Un avion de vânătoare american s-a prăbuşit în mare
Publicat de Camelia Teodosiu,
12 iunie 2018, 10:21 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:25
Un avion american de vânătoare tip F-15 s-a prăbuşit luni în mare, în largul insulei japoneze Okinawa, au anunţat surse guvernamentale citate de agenţia Kyodo. Pilotul s-a catapultat şi a fost salvat de un elicopter al marinei militare nipone, dar deocamdată nu se cunosc detalii despre starea sa.
Avionul provenea de la baza aviaţiei militare a SUA de la Kadena şi a căzut la circa 80 de kilometri la sud de Naha, capitala prefecturii japoneze Okinawa.
Pe insula Okinawa se găsesc cele mai multe structuri militare americane din Japonia, iar Kyodo apreciază că incidentul va reînnoi temerile localnicilor privind siguranţa. Un episod similar, care a implicat tot o aeronavă F-15, a avut loc în aceeaşi zonă în mai 2013, reaminteşte agenţia.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018
Foto: foto: Camelia Teodosiu
Publicat de Camelia Teodosiu,
11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018:
Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).
Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.
Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.
Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.
Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.
Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.
Siguranța dronelor / Regulile aviației civile. Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.
Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.
Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron
Publicat de Camelia Teodosiu,
6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53
Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez
În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.
Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.
Fără o „uniune a datoriei”
Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.
Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.
În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.
Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.
Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.
Tema Cadrului Financiar Multianual suscită interesul maxim al Parlamentului European, al statelor membre în bloc, pentru că amenințarea repartizării, de fapt a tăierii fondurilor europene, este una majoră. După ieșirea Marii Britanii din UE, spiritele s-au încins, statele mari au luat obișnuita poziție de forță, iar statele mici, est-europene, au ajuns în fața pericolului real de-a primi bani mai puțini.
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a intervenit frecvent, în această perioadă de tensiune financiară, a pledat, ca întotdeauna, cauza României și a cerut renunțarea la ideea tăierii fondurilor. Într-o intervenție scrisă, adresată, în urmă cu câteva zile, comisarului european Günther H. Oettinger, chiar după prezentarea noului Cadru Financiar Multianual, umanista a sancționat și poziționarea total opusă a Comisiei Europene față de PE.
“Ne-ați prezentat poziția Comisiei privind noul Cadru Financiar Multianual, care este într-un conflict major cu poziția majorității din Parlamentul European!
Ne-ați spus nonșalant că ați făcut ce trebuie, tăind fonduri din coeziune, din Politica Agricolă Comună și din Fondul Social European! Cum să faceți ce trebuie, când cele trei fonduri sunt pilonii de dezvoltare ai UE, de competitivitate și unitate?
Ați spus că nu sunt suficienți bani pentru că pleacă Marea Britanie, dar nu ați vorbit nimic despre noi măsuri prin care ați putea aduce bani la buget din evaziunea fiscală enormă, din pierderile imense rezultate din evaziunea pe TVA transfrontalier, din neimpozitarea profiturilor obținute în zone neimpozitate!
Avem nevoie de subvenții pentru agricultori! Încă avem diferențe la subventii, mai mici în Est decât în Vest, și trebuie să le egalăm!
Avem nevoie de fonduri de coeziune pentru că avem, încă, disparități regionale privind calitatea vieții! Găsiți, domnule comisar, surse! Nu tăiați fondurile care țin Europa unită!”, a punctat ferm europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini.
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018:
Facebook/ Utilizarea abuzivă a datelor. Ca urmare a întâlnirii din data de 22 mai dintre fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg și conducerea politică a Parlamentului, deputații europeni vor dezbate modul în care se va asigura protecția datelor și prevenirea utilizării ilegale a informațiilor personale colectate, într-o audiere publică. Printre vorbitori se vor afla jurnaliști și informatori din spatele dezvăluirilor mass-media în cazul Cambridge Analytica. (luni)
Pachetul de mobilitate. Comisia pentru transport va vota cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește transportul rutier și concurenței între transportatori. Normele vizate vor contribui la intensificarea aplicării legii cu scopul combaterii practicilor ilegale, cum ar fi utilizarea societăților de tip „cutie poștală” sau încălcarea limitelor de operare pe piețele naționale ulterior livrării transfrontaliere (așa numitul cabotaj). Acestea vor clarifica, de asemenea, regulile privind aplicarea legislației naționale privind salariul minim, precum și asigurarea de condiții optime de odihnă pentru șoferi. (luni)
Uniunea Digitală: circulaţia liberă a datelor fără caracter personal în UE. O propunere care interzice statelor membre să impună restricții teritoriale nejustificate în ceea ce privește prelucrarea datelor non-personale (de exemplu, în sectoarele financiare, sănătate, fiscale, telecomunicații și guvern) va fi votată de Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor. O astfel de propunere ar reduce birocrația și ar elimina barierele inutile pentru întreprinderi. Acesta este considerat un factor cheie pentru o economie competitivă în domeniul datelor la nivel european. (luni)
Autorizarea pesticidelor. Comisia specială pentru procedura de autorizare în UE a pesticidelor va analiza avizul Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA) cu privire la proiectele de rapoarte de evaluare și la clasificarea substanțelor active de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), cu reprezentanți ai ambelor agenții. (joi)
Premiul Sakharov/ Conferința aniversară de 30 de ani. Deputații din comisiile pentru Afaceri Externe, Drepturile Omului și Dezvoltare vor privi asupra celor 30 de ani de la acordarea Premiul Sakharov. În cadrul unei conferințe de două zile, aceștia vor evidenția implicarea UE în chestiunea drepturilor omului prin intermediul unor dezbateri cu experți la nivel înalt, câștigători ai premiului Sakharov și apărători ai drepturilor omului din întreaga lume și vor vizita expoziția (itinerantă) „Ei ne apără libertățile” (They Defend our Freedoms) – 30 de ani de la acordarea Premiului Sakharov pentru libertatea de gândire”. (luni și marți)
Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile care vor alea loc în cadrul sesiunii plenare din luna iunie, printre care se numără și viitorul summit UE, acordul nuclear al Iranului, componenţa Parlamentului și redistribuirea locurilor după alegerile europene de anul viitor, siguranța în utilizarea dronelor, securitatea cibernetică și relațiile UE-NATO. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu prim-ministrul olandez, Mark Rutte.
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezenta discursul de deschidere în cadrul evenimentului Zilele Dezvoltării Europene și se va întâlni cu președintele Rwandei, Paul Kagame, președintele Nigerului, Mahamadou Issoufou, preşedintele Liberiei, George Weah și președintele muntenegrean, Milo Djukanovic, marți.
Guvernul are în analiză, spre aprobare, programul care le va oferi tinerilor fără un loc de muncă sau aflați la studii acces la împrumuturi fără dobândă, garantate de stat. Potrivit proiectului intitulat „Investește în tine!”, persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani vor putea împrumuta de la bancă maximum 40.000 de lei pentru activități din sfera educației, sportului și culturii sau pentru tratamente medicale. Suma împrumutată poate crește cu încă 20.000 de lei dacă tânărul respectiv se angajează în perioada derulării programului. De asemenea, persoanele cu vârste între 26 și 55 de ani vor putea împrumuta tot cu dobândă zero maximum 35.000 de lei, la care se poate adăuga, de asemenea, cei 20.000 de lei dacă respectivul își găsește de lucru între timp. Potrivit vicepremierului Viorele Ștefan, pentru ca dobânda să fie zero din perspectiva beneficiarilor, statul va plăti băncilor comisioanele și dobânzile aferente împrumuturilor contractate.
Aproape trei mii de persoane din întreaga ţară pot participa luna aceasta la peste 160 de programe de formare profesională, organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cursurile sunt gratuite, iar cele mai multe locuri disponibile vizează calificări de lucrător în comerţ, agent de securitate, bucătar sau inspector resurse umane. Vrancea conduce în topul judeţelor cu cele mai multe cursuri planificate, urmat de Dolj şi Dâmboviţa. Cei interesaţi pot găsi detalii pe site-ul www.anofm.ro.
Desenăm, cântăm și ne distrăm de Ziua Copilului în centrul orașului Sinaia
Publicat de Camelia Teodosiu,
31 mai 2018, 16:45 / actualizat: 5 iunie 2018, 11:17
UNCER – Uniunea Creatorilor de Emisiuni Radiofonice, în parteneriat cu Primăria Sinaia și Centrul Cultural „Carmen Sylva” îi invită pe cei mici, dar și pe cei mari, la Ziua Copilului.
Anul acesta, la Sinaia, vom sărbători 1 Iunie direct în stradă.
Desenăm, cântăm și ne distrăm de Ziua Copilului în centrul orașului Sinaia!
„Toți copiii sunt invitați, alături de părinți și bunici, să petreacă o zi în aer liber pe B-dul Carol I, unde circulația mașinilor va fi restricționată între orele 10.00 – 16.00”, ne spune dl. Vlad Oprea, Primarul oraşului Sinaia.
Desenăm pe asfalt, jucăm badminton sau ne dăm cu rolele și bicicletele printre jaloane. Cei îndemânatici pot participa la atelierele de creație.
Primăria orașului Sinaia va oferi celor mici tichete pentru distracție: tiroliană, plimbare cu trenulețul, carusel și bungee jumping, dar și vată pe băț și acadele.
De asemenea, cei mici vor avea parte de face painting și vor putea participa la jocuri interactive: mers pe minipicioroange, twister, ștafetă muzicală și multe altele alături de actorii Teatrului Ancuța și UNCER care vor completa distracția cu două spectacole de teatru.
Pentru prima data, în Sinaia, vom sărbători Ziua Copilului, de la rondul din fața străzii Aosta, până în parcul Dimitrie Ghica, care se va transforma în Parcul Bucuriei, inspirat de lumea magică a poveștilor.
Începând cu ora 12:30, vom da startul distracției cu un recital muzical al Dariei Ștefan, urmat de jocuri, dansuri, surprize și multă voie bună, alături de personajele preferate din universul poveștilor. La ora 15:30, in aceeași locație, piesa de teatru interactivă „O poveste cu supereroi” îi va încânta pe spectatori cu lumea minunată a basmului românesc.
Între 12:30 si 16:00, în foișorul din Parcul Dimitrie Ghica, Zâna cea bună va lectura aventurile nemaipomenite și pline de învățături din lumea scriitoarei Sidonia Drăgușanu, iar cei mai ascultători copii vor avea șansa să fie premiați.
Așadar, avem tot ce iți dorești pentru ca distracția, veselia și bucuria să fie la cote maxime de Ziua Internațională a Copilului la Sinaia.
Un eveniment organizat de Primăria oraşului Sinaia:
Evenimentul este susţinut CEC Bank şi a Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România.
Summitul UE – Balcanii de Vest şi multiplele manifestări organizate în paralel la Sofia timp de trei zile săptămâna trecută, de miercuri până vineri, au reliefat impasul de ansamblu al politicii europene în regiune, dar şi punctele de vedere divergente pe care statele occidentale le au faţă de această regiune. Cei care au urmărit summitul au rămas dezamăgiţi deoarece au înţeles că în realitate perspectiva europeană a celor şase din Balcanii de Vest (FRI Macedonia, Albania, Muntenegru, Kosovo, Serbia şi Bosnia-Herţegovina) este cel puţin foarte îndepărtată – dacă nu chiar mai rău. În timpul reuniunii de joi, ţările care au afişat cele mai serioase opoziţii la posibilitatea unei noi extinderi au fost Franţa şi Olanda. Argumentele de bază ale francezilor şi olandezilor sunt ultimele extinderi ale UE care au creat un dezechilibru între Est şi Vest. Exemplul cel mai caracteristic sunt considerate ţările de la Vişegrad, în special Ungaria şi Polonia care, în esenţă, anulează progresul în gestionarea unor probleme, cum ar fi cea a refugiaţilor.
Summitul din iunie
Obiecţii concrete, dar şi îngrijorări mai generale ale marilor state din Occident cu privire la crima organizată din Balcanii de Vest sunt de asemenea o frână pentru perspectiva de aderare a celor şase state. La summitul din iunie se va decide parcursul Albaniei şi al FRI Macedonia. Atunci, după cum a explicat pentru ziarul nostru comisarul pentru extindere Johannes Hahn (la un dineu cu ziarişti europeni desfăşurat miercuri la Sofia), se va decide, într-adevăr, parcursul celor două ţări, dar într-un mod care este departe de a duce la o direcţie fără obstacole şi în linie dreaptă spre Europa. Dimpotrivă, parcursul lor va fi analizat foarte sever şi în multe etape complicate. În primul rând, Bruxelles-ul doreşte să evite cu orice chip reluarea unui scenariu Bulgaria-România care au fost integrate în Europa sub un regim de monitorizare sporită.
Pentru Tirana şi Skopje există o dată estimată pentru începerea negocierilor de aderare (2023) care ar duce la mult dorita intrare în UE în 2025. Va trebui însă pentru început să se realizeze o examinare a acquis-ului comunitar pentru ţările respective. Practic, înseamnă că în luna iunie, Albania şi FRI Macedonia vor primi o recomandare pozitivă pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Experienţa cea mai recentă este cea a Croaţiei, pentru care negocierile de aderare au durat aproape opt ani. Este absolut clar că pentru Albania şi FRI Macedonia, negocierile vor dura mai mult.
Prin urmare, chiar dacă Skopje şi Tirana primesc în luna iunie o dată pentru începerea negocierilor de aderare, finalizarea lor va fi o altă chestiune. În linii generale, în Comisia Europeană există concepţia următoare: dacă una dintre cele două ţări nu reuşeşte să primească o invitaţie în luna iunie, atunci acest lucru o va afecta şi pe cealaltă. Dacă însă FRI Macedonia primeşte invitaţie în luna iunie, atunci ar putea fi şi în beneficiul Albaniei care a fost subiectul cel mai dificil la summitul desfăşurat al Sofia în urmă cu câteva zile. Mai ales Franţa consideră că o combatere eficientă a mafiei din Albania este o precondiţie pentru „deschiderea” negocierilor de aderare.
