la acest proiect va fi luată de către guvern și conducerea partidului Lege și Justiție.
În opinia deputatei PiS este nevoie de schimbarea situației actuale, deoarece piața media în Polonia este dominată de editurile străine, în primul rând germane.
În opinia sa, introducerea legii va duce în mod sigur la conflict cu Bruxelles-ul și cu partidele din opoziție.
„Să nu ne facem iluzii, aceasta va însemna un nou mare conflict. Poate însemna de asemenea un conflict pe linia Polonia – Uniunea Europeană. Marile edituri germane, germano-elvețiene vor protesta foarte energic, vor spune că nu este vorba de nicio deconcentrare a proprietății, ci numai de o luptă cu ele. Momentul în care se va putea ieși cu acest proiect trebuie ales cu foarte mare grijă” – a comentat.
„Vreau să dau asigurări că nu vom renunța la acest proiect. Deconcentrarea mediilor este în programul partidului Lege și Justiție și rămâne numai întrebarea, când vom putea trece la ea” – a adăugat Lichocka.
Această reformă îi opune pe artişti şi pe editorii de presă giganţilor digitalului
Eurodeputaţii au votat miercuri pentru o foarte sensibilă reformă a drepturilor de autor, obiect al unei bătălii fără precedent între artişti şi editorii de presă de o parte şi giganţii digitalului de cealaltă parte.
Reuniţi în plen la Strasbourg, ei au aprobat o nouă versiune a textului respins pe 5 iulie, care creează un nou „drept vecin” pentru editorii de presă.
Acest vot deschide astfel calea negocierilor cu Consiliul UE (reprezentând cele 28 de state membre, care au ajuns deja la un compromis pe 25 mai) şi Comisia Europeană, pentru a se înţelege asupra unui text definitiv.
Au fost 438 de voturi pentru reformă, 226 împotrivă şi 39 de abţineri.
Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria
Care este starea actuală a UE? Este o întrebare la care Jean-Claude Juncker nu poate răspunde decât indirect atunci când, în cursul acestei dimineţi, îşi va rosti anualul discurs politic.
S-ar putea ca acesta să fie ultimul discurs „înflorit” al preşedintelui Comisiei Europene cu privire la Starea Uniunii. Cum mandatul i se încheie anul viitor, evident că există nişte limite în privinţa lucrurilor ce pot fi făcute. Dar oficialii de la Bruxelles afirmă că încă nu a sosit timpul să i se spună „Adio, Juncker”.
„Nu e momentul unui testament. E ca un poem scris de Juncker”, a declarat un înalt oficial din UE.
Să ne aşteptăm la un discurs pe măsura lui Juncker, adică la unul mare despre lucruri mari. Iniţiativele pe tema migraţiei, securităţii şi politicii externe vor fi dezvăluite pentru a demonstra că comisia încă lucrează şi că este gata să îi învingă pe populiştii anti-UE.
Într-un discurs care durează mai puţin de o oră, vor fi înaintate 18 idei noi, iar multe dintre ele îi vizează direct pe criticii anti-UE.
Să se protejeze graniţele împotriva migraţiei ilegale? Dl Juncker va propune o puternică pază de frontieră formată din 10.000 de oameni, cu atribuţii noi. Influenţa rusă? Partidele politice ar putea fi sancţionate dacă folosesc în mod fraudulos datele alegătorilor, astfel încât integritatea alegerilor este asigurată. Suveranitatea? Dl Juncker va spune că redă puterea la nivel naţional doar dacă gestul e justificat („în subsidiar”, după cum se spune în jargonul EU). Marele exemplu este „redarea controlului” în privinţa schimbării orei de vară.
Un ambiţios acord comercial între UE şi Africa, internaţionalizarea monedei euro şi măsurile împotriva spălării banilor vor figura şi ele în discurs. În privinţa Brexitului, „trebuie să avem un divorţ ordonat”, adaugă acelaşi oficial. Nu va mai exista nimic din vechea formulă intimă care se termina cu „dar vrem să rămânem prieteni”.
Echipa lui Juncker va reînvia totodată vechile visuri preferate, legate de conexiunea instituţională. Cea mai importantă este mult discutata idee a folosirii votului majoritar – şi nu a celui în unanimitate – în probleme legate de politica externă pentru a împiedica vreo ţară să abată UE de la frontul comun pe tema marilor probleme geopolitice.
De obicei, va fi vorba despre o pirotehnie legislativă europeană îndeajuns de capabilă să stăpânească bulboanele UE. Dar în acest an, o serie de evenimente dramatice de la Strasbourg au dus la cu totul altceva. Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu Viktor Orbán, aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria. Un vot va avea loc la doar câteva ore după ce dl Juncker se va aşeza pe scaun, primul prin care Parlamentul European recomandă o procedură disciplinară prevăzută în Articolul 7 împotriva unei ţări membre în care statul de drept s-ar afla în pericol.
Până şi propria familie politică a dlui Orbán – Partidul Popular European, de centru-dreapta, al lui Juncker, al Angelei Merkel şi al lui Sebastian Kurz – pare gata să îl cenzureze pentru nerespectarea principiilor europene.
Şi totuşi, dl Juncker nu va pomeni numele dlui Orbán atunci când va vorbi despre respectarea principiilor democraţiei liberale. Va fi clar la cine se referă dl Juncker, dar o atare omisiune ar putea totuşi părea o neglijenţă într-o zi ca asta.
„Dacă vreţi să ştiţi care este starea reală a uniunii, n-o veţi găsi în discursul lui Juncker”, se plângea un oficial din parlament. „Europarlamentarii invocă pentru prima oară Articolul 7 împotriva unui stat membru.
