Sânzienele

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 iunie 2019, 11:12

Sânzienele, Drăgaica, Ziua Soarelui, Sfântul Ioan de vară sunt sărbători consemnate în calendarul popular la 24 iunie. Este o sărbătoare aşteptată  în primul rând de tinerele fete pentru a-şi provoca soarta, dorind să-şi afle ursitul şi de femeile bătrâne, cele ce ştiu plantele de leac bune de adunat în această perioadă.

(varianta radiofonică a rubricii)

Legenda Sânzienei emoţionează şi tensionează pentru că, prin similaritatea gestului făcut peste timp de tinerele de azi, se poate afla ursita. Sânziana a fost o fată frumoasă, peţită de un tânăr chipeş. Acesta i-a dat în dar o cununiţă din flori de câmp. Sânziana a aruncat-o pe acoperişul casei zicând:

Cununiţă, cununiţă, te-aruncai sus pe căsuţă

Dacă e să am noroc, tu să te opreşti în loc.

Dacă noroc n-oi avea, de pe casă îi cădea

Şi mie ni-i arăta că norocu meu ar fi

Amestecat cu pământ.

(varianta circulă în zona Tismana, judeţul Gorj).

Cununiţa a căzut de pe casă, iar Sânziana a murit. Tânărul a încercat s-o readucă la viaţă, strigându-i numele: Sânziana!

Cununa de flori de Sânziene se face din sânziene albe şi galbene, scumpia, roditoarea, floarea soarelui de câmp şi cicoarea. Cu cicoare e bine ca oamenii să se încingă peste mijloc pentru a nu avea dureri de şale.

Sânzienele sunt considerate divinităţi atmosferice, care produc vârtejuri, furtuni şi care îi pedepsesc pe cei ce nu respectă sărbătoarea.

Cununile de sânziene făcute pentru fete sunt rotunde invocând simbolul soarelui, iar cele pentru băieţi sunt împletite în formă de cruce.

„Fiecare îşi aruncă cununa sa, iar reprezentanţii pe cele ale absenţilor. Dacă cununa se opreşte pe acoperiş, este semn că acel a cui este sau pentru care s-a menit va avea bucurii. Îi va merge bine; dacă, dimpotrivă, va cădea, este semn vădit pentru acela că-i va merge rău şi poate chiar va muri”.[1]

De Sânziene, sărbătoarea care celebrează spiritul feminin al pământului, femeile trebuie să împartă mere, zarzăre şi castraveţi, să scoată lucrurile din casă şi să le pună la soare „să le vadă Sânzienele”. Şi nu cos, nu taie cu foarfeca, „pentru ca hainele să nu fie stricate de molii”[2].

Femeile ţin sărbătoarea „ca să nu capete bătaie de la bărbaţi”, să nu capete drăgaică. S-a făcut drăgaică în cap, se zice (Speranţia, Th.), iar când se iau mai mulţi la bătaie se spune: S-a făcut drăgaică în capul lor.

Credinţe din calendarul popular românesc s-au păstrat şi în Timocul bulgăresc. Un ţăran din Coşova ştia că după Sânziene poate să înceapă recoltatul. Este viabilă şi credinţa: „Sânzienele este ca să-ţi treacă dorul de picioare. Ca să-ţi treacă să stai cu picioarele în Timoc când răsare soarele, că vin Sânzienele şi-ţi iau boala”.[3]

Şi Rusaliile, şi Sânzienele sunt sărbători care celebrează spiritul feminin al pământului. Iar miezul calendaristic al verii este momentul maturităţii pentru „tot soiul de ierburi şi flori”. Şi prin analogie, momentul de apogeu al dragostei, care se încheie, rotund, ca o cununiţă de Sânziene, cu căsătoria. Nu lipsesc ca la orice sărbătoare glumele şi hârjoana tinerilor:

Toate slutele-s grăbite,

Toate vor să se mărite

Cu-al de unii dintre noi,

Feciori mândri, vai de noi,

Că la nuntă ştim hori,

La praznice ştim prânzi,

Şi la dragoste şi mai şi.

(variantă în circulaţie în Transilvania).

 Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Academia Română, Colecţia „Din viaţa poporului român”, Bucureşti, Editura Socec, 1910, pp. 92-93.

[2] Th. D. Speranţia, op. cit.

[3] Nicolae Panea, Cornel Bălosu, Gheorghe Obrocea, Folclorul din Timocul bulgăresc, Craiova, Editura Omniscop, 1996, p. 146.

Rusaliile

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 iunie 2019, 05:00

Sărbătoare funerară la romani, numită Rosalia, Rusaliile la daco-geţi se vor bucura de cea mai mare importanţă pentru actul de pomenire a celor trecuţi în lumea fără dor.

(varianta radiofonică a rubricii)

Zâna Rosalia se va transforma într-un ciclu de nouă sau şase zile. Dacă acceptăm şase, acestea sunt: Sâmbăta Rusaliilor, Duminica Mare, luni, marţi, miercuri – Rusaliile şi Joia Nepomenită. Sunt zile de mare sărbătoare, când femeile nu trebuie să spele, să coase.

Rusaliile reprezentau forţele năprasnice care produceau îmbolnăviri neuropsihice („luatul minţii”, „luatul gurii”, „luatul piciorului”). În seara spre Duminica Mare se ung ferestrele cu usturoi şi leuştean, spre a feri gospodăriile de duhurile rele.

Tot în sâmbăta Rusaliilor băieţii aduceau din hotar ramuri de plop sau de stejar. Ele aveau puterea de a alunga Ielele.

În Vîlcea cu frunzele de tei, soc, jaleş adunate la Moşii de Vară sau în Duminica Mare se vindecau boli. Plantele cu puteri magice, de care se fereau Rusaliile erau câteva. Se şi crede că Ielele umblă numai noaptea, „se fâlfâie” pe la fântâni, prin răscruci, petrec şi cântă în cor:

Dacă n-ar fi lăsat Dumnezeu

                                                Leuştean şi Odolean

                                                Avrămească, Cârstănească,

                                                Ar fi lumea toată a noastră.

Semn că Ielele au făcut petrecere în acel loc e faptul că locul va rămâne ca pârjolit.

Nici usturoiul nu este uitat. Steagul căluşarilor are în vârf fire de usturoi şi leuştean, iar Căluşarii poartă la brâu leuştean şi pelin. Plantele cu virtuţi magice se pun pe mese, în pat, sub perne. Dacă nu aveţi pelin, leuştean sigur găsiţi!

De Rusalii, ard comorile. Focurile sunt văzute doar de oameni buni la suflet. Şi tot ei sunt cei ce pot vedea Ielele, Rusaliile „fluturându-se” prin aer.

La Rusalii se sfinţeşte apa şi fetele ce doresc să se mărite se spală cu apă, se spune, neîncepută.

Se bea vin cu pelin, pentru a fi sănătos tot anul.

Dacă de Rusalii e timp frumos, toată vara va fi frumoasă.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Moşii de Vară, Moşii de Rusalii

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 iunie 2019, 05:00

Sunt Moşii cei Mari, Moşii de Rusalii, Moşii de Sâmburi. Parcă la nici o sărbătoare a morţilor de peste an cei ce fac pomenile nu sunt atât de generoşi şi de grijulii.

(varianta radiofonică a rubricii)

Se crede că la Joimari sufletele celor morţi vin printre noi. În Oltenia sunt aşteptate punându-se vase cu apă şi scaune în jurul mormintelor şi se fac focuri pentru a le încălzi picioarele.

La Rusalii se fac pomenile pentru a îmbuna spiritele şi a le determina să plece în lumea lor.

La Moşii de vară se dau de pomană vase noi cu mâncare, colaci cu lapte, ceapă verde şi usturoi verde. Vasele se dau cu apă de la fântână, pentru apă se lasă pe „gura” fântânii un bănuţ, ca să fie plătită. Toartele vaselor, ulcioarelor se împodobesc cu flori de câmp şi flori de tei. De cozile cănilor se legau cozi de cireşe. Tot în această zi se dau de pomană opaiţe de lut… Ca să aibă lumină. Se crede că dacă sufletul celor morţi nu vor găsi pomană dată pe numele lor îşi vor umple gura cu ţărână!

De Ziua Moşilor de vară în memoria tinerilor care au murit în ajunul căsătoriei, părinţii, rudele dăruiesc tinerilor de aceeaşi vârstă cu cei dispăruţi colaci unşi cu  miere, lumânări şi buchete de flori albe.

Pentru cei ce nu s-au spovedit înainte de moarte, se dau de pomană iconiţe şi cărţi de rugăciuni. Dar din dar se face rai şi din pomană trăiesc deopotrivă cei de aici şi de dincolo. De fapt aceste ofrande sunt o  punte între viaţa pământească şi cea veşnică.

Pentru comemorarea rudelor şi prietenilor care au decedat în urma unor accidente năprasnice, credincioşii împart vase cu fructe şi dulciuri săracilor care au în familie copii şi bătrâni.

La marele praznic al Moşilor de vară, împreună cu vasele de lut umplute cu cireşe sau căpşuni, în Muntenia, se împart covrigi, colaci, cozonaci, colărezi.