Însă din partea Comisiei se subliniază că politica uşilor deschise este mai eficientă decât perpetuarea aşteptării. „Fie vom exporta stabilitate, fie vom importa instabilite” a spus pentru ziarul nostru Hahn, semnalând că analizarea situaţiei generale arată că – în ciuda problemelor existente- fiecare dintre ţările din regiune au făcut progrese, în special în comparaţie cu doi sau cu mai mulţi ani în urmă. Chiar dacă recunoaşte că în regiune acţionează influenţe externe, Hahn apreciază că „principala sursă de instabilitate se află chiar în interiorul regiunii”. Astfel că în ciuda unei atitudini generale pozitive, Comisia Europeană rămâne ataşată principiului inexistenţei unor probleme bilaterale. „Nicio ţară nu va intra în UE dacă anterior nu şi-a rezolvat diferendele bilaterale cu vecinii” a explicat Hahn, subliniind: „Nerezolvare echivalează cu neparticiparea”.
Paddy Power Betfair îşi mută afacerea de la sediul corporaţiei din Dublin în România, în cadrul unei restructurări a grupului de pariuri.
În ultimele săptămâni, compania le-a propus angajaţilor săi care lucrează în Clonskeagh posibilitatea de a se muta la Cluj, în nordul României, sau de a intra în şomaj.
Numărul exact al şomerilor nu este clar, dar sursele indicau ieri că de pe statul de plată din Dublin ar putea fi tăiate cel puţin 50 de persoane, iar o alta a spus că mai mult de 100 de angajaţi au putut opta pentru mutarea în România.
Se înţelege că funcţiile administrative asociate cu bursa pariurilor grupului, care le permite pariorilor să-şi stabilească propriile şanse, precum şi pieţele pariurilor sportive şi de fotbal ale companiei vor fi mutate din Dublin. Funcţiile administrative care au legătură cu divizia de curse hipice a grupului vor rămâne probabil în Dublin.
Un purtător de cuvânt a confirmat oferta de intrare în şomaj, ieri, dar nu a dorit să comenteze pe tema numărului angajaţilor afectaţi de planurile de transferare.
„Paddy Power Betfair a combinat anul trecut funcţiile sale de risc, comerţ şi schimb valutar într-o divizie centrală în Dublin. În urma unor consultări interne, a fost luată decizia de mutare a unei serii de funcţii de natură administrativă în domeniul comerţului şi reglementării, personalul din Dublin concentrându-se asupra comerţului, compilaţiei şi analizei specializate care foloseşte superior experienţa disponibilă.
Această decizie a condus la o serie de concedieri, acolo unde nu a existat opţiunea unei mutări, dar a permis unui număr de angajaţi de la Dublin care aveau funcţii administrative să preia roluri comerciale specializate bine plătite”.
Paddy Power Betfair are 1.200 de angajaţi la sediul general din Dublin. Purtătorul de cuvânt a spus că grupul recrutează un număr suplimentar de peste 300 de persoane, din care 50 în Irlanda.
Grupul a raportat un salt de 13% al veniturilor, la 1,75 miliarde de lire sterline, pe baza unei creşteri de 16% a veniturilor sportive, anul trecut.
Peter Jackson, directorul executiv al companiei, a restructurat o mare parte a echipei manageriale a grupului, de la preluarea controlului în ianuarie. Mai multe cadre de conducere superioare s-au retras din afacere, ultimul din aceştia fiind Alex Gersh, director financiar care a plecat în martie. El i-a urmat şefului afacerii austriece, Cormac Barry.
The Times a dezvăluit săptămâna trecută că Stewart Kenny, unul din fondatorii Paddy Power, a demisionat ca urmare a eşecului managementului superior de a se ocupa adecvat de pariurile problematice.
Articol de Peter O’Dwyer
Istoria are un mod ciudat de a muta regiunile teoretic uitate de la marginea geopoliticii în centrul evoluţiilor internaţionale. Balcanii, de la dizolvarea Iugoslaviei încoace au fost o preocupare neplăcută pentru europeni şi o sarcină asumată de nevoie pentru SUA. Bulgaria şi puţin mai la nord, România au intrat în UE şi reprezintă, practic, ţări cu o viteză diferită din cauza mecanismului de monitorizare a lor. În paralel, în întreaga regiune, din Albania şi Kosovo până în FRI Macedonia şi Serbia, Occidentul s-a ocupat, practic, doar de o gestionare a conflictelor „îngheţate”, fără vreo dorinţă deosebită de a schimba status quo-ul. În vremea asta, încet, dar sigur, prezenţa rusească a revenit în Balcani, iar la fel de notabilă este şi infiltrarea Turciei într-o regiune pe care Ankara o percepe – în sens larg – drept o regiune culturală extinsă a sa, din motive istorice. În paralel, expansiunea comercială a Chinei a transformat Balcanii dintr-un semn de întrebare într-o „zona sensibilă” a Europei Centrale, într-un canal care va lega Marea Egee şi portul Pireu cu Dunărea şi restul Europei. În această regiune însă, în special în Albania, crima organizată este activitatea cea mai profitabilă, iar Bosnia-Herţegovina este un stat disfuncţional care nu poate ţine sub control terorismul latent din ţară.
În fapt, europenii au înţeles că trebuie să existe imediat o politică europeană. Datele sunt clare, însă politicile divergente. Una dintre cele mai interesante atitudini este cea a Vienei care – într-o relativă, chiar dacă nu mereu evidentă, coordonare cu Budapesta – percepe regiunea drept o regiune istorică pentru interesele sale. O atitudine care prin natura lucrurilor creşte şi importanţa Serbiei drept coloană vertebrală a regiunii. Pe bună dreptate, aşadar, diferendele bilaterale ale Grecia cu Albania şi mai ales cu FRI Macedonia intră, prin natura lucrurilor, într-un mare joc de redistribuire a zonelor de influenţă în Balcani. Grecia se află, aşadar, încă o dată la răscruce, de data aceasta de partea celor puternici. Dacă nu-şi va juca bine cărţile, va depinde dacă va avea sau nu influenţă în Balcani sau dacă îi va lăsa pe alţii să „măture tot” într-o regiune a intereselor sale vitale.
Europarlamentarul român Gabriela Zoană, în calitatea sa de membru al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a găzduit la Bruxelles Conferința europeană cu tema “Rolul politicii de coeziune a Uniunii Europene în politica de sănătate publică a statelor membre. Exemple de bune practici”, conferință care a continuat cu o vizită de lucru la Spitalul CHU Brugmann, cu sprijinul primarului Bruxelles-ului , d-nul Philippe Close. Evenimentul s-a bucurat de participarea Excelenței Sale, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, doamna Ambasador Luminița Teodora Odobescu, a șefului Misiunii României în Belgia, d-nul Dragoș Bănescu, a directorului medical al Spitalului CHU Brugmann din Bruxelles, d-nul Jean Bernard Gillet, europarlamentarului italian Elena Gentile, membră în Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, manageri de spitale, medici și personal medical din România și Belgia, persoane cu atribuții decizionale și consultative de la nivelul Parlamentului European și Comisiei Europene și personal cu atribuții de decizie din domeniul sănătății din întreaga Uniune Europeană.
Conferința s-a dorit a fi un punct de reper pentru schimbul de experiență între cei care contribuie la crearea legilor la nivelul Uniunii Europene și practicienii din domeniul medical, dar și între medicii și managerii de spitale români și cei europeni. În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre finanțarea din bani europeni a sistemelor de sănătate din România, Belgia, Italia și a celorlalte state membre, despre oportunitățile pe care acum tinerii medici le au în România, despre obiectivele de investiții realizate din fonduri europene, despre cele 3 spitale regionale: Iași, Cluj și Craiova, despre cursurile de pregătire și perfecționare profesională a peste 60.000 de medici și personal medical din România. Programul în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 are alocat un buget de 449,4 milioane de euro și 23 de domenii de prioritate.
”Îmi doresc să continuăm astfel de evenimente, iar feedback-ul pe care l-am primit de la participanții la această conferință a fost unul pozitiv. Medicii români sunt extrem de apreciați peste hotare, iar eu una pot spune cu certitudine acest lucru în urma discuțiilor pe care le-am purtat în cadrul conferinței, ceea ce înseamnă că sistemul universitar și sistemul medical românesc creează în continuare profesioniști care pot să activeze oriunde în Uniunea Europeană. Ceea ce ne dorim cu toții este ca medicii noștri să nu mai plece peste hotare, iar pentru aceasta, așa cum am văzut, Guvernul României a luat câteva măsuri care să contribuie la încurajarea tinerilor medici pentru a rămâne în țară – creșterea salariilor în domeniul medical, demararea construirii unor spitale regionale și îmbunătățirea politicilor publice de sănătate”, a declarat europarlamentarul Gabriela Zoană la finalul conferinței de marți.
Vizita la Spitalul Bruggman de miercuri, 23 Mai, a fost una care s-a axat pe bunele practici aplicate de către managerul Francis De Dree în ceea ce privește administrarea spitalului și pe înțelegerea de către oaspeții acestuia a procedurilor administrative și medicale care ajută în oferirea cât mai rapidă și la standarde cât mai înalte a celor mai bune servicii medicale pacienților.
”Construcția de spitale și asigurarea infrastructurii acestora prin echipamente de ultimă generație cu ajutorul fondurilor de coeziune reprezintă o opțiune importantă și o resursă pentru sănătatea românească. Putem oferi servicii la standarde europene și în sistemul medical de stat din România construind spitale noi sau dotând cu echipamente performante și cu tehnologie recentă secțiile spitalelor existente”, a mai adăugat Gabriela Zoană.
În luna iunie va fi lansată etapa a doua pentru proiectele dedicate screening-urilor – aprox. 200 de milioane de euro – pentru diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân, diabet zaharat, boli cardiovasculare, pulmonare, îngrijirea gravidei și copilului, etc.
Programul face parte din campania națională de screening, finanțată din fonduri europene, propusă de Guvernul României, la preluarea mandatului. În cadrul acestei campanii, aprox. 1,5 milioane persoane, adulți și copii, vor beneficia de servicii de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament pentru principalele patologii.
După criza din 2008, în Europa nu se mai investeşte ca înainte
Publicat de Camelia Teodosiu,
24 mai 2018, 11:35 / actualizat: 25 mai 2018, 13:31
După criza economică din 2008, în Europa nu se mai investeşte ca înainte. Sau, cel puțin, aşa reiese din datele publicate într-un studiu realizat de Eurostat pentru 2017, în care au fost examinte atât investițiile din sectorul public cât și din cel privat în ultimul deceniu. Analiza efectuată la nivel european a luat în considerare procentul produsului intern brut (PIB) al fiecărei națiuni destinat să fie investit în ambele domenii și a fost comparat cu nivelul din 2007, ultimul an dinaintea crizei financiare.
Astfel, proporţia de 20,1% din PIB, sumă investită în total la nivel european în anul 2017, este cu 2,3 puncte procentuale mai mică decât cea din 2007 și cu un sold negativ pe întregul sistem al UE.
Dacă în ceea ce privește investiţiile de anul trecut, distribuția geografică arată atitudini diferite în funcție de anumite regiuni ale lumii, comparația cu deceniul precedent este neiertătoare pentru aproape toate țările analizate, cu excepția Suediei, Norvegiei, Austriei, Germaniei, Elveției și Belgiei.
În ciuda faptului că se pot lăuda cu un sold pozitiv față de 2007, cele șase țări menționate nu depășesc pragul de creștere dincolo de un singur punct procentual, cu excepţia Suediei care atinge obiectivul unității „rotunde“, sau Germania (0,2 puncte procentuale), Elveția (0,1) și Belgia (0,1).
Printre țările aflate în declin situația este mai eterogenă și, din păcate, nu într-un mod bun. Având în vedere că există cazuri în care, deși negativ, soldul de comparație de zece ani se stabilește într-o marjă de două puncte procentuale, cum ar fi de exemplu cazul Franței (-0,7 puncte procentuale), al Marii Britanii (-0,8), al Maltei (-1,0), Luxemburgului (-1,4), al Țărilor de Jos (-1,5) și al Finlandei (-1,6), pentru mulți alții, situația este mult mai critică. De fapt, șapte națiuni au închis comparația cu anul 2007 cu un sold negativ alcătuit din două cifre: Slovenia (-10,3) și Spania (-10,4) depășesc pragul de zece puncte procentuale, urmate de România (- 12,5), Estonia (-12,9), Grecia (-13,4), și de Letonia, care a suferit un declin de peste 16,5 puncte.
De asemenea, este interesant de constatat că, chiar și printre țările similare din punctul de vedere al schimbărilor din deceniul examinat, există atitudini diferite în ceea ce privește investițiile pentru 2017.
Publicat de Camelia Teodosiu,
23 mai 2018, 09:39 / actualizat: 25 mai 2018, 13:30
România, Bulgaria și Croația vor în Euroland. Țările cu monedă proprie vor fi la periferia Uniunii.
Nouă țări ale UE – peste un sfert din economia și populația întregii Comunități – rămân astăzi în afara zonei euro. „Acesta este un grup de care toți în Uniune ar trebui să țină seama” – recunoaște în discuția cu „Rz” Damiel Gros, directorul prestigiosului institut CEPS din Bruxelles.
Dar zilele unui asemenea plan sunt deja numărate. Guvernul român al premierului Viorica Dăncilă tocmai a anunțat că până la sfârșitul anului va adopta un plan detaliat privind primirea țării în zona euro. Mai înainte, același lucru l-a făcut Croația. Iar Bulgaria peste câteva luni va intra în mecanismul monetar european, antecamera de doi ani înainte de primirea monedei comune. Pierre Moscovici, comisarul UE pentru probleme monetare, a promis că bulgarii vor fi următorii primiți în Euroland.
Peste mai puțin de un an, în 29 martie 2019, în afara Uniunii se va găsi Marea Britanie. Este cea mai mare țară care va rămâne cu moneda proprie.
Când toate acestea se vor întâmpla, euro nu va fi folosit numai de cinci țări ale UE: Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia și Ungaria, adică abia a șasea parte a populației Uniunii și a opta parte a economiei ei.
„Aceste țări se vor afla la periferia Comunității, Polonia nu are potențialul, pentru a prelua de la Marea Britanie rolul de avocat al statelor cu monedă proprie” – consideră Gros.