Asta e adevărata stare a uniunii de astăzi”.
Orbán judecat
Marţi, atunci când a sosit la Strasbourg, aliaţii i-au spus problematicului premier al Ungariei să se potolească. N-a mers. În cursul dezbaterilor pe tema situaţiei statului de drept din ţara sa, Viktor Orbán s-a arătat dur şi deloc dispus să facă compromisuri. Rezultatul? Parlamentarii din familia sa de centru-dreapta vor vota în masă sancţionarea guvernului său din cauza subminării statului de drept.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită la ediția din acest an a „Zilei Crucii”, numită în popor și Cârstovul Viilor, sărbătoare ce marchează începutul culesului viilor și prepararea mustului. Cu această ocazie, la Muzeul Satului din București au loc o serie de evenimente dedicate atât tradițiilor care înconjoară sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cât și venirii toamnei.
Sâmbătă, 15 septembrie, ansamblul „Tradiții luncavițene” ne încântă cu muzică și dansuri tradiționale dobrogene, în cadrul spectacolului „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. În aceeași zi, toamna își face simțită prezența prin cântecele gorjencei Maria Beatrice Băndoiu. Ziua se încheie într-un mod practic, prin ateliere tradiționale susținute de meșteri populari. În limita a 10 locuri pentru fiecare atelier, vizitatorii au ocazia să descopere secretul confecționării podoabelor populare și împletiturilor textile. Participarea la ateliere este gratuită, în limita locurilor disponibile.
Duminică, 16 septembrie, împreună cu actorul Nae Alexandru îl redescoperim pe scriitorul Păstorel Teodoreanu, ale cărui poezii evocă pasiunea pe care marele iubitor de vinuri o avea față de licoarea lui Bacchus. Tot duminică, chitara lui Tudor Niculescu Mizil și vocea Sabrinei Diacov ne propun o călătorie în jurul lumii. Seria de evenimente se încheie cu un ghidaj tematic la instalațiile și instrumentele specifice viticulturii. Plecând de la Platoul Arhondaricului, vizitatorii vor învăța cum se prepara mustul pe vremuri și care erau instrumentele folosite la îngrijirea și culesul viilor.
Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului are loc și târgul meșterilor populari, menit să amintească de târgurile ce se desfășurau în preajma marilor sărbători religioase. Pentru participarea la târg este necesară achiziționarea biletului de acces în muzeu.
Economia UE şi a zonei euro a crescut cu 0,4% între aprilie şi iunie. Ţările care au înregistrat cea mai redusă creştere au fost Danemarca şi Grecia
Economia a crescut cu 0,4% atât în zona euro, cât și în UE în ansamblul său, în al doilea trimestru al anului, comparativ cu cel precedent, potrivit celei mai recente estimări publicate de Eurostat, biroul european de statistică. În comparație cu același trimestru din 2017, în ambele cazuri, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe țări, Malta a avut cea mai dinamică economie, cu o creștere de 1,9%, urmată de Estonia și de România, ambele cu un avans de 1,4%. Dimpotrivă, creșterea a fost mai mică în Danemarca, Grecia, Franța și Italia, toate cu o creștere de 0,2%. Spania se află la mijloc, cu o creștere de 0,6% între aprilie și iunie, față de primul trimestru.
Creşterea intertrimestrială pe ţări – Danemarca 0,2; Grecia 0,2; Franţa 0,2; Italia 0,2; Finlanda 0,3; Belgia 0,4; Regatul Unit 0,4; Germania 0,5; Austria 0,5; Portugalia 0,5; Spania 0,6.
Soluţia pentru problema cipriotă se află în parcursul european al Turciei”, a precizat ministrul german de externe, Heiko Maas, după întâlnirea avută (luni, 10 septembrie) cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, adăugând că este problema Ankarei cum va evolua relaţia ei cu Uniunea Europeană.
„O îmbunătăţire a relaţiilor ar fi în interesul tuturor”, a precizat Maas, pledând pentru o atitudine constructivă, în special din partea Turciei, întrucât o soluţie este importantă nu numai pentru cele două ţări, ci şi pentru întreaga regiune. Germania, a subliniat el, susţine procesul în vederea înregistrării de progrese în rezolvarea problemei cipriote „pentru o soluţie permanentă şi viabilă, pentru construirea de relaţii de încredere reciprocă, cu scopul găsirii unei soluţii politice”. Normalizarea relaţiilor este un obiectiv şi al Germaniei, a declarat Maas, referindu-se la vizita sa recentă în Turcia. El a lăudat iniţiativele guvernului cipriot în direcţia construirii unor relaţii de încredere cu ţări din regiune.
La rândul său, Christodoulides a vorbit despre discuţii extrem de constructive şi despre interese şi obiective comune ale Republicii Cipru şi Germaniei în multe domenii: „Dorim un vecin care se află aproape de UE, care să respecte principiile ei”, a subliniat ministrul cipriot, adăugând: „Aşteptăm de la Turcia să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de UE, dar şi faţă de Republica Cipru şi să-şi asume rolul în rezolvarea problemei cipriote. De atitudinea ei depinde dacă va veni aproape de UE”.
Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat, printre altele, vizita preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan în Germania la sfârşitul lunii, problema migraţiei – subiect în legătură cu care Christodoulides şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea fluxurilor migratorii spre Cipru, precum şi faţă de Brexit.