La acest praznic se mai dau de pomană felii de păsat, puse pe frunze de nuc sau de tei, alături de ulcele umplute cu vin sfinţit. De cozile ulcelelor se leagă bucheţele de trandafiri albi şi flori de tei.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Inaugurarea Centruluil de Educaţie şi Cultură Turcă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 iunie 2019, 06:41

Comunicat de Presă

Uniunea Democrată Turcă din România a inaugurat Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă, luni 10 iunie, la Constanţa. Panglica de inaugurare a fost tăiată de preşedintele UDTR, Fedbi Osman, împreună cu subprefectul judeţului Constanţa, Şenol Ali şi consulul general adjunct al Republicii Turcia la Constanţa, Hasan Akdoğan.

Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă este dotat cu o bibliotecă, o sală de conferinţe şi o cameră cu mobilier şi ornamente tradiţionale turceşti. Centrul este destinat activităţilor culturale, cursurilor de limba turcă, pictură ebru, croitorie şi gastronomie dar şi repetiţiilor ansamblurilor folclorice ale UDTR, din Constanţa. La inaugurare au luat parte: secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, preşedintele comisiei de tineret, Harun Osman şi vicepreşedinta comisiei de cultură, Melek Osman. La eveniment au mai fost prezenţi reprezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea” şi un grup de profesori din Konya care susţin cursuri SEDEP, profesorilor de limba turcă.

Imediat după inaugurare, UDTR a deschis seria de evenimente culturale organizate în cadrul Centrului de Educație și Cultură Turcă şi a lansat cartea, „Identitatea culturală a comunității turce din Dobrogea, între tradiție și modernitate”, semnată de Melek Osman.

Cartea încununează munca de peste 15 ani, a vicepreședintei comisiei de cultură a UDTR, prof. Melek Osman, de promovare a valorilor culturale deţinute de comunitatea turcă din Dobrogea. Volumul „Identitatea culturală a comunității turce din Dobrogea, între tradiție și modernitate” este structurat în trei capitole şi anume: Aşezare, istoric şi demografie; Modul de viaţă, cultură şi spiritualitate şi Literatura scrisă şi orală.

Lansarea de carte a avut loc în prezența profesorilor de limba turcă înscriși la cursul organizat de ISJ Constanța în parteneriat cu Inspectoratul Școlar din Konya.

După lansarea de carte au fost deschise oficial cursurile de formare profesională prin aplicaţii practice din cadrul proiectului SEDEP, de către inspectorul școlar, prof. Icbal Anefi. Cursurile se vor încheia joi, 13 iunie 2019.

Biroul de presă UDTR

Sursa foto: UDTR

Ziua limbii turce

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 iunie 2019, 06:30

Comunicat de Presa

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat un spectacol aniversar prilejuit de împlinirea a 3 ani de la instituirea prin lege a zilei de 5 iunie, ca Zi a Limbii Turce, sâmbătă, 8 iunie, la Constanța. Spectacolul a fost susţinut de ansamblul folcloric „Delikanlılar” al UDTR şi de invitaţi speciali din Macedonia de Nord şi Republica Moldova. Alături de ansamblul „Delikanlılar”au urcat pe scenă: ansamblul folcloric „Mavi Laleler” din Macedonia de Nord, Ludmila Kristeva și Vasili Baragan (Republica Moldova), precum și elevii: Fucigi Mustafa, Melek Musledin și Melisa Defne Koșkan.

În cadrul evenimentului, preşedintele UDTR, Fedbi Osman, a înmânat plachete aniversare unor personalităţi din spaţiul public, care au sprijinit prin activitatea lor promovarea limbii şi culturii etnicilor turci din România. Au primit plachete din partea UDTR: subprefectul Şenol Ali și secretarul general adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Levent Accoium. Președintele Fedbi Osman a mai înmânat plachete aniversare: ambasadorului Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan, consulului general adj. Hasan Akdogan, coordonatorului Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer, preşedintelui DEIK, Ömer Süsli şi preşedintelui Asociației Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), Güven Güngör.

În încheierea spectacolului, a avut loc premierea, elevilor clasaţi pe primele 4 locuri la concursul naţional de muzică şi poezie turcă, „Güzel Dilim-Fumoasa mea limba turcă”, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi ISJ Constanţa, în data de 31 mai. Elevii au primit premii din partea UDTR și a Ministerului Educației Naționale. Premiile au fost înmânate de reprezentanta Ministerului Educației Naționale, doamna consilier, Elvira Codrea, de inpectorul școlar Icbal Anefi (ISJ Constanța) și de președinta comisiei de învățământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet. Agenţia de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA) a oferit premii câștigătorilor concursului „Istoria și tradiția turcilor din România”. Premiile au fost înmânate de coordonatorul Biroului TIKA București, Yasemin Melez Biçer și de E.S.Ambasadorul Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz. Evenimentul s-a desfășurat în prezența inițiatorului proiectului de lege privind sărbătorirea zilei de 5 iunie ca zi a Limbii Turce, deputatul Ibram Iusein. Printre invitați s-au aflat:subsecretarul de stat al DRI, Aledin Amet, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța, conferențiar universitar dr. Emanuel Plopeanu, directorul Colegiului „K. Atatürk” din Medgidia ,prof. Accan Mologani, profesori din Konya și Bursa aflați în vizită în România în cadrul unor proiecte de parteneriat cu instituții de învățământ din România, numeroși membri ai filialelor UDTR din județul Constanța. La manifestarea culturală a luat parte și secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim. Evenimentul a fost organizat de comisia de cultură a UDTR cu sprijinul Biroului Agenției de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) București și a fost coordonat de președinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu. Ziua de 5 iunie se sărbătoreşte din anul 2017 ca urmare a adoptării Legii nr.223 de către Parlamentul României, în noiembrie 2016.

Biroul de Presă UDTR

Sursa foto: TIKA

Când se naşte şi când moare căluşul?

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 iunie 2019, 05:00

Personificarea luminii şi a căldurii este calul. Simbolul cabalin anunţă anotimpul vara, cum lupul patronează iarna. Calul ajută soarele să parcurgă drumul luminii, de la răsărit la apus şi el este cel ce pune ordine în lume. Caii lui Sântoader restabilesc ordinea după Dragobete, iar Căluşarii alungă Rusaliile, Ielele.

(varianta audio a rubricii)

De la Ispas până la Pogorârea Sfântului Duh, Sărbătoarea Rusaliilor, lumea rămâne fără dumnezeire. În aceste zece zile sufletele morţilor rămase printre noi de la Joimari trebuie îmbunate prin pomeni date la Moşii de Vară, în Sâmbăta Rusaliilor şi alungate prin jocul căluşarilor ca şi prin obiecte cu funcţie apotropaică: leuşteanul, usturoiul.

În miercurea a patra după Paşte este ziua de naştere a Căluşului, cel ce este ştiut drept zeu protector al cailor. Ziua se numeşte Strat de Rusalii. Celebrarea zilei se face prin ceremonialul cunoscut sub numele de Legatul Căluşului.

Joia a şasea după Paşte este Paştele Cailor, zi în care Caii se satură şi ei o dată în an. Ziua se mai numeşte şi Joia Iepelor. Aşa a lăsat Dumnezeu!

În Sâmbătă Rusaliilor cad Moşii de Vară, zi în care se face Legatul Steagului şi apoi Jurământul. Iar îngropatul Căluşului, moartea lui se-ntâmplă a treia zi de la Duminica Rusaliilor, sau a zecea zi, tot o marţi, Marţea Ciocului.

Ceata de căluşari în săptămâna Rusaliilor este dorită, dar şi de temut. Căluşarii sunt cei ce tratează bolnavii de luat din Iele, apucat de Iele, luat din Rusalii sau rămas şoimănit.

„Căluşul e lucru diavolesc: Hristos a trimis pe pământ Duhul Sfânt iar Diavolul a făcut Căluşul” – aşa spun bătrânii din Bârca, judeţul Dolj. De aceea nu se lucrează în aceste zile. Căluşarii amintesc prin ceata lor de herghelia de cai şi de aceea vătaful îi îndeamnă prin strigături:

„Hălai-şa, hăp, hăp! Dii, măi, dii!”.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Proiectul ”10 Festivaluri Naționale de Folclor” – Festivalul ”Valeria Peter Predescu” -2019

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 iunie 2019, 10:58

Festivalul concurs național de interpretare a cântecului popular românesc „Valeria Peter Predescu” , ediția a X-a  s-a desfășurat la Bistrița, în perioada 15- 16 mai 2019.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud au organizat o ediție jubiliară dedicată memoriei marii interprete Valeria Peter-Predescu.

Laureații acestei ediții au fost:

 Marele Premiu și Premiul Radio România Regional – Dorin Adrian Rus (Bistrița-Năsăud)

Premiul I – Florina Sabina Bălan (Bistrița-Năsăud)

Premiul al II-lea – Dan Constantin Vasilescu (Sibiu)

Premiul al II-lea – Silvia Timiș (maramureș)

Premiul al III-lea – Ioana Delia Măgherușan (Bistrița-Năsăud)

Premiul al III-lea –Ionuț Cocoș (Ialomița)

Premiul Special al Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud – Diana Maria Crețu (Sibiu)

Premiul ”Valeria Peter Predescu” – Stelian Păun (Giurgiu)

Premiul de popularitate – Alin Eduard Fodorca

Premiu Special – Cristina Maria Farcaș (Mureș)

Premiu Special – Carmen Acatrinei (Neamț)

Premiu Special – Dorinel Gavriluț (Timiș)

Premiu Special – Ionel Roșu (Bihor)

Festivalul-concurs purtând numele nemuritor ”Valeria Peter Predescu” s-a dovedit a fi un succes din două perspective: repertoriul tinerilor interpreți a cuprins și cântece din repertoriul Valeriei Peter Predescu, de unde a rezultat o necesară comparație între manierele de interpretare, și ediția a fost o dulce-aducere aminte a personalității marii interprete prin corelarea evenimentelor din cadrul festivalului cu evocări, lansare de carte despre viața și activitatea interpretei și revitalizarea memoriei afective prin ascultarea cântecelor care aminteau de destinul muzical al Valeriei.