Și nu se termină aici schimbarea echilibrului în Uniune. Suedia și Danemarca analizează în mod serios intrarea în dimensiunea crucială a structurii Eurolandului – uniunea bancară (pot intra în ea și țările din afara zonei euro).
„Un astfel de pas ar avea sens și pentru Polonia, pentru că majoritatea băncilor care funcționează aici provin din Europa occidentală. Sistemul financiar va avea baze mai sigure” – spune pentru „Rz” Zsolt Darvas, expert la Institutul Bruegel din Bruxelles. În opinia sa, încă de pe acum unele decizii economice în Uniune sunt luate în grupul miniștrilor de finanțe ai statelor zonei euro (așa-zisul Eurogrup), apoi vor fi doar aprobate de către întreg Consiliul UE (Ecofin).
„Zona euro este astăzi construită pe baze solide și asigură protecție în fața crizelor financiare, iar acestea pot lovi inopinat chiar țările cu economie stabilă. Aș sfătui Polonia să intre în zona euro” – spune Gros.
La fel ca guvernele ceh și ungar, guvernul polonez nu are însă astfel de planuri. Ar trebui de altfel să schimbe mai întâi atitudinea opiniei publice: 57% din polonezi sunt împotriva adoptării euro, și numai 36% pentru.
Acordul UE-Turcia nu mai funcționează şi creşte numărul migranţilor care sosesc atât pe mare, cât și pe uscat
Publicat de Camelia Teodosiu,
22 mai 2018, 09:45 / actualizat: 25 mai 2018, 13:29
“Situația rămâne fragilă”. Comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos, nu ascunde acest lucru. În ultimii ani au fost realizate unele progrese, dar nu destul de multe pentru a putea spune că s-a găsit o soluţie la spinoasa problemă a gestionării fenomenului migrației. Ultimele cifre furnizate de Comisia Europeană în raportul privind progresele înregistrate în gestionarea fluxurilor demonstrează că problema este departe de a fi rezolvată. Marţi, comisarul Avramopoulos a cerut Italiei să nu schimbe politicile de imigrare.
Acordul cu Turcia nu mai funcţionează?
În 2016, UE și Turcia au semnat un pact pentru a opri sosirile migranților. Comparativ cu atunci, numărul solicitanților de azil “continuă să fie foarte mic”, ceea ce înseamnă că acordul a funcționat. Numai că acum pare să nu mai funcționeze. Funcţionarii de la Bruxelles au observat că „începând cu luna martie a anului 2018, numărul sosirilor din Turcia a înregistrat o creștere semnificativă, atât pentru insulele grecești (9.349 de la începutul anului 2018) cât și pentru frontiera terestră (6.108 până în prezent).“ În special aici, numărul cetățenilor din afara UE a crescut de nouă ori comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. Un adevărat semnal de alarmă.
A crescut şi numărul migranţilor proveniţi din zona Balcanilor de vest?
Solicitanții de azil nu ajung în UE doar prin traseul din estul Mediteranei, mai există şi ruta balcanică, cea închisă teoretic de către UE printr-un efort diplomatic și economic. Executivul UE nu poate să nu recunoască că da, “în general situația de-a lungul traseului Balcanilor de Vest s-a stabilizat”, însă în același timp “în ultimele luni au fost raportate mai multe deplasări prin Albania, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina”. Sunt semnale care nu trebuie subestimate, iar multe persoane pariază pe faptul că liderii UE care se vor întâlni miercuri seara la Sofia pentru summitul Balcanilor vor discuta acest subiect cu partenerii din zonă.
În Italia s-au înregistrat mai puţine debarcări
Mai există apoi ruta centrală mediteraneană, cea care priveşte îndeaproape Italia. Aici, în primele luni ale acestui an, s-a înregistrat o reducere de 77% a debarcărilor comparativ cu cele din aceeași perioadă a anului 2017. O veste bună pentru autoritățile italiene, veste care riscă să se transforme însă într-un clasic bumerang. Deoarece în cazul în care țara nu ar mai fi considerată în situație de urgență, consecinţa directă ar fi o ulterioară dezangajare a partenerilor europeni. Apropo de Europa: autorităţile de la Bruxelles reamintesc faptul că UE a dat o mână de ajutor. Împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), în 2018 au fost efectuate repatrieri voluntare din Libia pentru 6.185 de oameni, persoane care nu s-au îmbarcat de pe coastele italiene. Impresia este însă că în țară nu sunt percepute toate aceste progrese, în timp nemulțumirea generală față de rezistența unor state membre de a se ocupa de o parte a solicitanților de azil care sosesc în Italia creşte din ce în ce mai mult.
UE insistă asupra reformei sistemului comun de azil
Avramopoulos insistă asupra necesităţii de a reforma până în luna iunie sistemul comun de azil. Este, probabil, unul dintre ultimii care refuză să accepte faptul că reforma Regulamentului Dublin, sistemul juridic al mecanismului gazdă al UE, nu va funcţiona în aceşti termeni. „Situația continuă să fie fragilă, iar munca noastră este departe de a fi terminată“, repetă Comisarul. De-aici şi invitaţia adresată tuturor de a trimite “urgent” oameni şi instrumente de frontieră pentru operațiunile Pazei de Coastă și a graniței europene, dar şi de a „ajunge până în luna iunie la un acord privind reforma noastră în materie de azil.“ Cadrul situației „ne amintește că nu mai avem nici un moment de pierdut.“ Numai că statele nu urmează Comisia. Fapt demonstrat de lipsa de resurse din Fondul fiduciar pentru Africa, conceput special pentru a investi în continent astfel încât să se prevină plecările. Lipsesc 1,2 miliarde de euro, resurse promise de capitalele europene care nu şi-au ţinut însă cuvântul.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 21 – 27 mai
Publicat de Camelia Teodosiu,
21 mai 2018, 15:27 / actualizat: 25 mai 2018, 13:37
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 21 – 27 mai:
Mark Zuckerberg. Președinții și liderii grupurilor politice se vor întâlni, în cadrul Conferinței președinților Parlamentului European, cu fondatorul și CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, marți, la ora 18.45 (ora României), pentru a discuta despre utilizarea datelor personale ale milioane de utilizatori Facebook din UE. După întâlnire, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va informa media cu privire la discuții. Regulamentul UE privind protecția generală a datelor (GDPR) intră în vigoare vineri, 25 mai. (Marţi)
Un an până la alegerile europene din 2019 – Un eveniment special de presă al președintelui PE Antonio Tajani va avea loc miercuri, la ora 11:30 (ora României). Antonio Tajani va marca începutul numărătoii inverse de 365 de zile pentru următoarele alegeri europene, care vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019, și va comenta rezultatele celui mai recent sondaj de opinie de tip Eurobarometru care va fi lansat în aceeași zi. (Miercuri la ora 11:30)
Eurobarometru 2018. Rezultatele unui sondaj de tip Eurobarometru, care măsoară nivelul de sprijin al cetățenilor pentru Uniunea Europeană și, în special, pentru Parlamentul European, vor fi anunţate miercuri. Sondajul se referă, printre altele, la subiectele campaniei electorale și la opiniile privind votarea și partidele politice noi și emergente. (Miercuri)
Taxarea rutieră în UE. Principii de taxare rutieră actualizate la nivelul UE vor fi votate în cadrul Comisiei pentru transporturi. Acestea au ca scop creșterea transportului rutier mai curat și asigurarea unui tratament echitabil pentru utilizatorii drumurilor şi includ o propunere de introducere treptată a taxelor bazate doar pe distanțe, în locul celor bazate pe timp. Aceste reguli se vor aplica atunci când o țară a UE are deja sau decide să introducă tarife pentru transportul rutier. (Joi)
Bugetul UE în 2019. Comisarul pe Buget, Günther Oettinger, va prezenta proiectul de buget anual al UE pentru 2019 Comisiei pentru bugete. Prioritățile deputaților europeni, stabilite în martie, sunt creșterea, inovarea, competitivitatea, securitatea, combaterea schimbărilor climatice, tranziția la energia regenerabilă și migrația. (Miercuri)
Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile din plenul din luna mai de la Strasbourg, printre altele privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping și subvenționate din țările terțe, reintegrarea lucrătorilor care se recuperează în urma accidentărilor și bolilor, funcționarea spațiului Schengen și impactul delocalizării asupra lucrătorilor și regiunilor. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat și de guvern ai UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu premierul luxemburghez, Xavier Bettel. În cele din urmă, președintele Guineei Alpha Condé și președintele Columbiei Juan Manuel Santos Calderón vor avea intervenţii în plen.
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va deschide marți un seminar de presă despre alegerile europene din 2019 și va deschide miercuri evenimentul „One Year to Go”. Președintele PE se va întâlni, de asemenea, cu președintele Gambiei, Adama Barrow, miercuri. În ziua următoare, va participa la evenimentul pentru cea de-a 60-a aniversare a Comitetului Economic și Social European.
„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.
Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.
Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.
În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.
La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.
Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.
Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.
Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.
Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.
Investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre ale UE pentru combaterea bolilor cronice
Publicat de Camelia Teodosiu,
18 mai 2018, 08:19 / actualizat: 25 mai 2018, 13:28
Daciana Sârbu cere Comisiei Europene investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre pentru combaterea bolilor cronice
Bolile cronice – precum diabetul, cancerul, afecțiunile cardiovasculare sau respiratorii – reprezintă principala cauză a mortalității în Europa, fiind responsabile pentru 86% dintre decese. Strategiile Comisiei Europene trebuie să pună un accent mult mai mare pe prioritățile în domeniul sănătății și să includă obiective concrete în privința combaterii bolilor cronice, a subliniat eurodeputata Daciana Sârbu astăzi la Bruxelles, în calitate de gazdă a conferinței pe tema bolilor cronice organizată de ECDA (European Chronic Disease Alliance).
Prevenția ar trebui să se bucure de un rol principal în cadrul acestor strategii, în condițiile în care printre factorii de risc ai bolilor cronice se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică, a subliniat eurodeputata, care este vicepreședintă a Comisiei de Sănătate publică din Parlamentul European.
“Ne confruntăm cu o adevărată criză generată de impactul bolilor cronice în Uniunea Europeană. Foarte mulți oameni sunt afectați, și numărul lor va continua să crească, din moment ce se acționează prea puțin la nivelul prevenției, prin măsuri care să vizeze factorii de risc ce țin de stilul de viață nesănătos. E nevoie de investiții serioase în prevenție, precum și în tratament și îngrijire, în cercetare și inovare. Reducerea inegalităților în materie de sănătate, atât între statele UE, dar și în interiorul acestora, trebuie să reprezinte de asemenea o prioritate. Este important ca instituțiile europene să colaboreze cu cele naționale, cu organizațiile pacienților, cu experții din domeniul medical pentru a găsi soluții”, a subliniat Daciana Sârbu.
Eurodeputata a lansat, cu acest prilej, Manifestul organizațiilor europene ce activează în domeniul bolilor cronice – un apel adresat Comisiei Europene pentru tratarea sănătății ca prioritate și obiectiv central în anii următori, cu accent special pe lupta împotriva bolilor cronice.
Manifestul cere elaborarea unui cadru structurat al Uniunii Europene în domeniul gestionării bolilor cronice, dezvoltat în parteneriat cu statele membre și cu organizațiile societății civile, dar și cu reprezentanții altor sectoare precum agricultura și mediul. Se mai solicită Comisiei și finanțare sporită, cu ținte clare, care să vizeze acțiuni pentru combaterea bolilor cronice, precum și stabilirea unei Zile europene de conștientizare a bolilor cronice, pentru creșterea informării publice și a educației în privința acestora.
Pescuitul recreativ maritim în atenţia Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 mai 2018, 08:17 / actualizat: 25 mai 2018, 13:27
Pescuitul recreativ din zonele maritime va fi mai bine reglementat și monitorizat la nivelul Uniunii Europene, după ce Comisia Parlamentară pentru pescuit a adoptat, acum două zile, raportul eurodeputatei liberale Norica Nicolai privind situația pescuitului recreativ în UE, cu o majoritate de 21 de voturi pentru și 2 împotrivă.
”Am propus și am lucrat acest raport de inițiativă deoarece la nivelul Uniunii avem din ce în ce mai multe discuții cu privire la importanța economică și socială a pescuitului recreativ maritim, dar și cu privire la impactul asupra stocurilor de pește pe care această activitate o are. Trebuie subliniat faptul că domeniul de aplicare al raportului se referă doar la pescuitul recreativ maritim, care se află într-o situație duală. Această activitate este reglementată la nivelul statelor membre, fiind de competența acestora și nu a Uniunii Europene. În același timp, pescuitul recreativ maritim vizează aceleași stocuri de pește capturate și de pescuitul comercial sau artizanal, stocuri ce se află sub reglementarea Uniunii. Din păcate, nu avem date complete cu privire la acest impact, nu avem date complete cu privire la importanța economică a acestei activități, deși pescuitul recreativ maritim este inclus din ce în ce mai mult în planurile multianuale sau în planurile de urgență”, a explicat Norica Nicolai (MEP, ALDE) motivul pentru care a promovat acest subiect.
În consecință, raportul adoptat cere explicit statelor membre să își îndeplinească obligația de a culege datele necesare, cere Comisiei Europene să evalueze din toate punctele de vedere această activitate și să prezinte argumente dacă pescuitul recreativ maritim trebuie sau nu să fie inclus în Politica Comună în domeniul Pescuitului și astfel să devină o competență a Uniunii Europene.
***
În aceeași ședință a Comisiei Parlamentare pentru pescuit, a fost adoptat și raportul privind un sector durabil și competitiv al acvaculturii europene, unde eurodeputata Norica Nicolai, ca urmare a unui dialog constructiv cu Romfish, a reușit să promoveze o serie de amendamente de importanță majoră pentru România și pentru industria de piscicultură din țara noastră.
”Amendamentele pe care le-am depus, vizând sprijinirea sectorului piscicol din România, dar nu numai, au fost adoptate. O mare reușită o consider în același timp aprobarea, cu o diferență de un vot, a amendamentelor ce au eliminat din acest raport paragraful referitor la condiționarea accesului la Fondurile Europene pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) de îndeplinirea a cel puțin 50% din obiectivele definite în planurile strategice naționale”, a subliniat vicepreședinta grupului ALDE din Parlamentul European.