Muzeul Național al Țăranului Român continuă tradiția celebrării uneia dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei: Înălțarea Sfintei Cruci, printr-o nouă serie de întâlniri cu artiști și meșteri iconari, care are loc, în fiecare an, în preajma zilei de 14 septembrie, în cadrul Târgului iconarilor și al meșterilor cruceri. Anul acesta vă așteptăm în perioada 14 – 16 septembrie, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.
Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.
Târguliconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.
Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale ca: Nicolae Muntean, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante ne-împuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi.
Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă.
Ateliere / întâlniri
Intrate deja în obișnuitul târgului, atelierele de pictură pe sticlă și lemn, cât și cel de însemnat și încrustat cruci, vor fi prezente în acest an cu tehnici și teme prin care copiii, dar și adulții sunt invitați să descopere cum desenau iconarii vechi izvoadele și zugrăveau sfinții și îngerii, pictând pe dosul sticlei sau pe lemn grunduit, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră, în cadrul unor întâlniri cu câțiva dintre iconarii și crucerii al căror meșteșug prezintă atât o raportare adecvată la canon, cât și o sursă de inspirație pentru noi creații.
Programul atelierelor:
Vineri, 14 septembrie
orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu Bogdan Herascu – vârsta minimă 8 ani (înscrierile se fac numai la telefon 0726 237 376)
Sâmbătă, 15 septembrie
orele 11-13 / atelier de crucerit în lemn cu meșterul Vasile Moldoveanu – vârsta minimă 10 ani
orele 14-16 / atelier de pictură pe sticlă cu meșterul iconar Angela Ludoșanu – vârsta minimă 8 ani
Duminică, 16 septembrie
orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu meșterul Nicu Muntean – vârsta minimă 7 ani
Atelierul costă 5 lei/ persoană și va avea loc lângă bisericuța din lemn. Pentru înscrieri și alte informații vă rugăm să ne scrieți la adresa educatiemuzealamtr@gmail.com. Pentru fiecare atelier sunt 10 locuri disponibile.
De asemenea, ca o întregire a discursului nostru dedicat icoanei, invităm publicul să viziteze expoziția Colecția Mușat: o geografie spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene, deschisă în această perioadă la Sala Foaier. Expoziția prezintă o mare parte din colecția de peste 500 de icoane pe sticlă transilvănene, aparținând avocatului Gheorghe Mușat și soției sale, profesoara universitară Carmen Mușat.
Expresie a spiritualității românilor din Transilvania, icoana pe sticlă se dovedește, prin filtrul oferit de colecția Mușat, un receptacul al celor mai diverse și mai înalte forme de expresie artistică ale lumii creștine din secolele XVIII-XIX, atât ale părții ei orientale – ortodoxe, cât și a celei vestice, de unde a fost împrumutată și tehnica pictării pe dosul sticlei. Vor putea fi admirate lucrări reprezentative pentru toate centrele artistice cunoscute și toți iconarii râvniți de colecționari și de muzeele de profil, precum Ioan Pop de la Făgăraș, Savu Moga din Arpașu de Sus, Matei Țâmforea din Cârțișoara, Nicolae Cațavei, Simion Poienaru din Laz sau Nicolae Oancea din Vale, dar vor putea fi cunoscuți mai bine și pictori ale căror nume au fost prea puțin sau abia de curând asociate cu icoana pe sticlă, precum Matei Popa din Vale, Ioan Costea Verman, Ioan Popovici, Constantin Boghină junior și Oprea din Săliștea Sibiului și mai ales Ursu Broina din Stoboru, unul dintre pionierii picturii pe sticlă din Transilvania, atestat documentar cu lucrări încă la 1784 și căruia în sfârșit i-a putut fi atribuită o icoană.
Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, Blitz TV.
Boris Johnson a lansat luni o nouă ofensivă contra şefei guvernului britanic, Theresa May, în plin zvon despre voinţa lui de a o răsturna pentru a prelua conducerea Partidului Conservator divizat cu 200 de zile înainte de Brexit.
Fostul ministru al afacerilor externe, partizan al unei rupturi nete de Uniunea Europeană, a îndemnat-o pe dna May să se angajeze să nu crească impozitele, pentru a permite economiei britanice să se relanseze după ieşirea din Uniunea Europeană, invitând-o să urmeze exemplul lui Donald Trump.
„A venit momentul pentru acest guvern conservator să arate cum un Regat Unit post-Brexit se va traduce printr-o economie fericită şi dinamică”, scrie el în cronica sa săptămânală în Daily Telegraph.
Afirmaţii care „nu vor frâna zvonul conform căruia el se pregăteşte să preia conducerea Partidului Conservator”, analizează cotidianul.
Duminică, dl Johnson a criticat-o deja pe dna May, comparându-i proiectul pentru Brexit, „planul Chequers”, cu o „centură cu explozibil” legată Regatului Unit.
Afirmaţii care au şocat, inclusiv în cadrul Partidului Conservator, secretarul de stat pentru afaceri externe, Alan Duncan, estimând că ele constituie „unul din momentele cele mai dezolante din politica modernă britanică”.
Cât despre planul Chequers, „este singurul plan prezentat care va răspunde voinţei britanicilor evitând în acelaşi timp instaurarea unei frontiere dure cu Irlanda de Nord”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Atacurile virulente ale lui Boris Johnson contra dnei May sunt interpretate de unii din detractorii săi ca o tentativă de a deturna atenţia dată de presa britanică divorţului său din cauza unor presupuse infidelităţi.
Dar pentru aliaţii ei, aceste dezvăluiri care se aflau luni pe prima pagină a cotidienelor ţării, ar fi opera echipei Theresei May pentru a-l discredita cu mai puţin de trei săptămâni înaintea unei conferinţe a Partidului conservator care se anunţă furtunoasă.