Festivalul concurs național de interpretare a cântecului popular românesc „Valeria Peter Predescu” face parte, pentru a doua oară, din cadrul Proiectului ”10 Festivaluri Naționale de Folclor”, proiect editorial derulat de Societatea Română de Radiodifuziune prin Departamentul Studiourilor Teritoriale. În acest an premiul ”Tineri interpreți de muzică populară” a fost acordat lui Dorin Adrian Rus (Bistrița-Năsăud).

Decizia a fost luată înainte de realizarea clasamentului concurenților, surpriza fiind și mai mare când ierarhia valorică l-a așezat pe primul loc pe Dorin Adrian Rus, acordându-i-se Marele Trofeu al ediției a X-a a festivalului. Criteriile pe baza cărora a fost acordat Premiul Radio România Regional au vizat autenticitatea repertoriului (și Dorin Adrian Rus a excelat prin interpretarea cântecului cel mai drag Valeriei Peter Predescu, cântec care a generat și titlul primului său disc: ”Mândre-s nunțile la noi”) și elementul-surpriză al prezenței scenice: interpretul a purtat steagul de nuntă specific ceremonialului existențial în zona Bistriței.

Domnul Secretar de Stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, Alexandru Pugna, inițiatorul festivalului, a evidențiat specificitatea acestui festival în contextul festivalurilor naționale de folclor și și-a exprimat mulțumirea că tradiția este continuată prin manifestări culturale, la care participă generații de purtători de folclor și oameni de cultură care scriu pagini în istoria culturală a zonei.

Vă oferim spre audiție Gala Festivalului concurs național de interpretare a cântecului popular românesc „Valeria Peter Predescu” , ediția a X-a, gală transmisă la Radio România Cluj, postul de radio unde a debutat Valeria Peter Predescu și care a cultivat de-a lungul deceniilor modele culturale incluse în patrimonial cultural românesc :

Momentul acordării Premiului Radio România Regional lui Dorin Adrian Rus (Bistrița-Năsăud):

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în cadrul structurii centrale a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Turneu internaţional de lupte tătăreşti „Küreş” la Medgidia

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 7 iunie 2019, 09:06

Primăria Medgidia în parteneriat cu Asociaţia Culturală „Mehmet Niyazi” din Medgidia organizează în data de 8 iunie, Turneul internaţional de lupte tătăreşti „Küreş”. Evenimentul sportiv va avea loc la stadionul municipal din localitate.

Pe lângă sportivii de lupte tătăreşti din judeţul Constanţa vor participa şi sportivi de la Federaţia de „Küreş” din Eskişehir şi Çanakkale din Turcia, din Dobric – Bulgaria şi Crimeea.

Prezenţi pentru prima dată la competiţia organizată în România, sportivii din Turcia şi Crimeea sunt posesorii unui palmares impresionant, consolidat în concursuri de lupte libere şi lupte tătăreşti din Turcia, Crimeea şi o serie de state din Balcani. Aşa cum a ţinut să precizeze preşedintele Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” şi organizatorul competiţiei sportive, Erol Murad.

Competiţia se va desfăşura pe trei categorii: categoria 15 – 18 ani, categoria 18 – 22 ani şi categoria peste 22 de ani.

La finalul competiției, învingătorii, dar și ocupanţii locurilor secunde vor pleca acasă cu premii considerabile care constau în animale (berbec, oaie, miel), bani, trofee, medalii și tradiționalul bayrak, împodobit cu 7 sau 9 articole vestimentare.

Programul artistic va fi susţinut din Crimeea şi Turcia. Arta culinară specifică tătarilor va avea un loc aparte în programul evenimentului. Tradiţionalul „Şuberek” va fi preparat pe loc şi servit invitaţilor de către doamne iscusite din comunitate. Cafeaua la nisip şi vestita baclava vor fi savurate pe tot parcursul evenimentului.

„Küreş”, sportul tradiţional al tătarilor prin care luptătorii îşi pun în valoare însuşirile fizice şi psihice, deopotrivă, este o demonstraţie de cinste, dreptate, curaj şi dibăcie. Regulile care stau la baza „Küreşului” sunt simple, lucru care a făcut, de altfel, ca această formă de întrecere să se perpetueze cu uşurinţă, ducând cu ea, în timp, una dintre numeroasele valori tradiţionale ale etniei tătare. Caracteristica de bază este întrecerea dreaptă, în caz contrar, luptătorul care apelează la oareşice şiretlicuri lezând sentimentul de cinste. Premiile specifice competiţiei de„Küreş” nu sunt foarte consistente. Ele au în schimb o semnificaţie aparte, fiind purtătoare ale unui mesaj non-verbal ce se construieşte în jurul valorilor tradiţionale. Competiţiile de „Küreş” au devenit o tradiție pentru localităţile din România în care trăiesc tătari. De altfel, etnicii de aici au ştiut de-a lungul vremii să transforme astfel de acţiuni în adevărate sărbători la care astăzi iau parte tătari şi români deopotrivă.

Ghiulşen I. Ismail

Redactor Radio România Constanţa

Festivalul Minorităţilor Naţionale „Serbările Deltei” – ediţia a XIX-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 7 iunie 2019, 08:57

 În perioada 5-9 iunie 2019, se desfăşoară la Tulcea şi Sulina ediţia a XIX-a a Festivalului-Concurs al Minorităților Naționale „Serbările Deltei”. Organizatorii evenimentului sunt: Consiliul Local şi Primăria Municipiului Tulcea, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, Consiliul Local şi Primăria Orașului Sulina, Casa de Cultură Sulina, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Identității Naționale.  Festivalul se desfășoară după următorul calendar: Tulcea – miercuri, 5 iunie, Piața Civică, ora 18.00, spectacol cu ansamblurile și formațiile minorităților locale din județul Tulcea, precum și cu Ansamblul „Dorulețul”; joi, 6 iunie, de la ora 10.00, colocviu la „Europolis”; ora 18.00, Piața Civică, spectacol cu ansamblurile și formațiile invitate din țară, precum și cu Ansamblul „Dorulețul”; Sulina – vineri, 7 iunie, pe faleza orașului, de la ora 20.00, spectacol-concurs cu ansamblurile și formațiile invitate din țară; sâmbătă, 8 iunie, faleza orașului Sulina, de la ora 19.00, parada portului popular, iar de la ora 20.00 se vor desfășura Festivitatea de premiere și Spectacolul de gală.

Personalitate marcantă a municipiului Tulcea şi unul din organizatorii festivalului domnul profesor Ştefan Coman, directorul Ansamblului „Baladele Deltei”, în cadrul unui interviu ne-a oferit informaţii despre desfăşurarea acestui eveniment de amploare.  „În primul rând festivalul îşi propune să ducă mai departe tradiţiile fiecărei minorităţi și să le transmită publicului, cât şi o cunoaştere mai bună a identităţii fiecărei etnii. Pentru prima dată a avut loc un colocviu cu tema „Patrimoniul imaterial – Modalități de salvgardare și promovare”, iar subiectele aduse în discuţie au fost: „Patrimoniul cultural imaterial – legislație națională și internațională” și „Modalități de salvgardare și promovare a patrimoniului imaterial din România”. Întâlnirea de azi a fost o reuşită pentru că şi-a atins obiectivele prin cunoaşterea tradiţiilor fiecărei etnii. Am prezentat şi un film prin intermediul căruia am prezentat situația minorităților etnice din Dobrogea, acest model de înțelegere multiculturală. După cum este bine ştiut faptul că aici s-a împământenit de secole, modelul de convieţuire etnică şi nu numai, aş mai adăuga eu, un model de convieţuire politică pentru că Consiliul local şi Judeţean Tulcea şi-au dat mâna pentru a sprijini material.”

Intervenţiile din cadrul colocviului au fost susţinute de: Subsecretar de stat, Irina Sanda Marin Cajal, din partea Ministerului şi Identităţii Naţionale, Aurora Caravasile-Consilier, Magdolna Grosu-Expert superior, de la Institutului Național al Patrimoniului Oana Petrică-Director adjunct, din partea Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Secretar de Stat–Lacziko Enikő Katalin, Liliana Bărbulescu-Şef Serviciul Programe și Relații cu Societatea Civilă și Organisme Internaționale, de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării Ilie Dincă – Membru în Colegiul Director, Nelu Gheorghe președintele Asociației Așezămintelor Culturale din România, alături de reprezentanţii comunităţilor locale din judeţul Tulcea şi a formaţiilor participante la această ediţie a festivalului.