Dacă regiunea Europei de Sud-Est are acces la gaze naturale la preţuri comparabile cu cele din Europa de Vest, se pot economisi circa 4 miliarde de euro pe an din facturile pentru gaze naturale. Asta a spus coordonatorul departamentului pentru legături şi iniţiative regionale din cadrul Direcţiei Generale pentru Energie de pe lângă Comisia Europeană, Katarina Sikov-Magni, în timpul unei întâlniri a preşedinţilor comisiilor pentru energie a parlamentelor naţionale, care a avut loc la Sofia, în cadrul presedinţiei bulgare a Consiliului UE.
Conform afirmaţiilor sale, Europa este în mare măsură dependentă de o sursă de livrare de gaze naturale, ceea ce duce la preţuri mai mari pentru consumatori – cetăţeni şi industrie. O problemă e şi conectivitatea proastă a reţelelor de gaze în Europa.
„Interconectările de gaze existente se folosesc, însă nu la capacitate maximă. Capacitatea lor poate fi majorată şi noi avem discuţii intense cu vecinii noştri din statele din Africa de Nord, pentru a putea să extindem studiile privind zăcămintele şi transportul de gaze naturale”, a declarat Sikov Magni. Conform spuselor sale, realizarea interconectorului de gaze între Bulgaria şi Grecia, legătura între Bulgaria şi Serbia, precum şi coridorul BRUA care se construieşte în prezent, care leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, sunt de o mare importanţă pentru obţinerea diversificării de surse în regiune. Ea a adăugat că prin realizarea tuturor proeictelor pentru un acces mai bun de gaze naturale în regiune vor ajuta pentru atingerea obiectivelor Europei de Vest.
Comisia Juncker a urmărit “realism” și consensul în bugetul sau. Statele membre critică, Parlamentul exprimă frustrări…
Când Europa se apleacă asupra bugetului, se privește într-o oglindă. Este mare și puternică sau firavă și slabă? Acest exercițiu nu are lor decât o dată la șapte ani. Comisia Juncker, la final de mandat, și-a propus deci să atribuie Uniunii o dimensiune și o ambiție pentru anii 2021-2027, în contextul constrângerii prilejuite de plecarea britanicilor și lipsei de fonduri care rezultă de aici (circa 13 – 14 miliarde de euro pe an).
Comisia Juncker ar fi putut să propună statelor membre să compenseze integral această plecare, finanțând în același timp noile misiuni ale Europei, anume gestiunea frontierelor externe, fondul European de apărare, inovația de vârf, politica migratorie etc. Ea a preferat să pună pe masă o propunere mai clasică: să taie din principalele două programe care sunt agricultura (PAC) și fondurile de coeziune (care ar trebui să permită o recuperare a decalajelor economice regiunilor mai puțin bogate).
Negocierea se face întotdeauna în jos
Statele membre sunt totuși chemate să compenseze parțial plecarea britanicilor, deci contribuțiile lor ar trebui să crească. Juncker propune un buget de 1.135 de miliarde de euro pe cei șapte ani ai exercițiului financiar, adică 1,114% din venitul național brut al celor 27 de membri. “Se puteau finanța noile misiuni fără a tăia din cele vechi, cu 1,2% din venitul național brut european (VNB)”, se precizează în cadrul Comisiei. Procentual diferența este infimă între cele două versiuni…
Jean-Claude Juncker n-a îndrăznit să facă pasul, căutând deja o cale de mijloc între Consiliul European, mai înclinat spre reducere, și Parlamentul European, mai ambițios decât statele membre. Pornind de la o propunere de 1,14% din VNB, Comisia Juncker știe deja că în final procentajul va fi, inexorabil, mai mic. Negocierea se va face întotdeauna în scădere, căci Europa se construiește pe poziția celui care vrea cel mai puțin. Or, pentru a fi adoptat, bugetul va trebui să aibă unanimitate în cadrul Consiliului European, apoi să fie aprobat de cele 27 de parlamente naționale și în final să fie votat de Parlamentul de la Strasbourg. De fiecare dată, această cale lungă dă naștere la infinite negocieri, fiecare stat membru având grijă să recupereze cu o mână ce dă cu cealaltă… Scăderea este înscrisă în inima procesului.
Macron, parțial urmat de Juncker
Totuși, Comisia introduce noutăți salutate de europeni: 27,5 miliarde de euro pe șapte ani pentru securitate și apărare, 34 de miliarde pentru a gestiona frontierele și migrația, 25 de miliarde de euro pentru a susține reformele în statele membre sau dublarea fondurilor programului Erasmus+ (Parlamentul cerea triplarea). Revendicările lui Emmanuel Macron au fost, parțial, auzite. Președintele francez cerea oprirea scăderilor la contribuțiile statelor; Juncker îi dă dreptate. El obține un embrion de “buget al zonei euro, desigur, modest, pentru a contribui la convergența economiilor. El cerea condiționarea plății fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept; Comisia Juncker îl urmează pe această idee…
În schimb, nici un cuvânt despre “taxa pe digital”, din care Macron voia să facă o “resursă” la bugetul UE. Comisia n-a îndrăznit să se angajeze pe această cale, atât de mult crește rezistența la această “taxă pe digital”, inclusiv la vecinii noștri germani, de la venirea lui Olaf Scholz la Ministerul de Finanțe. Comisia a pus pe masă diverse idei de resurse proprii: o taxă de 20% pe încasările generate de sistemul de schimburi de cote de emisii de CO2, o mică reducere din suma impozitului pe societăți (dar directiva ACCIS nu este încă adoptată), o taxă pe deșeurile de ambalaje nereciclate… Deocamdată, Comisia ar conta pe încasări de 22 ipotetice miliarde de euro pe an.
Pentru Austria și Danemarca, este prea mult!
Jean-Claude Juncker nu mai avea nimic de pierdut. El nu mai candidează. Cât despre buget, el nu va fi probabil adoptat sub mandatul lui. Într-adevăr, Franța a arătat deja că nu intenționează să supună la vot un buget multi-anual în actualul Parlament de la Strasbourg, când în mai 2019 va fi ales unul nou. “Ca de obicei, bugetul va fi adoptat la începutul lui 2020, pentru a fi aplicat la 1 ianuarie 2021”, arată o sursă germană cu experiență în domeniu. Juncker este un prea bun cunoscător al mersului lucrurilor în Europa pentru a nu o ști. El s-ar fi putut deci elibera de constrângerile “realismului” și arăta mai îndrăzneț. Cu atât mai mult cu cât, de la publicarea propunerii de buget (și uneori chiar înainte), căutarea unui “compromis” s-a lovit de ritualele interese naționale care au criticat această schiță de buget…
Franța, cea mai interesată de PAC, a arătat cu degetul “iresponsabilitatea” tăierilor de la agricultură, pentru a opri cât mai repede supărarea FNSEA. Ungaria s-a simțit vizată (pe bună dreptate) de condiționarea introdusă de a plăti fondurile de coeziune statelor care respectă statul de drept. “Un șantaj”, potrivit lui Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, dorește, dimpotrivă, ca Europa să-și reducă viteză. El va deține președinția UE în al doilea semestru din 2018, ceea ce nu va ușura lucrurile… Alăturându-se punctului de vedere al țărilor nordice, premierul danez, Lokke Rasmussen, a pus punctual pe i: “O UE redusă va trebui să se traducă printr-un buget redus!”. Fără să fie o surpriză, olandezul Mark Rutte a apreciat că propunerea lui Juncker “nu este o opțiune acceptabilă” pentru țara sa… Pornim de departe.
Frustrări în Parlament
Parlamentul European cerea un buget mai mare cu 219 miliarde de euro față de această propunere. PPE, partidul din care provine Juncker, a salutat dublarea bugetului pentru Erasmus și atenția pentru tineri cu ideea unui bilet de tren gratuit pentru tinerii de 18 ani care ar traversa Europa. José Manuel Fernandes, purtătorul de cuvânt al PPE, a emis totuși rezerve asupra tăierilor din PAC și din fondurile de coeziune. Social-democrații subliniază că “Uniunea Europeană nu-și poate ține promisiunile cu un buget care reprezintă prețul unei cești de cafea pe zi de persoană”. Grupul liberalilor (ALDE) a apreciat schița de resurse proprii deplângând în același timp tăierile din PAC și insuficiența programului Erasmus+, chiar crescut.
În rezumat, Juncker caută consensul în realism. Obține proteste în cadrul Consiliului European și reproșuri mai mult sau mai puțin violente din Parlament. Ceea ce înseamnă a pierde la toate capitolele. Pentru un buget a cărui adoptare nu o va vedea…
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 14 – 20 mai
Publicat de Camelia Teodosiu,
14 mai 2018, 15:56 / actualizat: 15 mai 2018, 8:06
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 14 – 20 mai:
Protecție civilă/ dezastre naturale. O revizuire a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UPCM) va fi votată în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Sistemul actual nu este în măsură să răspundă în mod adecvat tuturor solicitărilor pentru sprijin din partea statelor membre ale UE. Modificările propuse, inclusiv crearea unui program Erasmus pentru protecție civilă, reflectă lecțiile învățate în urma incendiilor forestiere din Italia, Franța, Spania, Portugalia și Grecia în 2017. (Joi)
Ajutor financiar acordat ca urmare a dezastrelor naturale. Comisia pentru bugete votează un plan privind mobilizarea a peste 100 de milioane de euro ca ajutor financiar pentru Grecia, ca urmare a cutremurelor din Lesbos, a distrugerilor produse de către uragane în teritoriile franceze de peste mări (Saint – Martin și Guadelupa), și a incendiilor forestiere din Portugalia și Spania, toate petrecute în anul 2017. (Miercuri)
Apărare cibernetică. Comisia pentru afaceri externe va vota cu privire la o serie de modalități de îmbunătățire a securității cibernetice a forțelor armate ale Europei. Deputații europeni pot solicita o integrare mai strânsă a capacităților naționale de apărare și o creștere a resurselor financiare și de personal, în special a experților în criminalistică informatică, pentru a facilita identificarea surselor de atacuri cibernetice. (Miercuri)
Migrația / revizuirea finanțării UE. Finanțarea UE pentru programele legate de migrație și provocările cu care se confruntă organizațiile care acționează în domeniu, vor fi dezbătute în cadrul unei audieri publice organizate de Comisiile pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, bugetare si de control bugetar. Deputații europeni vor revizui cheltuielile UE în materie de migrație și vor propune modalități de îmbunătățire a eficienței finanțării UE pentru politicile privind azilul și migrația. (Miercuri)
Protecția datelor cu caracter personal. Având în vedere că noile norme ale UE privind protecția datelor personale vor intra în vigoare la data de 25 mai, deputații europeni și cei naționali se vor întâlni pentru a discuta implementarea acestora cu autoritățile de aplicare a legii, cu organizațiile interguvernamentale, cu întreprinderile și cu specialiștii IT. (Joi)
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani se va afla în Sofia pentru Summitul UE-Balcanii de Vest, miercuri și joi.
Românii din Marea Britanie nu trebuie să fie îngrijoraţi
Publicat de Camelia Teodosiu,
11 mai 2018, 11:30 / actualizat: 11 mai 2018, 15:14
Românii care lucrează în Marea Britanie ar trebui să fie liniştiţi în legătură cu viitorul lor, chiar dacă Reganul Unit se pregăteşte să iasă din UE. Mesajul vine de al ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. De Ziua Europei, ambasadorul spune că după ce ţara sa părăseşte Uniunea, România va deveni al şaselea stat din structură ca număr de locuitori şi va avea un cuvant greu de spus. Ministrul delegat pentru afaceri europene crede că România are ca primn punct al agendei sale externe preluarea conducerii Uniunii în 2019, este declaraţia făcută de Victor Negrescu. Diplomaţii au schimbat impresii în cadrul unui eveniment organizat pentru Ziua Europei în Bucureşti.
CALCULE ŞI CONDIŢII PRIVIND NOUL BUGET AL UNIUNII EUROPENE
Publicat de Camelia Teodosiu,
10 mai 2018, 11:00 / actualizat: 11 mai 2018, 7:42
Ar trebui Uniunea Europeană să-și sancționeze membrii iliberali? (editorial)
Este o chestiune de evidentă iritare și îngrijorare pentru membrii mai vechi ai UE faptul că unii dintre membrii mai nou din Europa Centrală sfidează flagrant valorile democratice occidentale pe care teoretic și le asumaseră odată cu aderarea. Și cu atât mai mult e iritant faptul că Polonia și Ungaria, cele două state care violează cel mai vizibil normele, sunt printre cei mai importanți destinatari ai subvențiilor Uniunii.
Deloc surprinzător atunci, cum scria în acest ziar și Steven Erlanger, că brațul executiv al UE, Comisia Europeană, a început să discute condiționarea subvențiilor din bugetul pe următorii șapte ani (începând cu 2021) de statutul justiției statelor membre. Ideea este aceea că, prin concentrarea pe independența justiției ca precondiție pentru o gestionare adecvată a fondurilor, se va evita impresia că Bruxelles-ul își impune valorile sale unor state independente.
Este un concept tentant. Finanțarea europeană este importantă pentru țările Europei Centrale. Reprezintă 61% din cheltuielile pe infrastructură din Polonia și 55% în Ungaria; creșterea economică alimentată de UE a fost un factor major care a determinat popularitatea premierului ungar Viktor Orban.
Dar nu este o idee foarte bună. Sancțiunile financiare au un istoric neconvingător în ce privește modificarea comportamentelor unor regimuri. Rusia se află sub sancțiuni tot mai stricte încă din martie 2014, dar Vladimir Putin nu și-a schimbat comportamentul câtuși de puțin.
Și oricum, când vor fi prezentate sancțiunile, ele vor încuraja opinia multora din țările fostului bloc sovietic cum că ei ar fi cetățeni de clasa a doua în UE. Jaroslaw Kaczynski al Poloniei și dl Orban al Ungariei își fac amândoi capital politic pe baza acuzațiilor că istoria, identitatea și valorile tradiționale ale țărilor lor s-ar afla sub atacul unui Occident liberal, desfrânat, care crede că le știe pe toate – și, mai specific, sub atacul unei birocrații anonime de la Bruxelles. Nu există nici un dubiu că ei se vor folosi de orice sancțiuni drept dovadă suplimentară în acest sens și pretext de a-și consolida propriul regim. Orice tentativă de a determina care sisteme judiciare sunt inadecvate se va transforma rapid într-o păruială politică pe tema standardelor și definițiilor diferite.