Dl Johnson a trântit în iulie uşa guvernului pentru a-şi arătra dezacordul cu planul Chequers care prevede menţinerea unei relaţii comerciale strânse între Regatul Unit şi UE după Brexit.
Poliţie de frontieră europeană de circa 10.000 de agenţi cu capacitate de supraveghere pe teritoriul european şi putere de a participa la operaţiuni de repatriere ale migranţilor. La trei luni de la Consiliul European din iunie şi înainte de summit-ul şefilor de stat şi de guvern de la Salzburg, Comisia Europeană lansează o propunere în legătură cu unul dintre cele mai arzătoare dosare, migranţii. O situaţie de urgenţă care agită de mult timp cancelariile europene, în special ţările de pe malul de sud, printre care Italia, care de luni întregi bate cu pumnii în mesele rotunde europene, cerând solidaritate majoră şi împărţirea atribuţiilor în faţa şovăirii şi uşilor trântite în faţă de către unele state membre.
Crearea unei Gărzi Europene de Frontieră care să aibă ca scop consolidarea Frontex, transformând agenţia UE într-un adevărat corp de poliţie de frontieră cu o sarcină decisivă asupra repatrierilor va fi anunţată de preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude Juncker în discursul său despre situaţia Uniunii Europene, miercurea viitoare, în plenul Parlamentului de la Strasbourg. O ştire relansată de cotidianul spaniol „El Pais”, care a primit confirmare de la Bruxelles în vederea unei intervenţii, ultima avută de preşedintele Comisiei despre starea Uniunii, care se va concentra chiar pe tema migranţilor. Executivul european ar intenţiona, astfel, să transforme controlul imigraţiei ilegale într-o competenţă comunitară, după ce ultima criză migratorie, declanşată de refuzul Italiei de a permite debarcarea migranţilor, a demonstrat că gestionarea naţională a fluxurilor trebuie să fie transferată la o gestionare centralizată. Propunerea nu este nouă.
De mult timp, s-a luat în considerare o astfel de idee, care nu s-a realizat niciodată şi din cauza şovăirii mai multor ţări, îngrijorate de posibilul transfer de suveranitate. La începutul lunii iunie, cancelarul Angela Merkel a încurajat ipoteza transformării Frontex într-un corp de poliţie de frontieră „cu competenţe europene”. O lună mai târziu, la Viena, cu ocazia începerii preşedinţiei austriece la Consiliul UE, Juncker a anunţat pentru septembrie propunerea legislativă a Comisiei UE de a dota Frontex cu 10.000 de unităţi suplimentare până în 2027, consolidându-şi astfel mandatul. Şi, zilele trecute, argumentul a fost reluat şi de către Comisarul European pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos. «Este nevoie de acţiuni imediate. Măsurile pe care le vom prezenta merg în această direcţie”, a explicat comisarul, şi în vederea summit-ului de la Salzburg din 20 septembrie, unde este aşteptată o răsturnare de situaţie în modificările misiunii Sophia, şi datorită presiunii italiene.
Cetățenii și-au exprimat opinia în privința ceasurilor, acum e rândul liderilor naționali să acționeze.
Vreme de mai bine de două decenii, cetățenii și-au reglat ceasurile pentru ora de vară și cea de iarnă, sincronizați la nivelul întregii UE.
Însă o consultare a Comisiei Europene, dintr-acele pe care Bruxelles-ul le face cu regularitate, dar de obicei fără să suscite prea mult interes, pe această temă, a atras un remarcabil număr de 4,6 milioane de răspunsuri. Aproximativ 86% au declarat că vor să renunțe la schimbare și să mențină ceasurile la fel pe tot parcursul anului.
Ora de vară a fost adoptată pentru prima dată de Germania în 1916, iar apoi în doar câteva săptămâni și de Regatul Unit, pentru a se economisi energie și pentru a se permite fabricilor să lucreze mai mult în timpul primului război mondial. Practic, dându-se ceasurile cu o oră înainte vara, o oră de lumină solară de dimineață este mutată seara.
Cea mai mare parte a restului Europei a adoptat practica în anii ’70, din cauza șocului petrolier. O lege UE din 1996 cere ca toate cele 28 de state să-și dea ceasurile înainte cu o oră în ultima duminică din martie și apoi să le dea înapoi în ultima duminică din octombrie.
Acum, un sondaj la nivelul UE arată că există un larg consens pentru a se renunța la schimbare, în întreaga Europă – deși cetățenii germani par să fi participat într-un număr deosebit de mare.
Cam 76% dintre respondenți au afirmat că au experimentat efecte „negative” din cauza acestor schimbări bianuale. Avansul tehnologiei face ca argumentul economisirii energiei să-și piardă din validitate. Cercetările Parlamentului European au constatat că schimbarea orei reduce consumul de energie cu numai 0,5-2,5%, în funcție de țară.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, are prin urmare dreptate să propună renunțarea la schimbarea orei. Însă țărilor trebuie să li se permită să aleagă dacă vor adopta permanent ora de vară sau cea de iarnă, în funcție de de cum e mai convenabil pentru localizarea lor geografică.
Adoptarea actualei ore de vară pentru întreg anul nu ar fi bună pentru toți, după cum a constatat Regatul atunci când a experimentat această idee în 1968-1971, dar a renunțat la ea când a văzut că iarna răsăritul are loc la ore inacceptabil de târzii în nordul țării.