            „Tot în cadrul dezbaterilor reprezentanţii etniilor au vorbit despre activităţile lor culturale, desfăşurate în cadrul comunităţilor locale şi mai ales despre rolul pe care îl au în transmiterea valorilor culturale. Astfel, de aici s-a născut ideea, de a invita la următoarea ediţie, reprezentanţi din cadrul Ministerului Educaţiei, pentru a ne sprijini în demersul nostru, de a introduce jocul (popular) în şcoală, ca o alternativă pe lângă educaţia fizică. An de an am observat o creştere a valorilor şi a unui interes mai mare, în ceea ce înseamnă tradiţiile şi o atenţie mai mare de abordare a jocului popular şi de o transpunere mai bună în scenă, dar şi a costumului popular. Pentru că trebuie să avem un respect pentru cea ce prezentăm pe scenă, pentru că respectul pe care îl arătăm pe scenă, de fapt noi îl transmitem mai departe publicului, dar respectăm şi identitatea fiecărei etnii. Dacă noi nu avem grijă acum, peste câţiva ani va fi prea târziu ”, a subliniat prof. Ştefan Coman.

Mesajul pentru întreaga comunitate dobrogeană a domnului profesor a fost: „Comunităţile etnice dobrogene să rămână aşa cum i-am cunoscut şi cum sunt acum, buni la suflet, iubitori, spontani, spirituali şi să continuăm să fim model de convieţuire aşa cum am fost până acum.”

            Juriul festivalului a fost alcătuit din cunoscători ai folclorului, dar şi a patrimoniului cultural precum: Petru Țincoca reprezentant al Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, maestrul coregraf- Roman Jora de la Centrul Cultural „Jean Bart” din Tulcea, Iulian Vizauer directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Tulcea şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Național al Patrimoniului, Departamentului pentru Relații Interetnice – din cadrul Guvernului României, U.N.E.S.C.O.- Comisia U.N.E.S.C.O. pentru România, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Romane – filiala Cluj-Napoca, Asociației Așezămintelor Culturale din România, Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

Ediţia din acest an a festivalului a adus în prim plan ansamblurile „Canlar” – tătari din Cobadin (Constanța), „Kozaciok” al ucrainenilor din Bălcăuți (jud. Suceava), „Dunav” – sârbi din Svinița (Mehedinți), „Pipacsok” – maghiari din Cristuru Secuiesc (Harghita), „Bosilce” – bulgari din Târgoviște (Dâmbovița), „Di Nuovo Insieme” – italieni din Iași, „Hora” – evrei din București, , „Chave Zurale” – romi din Tulcea, „Altona” – meglenoromâni din Cerna (Tulcea), „Artemis” – greci din Sulina, „Dobrogeanca” – ruși-lipoveni din Sulina, „Perva Zora” – ucraineni din Sulina, „Ciaika” – ruși din Sulina.

Printre organizatori am remarcat şi prezenţa doamnei Florentina Dunaev, refent cultural Casa de Cultură Sulina, şi am rugat-o să transmită cititorilor noştri câteva gânduri despre ecourile acestui minunat şi important festival.

„Oraşul se umple de culoare, este o mare bucurie pentru toţi participanţii, se leagă prietenii. Sulina este un oraş multietnic cu multe etnii, ucraineni, greci, italieni, turci. Iar mesajul meu pentru etniile participante la festival este următorul:… să nu îşi uite tradiţiile, să le transmită mai departe pentru că, acesta este şi scopul acestui festival şi astfel tot ce am moştenit noi de la bunici, să le prezentăm celor mai tineri, ca aceştia la rândul lor să le transmită mai departe”, a conchis Florentina Dunaev.

În deschiderea festivalului au evoluat ansamblurile etniilor din judeţul Tulcea, printre aceste ansambluri am remarcat grupul vocal tradiţional tătăresc „Narenler” – Nuferii care a încântat publicul cu melodii tătar dobrogene şi Ansamblul folcloric turcesc „Tuna”-Dunărea al U.D.T.R. Tulcea . Cele două grupuri participă an de an la acest festival.

Instructoarea ansamblului folcloric turcesc „Tuna”, prof. Nurten Mahmudi ne-a vorbit despre importanţa păstrării şi promovării culturii specifice, despre cunoaştere istoriei şi a limbii materne în păstrarea legăturii cu patria mamă. Ansamblul turcesc “Tuna” din Tulcea este cel mai vechi ansamblu înfiinţat în cadrul U.D.T.R., în anul 1992. Acest grup inimos de tineri a încercat, şi a reuşit să reînvie tradiţiile şi obiceiurile nord – dobrogene, obiceiuri care cei drept se cam uitaseră. Din anul înfiinţării şi până în prezent s-au perindat în cadrul ansamblului multe generaţii care, deşi plecaţi din localitate sau  prinşi în treburile personale, tot mai trec pe la sediul filialei, să vadă dacă mai arde torţa  ce au aprins-o şi au predat-o generaţiilor următoare.  „TUNA” a participat  la numeroase festivaluri din ţară şi străinătate.

Grupul vocal tradiţional tătăresc feminin „Narenler” înfiinţat în cadrul U.D.T.T.M.R., este foarte cunoscut şi apreciat.

A participat la numeroase concursuri şi festivaluri. Au repertoriu bogat, care alcătuiesc două CD-uri ce reunesc cântece specifice tătarilor din Dobrogea şi melodii originare din patria mamă, Crimeea, creaţii care redau atât dorul de ţara de baştină, dar şi tradiţiile şi valorile unei culturi care dăinuie, departe de locurile de obârşie. Coordonatoarea grupului vocal, Reian Adilsah a dorit să aducă în prim plan şi la această ediţie a festivalului, cântece vechi din folclorul tătăresc, de altfel membrele grupului vocal „Narenler” au oferit un scurt recital cu cele mai reprezentative piese din repertoriul corului.

Partea… orientală a manifestării culturale de la Tulcea şi Sulina în cadrul concursului a fost susţinută de această dată de ansamblul tătăresc „Canlar” din Cobadin, judeţul Constanţa.

Ansamblul de dansuri folclorice tătărești CANLAR, aparținând U.D.T.T.M.R.,filiala Cobadin, şi a fost înființat în anul 2008. Iar în anul 2015 a fost preluat de tânăra şi inimoasa Ailis Molamet, care la numai 14 ani a preluat conducerea ansamblului. Coregrafia dansurilor şi aranjamentul scenic poartă semnătura tinerei Ailis. Scopul ansamblului este de a promova cultura, istoria și obiceiurile specifice tătarilor prin dansuri și cântece tradiționale tătărești și prin costumele inspirate din modele tradiționale specifice tătarilor din Crimeea. În 2016, membrii ansamblului au fost recompensaţi pentru prestaţia lor la „Serbările Deltei” cu locul al II-a.

Deoarece Delta Dunării este cunoscută de secole ca fiind un adevărat „mozaic cultural”,  de-a lungul celor 19 ediții ale sale, Festivalul și-a propus  să descopere și să promoveze interpreți și ansambluri artistice aparținând tuturor minorităților etnice. Conform celor afirmate de presa locală şi națională, Serbările Deltei reprezintă, în momentul de față, un important eveniment interetnic la nivel naţional, atrăgând un număr important de turişti români şi străini la această manifestare. Însăși participarea a numeroase ansambluri artistice care nu provin de pe teritoriul Deltei Dunării demonstrează cu prisosință impactul național al proiectului.

            În orașul cu aproape 100.000 de locuitori, pe lângă majoritatea covârşitoare de români, trăiesc ruşi-lipoveni, turci, tătari, ucraineni, italieni, armeni, maghiari, germani, evrei şi greci. Astfel putem afirma că Tulcea, oraşul situat pe 7 coline ca şi Roma, este o Europă în miniatură datorită mozaicului său etnic bazat pe bunele relații existente aici.

Ghiulşen I. Ismail

Redactor Radio România Constanţa

Ziua Limbii Turce – Mesajul Președintelui UDTR, Fedbi Osman

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 iunie 2019, 11:57

„Astăzi, 5 iunie, sărbătorim pentru al treilea an consecutiv, cu satisfacţie și bucurie în suflet, Ziua Limbii Turce. Din anul 2016, ca urmare a adoptării de către Parlamentul României, a Legii nr.223 și a promulgării acesteia de către Președintele României, etnicii turci se bucură de dreptul de a sărbători ziua de 5 iunie, ca Zi a Limbii Turce. Potrivit legii iniţiate în urmă cu 3 ani de deputatul Iusein Ibram, „anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Turce în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii turce se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesate pot sprijini logistic şi/sau financiar, după caz, organizarea manifestărilor dedicate sărbătoririi acestei zile. Totdodată, în instituţiile de învăţământ în care se predă limba turcă, în ziua de 5 iunie se pot organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători. ”

Suntem onoraţi că Ziua Limbii Turce este o sărbătoare consfințită oficial de către statul român, o zi dedicată limbii materne de care noi, etnicii turci suntem mândri. Această confirmare oficială demonstrează încă o dată respectul de care se bucură comunitatea turcă din România din partea statului român. În această zi de sărbătoare, care în acest an coincide cu Sărbătoarea Ramazanului, ne îndreptăm în primul rând gândul către cei mai mici membri ai comunității turce, dar și către părinții acestora cărora le revine un rol important în educația copiilor și în  înscrierea lor din clasele primare la cursurile de limbă maternă. Toți etnicii noștri trebuie să conștientizeze faptul că limba maternă este elementul fundamental al păstrarii identității etnice, iar nouă, ca organizație reprezentativă  a comunității turce din România, ne revine misiunea importantă de a susține învățarea limbii turce și de a promova în continuare prin activitățile noastre valorile identitare ale minorității turce.