Nimic din toate acestea nu înseamnă că liderii din Europa Centrală sau de oriunde sunt liberi să se comporte după bunul lor plac. UE este obligată, și are tot dreptul, să le ceară tuturor statelor sale membre să adere la standardele ei democratice, indiferent ce istorie au în spate.
Însă acest lucru trebuie realizat prin convingerea cetățenilor noilor state membre că drepturile, demnitatea și statutul lor de cetățeni europeni în toată puterea cuvântului sunt călcate în picioare atunci când demagogii populiști le restricționează libertățile ori statul de drept. Mecanismul deja existent al UE pentru pedepsirea țărilor care se îndepărtează prea mult de restul blocului poate că este lipsit de colți autentici, însă votul din noiembrie al Parlamentului European pentru declanșarea procedurii împotriva Poloniei a oferit sprijin opozanților politicilor iliberale ale dlui Kaczynski. Blocul european a avut de asemenea un oarecare succes și cu mecanismul de cooperare și verificare instituit pentru a monitoriza și ajuta eforturile Bulgariei și României de a se lupta cu corupția lor endemică. Astfel de eforturi trebuie să fie extinse și consolidate.
Transferul avuției de la bogați la săraci în interiorul Uniunii nu a fost niciodată conceput drept o pomană, ori răsplată, ci ca o cale de a ridica nivelul economic al noilor membri, spre beneficiul întregului bloc. Stabilirea unor condiții politice pentru acordarea subvențiilor ar risca să realizeze fix opusul – încetinirea dezvoltării, alienarea populației, consolidarea puterii conducătorilor populiști și adâncirea fisurilor deja existente în cadrul Uniunii.
Comisia Europeană va lansa o consultare publică despre viitorul UE
Publicat de Camelia Teodosiu,
9 mai 2018, 12:19 / actualizat: 9 mai 2018, 17:02
Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi că va lansa o consultare publică prin care cetățenii să contribuie la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene (UE), după abandonarea blocului UE de către Regatul Unit și în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Cele 12 întrebări vor fi disponibile pe Internet pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, iar CE le va înainta Comitetului cetățenilor, format din 80 de cetățeni din cele 27 de state membre, care vor rămâne în UE după „Brexit”. Consultarea se va desfășura în paralel cu alte 500 de evenimente care vor avea loc în următoarele 12 luni și vor extinde rolul Cărții albe a CE privind viitorul Europei publicat în martie 2017 și al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor „oportunitatea de a contribui la modelarea UE”.
Pe lângă activitatea desfășurată de CE, în statele membre se organizează consultări cu cetățenii, în urma unei inițiative lansate de președintele francez Emmanuel Macron, care a primit sprijinul guvernelor europene. Comisia va informa statele membre cu privire la rezultatele primelor șase luni de consultare, la Consiliul European din decembrie, și va prezenta un raport final la summit-ul pe care îl vor ține șefii de stat și de guvern ai UE la Sibiu, în mai 2019.
„Bulgaria, Austria şi România trebuie să-şi unească forţele pentru a readuce regiunea Dunării în centrul atenţiei UE. Sunt optimist cu privire la viitorul regiunii Dunării, deoarece tinerii sunt implicaţi în dezvoltarea sa”, a declarat preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care împreună cu omologii săi din Austria şi România, Alexander Van der Bellen şi Klaus Iohannis, a participat la o conferinţă dedicată viitorului regiunii Dunării, care s-a desfăşurat la Universitatea din Ruse. „Problemele complexe necesită soluţii flexibile şi ne aflăm aici pentru a le discuta ca reprezentanţi ai ţărilor care preiau succesiv preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Sarcina noastră este de a crea posibilităţi economice şi o punte între cetăţenii europeni”, a precizat Rumen Radev. Tinerii prezenţi la conferinţă au pus celor trei preşedinţi o serie de întrebări legate de îmbunătăţirea mediului economic şi social ca o condiţie prealabilă pentru depăşirea tendinţelor demografice negative în regiunea Dunării. Reprezentanţii autorităţilor locale au solicitat instituţiilor statului o politică mult mai activă faţă de municipalităţile bulgare care se învecinează cu fluviul Dunărea – pentru atragerea investitorilor, reducerea şomajului şi combaterea depopulării din nordul Bulgariei. Primarii oraşelor dunărene au considerat că este nevoie de o politică şi un sprijin consecvent pentru regiunile bulgare, care au rămas în urmă în dezvoltarea lor în cadrul UE.
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 7 – 13 mai:
Comerțul UE – China. O delegație a Comisiei Internaționale pentru Comerț va vizita China pentru a promova progresele înregistrate în negocierile privind investițiile și protecția indicațiilor geografice și va urmări anunțul recent al Beijingului de deschidere a accesului pe piața chineză. Membrii vor discuta, de asemenea, despre supracapacitatea de producție, dar și despre tarifele recente ale SUA în privinţa oțelului și aluminiului, cu reprezentanţi ai Ministerului Comerțului, Congresului Naţional Popular al Chinei și ai sindicatelor. (de duminică până miercuri)
Autorizarea pesticidelor. O delegație a Comisiei speciale pentru procedura de autorizare a pesticidelor va vizita Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară din Parma. Deputații europeni se vor întâlni cu directorul executiv EFSA, Bernhard Url, dar și cu personalul științific al autorității, pentru a discuta procedura de evaluare a riscurilor la nivelul Uniunii, procesul de evaluare reciprocă în ceea ce priveşte evaluarea pesticidelor, dar şi evoluţiile în curs, inclusiv interzicerea neonicotinoidelor. (luni şi marţi)
Uganda / refugiaţi. Membrii Comisiei pentru Dezvoltare vor monitoriza răspunsul Ugandei în legătură cu sosirea refugiaţilor din sudul Sudanului şi implementarea ajutorului UE şi a programelor de dezvoltare. Uganda găzduieşte 1,4 milioane de refugiaţi, ceea ce o face a treia ţară gazdă pentru refugiaţi din lume şi are nevoie de sprijin internaţional sporit. Deputații europeni vor vizita proiecte finanțate de UE, se vor întâlni cu refugiați, comunități gazdă, ONG-uri și donatori, împreună cu parlamentari, oficiali de stat și prim-ministrul Ruhakana Rugunda. (de luni până vineri)
Georgia / menținerea păcii. O delegație a Subcomisiei pentru securitate și apărare va merge în Georgia pentru a face o evaluare a cooperării dintre UE și Georgia și a situației de securitate din tara și din regiune. Delegația va vizita misiunea de monitorizare a UE și linia de frontieră administrativă din Abhazia pentru a evalua eforturile misiunii de menținere a păcii și contribuția sa la stabilizarea și normalizarea situației din zonele afectate de războiul de cinci zile dintre Rusia și Georgia din anul 2008. (marți și miercuri)
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va afla în Spania marți și miercuri. Marți, acesta se va întâlni cu prim-ministrul spaniol, Mariano Rajoy și va participa la un dialog cu cetățeni din industria culturală spaniolă, ca parte a Anului European al Patrimoniului Cultural. Miercuri, Președintele va primi premiul European Carlos V pentru contribuția sa la procesul de integrare europeană și apărarea valorilor europene. Vineri, președintele Tajani va susține un discurs la conferința privind starea uniunii, organizată de Institutul European Universitar din Florența.
Șase grafice care arată cum e să fii părinte azi în Europa
Publicat de Camelia Teodosiu,
7 mai 2018, 09:06 / actualizat: 7 mai 2018, 10:38
Câţi copii se nasc per femeie?
În ciuda unei ușoare scăderi a ratei natalității, în 2016 Franța a ieșit iar pe primul loc în materie de număr mediu de nașteri per femeie, cu 1,92. Nu este vreo surpriză, pentru o țară cu un set de politici pro-natalitate, inclusiv scutiri de impozite și bilete reduse pe căile ferate pentru familii mari, pe lângă foarte respectatele subvenții pentru programele de îngrijire a copiilor.
Cu 1,34 nașteri per femeie, Italia și Spania au în comun cea mai mică rată a fertilității, ele numărându-se și printre țările lovite cel mai grav de criza economică. Grecia, țara cel mai greu lovită, are 1,38 nașteri per femeie.
Care a e vârsta medie a noilor mame?
În 2016 cea mai mică vârstă medie a noilor mame s-a înregistrat în Bulgaria, cu 26, urmată îndeaproape de România cu 26,4 și Letonia cu 26,8. Cea mai înaintată vârstă s-a înregistrat în Italia, 31.
Ce procentaj de bebeluși se nasc din părinți necăsătoriți?
În mai multe țări peste 50% dintre copii se nasc din părinți necăsătoriți. Franța e în frunte, cu 59,7%. În Grecia marea majoritate a părinților sunt căsătoriți: doar 9,4% dintre copii se nasc în afara căsătoriilor.
În ultimii 30 de ani procentul a crescut cel mai drastic în țările tradițional catolice, cum sunt Italia, Spania și Irlanda. Situația e corelată cu un declin considerabil al căsătoriilor în întreaga Europă. Deceniul acesta rata din Italia a fost cea mai scăzută înregistrată de la primul război mondial.
Procentul primelor nașteri ale mamelor adolescente
România are cea mai ridicată rată de prime nașteri la adolescente. 14,2% dintre primii copii sunt născuți de mame adolescente. Rata cea mai scăzută s-a înregistrat în Slovenia, de numai 1,6%.
Cât concediu plătit își pot lua noii părinți ori gravidele?
Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, este nemăritată, însărcinată și urmează să intre în concediu de maternitate. Ea se va întoarce totuși la muncă în numai câteva săptămâni, bazându-se pe partenerul ei, Clarke Gayford, că va sta acasă cu copilul. Pare o diviziune modernă a muncii, dar părinții de aici, din Europa, ar putea face cu ușurință același lucru?
Tații nu-și adjudecă automat partea leului în materie de concediu parental plătit imediat înainte sau după naștere în nici o țară europeană, deși Suedia conduce în privința parității sexelor, permițând părinților să-și ajusteze cum vor partea lor din concediul total acordat amândurora.
Bulgaria oferă cel mai generos concediu plătit părinților noi sau în devenire, femeile având dreptul la 58,6 săptămâni, iar bărbații la 2,1 săptămâni, o nimica toată comparativ cu primele. Părinții noi sau în devenire primesc cel mai mic concediu plătit în Portugalia, un total de 11 săptămâni împărțit în mod aproape egal între bărbați și femei.
Sunt noii părinți îndreptățiți la prime?
Noii părinți din Luxembourg primesc subvenții foarte generoase. În Finlanda resursele se concentrează însă pe aspecte esențiale. Începând din 1938, toți părinții finlandezi primesc o cutie de carton cu haine de bebeluș și alte obiecte elementare. Iar în caz că situația o cere, bebelușul poate chiar să doarmă în respectiva cutie de carton.
[Sursele datelor statistice sunt Eurostat (1-4) și OCDE (5,6) – n.trad.]
Faptul că banca OTP din Ungaria a renunţat la a cumpăra Banca Românească, fără a oferi vreo explicaţie, va duce la riscuri în achiziţiile sale viitoare.
„Nu comentăm cele întâmplate, aşteptăm declaraţii din partea BNR” – a declarat cotidianului citat purtătorul de cuvânt al National Bank of Greece pe marginea nereuşitei vânzări. BNR tace de asemenea şi nu oferă explicaţii privind refuzul cererii OTP din martie de a cumpăra Banca Românească. Mai ales că vara trecută tranzacţia părea să fi fost un fapt încheiat. Nici motivele OTP, potrivit cărora trecuse termenul prevăzut pentru cumpărare, nu clarifică lucrurile.
Conform informatorilor HVG din România, autorităţile de acolo puteau fi nemulţumiţi de originea preţului de cumpărare din partea OTP, ceea ce pare destul de curios, fiind vorba despre unul din grupurile bancare cele mai eficiente care respectă normele internaţionale.
Există şansa ca în timpul negocierilor să fi căzut din dulap nişte schelete şi de aceea OTP a profitat de posibilitatea retragerii – apreciază experţii. Banca Românească este încărcată de creditele în valută ale populaţiei. Deşi acestea au fost parţial externalizate în străinătate, se pare că OTP a aflat despre acest lucru ulterior încheierii contractului.
„Este de neînţeles de ce OTP nu oferă o explicaţie clară pentru cele întâmplate, deoarece astfel se va confrunta cu investitori nesiguri. Fără îndoială că eşecul din România va creşte riscul unor achiziţii de bănci din străinătate, dar ar fi exagerat să se creadă că din acest motiv banca va fi refuzată şi în alte părţi – a declarat analistul József Miró din partea băncii Erste.
Miniştrii din UE abordează la Sofia reforma eurozonei şi a taxei digitale
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 mai 2018, 09:09 / actualizat: 3 mai 2018, 17:01
Miniştrii Economiei şi Finanţelor din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc mâine şi sâmbătă la Sofia, pentru a aborda reforma în vederea realizării de progrese în zona euro în iunie, acum că există un guvern în Germania, şi va fi discutată pentru prima dată propunerea de a se crea un impozit pentru companiile digitale mari. Întâlnirea din capitala Bulgariei va începe vineri cu o întâlnire a Eurogrupului, în care titularii zonei euro vor analiza situaţia salvării greceşti, unde rămâne să închidă cea de-a patra revizuire a îndeplinirii de către Atena a condiţiilor de creditare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă nicio decizie până în iunie, după ce se confirmă faptul că ţara s-a conformat, când va decide, de asemenea, perioada post-program, care ar trebui să se încheie la 20 august, sau o eventuală uşurare a datoriei greceşti. Miniştrii vor aborda reforma zonei euro pe baza propunerilor prezentate în decembrie de Comisia Europeană, pentru a proteja zona monedei unice de viitoare crize.