Unele țări s-ar putea folosi de acestă modificare și pentru a-și ajusta fusul orar. Spania, de exemplu, unde mulți consideră că țara e în fusul orar „greșit” de când dictatorul Francisco Franco a mutat-o cu o oră înainte în 1942, din solidaritate cu Germania lui Hitler, ar putea opta să revină în linie cu Portugalia vecină și cu Regatul Unit. Va fi important totuși să se asigure că nici o schimbarea nu va face ca Irlanda de Nord post-Brexit să fie într-un fus orar diferit de Republica Irlanda.
Propunerea dlui Juncker trebuie acum să fie transpusă în planuri formale, iar ideea va trebui să fie sprijinită și de guvernele naționale și Parlamentul European.
Însă puterea sentimentului insuflat de sondaj arată că liderii naționali ar trebui să sprijine ideea. Pentru o UE care este uneori criticată ca fiind prea detașată de realitatea cetățenilor ei, aceasta este o oportunitate de a arăta că, de data asta, acționează fix la timp.
O nouă structură care va răspunde de siguranţa pe drumurile publice va fi creată în curând, relatează postul publice de radio de la Sofia – BNR. Ideea a fost deja discutată la o întâlnire la premierul Boiko Borisov. În noua insituţie vor fi concentrate toate serviciile care răspund de siguranţa rutieră în cadrul Ministerului de Interne, Ministerului Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale, precum şi de la Agenţia Rutieră, a explicat vicepremierul bulgar Tomislav Doncev. În opinia sa, astfel, „nu va mai exista împărţirea responsabilităţilor, tipică, în special în situaţii critice”. Complicata întrebare de la toate ministerele – cine îşi asumă responsabilitatea pentru nereguli şi – „Doamne fereşte!” – pentru un accident. Logica nu e să se ia atribuţii. Poliţia Rutieră rămâne la Interne. Principala funcţie este să exercite un control puternic legat de toate celelalte servicii de stat pe subiectul siguranţei rutiere şi să le controleze, să se stabilească sarcini, pentru ca acestea să îşi poată face mai bine treaba”.
Abia acum se vor pune la punct problemele legate de noua structură, componenţa şi atribuţiile noului departament. Acesta trebuie să fie cât mai aproape de Consiliul de Miniştri, sau subordonată direct premierului, pentru a avea suficiente atribuţii, pentru a putea să dea dispoziţii ministerelor. „Acest lucru este precizat în prezent. Detaliile si forma juridică urmează să fie stabilite în următoarele săptămâni”, a mai spus Doncev.
Vicepreşedintele Parlamentului European Ioan Mircea Paşcu atrage atenţia asupra influenţei pe care o pot avea disputele politice interne asupra mandatului României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie şi propune un armistiţiu pe perioada acestui mandat.
Ziua limbii române este marcată vineri, 31 august, în Republica Moldova, precum şi în celelalte teritorii cu populaţie românescă din ţările vecine. Românii de pe Valea Timocului, din Serbia, participă, astăzi, la conferinţa „Limba noastră românească – Pod peste Dunăre”, care are ca temă principală importanţa învăţământului în limba maternă pentru comunitatea de români din regiune. Institutul Cultural român, organizează, astăzi, la reprezentanţele sale din străinătate, manifestări de pomovarea a limbii române: recitaluri de poezie românească, expoziţii, dezbateri, cu participarea unor oameni de cultură din ţară. Astfel de eveniment vor avea loc la centrele culturale româneşti din Stockholm, Istanbul, Paris, Viena, Cracovia sau Lisabona.
Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a estimat că atacurile Italiei contra Uniunii Europene, acuzată de lipsă de solidaritate în gestionarea migranților, echivalează cu “a-ți trage un glonte în picior”
“Cred că oamenii politici din țara dumneavoastră ar trebui să înțeleagă că nu sunteți singuri în acest moment, că Europa caută să va ajute. Dimpotrivă, cine atacă UE își trage un glonte în picior”, a estimat el într-un interviu publicat duminică de cotidianul La Repubblica (stânga).
Oamenii forte ai guvernului italian, Matteo Salvini, șeful Ligii (extremă dreapta) și Luigi Di Maio, șeful Mișcării 5 Stele (anti-sistem), amenință de mai multe zile UE cu represalii, esențialmente pe planul participării italiene la bugetul comunitar din cauza cazului migranților de pe Diciotti.
Circa 150 de migranți au rămas blocați timp de mai multe zile pe nava gărzilor de coastă italiene Diciotti în portul sicilian Catania, deoarece nicio țară europeană nu a acceptat să primească o parte din ei.
Migranții au debarcat până la urmă în noaptea de sâmbătă spre duminică în urmă acordului Bisericii italiene, Albaniei și Irlandei de a-și repartiza aceste persoane.
“Comisia spune clar ,nu, amenințărilor, ele sunt inacceptabile. Toate guvernele sunt obligate să respecte obligațiile care decurg din apartenența la UE”, a continuat dl Avramopoulos.
“Nu putem să continuăm cu soluții ad-hoc pentru fiecare navă. Fenomenul migrației nu se va opri repede, deci noi trebuie să-l gestionăm toți împreună ca o familie unică europeană”, a adăugat comisarul european.
Duminică, la Bruxelles, dl Avramopoulos a salutat debarcarea migranților care se găseau la bordul Diciotti, amintind din nou că UE “are nevoie de măsuri structurale” pentru a gestiona chestiunile legate de imigrație.
După o pauză de 9 ani, festivalul care a marcat istoria muzicii în România si care a schimbat mult din ceea ce a însemnat muzica în general la noi în țară a revenit. Că au trecut 50 de ani de la prima ediție pare impresionant. Însă, până în momentul în care nu trăiești cumva palpabil acești mulți ani nu poți conștientiza. Seara de 29 august nu a fost una ca oricare alta, ci s-a transformat într-o telecomandă pe care organizatorii Cerbului de Aur au apăsat pentru a ne purta prin toți cei 50 de ani în peste 5 ore de Gală Aniversară.