Ziua Limbii Turce va fi sărbătorită de UDTR,  printr-un spectacol care va avea loc sâmbătă, 8 iunie, ora 14.00,  în aula Bibliotecii Universitare „Ion Popişteanu” din Constanţa. Spectacolul va fi susținut de ansamblurile folclorice ale UDTR dar și de invitați speciali din RepublicaTurcia, Republica Moldova și Macedonia. In cadrul spectacolului va avea loc premierea elevilor clasați pe primele locuri la concursul național, „Güzel Dilim- Frumoasa mea limbă turcă”.

Vă așteptăm să fiți alături de noi și să ne bucurăm împreună de Sărbătoarea Limbii Turce.”

Președinte UDTR, ing, Fedbi Osman

Paştele cailor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 iunie 2019, 05:00

În a şasea joi după Paşti, când e şi sărbătoarea Înălţării Domnului la cer, în calendarul popular este consemnată sărbătoarea cabalină cu dată mobilă Paştele cailor sau Joia Iepelor. Pentru un ceas şi doar o dată în an caii se satură de păscut iarbă.

(varianta radiofonică a rubricii )

Legendele amintesc de momentul în care caii au fost blestemaţi să se bucure de saţietate doar o dată-n an:

„Preacurata Fecioară Maria, după ce l-a născut pe fiul său, Domnul nostru Iisus Hristos, neavând alt loc unde-l pune, l-a înfăşat şi l-a culcat în ieslea lui Crăciun, unde erau legaţi boii şi caii acestuia. Boii mâncară cât mâncară şi apoi săturându-se se culcară şi prinseră a rumega. Caii însă, obraznici, nu numai că mâncară tot fânul, cât era în iesle, ci ei ‚mâncară până chiar şi cel de pe pruncul Iisus Hristos, pe care-l pusese Maica sa acolo anume ca să nu-L afle Irod şi să-L taie”. (legendă din Banat)[1].

Maica s-a supărat şi i-a blestemat:

Fire-aţi cai voi blestemaţi

 Să n-aveţi nicicând saţ

 Până-n ziua de Nălţare

 Dar şi-atunci ne-ndestulare.

                                        sau:

Fire-aţi cai voi osândiţi

 Și de mine-afurisiţi,

                                                De mine, de Dumnezeu,

                                    Mai tare de fiul meu,

                                    Fiindcă nu m-ascultaţi,

                                    Voi să nu mai aveţi saţ,

                                    Numa-n ziua de Ispas

Şi şi-atunci vreme de-un ceas.

  Când se satură, caii dau din cap. De aceea se spune că nu prea ştii când e Paştele lor, e atunci când se satură. În ziua de Ispas, de Paştele cailor pe vremuri era ziua soroacelor, când se încheiau, se definitivau înţelegerile, afacerile de mai apoi. Şi cum românul nu-şi prea ţine cuvântul, nu respectă învoiala, expresia La paştele cailor se foloseşte cu sens peiorativ, adică niciodată.

Cum întotdeauna există o speranţă pentru îndreptarea răului, Joia Iepelor poate însemna şi data la care se lichidau înţelegerile ce ar fi trebuit împlinite la Sfântul Gheorghe: plata datoriilor, chiria caselor. „Nu-ţi plătesc acu’ (de Sîngiorz), ci la Paştele cailor (adică de Ispas)”. Dar Sf. Gheorghe e o sărbătoare cu dată fixă, 23 aprilie, Paştele cailor e o sărbătoare cu dată mobilă, a şasea joi după Paști.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Foto: Mihaela Ioniță

[1]Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, Editura Grai şi Suflet – Cultura naţională, Bucureşti, 2001, vol. III, p. 241.

Trecu anu’ cu olteanu’ (II)

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 iunie 2019, 13:55

Spectacolul premieră al Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” din Craiova susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova în data de 4 aprilie 2019 a pus în evidență sărbătorile calendaristice ale primăverii corelate cu datini, obiceiuri și cântece specifice acestei perioade din an. Conceput ca un teatru popular, scenariul s-a axat pe prezența a doi moderatori care, în grai oltenesc, au realizat lianturile între momentele spectacolului și au asigurat buna dispoziție.

Dansatorii ansamblului au amintit publicului jocuri populare aproape uitate de pe Valea Dunării: Trei păzește, Hora de Paște, Poluxia, Brâulețul, Mereul.

Luna lui Marț este luna farmecelor și a descântecelor de dragoste, fragmente semnificative au fost interpretate de Niculina Stoican.

Un moment special în acest spectacol a fost dedicat etniei romilor. Jovialitatea lor, dansurile specifice și atmosfera de sărbătoare sunt redate de către membrii ansamblului folcloric, vocea Laviniei Bârsoghe interpretând Trec țiganii, trec aigurând succesul momentului.

În acest al doilea tablou al spectacolului au evoluat soliștii: Aneta Șișu, Lavinia Birsoghe, Constantin Enceanu, Liviu Dică, Manuela Motocu, Marius Măgureanu.

Repertoriul lor a ilustrat momentele primăverii transpuse în cântece, care au făcut bucuria ascultării.

Dirijor: Nucu Drăghia

Maestru coregraf: Ionel Garoafă

Managerul Ansamblului Folcloric ”Maria Tănase”: Niculina Stoican

Scenariul și regia: conf. univ. dr. habil. Gabriela Rusu-Păsărin

Galeria foto: din arhiva Ansamblului folcloric ”Maria Tănase”(Florin Florescu)

Săptămâna lui Ispas

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 iunie 2019, 13:23

Ispas nu se uită. El este cel ce se crede că a asistat la Înălţarea Domnului la cer şi la ridicarea sufletelor la cer. De la Paşti până în ajun de Ispas oamenii se salută: Hristos a înviat! Adevărat a-nviat! În ziua de Ispas îşi spun însă: Hristos s-a înălţat! Adevărat s-a-nălţat! De Ispas se roşesc ouă, ultima dată din an când se roşesc. În ziua de Ispas (la 40 de zile de la Paşte), oamenii trebuie să fie veseli, că şi Ispas a fost un om vesel.

(varianta radiofonică a rubricii)

Se fac pomeni şi se dau în numele celor ce sau înălţat la cer. Pomana e alcătuită din pâine caldă, azimă, ceapă verde şi rachiu, iar ciobanilor în mod deosebit li se dă pomană caş şi chiar carne de miel.

Pomana este alcătuită din alimente ca pentru un drumeţ, ”să aibă de drum” se spune.

Tot de Ispas se merge în frăsinet pentru a afla sănătatea bolnavilor. Este un ritual care se aseamănă mult cu pusul mesei de ursitori.

Miercurea din preziua Ispasului este Miercurea Bălţatelor, e bălţată pentru că se ţine sărbătoarea doar o jumătate de zi. Jumătate posteşti, jumătate munceşti. De-aceea i se spune Bălţată. Sunt şi Moşii de Ispas, când se dau pomenile pe nume. Sâmbătă, după Ispas este Nedeea de Ispas, rea de viscole. Trebuie sărbătorită cu bucurie.

De Ispas mai este o sărbătoare: Paştele cailor. Este singura zi în an când, spune legenda, caii reuşesc să se sature. Ca orice fapt, de se-ntâmplă doar o dată în an, este ca şi când nu s-a-ntâmplat. De aceea se şi spune: La Paştele cailor, adică niciodată.

În săptămâna Ispasului se culeg plante de leac, se bat vacile cu leuştean. În noaptea de Ispas se culeg flori de alun. Ele înfloresc şi se scutură în această noapte. Şi tot în noaptea de Ispas înfloreşte feriga. Plantele se culeg şi se sfinţesc. „Nici nu ştii, când o floare sfinţită îţi face soarta-noroc”.

 Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

4-6 iunie – credincioşii musulmani sărbătoresc trei zile de Ramazan Bayram

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 iunie 2019, 14:34

Postul premergător Bayramului a debutat pe 6 mai și s-a încheiat pe 4 iunie, o dată cu sărbătorirea Ramazan Bayramului şi este una din cele mai importante sărbători. Ea este petrecută în familie, de copii, părinţi şi rude şi este întâmpinată cu tradiționala urare de sănătate şi îndestulare.

Este o sărbătoare a confirmării credinţei în Allah şi a manifestării generozităţii, ajutorării aproapelui. Unul dintre cele mai importante sărbători din religia islamică, Ramazan Bayram-ul se sărbătoreşte la finalul unei luni de post, de primenire spirituală, timp în care Coranul a fost o lectură zilnică obligatorie şi în care au avut loc slujbe specifice lunii sfinte din calendarul islamic: Luna Ramazan.

În cele 29 de zile de post şi rugăciune turcii şi tătarii au postit de la răsăritul şi până la apusul soarelui. Slujba de Ramazan Bayram va fi oficiată marți,la ora 06:06, de către Șeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf, la Geamia Hunchiar, din municipiul Constanța. De asemenea, slujbe religioase cu ocazia Ramazan Bayramului vor fi oficiate în toate geamiile. În prima zi de  Bayram, dimineața, bărbații merg la geamiei pentru rugăciunea colectivă.