Pe agendă, există planuri de a acorda mai multă putere Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare), de a finaliza uniunea bancară – în special pentru a pune în aplicare Sistemul european de garantare a depozitelor şi paravanul de protecţie pentru Fondul unic de soluţionare a situaţiilor de criză bancară – mecanismul de stabilizare fiscală. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au insistat săptămâna trecută că vor prezenta o propunere comună în iunie, dar impulsul reformist al Parisului se contrazice cu îndoielile Berlinului. Pe de o parte, acordul de coaliţie sprijină consolidarea MES şi liniile specifice ale bugetului pentru reforme structurale care „ar putea fi punctul de plecare al unui viitor buget pentru a investi în zona euro”. Pe de altă parte, conservatorii insistă ca anumite ţări să continue să-şi asaneze băncile şi finanţele, iar noul ministru de finanţe, socialistul Olaf Scholz, a avertizat că nu tot ceea ce cere Macron poate fi făcut.
În acest context, premiera lui Scholz în cadrul Eurogrupului, în care îşi va prezenta programul economic, ar putea arunca o lumină asupra poziţiei germane şi va începe să scoată la iveală reforma limbii în care a aşteptat câteva luni pentru executivul german. Spania pledează pentru un sistem de garantare a depozitelor pe deplin mutual, o capacitate de stabilizare fiscală pentru a răspunde crizelor într-o singură ţară şi un paravan comun pentru uniunea bancară. De asemenea, miniştrii vor dezbate pentru prima dată crearea unei taxe temporare privind facturarea marilor companii digitale propuse de Comisie la cererea Franţei şi a altor ţări care au solicitat măsuri urgente ca aceste companii să plătească impozite în cazul în care generează valoare. De asemenea, Bruxelles-ul a propus ca o soluţie pe termen lung de modificare a normelor privind impozitul pe profit, pentru a ţine seama de prezenţa lor digitală atunci când se stabileşte unde ar trebui să plătească.
Franţa, Spania, Germania, Italia, Austria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, România şi Slovenia au declarat deja în septembrie anul trecut că vor susţine o astfel de măsură, în timp ce Irlanda, Malta şi Luxemburg şi-au exprimat reticenţa. În orice caz, deciziile nu sunt aşteptate în Consiliu, deoarece sunt informale şi propunerea necesită o analiză mai detaliată, potrivit surselor europene. Guvernul francez, apărătorul principal, doreşte să aprobe impozitul temporar înainte de sfârşitul anului.
Între problemele serioase ce vizează drepturile omului în Bulgaria se menţionează şi condiţiile proaste din închisori, respingerea romilor etc.
Cele mai importante probleme legate de drepturile omului în Bulgaria au în vedere condiţii grele din închisori şi centre de detenţie, absenţa independenţei justiţiei, corupţia la toate nivelurile de guvernare, traficul de fiinţe umane şi violenţa din partea societăţii asupra minorităţilor etnice. Asta a constatat raportul anual al Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în lume în 2017.
În document se menţionează despre Bulgaria că autorităţile au întreprins paşi pentru sancţionarea angajaţilor din serviciile de securitate; de exemplu, cei care comit încălcări ale drepturilor omului, dar acţiunile guvernului sunt insuficiente, iar nepedepsirea rămâne o problemă. Raportul menţionează, de asemenea, starea înrăutăţită a libertăţii de exprimare prin abordarea unor presiuni specifice asupra presei.
Corupţia omniprezentă
În raport, şi anul acesta, sunt reflectate pe larg problemele legate de corupţie şi de independenţa sistemului judiciar. Conform Departamentului de Stat al SUA, practicile de corupţie, legate de sentimentul de impunitate, se remarcă în toate sferele de guvernare – luare de mită, conflict de interese, elaborarea unor scheme de deturnare de fonduri, fraudă, nereguli în achiziţiile publice, traficul de influenţă etc. Raportul citează organizaţii neguvernamentale potrivit cărora corupţia este cea mai presantă problemă politică, economică şi socială din ţară. Este menţionat şi raportul Procuraturii din anul 2016, potrivit căruia pentru o combatere eficientă a corupţiei sunt necesare modificări substanţiale ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Este amintit cazul deputatului Jivko Martinov, cunoscut sub numele de „Sudjuk gate“, dar şi procesul împotriva lui Kircho Kirov pentru abuz.
Cazurile de corupţie includ atât sistemul judiciar, cât şi pe cel de aplicare a legii, se arată în raport. Sunt menţionate câteva cazuri de corupţie la punctele de trecere a frontierei, precum şi acuzaţiile formulate împotriva ofiţerilor vamali la Kulata şi Svilengrad. Raportul citează şi datele din „Programul acces la informaţii“, potrivit căruia în anul 2016 doar 36% dintre instituţiile publice respectă obligaţia legală de a publica declaraţiile de conflict de interese a angajaţilor. Sunt citate opinii ale ONG – urilor, că schimbările în Codul de procedură penală, care au intrat în vigoare la data de 4 noiembrie anul trecut, au redus semnificativ standardele pentru un proces echitabil, permiţând reducerea drepturilor procesuale ale acuzatului. Se menţionează de asemenea că, potrivit unor observatori, schimbările din jurisdicţia Curţii Penale Specializate o transformă într-o instanţă extraordinară. În contextul dreptului la intimitate inviolabilă şi corespondenţă, se subliniază faptul că, în august anul trecut, preşedintele Biroului Naţional de Control asupra Mijloacelor Special de Anchetă, Boiko Raşcov, a declarat că are informaţii despre cazuri de interceptări ilegale de politicieni, magistraţi, jurnalişti, făcute la intimidare, presiune sau şantaj.
Condiţii proaste în închisori
O atenţie deosebită este acordată condiţiilor precare din închisorile şi centrele de detenţie din Bulgaria. Nu există nicio îmbunătăţire a condiţiilor materiale în locurile de detenţie din Sofia, Burgas şi Varna, se arată în acesta. Se menţionează violenţa frecventă şi folosirea extremă a forţei de către autorităţi. Celelalte probleme permanente presupun supraaglomerare, condiţii materiale precare, igiena precară şi condiţii sanitare proaste, accesul inadecvat la încălzire, apă şi electricitate, mobilier inadecvat, inclusiv lipsa de lenjerie de pat, o insuficientă cantitate şi calitate a alimentelor şi a apei potabile, lipsa de personal.
Problema romilor
Raportul se axează pe problemele minorităţii etnice rome, care apar în mai multe secţiuni ale documentului. Prima dată se subliniază că comunitatea romă nu este reprezentată politic la nivel central, spre deosebire de minoritatea turcă, deşi îşi are încă reprezentanţi eligibili la nivel local, subliniază autorităţile americane.
În partea privind „minorităţile”, Washingtonul critică Sofia şi din cauza interzicerii limbilor, diferitecea limba bulgară, în timpul desfăşurării campaniei electorale. În raport se menţionează şi cazul primarului de la Kiustendil, Petăr Paunov, care, în anul 2015, i-a exclus pe locuitorii unui cartier de romi de la referendumul privind candidatura sa pentru un al treilea mandat. (…)
Mass – media rămân într-o poziţie dificilă
Şi anul acesta, raportul constată deteriorarea libertăţii de exprimare, deşi nu a fost menţionată în grupul celor mai importante nereguli. Conform documentului, în ansamblu, libertatea de exprimare şi a presei există, iar ea este respectată oficial de către guvern, dar există o presiune corporativă şi politică asupra mijloacelor de informare în masă, concentrare netransparentă de proprietate şi de distribuţie, precum şi sprijin guvernamental indirect pentru anumite mijloace de comunicare dintr-o resursă publică.
Ca problemă specifică sunt menţionate amenzile din partea Comisia de Supraveghere Financiară împotriva „Iconomedia“, scandalul „TsUMgeyt“, deconspirat de editorul ziarului „SEGA“, Sasho Donchev, dar şi presiune asupra ziarului satiric „Prass-Press“.
Sondaj: irlandezii sunt cei mai fericiți din Europa; românii, nu prea
Publicat de Camelia Teodosiu,
1 mai 2018, 13:02 / actualizat: 2 mai 2018, 9:00
Irlandezii sunt cel mai fericit popor din Europa, conform unui sondaj publicat miercuri.
Conform sondajului Eurobarometer intitulat „Echitabilitate, inegalitate și mobilitate inter-generații”, 97% dintre respondenții irlandezi au afirmat că se consideră fericiți, cel mai mare procent din UE, unde media este de 83%.
Cu doar 59% respondenți fericiți, România este țara clasată cel mai jos.
Irlandezii au avut de asemenea un scor bun la capitolul sănătate, 92% dintre ei considerând că sunt sănătoși. Media pe UE este de 78%, deși în Letonia procentul este de numai 14%.
Sondajul arată că o majoritate a europenilor consideră că viețile lor sunt echitabile (sic!) și că beneficiază de egalitate de șanse. Există însă o disparitate semnificativă, cu 81% dintre danezi declarând că au șanse egale, dar numai 18% dintre greci gândesc la fel.
Mai puțin de jumătate dintre respondenți (46%) consideră că oportunitățile de a avansa în viață sunt acum mai egale (sic!) decât erau cu 30 de ani în urmă.
Cei mai mulți europeni chestionați (84%) au declarat că diferențele de venituri sunt prea mari. În toate țările, excepție făcând Danemarca, peste 60% dintre respondenți cred că guvernul ar trebui să ia măsuri pentru reducerea acestor diferențe.
Sondajul a fost realizat în decembrie 2017. Au fost intervievați în total 28.031 de oameni din toate cele 28 de state UE.
Remitențele trimise în România s-au ridicat în 2017 la 4,9 miliarde de dolari
Publicat de Camelia Teodosiu,
30 aprilie 2018, 09:07 / actualizat: 2 mai 2018, 8:59
Creşterea remitenţelor a fost determinată de aprecierea euro şi a rublei faţă de dolar, de avansul economic solid şi de şansele de angajare în ţările unde lucrează cei care trimit bani acasă.
Pentru 2018 – 2019 perspectivele sunt pozitive, dar creşterea nivelului remitenţelor ar urma să fie moderată, ca urmare a stabilizării creşterii PIB-ului în zona euro, Rusia şi Kazahstan. Cursul de schimb rublă – dolar rămâne un factor crucial, care influenţează perspectiva, apreciază BM.
Anul trecut, cei 266 de milioane de migranţi au trimis către ţările emergente şi în curs de dezvoltare o sumă record: 466 de miliarde de dolari, după trei ani de declin, datorită accelerării creşterii economiei globale, se arată în raport.
Pentru acest an se previzionează tot o sumă record: 485 de miliarde de dolari.
Ţările cu cele mai mari transferuri de bani în 2017 au fost India (69 miliarde de dolari), China (64 miliarde de dolari), Filipine (33 miliarde de dolari), Mexic (31 miliarde de dolari), Nigeria (22 miliarde de dolari) şi Egipt (20 miliarde de dolari).
Cele mai mari ieşiri au fost din SUA (67 miliarde de dolari) şi Arabia Saudită (38 miliarde de dolari).
După trei ani de declin consecutiv, remitenţele trimise către Europa şi Asia Centrală au crescut cu 20,9% anul trecut, cele mai mari transferuri de bani în regiune fiind către Rusia (opt miliarde de dolari), Ucraina (7,9 miliarde de dolari) şi România (4,9 miliarde de dolari), relatează Agerpres, citând un raport al Băncii Mondiale.
* n.r.. remitenţă (în acest context) = „transfer de bani”
Publicat de Camelia Teodosiu,
27 aprilie 2018, 08:49 / actualizat: 27 aprilie 2018, 13:01
Cetăţenia franceză este cea mai atractivă, iar cea somaleză este cel mai puţin atractivă. Cetăţenia ungară se află pe un loc de cinste într-un clasament important, rezultă din datele unui studiu realizat recent. Henley & Partners a publicat şi în acest an Indicele Cetăţeniilor Lumii (Kochenov Quality of Nationality Index, QNI), care încearcă să definească în mod obiectiv valoarea şi atractivitatea cetăţeniilor lumii, scrie portalul ungar Portfoliu, citat de infostart.hu.
Cei care au elaborat această listă au clasificat în total 209 cetăţenii, având în vedere şapte criterii: mărimea economică, dezvoltarea performanţelor umane, ordinea publică, stabilitatea, în câte ţări se pot intra fără vize cu cetăţenia respectivă, nivelul de dezvoltare ale acestor ţări.
Primele zece locuri sunt ocupate exclusiv de ţări membre ale UE – cu excepţia Norvegiei -, iar pe primul loc se află Franţa, ceea ce este o noutate, deoarece în anii precedenţi în fruntea clasamentului se afla cetăţenia germană, care acum este pe locul doi.
În acest an, locul trei a fost câştigat de cetăţenia islandeză. Cetăţenia ungară nu a intrat printre primele zece, însă şi-a menţinut pe un loc privilegiat, respectiv locul 18. Dintre ţările din regiune, poziţii mai bune au fost obţinute numai de Austria (10), Cehia (15) şi Slovenia (17). În clasament, după Ungaria urmează Slovacia (19), Polonia (20), România (25) şi Croaţia (28). Din punctul de vedere al dinamicii mişcării de libertate între ţări, SUA se află pe locul 27, Canada pe locul 33, iar Australia pe locul 32. Pe ultima poziţie a clasamentului se află Somalia, iar înaintea ei este Afganistanul, care anul trecut încă era pe ultimul loc. Printre ultimele ţări s-au clasat Irakul, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Siria şi Yemen.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a mulţumit României, Bulgariei şi Greciei pentru sprijinul puternic acordat Serbiei pe drumul său european, şi a transmis că Serbia doreşte să fie următoarea ţară care aderă la UE.
La conferinţa comună de presă de la Bucureşti, unde a participat la o întâlnire cu premierii României, Bulgariei şi Greciei, s-a anunţat şi formarea unui Grup de lucru din care să facă parte miniştrii transporturilor şi comunicaţiilor.
După cum a explicat Vucic, acest Grup de lucru ar urma să lucreze la concretizarea proiectelor convenite, ca o pregătire pentru Summitul 16 + 1 care va avea loc în Bulgaria pe data de 6 iulie, mai devreme decât de obicei.
Vučić a subliniat că Serbia are schimburi comerciale extinse cu Bulgaria, România şi Grecia, şi că se înregistrează creşterea numărului de turişti din aceste ţări în Serbia, dar şi al turiştilor din Serbia în toate cele trei ţări.