Sursa foto: Alexandru Dolea
De la prezența fizică pe scenă, chiar în deschidere, a uneia dintre primele vedete a Festivalului de la Brașov, Gigliola Cinquetti, până la recitalul fabulos al Andrei, publicului prezent în Piața Sfatului, telespectatorilor TVR și ascultătorilor posturilor Radio România li s-a făcut cadou un adevărat carusel de emoții prin muzică și imagini.
Însă, ce ar fi muzica fără o punere în scenă adecvată? La Brașov s-a construit poate cea mai frumoasă scenă, iar pe ecranele sale au rulat imagini din arhiva Festivalului Cerbul de Aur. Dincolo de emoția revederii unor secvențe filmate de-a lungul unei jumătăți de veac, este uluitor să poți trăi senzația că oameni care acum ne privesc de Sus și ne-au lăsat voci inconfundabile prin muzica lor sunt dintr-odată lângă noi. Astfel, „Un actor grăbit” al Laurei Stoica a răsunat în Brașov prin interpretarea orchestrei Radio, în timp ce vocea Laurei s-a auzit prin voice track, iar chipul său a fost proiectat pe imensele ecrane din Piața Sfatului. Un alt moment la fel de emoționant a fost cel de remember Dan Spătaru. Practic, cu toții am trăit pentru câteva zeci de minute senzația că maestrul este din nou printre noi.
Sursa foto: Alexandru Dolea
Pe scenă au urcat nume mari precum Corina Chiriac, Monica Anghel, Laurențiu Cazan, Nico, Doru Tufiş, Proconsul, Ovi, Luminiţa Anghel, Narcisa Suciu și Răzvan Krivach. Fabuloasă a fost reacția publicului. Nu au fost doar aplauze, ci s-a cântat odată cu toți acești artiști. Mai mult, tineri născuți cu mult după ce aceste nume lansau hit dupa hit știau versurile și cântau odată cu artiștii de pe scenă.
„Eu pe Mălina Olinescu și Monica Anghel le iubesc de mică. Nu are legătura că mama le ascultă melodiile. Am aflat de acești artiști de la părinții mei, însă am descoperit pe YouTube ceea ce au cântat ele și îmi plac mult. Da, abia aștept să cânte și Andra și am bilet și pentru seara în care va cânta Delia. Însă, mi-a plăcut mult de tot ceea ce s-a întâmplat astă seară”, a spus Raluca, o tânără de doar 19 ani.
Sursa foto: Alexandru Dolea
Nu se poate descrie în cuvinte cum odată ce soarele apunea peste orașul de la poalele Tâmpei, luminile scenei amenajate în Piața Sfatului luminau cerul, un cerb proiectat pe clădirile din Piața Sfatului părea că vegheaza de sus tot evenimentul, în timp ce muzica rupea liniștea munților. Iar oamenii dansau și cântau, trăind emoția pe care doar Festivalul Cerbul de Aur o poate genera.
Surprizele nu se vor opri aici, întrucât 29 august a fost doar prima seară. Până pe 2 septembrie Brașovul este vulcanul din care vor erupe momente unice.
Aflată în vizită în Georgia, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat vineri că nu crede că gazoductul planificat Nord Stream 2, din Rusia în Germania, va face dependentă, în viitor, țara sa de Rusia.
Berlinul vrea să fie sigur că Moscova va continua trimiterea unei anumite cantități de gaz prin Ucraina, chiar și în cazul finalizării construirii Nord Stream 2 – a spus șefa guvernului german în timpul întâlnirii cu studenții, la Tbilisi.
Nord Stream 2 este un proiect care măsoară 1200 km de magistrală a gazului cu două ramificații prin Marea Baltică, de la Ust-Lugi în Rusia, la Greifswald în Germania. Gazoductul va fi gata până la sfârșitul anului 2019, iar în următorul an Rusia intenționează să reducă mult trimiterea gazului prin conductele care trec prin teritoriul Ucrainei spre Vest. Acestui proiect i se opun Polonia, țările baltice, Ucraina și Statele Unite.
Prin Nord Stream 2 vor fi trimiși 55 miliarde metri cubi de gaz pe an. Gazoductul va merge paralel cu gazoductul Nord Stream intrat în funcțiune în anul 2011. Partenerii concernului rus Gazprom în acest proiect sunt firmele energetice: OMV austriac, BASF-german Wintershall și Uniper, concernul francez Engie și concernul britanico-olandez Royal Dutch Shell.
Gazprom anunță că, după construirea Nord Stream 2, tranzitul prin Ucraina poate fi oprit “pe o anumită scară”, după care partea ucraineană ar trebui să justifice “scopul economic al noului contract” privind tranzitul.
Patru incendii în Toscana: Hectare întregi de pădure şi vegetaţie au ars în Insula Elba şi în provincia Lucca
Publicat de Camelia Teodosiu,
30 august 2018, 13:09 / actualizat: 31 august 2018, 13:14
Patru incendii au izbucnit, miercuri, 29 august, în Toscana. Incendiile au fost stinse şi nu mai reprezintă o ameninţare. Însă pompierii au lucrat din greu ore întregi pentru a domoli flăcările. Primul incendiu a avut loc după-amiază, în partea de sus a localităţii Camaiore: patru elicoptere au intrat în acţiune, cu pompieri şi voluntari sosiţi din diferite zone.