Copiii merg cu colindul din casă în casă pentru a ura Bayram fericit. Cei tineri sărută mâinile celor mai în vârstă, deoarece acest obicei arată politețe, respect din partea celor mai tineri, față de rudele sau prietenii mai în vârstă.

Tot în cele trei zile de sărbătoare, credincioșii musulmani  merg în vizită la rude și prieteni, la masa vor servi, pe lângă produsele tradiționale, dulciuri, desigur nu vor lipsi baclavalele, de aici şi faptul ca Ramazan este cunoscută și sărbătoarea dulciurilor – Șeker Bayram.

Cu prilejul Ramazan Bayramului, Șeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf adresează credincioșilor musulmani tradiționala urare “RAMAZAN BAIRAMINIZ  KAYRLI BOLSIN !“, “RAMAZAN  BAYRAMINIZ  HAYRLI  VE  MŰBAREK OLSUN !”, „UN BAİRAM FERİCİT !”, “EID AL FITIR MUBARAK !”

Ghiulșen I.Ismail

Radio România Constanța

ALAR a lansat numărul 2 al revistei Albanica

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 mai 2019, 09:20

 Asociația Liga Albanezilor din România a lansat marți, 28 Mai, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, numărul al doilea al revistei „Albanica”, publicație trimestrială, științifică și culturală, ce-și propune să prezinte istoria și cultura albaneză și a albanezilor din România precum și zona de confluență a culturilor română și albaneză.

Au participat la lansare, Mihai Firică – președinte USR filiala Craiova, Bogdan Alin Stoica – deputat al minorității albaneze din România, Radu Săvulescu – director executiv ALAR și Luan Topciu, redactor șef al revistei . Despre inițiativa editării revistei Albanica, a doua publicație a ALAR, alături de revista Drita, ne-a vorbit deputatul Bogdan Alin Stoica:

Rolul României în dezvoltarea culturii albaneze a fost subliniat de dr. Luan Topciu, redactor șef al revistei Albanica:

?

?

A consemnat Ludovic Vulea, redactor Radio România Craiova

Concursul Sportiv Internațional pentru elevi „Cupa Crisius”, la Chișineu Criș, Județul Arad

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 mai 2019, 08:54

În data de 11 mai 2019, în localitatea Chișineu Criș, din Județul Arad, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale și în organizarea Primăriei orașului Chișineu Criș, a Clubului Copiilor din Chișineu Criș, a Inspectoratului Județean Școlar Arad și a Palatului Copiilor din Arad, s-a desfășurat cea de-a 40-a ediție a Concursului Sportiv Internațional pentru elevi, intitulat „Cupa Crisius”, la care au participat circa 2.500 elevi de clasele I-XII, din 22 de județe din România, dar și din străinătate, din Ungaria (circa 100 elevi de la diferite Licee și Școli Generale: Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Liceul „Kazinczy Ferenc” din Bekescsaba, Școlile Generale din Budapesta, Chitighaz, Bekescsaba, Sarkadkeresztur, Sarkad, Bekes), din Serbia (circa 35 de copii de la Școala Elementară „Frăție și Unitate”, din Alibunar), din Republica Moldova, de la Gimnaziul „Grigore Vieru” din Ialoveni”, din Franța, Germania, Spania, ș.a.

Manifestarea s-a deschis pe stadionul orașului, care de acum înainte va purta numele Rectorui Aurel Ardelean, Fondatorul Universității „Vasile Goldiș” (UVG) din Arad, originar din Chișineu Criș și trecut la cele veșnice în 28 decembrie 2018, care a fost și la originea organizării acestui Concurs sportiv, împreună cu fratele său, Domnul Eugen Gagea, Prodecanul Facultății de Științe Social-Umaniste, Educație Fizică și Sport din cadrul Universității „Vasile Goldiș”, Directorul Casei Copiilor din Chișineu Criș și Președintele Comisiei de Sănătate, Învățământ, Cultură și Sport, de la Primăria Orașului Arad, având în acest sens și sprijinul Domnului Gheorghe Burdan, Primarul orașului Chișineu Criș, a Domnului Teodor Pătrăuță, fost Decan al Facultății de Psihologie, Pedagogie și Asistență Socială a UVG Arad și al altor personalități.

La eveniment, alături de elevii concurenți și însoțitorii lor, cadre didactice și instructori sportivi, au participat Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei „Daciei Felix”, împreună cu alți clerici, diferite oficialități locale, centrale și județene din Arad, printre care: Coralia Adina Cotoraci, Rectorul Universității „Vasile Goldiș” din Arad, Gheorghe Burdan, Primarul orașului Chișineu Criș, Sergiu Armașu, Primarul Comunei Ialoveni, din Republica Moldova, Radici Olivia, Directorul Școlii Elementare „Frăție și Unitate” din Alibunar, Serbia, Gheorghe Cozma, Directorul Oficiului Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), Ion Budai, fost Director al Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Mihai Cerhati, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Giula, Tiberiu Iuhas, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Bichișciaba, Gheorghe Marc, Președintele Clubului Pensionarilor Români din Giula, ș.a.

După cuvântul de întâmpinare și bun venit adresat tuturor de către Domnul Prodecan Eugen Gagea, a urmat cuvântul de salut al primarului Gheorghe Burdan, care i-a îndemnat pe toți la ținerea unui moment de reculegere în memoria Domnului Rector Aurel Ardelean și a adus la cunoștință hotărârea Consiliului Local de a da stadionului numele Domnului Rector Ardelean, fiu al localității Chișineu Criș și personalitate marcantă a județului Arad și a învățământului universitar arădean. Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a transmis tuturor binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Timotei al Aradului, Chiriarhul locului și dimpreună cu ceilalți clerici și participanți au cântat Troparul Sfintelor Paști „Hristos a înviat!” După deschiderea festivă au început probele sportive, organizate pe parcursul întregii zile și desfășurate în mai multe locații, la 15 discipline și specialități: handbal, minifotbal, baschet, tenis de masă, navomodele, aeromodele, gimnastică aerobică, karate-shotokan, judo, karting, șah, informatică-grafică, jocuri logice, arte plastice și programare scrath și html. Ierarhul, Domnul Prodecan Eugen Gagea și alte oficialități și jurnaliști români din Ungaria au vizitat câteva dintre aceste locuri, ca de pildă concursul de karate, la care sub conducerea profesorului Vaida Ioan din Oradea, multiplu campion internațional, au participat circa 500 de elevi, de la 25 de cluburi, din România, Serbia și Ungaria; concursul de navomodele, desfășurat sub conducerea lui Claudiu Feldan, membru al Federației Naționale de Navomodelism, la care au participat 14 concurenți; concursul de aeromodele, cu 38 de concurenți din 7 județe și la 7 probe de concurs, desfășurat sub îndrumarea profesorului Maxim Adrian, de la Clubul Copiilor din Brad.

Toate secțiunile au fost foarte bine organizate, ca loc de organizare, condiții de participare și pregătirea elevilor concurenți, care au fost jurizați la nivel profesionist și răsplătiți cu diplome, premii, cupe și medalii, pe categorii de vârstă și specialități. Finala meciului de minifotbal a fost arbitrată de Gabriel Tupicico, unul dintre cei mai buni arbitri de fotbal din Republica Moldova.

Manifestarea sportivă a fost precedată de vernisajul unei expoziții de artă plastică și vizuală cu genericul „Sportul în imaginația copiilor” și a unei alte expoziții de creație literară intitulată „Jocul în imaginația copiilor” desfășurate vineri, 10 mai, la Casa de Cultură a orașului Chișineu Criș, unde au fost, de asemenea, acordate diplome și premii.

Dincolo de seriozitatea probelor, munca, pregătirea și interesul demonstrate cu prisosință de elevii participanți, acest Concurs Sportiv Internațional de la Chișineu Criș are și meritul de a fi cea mai longevivă manifestare de acest fel, care a depășit granițele timpului și a celorlalte schimbări care au avut loc în România în acești 40 de ani și devenind și un factor de manifestare a unității și identității românești care trece dincolo de frontiere.