Preşedintele Vučić a subliniat importanţa reuniunii de la Bucureşti, reiterând că Serbia este singura ţară din cele patru care nu este membru UE, şi cu atât mai semnificativă este susţinerea Greciei, României şi Bulgariei pe drumul european al Belgradului.
Liderul sârb a mai transmis că Serbia va susţine şi va ajuta în mod sincer cele trei ţări cu tot ceea ce poate şi că aşteaptă o susţinere şi mai mare din partea Bucureştiului, Atenei şi Sofiei pe drumul său european.
„Doresc să ne ajutaţi, deoarece şi noi v-am ajuta dacă am fi în locul vostru, căci dorim să fim următoarea ţară care va deveni membru al UE, şi fără susţinerea voastră puternică nu putem face acest lucru”, a subliniat Vučić.
Preşedintele a menţionat că este satisfăcut de discuţiile concrete şi de acordurile discutate, a amintit că s-a discutat despre autostrada Timişoara-Belgrad, de autostrada spre Bulgaria, apoi de cea spre Skoplje, dar şi despre modernizarea liniei de tren Niš-Dimtrovgrad, despre conslidarea infrastructurii digitale…dar şi despre soluţionarea unor probleme cum ar fi cea de la Porţile de Fier.
„Cred că vom reuşi să soluţionăm toate acestea cu succes. Serbia e interesată de o colaborare constantă pe mai departe în această formulă de 4”, a conchis Vučić.
Există diferenţe mari între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte gradul de deprivare materială severă.
Potrivit datelor Biroului European de Statistică (Eurostat), aferente anului 2017, în timp ce în state precum Suedia, Finlanda, Olanda sau Luxemburg gradul de deprivare materială severă era sub 3%, acest indicator era de 30% în Bulgaria, 21,1% în Grecia, 19,4% în România şi în Ungaria de 14,5%.
Raportul Eurostat indică faptul că la nivelul Uniunii Europene, procentul persoanelor care suferă de deprivare materială extrem de severă a scăzut la 6,7%, ceea ce reprezintă aproximativ 33 de milioane de persoane. În 2016, acest procent era de 7,5% din nivelul populaţiei.
Raportul Eurostat a fost întocmit pe baza unor criterii de bază precum posibilitatea de a plăti facturi, de a încălzi locuinţa, de a suporta cheltuieli neaşteptate, de a asigura hrană permanentă şi de a pleca în vacanţă.
Potrivit Eurostat, în 2012, procentul de deprivare materială severă era de 9,9%, cel mai ridicat nivel înregistrat în Uniunea Europeană.
24 de state UE s-au angajat să colaboreze pentru a constitui o „abordare europeană” în materie de inteligență artificială, într-o tentativă de a concura cu giganții tehnologici din America și Asia.
Miniștrii au semnat marți declarația, afirmând că vor lua în calcul investiții publice în inteligența artificială, însă nu au promis o sumă anume dedicată acestor investiții.
Toate statele membre, cu excepția Ciprului, României, Croației și Greciei, s-au angajat să-și „modernizeze politicile naționale”, ca parte a unui efort de dezvoltare a unei cercetări la scară mare în domeniul inteligenței artificiale.
Un oficial al Comisiei a declarat că cele patru state membre care nu au semnat acordul nu se opun inițiativei, dar e posibil să aibă încă nevoie de o aprobare formală înainte de a semna. Declarația a fost semnată și de Norvegia.
Politicienii europeni se chinuie să-și intensifice munca la inteligența artificială prin alocarea de fonduri publice și îndemnarea companiilor pentru a investi în tehnologii precum robotica sau aplicațiile medicale care procesează volume enorme de date. Investițiile UE în inteligență artificială au rămas în urma celor ale SUA și Chinei, iar noua inițiativă a blocului ar putea fi totuși obstrucționată de competiția dintre statele membre ori de pozițiile lor diferite cu privire la legislație.
Comisarul digital al UE, Mariya Gabriel, va publica un document de strategie privind inteligența artificială, pe 25 aprilie, în care va sublinia chestiunile legale pe care tehnologia e probabil să le creeze și că va aborda și temerile legate de substituirea locurilor de muncă cu roboți. Ea nu va propune luna aceasta legislația obligatorie privind inteligența artificială, însă nu a exclus ca tehnologia să fie reglementată la o dată ulterioară. /…/
„Vă rugăm să puneți capăt acestui protest acum, iar procesul legislativ va începe curând” – a spus la radio RMF FM fosta premier Beata Szydlo. Părinții nu vor să audă de acest lucru și îi cer lui Jaroslaw Kaczynski o întâlnire.
Părinții copiilor cu dizabilități, care au protestat și în trecut, când la guvernare era coaliția PO-PSL, de miercuri este din nou în Seim. Ei subliniază că acesta nu este un nou protest, ci continuă cel vechi, pentru că problemele nu au dispărut. Mai întâi s-au întâlnit cu ministrul Elzbieta Rafalska, apoi cu președintele Andrzej Duda și la sfârșit cu premierul Mateusz Morawiecki.
Părinții care protestează au două cereri fundamentale. Prima: introducerea unui supliment de reabilitare în valoare de 500 zloți pe lună (fără criteriul de venit) pentru persoanele cu dizabilități după vârsta de 18 ani, incapabile să ducă o existență autonomă. A doua: egalarea sumei ajutorului social cu cea mai mică pensie a ZUS (Serviciul de Asigurări Sociale) cu titlul de incapacitate totală de muncă (1029 zloți brutto).
Premierul Morawiecki a anunțat instituirea „contribuției de solidaritate”, „astfel încât cei mai înstăriți oameni, care câștigă cel mai bine, să-i poată ajuta pe cei nevoiași” (urmarea numai pentru abonați).
Polonia – Protestul cadrelor didactice în fața Ministerului Educației Naționale
Publicat de Camelia Teodosiu,
21 aprilie 2018, 08:23 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:28
Ne-am săturat” – sub această lozincă au protestat cadrele didactice sâmbătă în fața MEN. Ele cer o întâlnire cu premierul Mateusz Morawiecki și demisia șefei Ministerului Educației, Anna Zalewska.
În fața MEN au venit demonstranți nu numai din Varșovia, ci din mai multe orașe. Cu învățătorii au venit și părinții. Vor bani mai mulți pentru educație și demisia ministrului educației.
Anna Zalewska, imediat după ce PiS a preluat puterea, a luat decizia de lichidare a gimnaziilor și revenirea la școala elementară de opt ani. „Nu știu dacă mai pot suporta. Ne simțim disprețuiți de către guvern. Nu mai pot auzi că ne este bine, când este atât de rău” – a spus o participantă la protest, care lucrează în școală de 15 ani. (continuarea numai pentru abonați)
La Berlin, Angela Merkel îl pregăteşte pe Emmanuel Macron pentru compromisuri
Publicat de Camelia Teodosiu,
20 aprilie 2018, 08:31 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:54
În cursul întâlnirii de joi, 19 aprilie, cancelarul german și președintele francez au discutat despre „punctele lor de plecare diferite”, pe șantierele europene.
La conferința de presă susținută de Emmanuel Macron și Angela Merkel la Berlin, joi, 19 aprilie, nu era nevoie să te rezemi de pereţi pentru a-ţi acoperi hainele cu un praf alb şi fin.
Pentru a-l primi pe președintele francez, d-na Merkel nu a ales Cancelaria, ci o clădire aflată încă în construcție, Forumul Humboldt. Un loc care va deveni în curând locul simbolic al culturii și științei în inima capitalei germane, a precizat cancelarul. „Este un proiect foarte european. Sperăm că această construcție va fi finalizată până la sfârșitul anului”.
Aceasta este imaginea care trebuie reţinută din privește stadiul actual al negocierilor franco-germane după întâlnirea dintre cei doi lideri. Proiectul este acolo, dar nimeni nu știe dacă părțile vor conveni asupra detaliilor.
Confruntată cu ardoarea reformatoare a omologului său, Angela Merkel a folosit termeni extrem de prudenţi. „Nu ne putem impune valorile și interesele în lume decât dacă lucrăm împreună la nivel european”, a spus ea, adăugând că există „puncte de plecare diferite” și că este nevoie de „dezbateri deschise” și „capacitatea de a face compromisuri”.
Niciun anunț oficial nu a fost făcut joi, iar cei doi parteneri au făcut referire la următorul summit franco-german din 19 iunie și la Consiliul European din 29 iunie. Opt săptămâni scurte pentru a găsi puncte de convergență pe subiectele deja evocate din septembrie 2017 din partea franceză.
Dl. Macron nu și-a relaxat presiunea asupra omologului său, reamintind urgența momentului. „Trăim într-un moment al aventurii europene, care este probabil unic”, a explicat preşedintrele, solicitând rezistență la „vânturile proaste” care amenință „suveranitatea comună”, atât pe plan extern (în termeni de securitate, comerț, tehnologie și mediu) și, în cadrul acestuia, cu o evoluţie a unor extreme și idei naționaliste.
Întrebată dacă „farmecul” pe care l-a menționat în timpul primei sale întâlniri cu președintele francez, citându-l pe scriitorul Hermann Hesse, încă funcționeză, Angela Merkel a răspuns că, în acel moment, ea nu bănuia că „negocierile pentru formarea unui guvern vor dura atât de mult” .
Un moment de mărturisire pentru a evoca situația delicată în care se află: de câteva zile, conservatorii din partidul său (creștin-democrați, CDU) blochează propunerile președintelui francez privind reforma zonei euro. Ei văd în crearea unui buget al zonei euro riscul unei pierderi de suveranitate. Și s-au distanțat de proiectul de transformare a Mecanismului European de Stabilitate (MES) într-un „Fond Monetar European”, capabil să sprijine țările în criză fără a se baza pe Fondul Monetar Internațional (FMI), deși acesta a fost propus inițial de fostul ministru german de Finanțe, Wolfgang Schäuble.
Și Merkel nu trebuie să se aștepte la prea mult sprijin din partea Partidului Social Democrat (SPD), un partener de coaliție al conservatorilor. Foarte slăbit de lunile de tergiversări în ceea ce privește participarea sa la guvernare, SPD și-a pierdut ardoarea europeană din trecut. Cel mai bun avocat al său, Martin Schulz, a părăsit partidul și nu se află în guvern. El a insistat ca prima parte a contractului de coaliție să fie consacrată Europei.
Ministerul Finanțelor este bine condus de un social-democrat, Olaf Scholz, dar acesta s-a grăbit să dea garanţii conservatorilor; el a afirmat încă de la sosirea sa că „zero-ul negru”, bugetul echilibrat, ar fi asigurat.
Potrivit cotidianului economic „Handelsblatt”, principalii colaboratori ai predecesorului său, Wolfgang Schäuble, vor rămâne în funcție. Acesta este mai ales cazul economistului Ludger Schuknecht, care apără de ani de zile ideea că politica nu poate face nimic pentru a lupta împotriva excedentelor germane.
Totuşi, Angela Merkel s-a declarat încrezătoare în găsirea de soluții „adecvate”. Pentru a rămâne pe o linie comună cu cancelarul, dl.Macron a spus că, indiferent de instrument, rămâne necesară „o mai bună articulare a responsabilității și a solidarității” în Europa.
Un principiu pe care l-a folosit cu abilitate pentru a discuta despre reforma zonei euro și despre aceea a politicii față de refugiați, prioritatea Angelei Merkel. Poate nişte concesii cu privire la prima reformă ar putea servi drept monedă de schimb pentru a obţine progrese în cazul celeilalte? A venit vremea compromisurilor pentru marele proiect reformator european al lui Emmanuel Macron.
Deșeurile menajere: mai multă reciclare, mai puțină depozitare
Publicat de Camelia Teodosiu,
18 aprilie 2018, 08:15 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:22
Eurodeputaţii au adoptat miercuri, 18 aprilie, o nouă legislaţie ce stabileşte ţinte mai ambiţioase pentru reciclarea deşeurilor în statele membre UE. Conform textului adoptat, până în 2025, cel puțin 55% din deşeurile municipale (din gospodării și de la companii) trebuie reciclate. Ţinta va creşte la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035. Un procent de 65% din ambalaje va trebui să fie reciclat până în 2025 şi de 70% până în 2030. Ţinte separate sunt specificate pentru diferite ambalaje, cum ar fi hârtia, cartonul, plasticul, sticla, metalul și lemnul.
Textul trebuie să fie aprobat formal de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.
Numărul de britanici care au devenit cetățeni ai unui alt stat membru al UE s-a dublat în 2016, anul referendumului din Regatul Unit care a decis ieșirea acestei țări din Uniune.
În 2016, numărul resortisanților din Regatul Unit care au devenit cetățeni ai unui alt stat membru al UE (fără a-și pierde cetățenia de origine) a fost de 6.555, față de 2.478 în 2015, o creştere cu 165%, a anunțat Oficiul European de Statistică Eurostat.
La referendumul din 23 iunie 2016, majoritatea cetățenilor britanici au votat pentru ieșirea ţării lor din UE. Până la acel moment, niciodată populația unui stat membru al Uniunii nu a cerut să o părăsească.
De atunci, UE și guvernul britanic au început negocierile de ieșire, iar pe 29 martie 2019, la ora 23:00 GMT, Regatul Unit va înceta în mod oficial să facă parte din Uniunea Europeană.
Potrivit Eurostat, în 2016, aproape un milion de persoane (994.800) au primit cetățenia unui stat membru al UE, cu 18% mai mulţi decât în 2015.
Cetățenii marocani au format cel mai mare grup de noi cetățeni ai UE: 101.300 în total, care au devenit în mare parte spanioli (36.5%), italieni (34.8%) sau francezi (17.5%) .
Președintele francez Macron. Emmanuel Macron, Președintele Republicii franceze, va dezbate viitorul Europei cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, marți dimineața, începând cu ora 10:00, ora locală. Aceasta este a patra dezbatere dintr-o serie de dezbateri plenare între liderii guvernelor statelor membre UE și deputații europeni, reflectând asupra viitorului UE.