Într-o înregistrare video, un voluntar din Livorno încearcă să stingă flăcările din pădure în mijlocul fumului. Situaţia s-a îmbunătăţit, apoi, pe parcursul nopţii. Tot spre seară, în jurul orei 21:00, a izbucnit un alt incendiu vast în provincia Lucca, în localitatea Capannori, într-o zonă de vegetaţie deosebit de luxuriantă.
Pompierii şi voluntarii au intervenit şi aici şi au muncit până în zori pentru a ţine sub control flăcările. Daunele aduse pădurii sunt considerabile. Alte două incendii s-au declanşat, miercuri noaptea, în Insula Elba. Au fost incendii minore, care au fost stinse la timp. Au intervenit pompierii din Portoferraio şi voluntarii Antiincendiu Boschivo.
La 50 de ani de la prima ediţie, în această seară începe la Braşov, în Piaţa Sfatului, Festivalul „Cerbul de Aur”.
„Cerbul de Aur”, primul şi cel mai mare festival internaţional de interpretare din România, va avea anul acesta un format special, cu o gală aniversară, două zile de concurs, o gală a festivalului, spectacolul „România Centenar” şi alte evenimente.
Cu puţin înainte de primele acorduri, redactorul nostru de specialitate, Bogdan Pavlică este acum în direct, în „Radiojurnal”, cu cele mai noi informaţii. Bună dimineaţa, Bogdan!
Reporter: Bună dimineaţa! Astăzi este într-adevăr ziua cea mare. Astăzi se vor şterge cu buretele cei nouă ani de aşteptari. A XVIII-a ediţie a Festivalului internaţional „Cerbul de Aur” va face cunoştinţă cu aplauzele publicului din Piaţa Sfatului.
Se va întâmpla la ora 20:30. Vor fi cinci seri superbe la Braşov, iar pentru debut este pregătită o gală aniversară, o sărbătoare a celor care au fost laureaţi ai festivalului. Am să nominalizez acum doar reprezentanţii României care au câştigat trofeul: Luminiţa Dobrescu în ’69, Monica Anghel în ’96, Proconsul în 2001, un an mai târziu vine Cerbul acasă cu Paula Seling, ca în 2008 să repete isprava Răzvan Crivaci. Aşadar, în această seară va fi un remember al festivalului cu vete în recital.
Gigliola Cinquetti, după 48 de ani din nou la Braşov, Paulo Bragança, un excelent interpret de Fado care va aborda adaptat, fireşte, şi lucrări din repertoriul Mariei Tănase, special pentru acest eveniment, apoi va concerta The Humans, trupă care a reprezentat România la concursul Eurovision de anul acesta şi care va demonstra că este un excelent band de coveruri, şi, în sfârşit, Andra, magnifică în recital, va încheia prima seară, Andra, cea mai bună voce feminină la Gala Premiilor Muzicale Radio România de anul acesta.
Seara de debut a celei de-a XVIII-a ediţie a Festivalului internaţional „Cerbul de Aur” va fi prezentată de Ilinca Avram şi Aurelian Temişan, dar până la gala aniversară vor mai trece /…/ deasupra Tâmpei. Cu siguranţă vor mai fi pregătiri.
În Piaţa Sfatului sunt programate conferinţe de presă de-a lungul zilei, aşa că jurnaliştii au multă treabă, mai ames că a ajuns la Braşov şi Caravana Gaudeamus Radio România, iar porţile celui mai cunoscut târg de carte se deschid tot astăzi.
Sper din tot sufletul ca această ediţie jubiliară a Festivalului internaţional „Cerbul de Aur” să fie un mare, mare succes.
Comitetul Economic şi Social European (CESE) va recompensa inițiative de excepție la cea de a zecea ediție a Premiului pentru societatea civilă, organizat, în acest an, cu tema „identități, valori europene și patrimoniu cultural european”. Premiile, cu o valoare totală de 50.000 euro, vor fi împărțite între maximum cinci câştigători.
Premiul CESE pentru societatea civilă 2018 vine să răsplătească inițiativele inovatoare care au oferit răspunsuri exemplare la provocările legate de:
sensibilizarea cetățenilor cu privire la multitudinea și bogăția identităților europene;
exploatarea întregului potențial al bogăției culturale a Europei;
facilitarea accesului la patrimoniului cultural european;
promovarea unor valori europene precum respectarea demnității umane și a drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept.
Termenul de depunere a candidaturilor este 7 septembrie 2018, iar ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 13 decembrie 2018, la Bruxelles. Lista completă a cerințelor și formularul de candidatură sunt disponibile pe site-ul internet al CESE – Premiul CESE pentru societatea civilă 2018.
Premiul CESE pentru societatea civilă este deschis tuturor organizațiilor societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și active la nivel local, național, regional sau european. În plus, el este deschis persoanelor particulare.
Caravana GAUDEAMUS Radio România a ajuns în premieră la Brașov!
Timp de cinci zile, vă așteptăm să sărbătorim împreună Centenarul Marii Uniri, 90 de ani de Radio România și Ziua Limbii Române, în Piața Sfântul Ioan. Cartea și muzica își dau întâlnire în centrul cetății între 29 august și 2 septembrie, când prima ediție a Târgului Gaudeamus Brașov se va desfășura simultan cu ediția 2018 a Festivalului Cerbul de Aur.
Târgul Gaudeamus Brașov este organizat de Radio România, prin Echipa Gaudeamus și Radio Târgu Mureș, în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov.
Deschiderea oficială a ediției va avea loc miercuri, 29 august, la ora 14.00. Programul de vizitare este, zilnic, între orele 11.00 și 21.00, iar accesul publicului este liber.