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Imagine Arhid. Emanuel Văduva

Reporter: Adam Bauer, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Cina tradiţională de iftar

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 27 mai 2019, 07:10

Uniunea Democrată Turcă din România, prin intermediul comisiei de religie, a organizat o cină tradiţională de iftar, specifică lunii Ramazan, în data de 23 mai, la Constanţa. Cina tradiţională de iftar, oferită de UDTR a reunit peste 100 de persoane, din cadrul comunităţii turce dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai instituţiilor deconcentrate, precum şi diplomaţi acreditaţi în România. Au răspuns invitaţiei preşedintelui UDTR, Fedbi Osman, de a participa la cina de iftar alături de membrii comunităţii turce: muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, subprefectul Judeţului Constanţa, Ali Şenol, secretarul general adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Levent Accoium, inspectorul şcolar general al ISJ Constanţa, prof. Gabriela Bucovală şi viceprimarul comunei Cumpăna, Florin Neagu. În acest an, la masa de ifar, alături de preşedintele UDTR, Fedbi Osman şi deputatul Iusein Ibram s-a aflat noul ambasador al Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz, fost consul general la Constanţa, în perioada 2010-2013, precum şi coodonatorul biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer. Printre invitaţi s-au mai numărat: Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan, , consulul general adjunct, Hasan Akdoğan, viceconsulul Sabiha Kacamak, ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa , Arif Cevlek, ataşaţii din cadrul Consulatului General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Nikolai Belera şi Yaroslav Eremeev. Preşedintele UDTR, Fedbi Osman a declarat: „potrivit tradiţiei şi preceptelor religioase, în luna Ramazan, care a început în data de 6 mai, postul şi efectuarea rugăciunilor zilnice, de preferinţă în cadrul unei geamii, sunt urmate în perioada nocturnă de cina de iftar pe care musulmanii o împart cu prietenii, rudele şi cunoscuţii. Din acest motiv, a devenit o tradiţie pentru UDTR, ca alături de etnicii turci la cina de iftar să ia parte şi reprezentanţi ai unor instituţii care prin activitatea lor sprijină acţiunile noastre de promovare a valorilor identitare. “

La cina de iftar au mai fost prezenţi: secretarul general, prof. Ervin Ibraim , preşedinta comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu , preşedinta comisiei de femei, Filiz Ismail, preşedintele comisiei de tineret, Harun Osman, directorul Colegiului Naţional „K.Atatürk’’, prof. Accan Mologani, redactorul şef al Radio T, Selmin Abaz, dar şi profesori universitari, reprezentanţi ai Muftiatului Cultului Musulman din România, ai UDTTMR şi ai TIAD Bucureşti. Evenimentul a fost coordonat de vicepreşedinta comisiei de religie, prof. Firdes Musledin.

Biroul de Presă UDTR

Potrivit tradiţiei şi preceptelor religioase, postul şi efectuarea rugăciunilor zilnice, de preferinţă în cadrul unei geamii, sunt urmate în perioada nocturnă de cina Iftar pe care musulmanii o împart cu prietenii, rudele, cunoscuţii sau pelerinii și de rugăciunea specifică Lunii Sfinte Ramazan, Teravih. În aceeaşi perioadă, masa rituală de dinaintea zorilor – Sahur, este luată în familie

Un sfert de secol de poveşti româneşti la Bichişciaba

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 mai 2019, 20:53

Casa Poveştilor din Bichişciaba şi-a deschis larg porţile joi, 16 mai, pentru elevii de la şcolile în care se învaţă limba română în Ungaria, elevi care şi anul acesta au sosit într-un număr foarte mare să spună poveşti la cea de-a 24 ediţie a Concursului Naţional de poveşti pentru copii, în limba română, intitulat „Concursul de poveşti Gheorghe Gros”. Gazda evenimentului, care în aproape un sfert de secol a antrenat mai multe sute de naratori, profesori şi părinţi, a fost Autoguvernarea Românească din Bichişciaba, preşedinte Teodor Juhász. De mici, copiii îndrăgesc poveştile, iar prin intermediul poveştilor ei descoperă lumea, învaţă strategii de viaţă şi mai mult de cât atât poveştile le stimulează educaţia şi imaginaţia, iar cel mai important lucru este faptul că, odată cu învăţarea poveştilor acumulează şi o mulţime de cuvinte noi. De aceea datoria noastră a tuturor, a părinţilor, a educatorilor şi învăţătorilor este să-i facem pe copii să iubească poveştile. La concursul devenit cunoscut şi aşteptat de elevi, au participat anul acesta 75 de copii povestitori de clasele 1–8, de la şcoli generale din Ungaria, fie ele bilingve sau în care limba română se predă ca limbă străină, cum ar fi şcolile: Aletea, Jula, Micherechi, Chitighaz, Bătania, Pocei, Jaca, Săcal, Cenadul Unguresc, Leucuşhaz şi Furta. Manifestarea s-a deschis în curtea Casei Poveştilor, printr-un cuvânt de încurajare venit din partea organizatorilor şi a oaspeţilor prezenţi la eveniment, care au apreciat şi importanţa acestui concurs: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Florin Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Alexandru Finna, vicepreşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eugen Gagea, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Social-Umaniste, Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad şi Anamaria Brad Sarca, referent pentru învăţământul de naţionalitate română. Poveştile copiilor au fost ascultate şi jurizate de oameni de specialitate, dascăli şi jurnalişti. Toţi elevii participanţi la concurs au prezentat cu mult talent poveştile spuse în limba română, sau în grai bihorean, deoarece unii dintre ei au ales să spună poveşti populare, alţii poveşti din literatura română şi universală, iar alţii au venit în faţa publicului cu poveşti scrise de ei sau de profesorii lor.

Festivitatea de premiere a avut loc în curtea Casei Poveştilor, fiecare participant primind o medalie cu inscripţia concursului şi o diplomă de participare. Au fost oferite premiile I, II şi III, la fiecare categorie, precum şi câte două menţiuni la fiecare grupă. Cadourile menţiunilor au fost acordate de Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, care le-a dăruit copiilor câştigători câte-un puzzle cu clădirea Parlamentului Ungar şi o cărticică în limba română despre istoria Coroanei Maghiare.

Au fost acordate patru premii şi pentru tinerii care au participat la concursul de desen. Primele două şcoli participante, care au acumulat cele mai multe puncte, au primit şi anul acesta câte-un laptop din partea AŢRU şi Autoguvernarea Românească a judeţului Bichiş, acestea fiind şcoala din Micherechi şi cea din Leucuşhaz.”Ne străduim ca la fiecare ediţie să oferim ceva în plus copiilor participanţi, ca ei să se întoarcă acasă cu amintiri plăcute, dar totodată păstrăm neschimbate câteva elemente tradiţionale ale organizării: aşa este locul concursului, care se ţine de 24 de ani în Casa Poveştilor, un complex de case tradiţionale frumos îngrijite, un mediu perfect pentru astfel de evenimente; fiecare copil primeşte câte-o diplomă de participare şi o medalie cu panglică roşu-galben-albastru, pentru a-şi aminti şi când va fi mare că a fost la acest concurs românesc; încercăm să alcătuim echipe de juriu neutre, care să nu influenţeze rezultatul concursului. Şi pentru că acesta este totuşi un concurs, trebuie musai să stabilim trei locuri pentru cei mai buni povestitori, altfel concursul nu ar mai fi concurs. Fiecare ediţie are învăţămintele ei, uneori poate greşim, dar suntem parteneri deschişi la orice schimbare. Aşteptăm părerile şcolilor, ale profesorilor înainte de fiecare ediţie. Prin premiul ce se poate obţine pentru cele mai bune şcoli (laptopul), ne-am gândit să-i învăţăm pe copii să concureze nu doar în mod individual, ci să le dezvoltăm şi spiritul de echipă, să acţioneze ca o echipă în interesul şcolii lor”, ne-a spus la finalul concursului organizatorul Teodor Juhász. În timp ce copiii povesteau, câţiva dintre organizatori şi participanţi, alături de văduva Maria Gros, au vizitat mormântul lui Gheorghe Gros, iniţiatorul acestui concurs, depunând coroane de flori şi rostind o rugăciune. După înmânarea premiilor, evenimentul a continuat cu o recepţie oferită de gazde pentru toţi participanţii. Concursul de poveşti din Bichişciaba a fost organizat prin sprijinul financiar al Fondului „Bethlen Gábor”, din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Naţionalităţi din Budapesta.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

 Foto: Foaia românească, Arhid. Emanuel Văduva

Reporter: Petru Câmpian, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Trecu anu’ cu olteanu’ – spectacol premieră al Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” (I)

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 mai 2019, 13:06

Ansamblul folcloric ”Maria Tănase” a susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova spectacolul premieră Trecu anu‘ cu olteanu’, un prim spectacol din proiectul în patru ediții despre anotimpurile reflectate în datinile și obiceiurile din zona Olteniei. Spectacolul scenarizat a avut ca moderatori doi dansatori ai ansamblului (Maria Chiurtu – Rița și Giani Chivu – Ion al lui Brodeală), care și-au asumat rolul ca adevărați actori și au realizat liantul între momentele muzicale, coregrafice și dialogale.

Prima parte a spectacolului, pe care v-o oferim în continuare, surprinde venirea primăverii, definirea sentimentului dragostei și ilustrarea prin cântec a celor mai simbolice flori ale anotimpului generator de bucurie și speranță.

Soliștii (în ordinea evoluției în scenă) Marius Măgureanu, Lavinia Bârsoghe, Liliana Popa, Aneta Șișu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Cristi Bănățeanu, Liviu Dică, Ciri Mayer au încântat publicul numeros și iubitor de folclor autentic, sala teatrului dovedindu-se a fi neîncăpătoare pentru toți doritorii de eveniment folcloric autentic. Suita de dansuri din Câmpia Băileștiului completează imaginea de ansamblu a spectacolului scenic.

Scenariul și regia: Gabriela Rusu-Păsărin

Dirijor: Nicolae Drăghia

Maestru coregraf: Ionel Garoafă

Managerul Ansamblului folcloric ”Maria Tănase”: Niculina Stoican

Galeria foto: din arhiva Ansamblului folcloric ”Maria Tănase”(Florin Florescu)

Urcatul oilor la munte

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 mai 2019, 12:38

Novacii, capăt de lume. Aşa era odată aşezarea de la poalele muntelui Parâng. Începea pe la Pociovalişte, urma calea Gilortului însemnată cu pive şi joagăre până la Gura Văii, de unde începea Parângul.