Transformarea deșeurilor. Pentru a construi o economie circulară în care deșeurile menajere ajung să fie reciclate și reutilizate, deputații europeni vor discuta și vor vota asupra unui pachet legislativ despre deșeuri. Cele patru propuneri legislative de reducere a depozitării de deșeuri și de creștere a reciclării au fost agreate la nivel formal de către statele membre și negociatorii parlamentari. O masă rotundă cu experți și raportor va avea loc marți, la ora 18:30 (ora României). O conferință de presă este programată miercuri, ora 15:30. (marți, miercuri)
Protecția climei. Până în anul 2030, emisiile de CO2 generate de transport, agricultură, clădiri și deșeuri trebuie reduse cu 30% în spațiul Uniunii Europene, iar orice defrișare în interiorul UE va trebui să fie reechilibrată prin plantarea de noi copaci, în conformitate cu un set de norme care urmează să fie aprobate de către Parlament. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că UE își îndeplinește angajamentul colectiv global, în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. O conferință de presă va avea loc după votul de marți, la ora 16:00 (ora României). (luni, marți).
Alimente organice. Deputații Parlamentului European vor discuta și vor vota cu privire la noi reguli în legătură cu producția, controlul și etichetarea alimentelor organice din UE. Noile norme vizează facilitarea transformării micilor agricultori în producători ecologici, astfel încât să se realizeze o creștere a producției în UE, asigurându-se în același timp că importurile de produse organice respectă cele mai înalte standarde ale UE. O conferință de presă va avea loc miercuri la ora 16:00 (ora României). (miercuri, joi)
Omologarea mașinilor. Ca urmare a scandalului privind emisiile de carbon în industria auto, noi reguli care să asigure că autovehiculele de pe șosele sunt nepoluante și sigure au fost convenite în mod informal cu statele membre pentru a permite controale mai strice și sancțiuni mai dure. (miercuri, joi)
Descărcarea de gestiune și numirea Secretarului General al Comisiei. Deputații europeni vor încheia controlul exercitat asupra gestionării bugetului pentru 2016 de către instituțiile UE și agențiile specializate, acoperind, în total, 53 de rapoarte. De asemenea, în aceeași zi va avea loc și un vot separat asupra rezoluției privind integritatea numirii de către Comisie a secretarului său general. (miercuri)
Eficiența energetică în clădiri. Conform unor noi norme care urmează să fie aprobate marți, statele membre vor trebui să dezvolte strategii naționale pe termen lung în vederea sprijinirii renovării clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, pentru a obține, până în 2050 un stoc de clădiri neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2.
Facebook. Abuzul în legătură cu datele Facebook de către Cambridge Analytica, în lumina regulilor europene de protecție a datelor cu caracter personal, dar și confidențialitatea online, vor fi dezbătute miercuri la ora 16:00 (ora României). Deputații europeni vor discuta dacă legile europene reprezintă un scut eficient împotriva abuzului de date cu caracter personal și manipulării alegerilor.
Ján Kuciak/ Siguranța jurnaliștilor. Pentru a încheia dezbaterea plenară din luna martie despre asasinarea jurnalistului de investigație slovac, Ján Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnírová, libertatea presei și modul de asigurare a siguranței jurnaliștilor, deputații europeni vor vota cu privire la o rezoluție și vor cere o investigație mai detaliată si o mai bună protecție europeană împotriva denunțurilor. (joi)
Agenda Președintelui. Marți dimineața, președintele Tajani va avea o întâlnire bilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron la ora 10:30 (ora României), urmată de o scurtă declarație de presă.
Nu se întâmplă des ca un politician al Uniunii, care vine pe Vistula, să se întâlnească în cursul unei singure zile cu vârful puterii politice și judecătorești. Așa s-a întâmplat însă în timpul vizitei de luni a lui Frans Timmermans. Acest lucru arată cât de importantă a fost ea pentru politicienii taberei puterii, care fac eforturi să îngroape securea de război cu Bruxelles-ul.
Vizita nu a adus nicio cotitură, dar însuși faptul că s-a ajuns la ea și că a decurs într-o atmosferă bună înseamnă deja mult. Ea poate fi tratată ca un nou pas diplomatic în aplanarea disputei Uniunii cu Polonia, după gesturile pozitive ale șefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a principalilor politicieni germani.
Este îmbucurător faptul că politicienii polonezi au început să folosească limbajul diplomației, ascunzând nu rareori retorica belicoasă dictată de electoratul său cel mai dur. Iar sentimentalismul și sloganurile despre „ridicarea din genunchi” le înlocuiește cu pragmatismul și așa-zisa Realpolitik. Și acestea, după cum se constată, fără daune pentru acele lucruri sfinte, ca suveranitatea și rațiunea de stat.
Această elasticitate era necesară de mai mult timp. Azi începe să înlocuiască tot mai mult dogma securii „niciun pas înapoi”. Este și acesta un semn că dreapta de la putere are deja în spate o etapă dificilă de maturizare, de familiarizare cu puterea obținută. Crește conștiința că am devenit de bună voie parte a organismului european, primind întregul inventar al binefacerii.
Vizita comisarului Timmermans a avut loc abia la o săptămână de la intrarea în vigoare a reformei radicale a Curții Supreme. Nu mă aștept azi la concesii violente din partea PiS. Nimic nu indică faptul că reforma a fost oprită. Pentru PiS renunțarea la ea, ca și la legile anterioare despre Curtea Constituțională și Consiliul Național al Magistraturii, ar fi de negândit din punct de vedere politic. Dreapta a investit foarte mult în aceste reforme, trezind așteptările puternice ale electoratului. O voltă violentă ar avea drept consecință pierderea alegerilor.
Și Bruxelles-ul este conștient de această situație, de aceea nu are sens atitudinea prezentată mai înainte de Timmermans, cerând renunțarea la reforme. Vor fi deci pași mici și concesii mici din partea Varșoviei, privind între altele vârsta de pensionare, competențele ministrului justiției și ale președintelui față de judecători, publicarea sentințelor Curții Constituționale – măsuri care nu tulbură scheletul reformelor, al căror principal scop în această etapă este schimbarea elitelor judecătorești. În schimb, Bruxelles-ul obține un aliat. Un stat mare, important în Europa Centrală și de Est, ale cărui autorități nu sunt lăsate deoparte, ci puse în fruntea instituțiilor Uniunii. Un stat, cu care se poate discuta despre viitorul Europei înglodate în probleme, fără necesitatea de a-l împinge la periferia civilizației occidentale, în care stau la pândă mişcările radicale respinse. Acesta este prețul de a avea alături un partener stabil.
Întreaga problemă are și un aspect de identitate a țărilor postcomuniste. Bruxelles-ul începe să înțeleagă că timpul ducerii de mână a „premianților” a trecut. Țările regiunii noastre consolidate sunt deja capabile să ducă o politică autonomă, în conformitate cu propriul lor interes. Iar în această situație este mai bine să ai un parteneriat decât un ton protector.
Președintele Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții de indignare în Franța, în special la stânga, declarând că vrea “să repare” legătură “deteriorată” dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității.
Într-un discurs fluviu rostit în fața Conferinței episcopilor, președintele a afirmat că vrea să “repare” legăturile dintre Biserica și Stat printr-un “dialog al adevărului”. Un președinte al Republicii care ar pretinde că se dezinteresează de Biserica și de catolici nu și-ar face datoria”, a adăugat el.
Într-o țară în care este ancorat principiul laicității din 1905 printr-o lege privind separația bisericii și statului, aceste declarații au suscitat imediat un torent de reacții revoltate.
Fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, care s-a alăturat totuși partidului prezidențial al dlui Macron, a amintit într-un tweet că “laicitatea este Franța”.
“Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al Republicii”, a scris tot pe Twitter noul șef la Partidului Socialist, Olivier Faure.
Partidul La France Insoumise (stânga radicală) a criticat un discurs “iresponsabil”. “#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Așteptăm un președinte, auzim un sub-preot”, a criticat Jean-Luc Mélenchon într-un tweet.
Purtătorul de cuvânt al partidului, Alexis Corbière, a denunțat o “afirmație nedemnă de un președinte al unei Republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase”. “Și legea separației Bisericii de Stat?”, a întrebat el.
Gérard Collomb, ministrul de interne, însărcinat cu relațiile cu cultele, l-a sprijinit pe Emmanuel Macron. “Ce spune el: omul nu are numai latura materială, există o căutare a absolutului, a spiritualității, caută să dea un sens vieții sale. Poate este o tonalitate nouă, dar care nu se desprinde de marile principii ale laicității”, a asigurat el.
Franța este, conform legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.
Acest principiu este apărat de mulți francezi. Potrivit unui sondaj dat publicității în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, față de 45% care se declară religioși.
Dar subiectul este, de asemenea, în mod regulat, subiect de vii dezbateri, în jurul unor manifestări publice ale credinței musulmane sau ale moștenirii creștine a țării.
„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.
Modernizarea infrastructurii feroviare din România
Publicat de Camelia Teodosiu,
10 aprilie 2018, 09:36 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:48
România se străduieşte de ani buni să-şi pună la punct infrastructura feroviară şi nu doar pentru transportul de marfă, cât mai ales pentru ca oamenii să călătorească mai bine cu trenul. 1,3 miliarde de euro sunt alocate de Comisia Europeană pentru refacerea Coridorului 4, Curtici – Constanţa. Aşa că, în câţiva ani, perspectiva de a ajunge cu trenul la Budapesta nu va mai suna la fel de rău.
Lucrările la calea ferată se vor concentra pe creşterea vitezei şi pe siguranţa deplasării. De altfel, este o certitudine faptul că la finalizarea lor nu vom mai vedea treceri la nivel cu calea ferată semnalizate rudimentar, precum Crucea Sfântului Andrei şi poate nici gări fără panouri cu afişaj electronic. Dar, până atunci, mai trebuie lucrat la viteza de deplasare a trenurilor şi, ca ele să meargă mai repede, se va constui o linie ferată nouă pe anumite porţiuni.
Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA: “Din fondurile alocate de Comisia Europeană se finanţează lucrările de reabilitare a Coridorului 4, începute în perioada 2007 – 2013 pe secţia de circulaţie Simeria – Sighişoara şi lucrările noi începute în anul 2017 între Simeria şi km 614.”
Până anul viitor, ar trebui să se circule mai bine pe sectorul Simeria – Sighişoara, însă pentru întregul tronson Constanţa – Curtici mai avem de aşteptat până în 2025, spune reprezentantul Căilor Ferate Române. Deocamdată, cu o altă investiţie europeană, s-a redus la două ore durata călătoriei cu trenul pe relaţia Bucureşti – Constanţa.
Un alt sector care îi preocupă pe cei aflaţi la conducerea Căilor Ferate este cel al interconectării căi ferate – porturi la Dunăre şi Marea Neagră. Aici, România are planuri mari, deocamdată, pe hârtie.
Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA: “Legătura cu portul urmează să fie abordată în perioada următoare. Am semnat un contract de finanţare în vederea unei revizuiri a lucrărilor care vor avea loc în Portul Constanţa şi unui alt acces, mai facil, al operatorilor feroviari în zona respectivă.”
Banii europeni din Fondul de Coeziune vor fi folosiţi şi la reabilitarea gărilor şi haltelor aflate pe tronsonul Radna – Sighişoara, la îmbunătățirea sistemelor de semnalizare şi la construirea infrastructurii adiacente.
Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA “Avem în plan finalizarea lucrărilor de reabilitare a podurilor şi podeţelor, a podurilor dunărene de pe braţul Borcea şi Cernavodă. De asemenea, avem în derulare studiul de fezabilitate pentru redeschiderea circulaţiei peste podul de la Grădiştea şi reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, precum şi un studiu de fezabilitate pentru electrificarea liniei de cale ferată Cluj – Episcopia Bihor.”
Pentru ca transportul pe calea ferată să devină alternativa la cel rutier ar trebui să avem nu doar siguranţă şi viteză atunci când ne deplasăm cu trenul, ci şi condiţii bune de călătorie.
Publicat de Camelia Teodosiu,
6 aprilie 2018, 09:28 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:36
Parlamentul European a adoptat, anul trecut, o rezoluție prin care se cere Uniunii Europene o legislație adaptată la un viitor când inteligența artificială va avea un rol primordial.
Eurodeputații nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potențial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de „securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia și proprietatea datelor”, se arată în rezoluția adoptată de eurodeputați.
Deputații cer Comisiei să aibă în vedere crearea unei agenții europene pentru robotică și inteligență artificială care să ofere autorităților publice expertiză tehnică, etică și regulatorie.
Există o serie de motive de îngrijorare pentru milioane de oameni care îşi văd ameninţate locurile de muncă, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europenă şi-a propus scăderea şi nu creşterea şomajului, subliniază europarlamentarul Renate Weber:
“Oare chiar mai avem nevoie de atâta forţă de muncă umană, în următorii ani? Trebuie să ai grijă, inclusiv pentru cei care îţi vin din alte zone ale lumii, imediat să aibă acces la o instruire care să le permită accesul pe această piaţă a muncii. Există o teorie care spune că, cel puţin o perioadă de timp, este normal ca lucrătorii să aibă o participare financiară la aceşti roboţi; deci, să fie coproprietari şi să câştige de pe urma lor. Efectele pot să fie foarte multe şi este, cred, momentul să ne gândim la ele. Ştiu că astăzi poate să pară un pic SF, dar să ştiţi că nu e SF. Toţi cu care am vorbit sunt de acord ca 10 ani este deja termen lung. Dar să ştiţi că am văzut un studiu, care ziceă că în 2050, de profesori n-o să mai fie nevoie căci roboţii chiar vor face treabă bună, medicii…doar ca să comande nişte utilaje, în sistemul de îngrijire la fel, de avocaţi nu va mai fi nevoie, că îi dai robotului tot şi scoate ce trebuie, s-ar putea ca nici sistemul de justiţie să nu mai fie cel pe care îl vedem acum… Tot ce a fost SF, acum câteva decenii, vedeţi că a devenit realitate, aşa că…”
Dincolo de mașinile fără șofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie și un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se așteaptă ca impactul inteligenței artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboți industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.
Roboții au devenit parte a vieții noastre şi de aceea aşteptăm cu interes legislaţia care să reglementeze utilizarea acestora, mai ales în cazul în care ar putea provoca daune.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Anul acesta, la Sinaia, vom sărbători 1 Iunie direct în stradă.