Vineri, 31 august, Ziua Limbii Române va fi celebrată la Târgul Gaudeamus Brașov printr-o serie de evenimente organizate de Primăria Municipiului Brașov și de Radio România în Piața Sfântul Ioan.
Câteva dintre reperele ediţiei de debut a Târgului Gaudeamus Braşov:
cele mai recente apariţii editoriale din ţară şi de peste hotare (prin participarea a peste 30 de edituri şi agenţii de difuzare de carte, românească și străină), bestseller-urile momentului şi titlurile în vogă în ultima perioadă, precum şi o bogată selecţie de muzică și de jocuri educative;
‘’Limba română, limba Unirii’’, dezbatere și recital poetic, eveniment organizat de Radio România Culturalvineri, 31 august, de la ora 16.00, de Ziua Limbii Române
Participă scriitorul și criticul literar Adrian Lăcătuș, decanul Facultații de Litere din Brașov, Dan Mircea Cipariu, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale, poetul Robert G. Elekes, și poeta Naomi Ionică. În an Centenar vorbim despre evoluţia sau, după unii, involuţia limbii române, în aceşti o sută de ani și nu numai. Am reușit oare să respectăm testamentul spiritual al lui Simion Bărnuțiu, care devine cu atât mai actual astăzi: „vedeți cum ne-am luptat noi pentru limba şi românitatea noastră: luptaţi-vă și voi şi le apărați ca lumina ochilor voștri”.
La finalul dezbaterii, cei patru scriitori vor citi câte un scurt fragment din creația proprie.
Tombola Gaudeamus, organizată zilnic din 90 în 90 de minute pe tot parcursul evenimentului, pe baza buletinelor de vot al publicului
Cele câteva zeci de premii care îi așteaptă pe brașovenii iubitori de carte și pe turiștii aflați în zonă în aceste zile, vor fi oferite de sponsorii ediției: Emex (vouchere pentru achiziționarea de produse ale companiei, în valoare de câte 300 de lei), HidroProtect (2 imprimante), sportpartner.ro (articole sportive – seturi de badmington, mingi de volei și de fotbal).
Standul Centenar România, care reunește volume cu această tematică, sau publicate în onoarea acestui moment istoric, care pot fi studiate aici și achiziționate de la standurile participanților;
Sâmbătă și duminică, cititorii pasionați sunt așteptați să-și exerseze și să își îmbunătățească performanțele prin participarea la atelierele de citire rapidă care vor avea loc, în mai multe sesiuni de câte 30 de minute, la Târgul Gaudeamus; înscrierea la ateliere se poate face fie la Secretariatul care funcționează în incintă, fie printr-un mesaj trimis pe pagina Facebook Radio România Gaudeamus.
concursul Miss Lectura adresat celor mai frumoase vizitatoare, al cărui premiu va fi oferit de Blue Lily Cosmetics;
Campania Cărțile se întorc acasă, care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care, la finalul evenimentului, este oferit unei biblioteci publice, subfinanţate la capitolul achiziţii. Destinația volumelor donate cu prilejul Târgului Gaudeamus Brașov 2018 este biblioteca publică din comuna Sânpetru din județul Brașov.
Premiile GAUDEAMUS Brașov 2018 vor fi decernate duminică, 2 septembrie,începând cu ora 17.00, astfel:
Trofeele GAUDEAMUS (acordate editurilor – locurile 1, 2 şi 3) şi Cea mai râvnită carte a târgului, decernate prin Votul Publicului exprimat prin completarea unor chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg parcursul evenimentului;
Trofeele Presei – decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi online, tot prin Votul Publicului; ·Premiul Miss Lectura, acordat celei mai frumoase vizitatoare.
Târgul GAUDEAMUS Brașov face parte din Programul LECTURA, proiect de anvergură naţională iniţiat şi derulat de Radio România cu scopul declarat de a susţine cultura scrisă din ţara noastră prin evenimente de tip expoziţional, dedicate în principal cărţii şi ofertei educaţionale.
Târgul Gaudeamus Brașov: un eveniment Radio România, organizat în parteneriat cu Primăria Brașov
Parteneri: Emex, sportpartner.ro, HidroProtect
Parteneri media: Agenția de Presă Rador, mediaTRUST
Publicul nu va avea acces cu umbrele, chiar dacă plouă.
Publicul spectator la Festivalul Internațional Cerbul de Aur va trebui să respecte câteva reguli stricte stabilite de reprezentanții TVR pentru a putea avea acces în zona de spectacol amplasată în Piața Sfatului din Brașov. Astfel, publicul nu va putea intra cu umbrele, chiar dacă va ploua, organizatorii recomandând folosirea pelerinelor de ploaie. De asemenea este interzis ca spectatorii să aibă asupra lor aparate de fotografiat sau de filmat, tablete de orice fel sau aparate tip go-pro și selfie-stick-uri.
Spectatorii nu pot intra cu sticle de parfum, indiferent de dimensiunea flaconului, căști de motociclist, cutii sau PET-uri, artificii, spray-uri, băuturi, mâncare, rucsacuri, genți și bagaje voluminoase, lasere, biciclete și trotinete, precum și animale de companie. Copiii, indiferent de vârstă, vor avea acces la festival doar însoțiți de un adult și pe bază de bilet.
Accesul în zona de spectacol se va face începând cu ora 17.30, pe baza biletului, iar dacă spectatorii vor să părăsească incinta și să se reîntoarcă vor purta o brățară care, împreună cu biletul, atestă dreptul de acces.
Radio România este co-producător al festivalului.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