(varianta radiofonică a rubricii)

Legenda spune că tare demult aici trăia un neam de uriaşi, pe care localnicii i-au numit Novaci.  Erau aşa de mari, că nu li se vedea capul din nori. Novacii nu erau singurii uriaşi din Carpaţii Sudici. Pe clinul dinspre şara Ardealului erau alţi uriaşi, Jidovii. Iar mai încolo, în şara Vâlcii spre Soare-răsare era o altă seminţie de jidovi. Legenda cu uriaşii Novaci nu s-a uitat, cum nu se uită zilele de sărbătoare ale novăcenilor de azi.

Sărbătorile munţilor răsună precum cântecul din fluierul novăcenilor, nu orice fluier, ci fluier din lemn de prun fiert în lapte de mioară. Acesta cântă mai frumos decât fluierul de foc din poveste. Sărbătoarea urcatul oilor la munte este chiar începutul marelui exod al turmelor spre stânele din inima munţilor. Dintotdeauna bacii împovăraţi de vreme respectă datina: se întâlnesc cu toţii în Pădurea de la Hirişeşti. Potecile munţilor adună precum izvoarele unui mare râu pe aceia care ţin ca tradiţia să nu piară. Aici, în Dumbravă, băciţele fac jintiţă. Bacii ridică foc înalt pentru ca jarul să rumenească berbecii, lucruri lumeşti cu care se deschide petrecerea cu lăutari: fluieraşii din Polovragi, taragotiştii din Novaci şi lăutarii din Câmpul Mare şi de mai departe. Şi chiar din Novaci. Pe vremuri echipa lui Constantin Gâlcă era ştiută până la şes, şi chiar până la Istambul. Acolo au cântat în 1937 în faţa lui Kamal Mustafa Ataturk. Aşa de mult i-a îndrăgit Ataturk, încât i-a plimbat cu un vapor peste strâmtoarea Bosfor şi le-a oferit în dar brâul său. Fluturau lăutarii din Novaci brâul lui Ataturk ca pe un steag al prieteniei legată prin cântec novăcean. Astăzi urcatul oilor la munte se păstrează şi ca o sărbătoare populară. Din 1968, de când localitatea Novaci a fost declarată oraş, sărbătoarea reuneşte ansambluri folclorice ciobăneşti din toată ţara.

Se întâlnesc în centru şi pornesc spre Dumbrava într-o paradă a portului popular ciobănesc. Dacă vremea nu ţine cu novăcenii şi plouă spre bucuria pământului, dar nu şi a lăutarului în zi de sărbătoare, atunci Casa de cultură din Novaci va fi locul de rezonanţă a învârtitelor şi a şchioapelor.

Ce-i frumos şi lui Dumnezeu place, d’apoi baciului. Aşa că an de an se organizează concursul „Miss Băciţa”.Pe vremuri nu i se spunea „miss”, tânăra spunea „mi-s băciţă”, adică „sunt băciţă”. Era de-ajuns. Fiecare băciţă e frumoasă în felul ei, iar felul ei e cum ţine casa cât baciul e plecat cu oile la munte.

Urcatul oilor la munte, sărbătoare pastorală în luna lui mai e doar începutul unei vieţi trăite în peregrinare şi însingurare. Aşa pare. Altfel bacii ştiu să cânte munţilor, alungând nimbul de dor cu care se-nnobilează brazii Parângului.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: Dan Păsărin, arhiva personală

Sfântul Mare Împărat Constantin şi simbolul  crucii

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 mai 2019, 12:17

Împăratul Constantin este celebrat de biserica creştină la 21 mai ca exemplu de viaţă vrednică de urmat, datorindu-i-se libertatea Bisericii Creştine şi instaurarea ei drept instituţie spirituală pe acest pământ.

(varianta radiofonică a rubricii)

Simbolul crucii este cel ce l-a condus zi şi noapte pe Constantin pentru a învinge în lupta sa împotriva tiraniei din Roma. Când se spune în popor, să crezi zi şi noapte se-nţelege, la o primă decodare, că trebuie să crezi mereu.

Constantin a avut tăria şi puterea de a izbândi pentru că a văzut ziua şi noaptea  semnul crucii, semn al credinţei care biruie.

Episcopul Eusebiu, duhovnicul lui Constantin a povestit cum Constantin, înainte de a porni la luptă împotriva lui Maxenţiu, cel care teroriza Roma, a văzut strălucind pe cer în plină zi o cruce luminoasă.

Înaintea apariţiei, Constantin ridicase rugă spre Dumnezeu să-l ajute. Răspuns a fost semnul crucii. Pe cruce erau scrise cuvintele „prin acest semn vei învinge”. Crucea, în plină zi este credinţă, este semn dumnezeiesc.

Noaptea, Constantin a avut o viziune: însuşi Domnul Iisus i-a spus că dacă va avea în luptă steagul cu semnul crucii, şi pe scuturile soldaţilor acelaşi însemn al crucii, va câştiga lupta. Şi s-a adeverit. Constantin va elibera pe cetăţenii Romei de tirania lui Maxenţiu în anul 312 d. Hr.

A crede zi şi noapte în semnul crucii e dovadă de credinţă răsplătită prin apărarea de rău şi izbândirea binelui şi a dreptăţii.

Şi în terminologia divinaţiei se-ntâlnesc expresii care folosesc cuvântul cruce: a-şi face cruce înseamnă a se închina, ca gest desemnat pentru a feri de rău. Iar când supărarea se acutizează, formula verbală de genul ucigă-l crucea este o imprecaţie majoră pentru a scăpa de Necuratul.

Cruce-ajută şi fereşte, şi mai ales lasă spiritul ne-mpovărat de frica de neprevăzut şi malefic.

Cruce-ajută, Doamne-Ajută!

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

La revedere, şcoală dragă! Festivitatea de bun rămas a 53 de absolvenți ai Liceului „N. Bălcescu” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 18 mai 2019, 01:22

După anii de liceu, petrecuţi cu bune şi rele în băncile Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, elevii claselor a XII-a, promoţia 2015/2019, şi-au luat rămas bun sâmbătă, 4 mai, nu doar de la colegi şi profesori, ci şi de la copilărie, păşind pe drumul maturităţii. Astfel, cei 53 de absolvenţi ai celor două clase terminale, însoţiţi de diriginţii lor, profesorii Mariana Oros Martin şi Florica Santău, încărcaţi de emoţii, dar şi de nostalgii, au participat la festivitatea de încheiere a anilor de liceu, organizată în instituţia de învăţământ din Jula. Fiecare sfârşit de an şcolar reprezintă ceva deosebit în viaţa de elev, dar această festivitate este unică pentru absolvenţii claselor a XII-a, care îşi finalizează cursurile liceale, încep un nou drum şi tocmai de aceea acest eveniment e plin de emoţie, încredere şi speranţă, că drumul pe care îl vor începe acum va fi unul deosebit şi plin de reuşite. Pentru ei, clopoţelul a sunat pentru ultima dată…

Înainte de deschiderea serbării, absolvenţii au depus coroane de flori la bustul lui Nicolae Bălcescu, aflat în faţa instituţiei de învăţământ, după care plini de încredere pentru un viitor strălucitor, tinerii au păşit pe scena frumos amenajată, pentru a primi florile şi traista tradiţională de absolvire, înmânată de colegii lor de clasa a XI-a. Directorul liceului, dr. Maria Gurzău Czeglédi, a deschis festivitatea, subliniind solemnitatea momentului şi importanţa sa, după care le-a urat absolvenţilor un drum neted, fără obstacole, i-a asigurat că pe acest drum nu vor fi niciodată singuri şi că pot reveni oricând în acest loc, unde s-au format spiritual, intelectual, moral. De asemenea, le-a urat succes la examenele de bacalaureat, dar şi la examenele vieţii şi cât mai multe dorinţe materializate prin putere, credinţă, speranţă şi perseverenţă. În continuare a urmat un montaj liric, în care prin muzică şi versuri elevii şi-au exprimat recunoştinţa faţă de părinţi şi cadre didactice. Ziua de sâmbătă, 4 mai, a fost generoasă în cuvinte frumoase şi îndrumări înţelepte, adresate tinerilor eminenţi de către directorul instituţiei, doamna Czeglédi, care împreună cu adjuncta sa, Andreea Cefan Szántó, a înmânat premii unui număr mare de elevi performanţi. Toţi cei care au înregistrat succese în cele mai diverse domenii de activitate au fost decernaţi cu diplome, plachete şi premii. Pentru rezultatele exemplare la învăţătură, sârguinţă, conduită şi pentru depunerea eforturilor de promovare a limbii şi culturii române au fost premiaţi următorii elevi:

− Placheta „Bălcescu” (cel mai vechi premiu al liceului, înfiinţat în anul 1984 de Lucia Borza) a fost încredinţată elevelor cu rezultate deosebite la studii, dar şi în transmiterea valorilor culturale româneşti: Lidia Miron şi Vanessa Iurasoc;

− Premiul din partea corpului didactic al liceului, bazat pe Fundaţa „Pro discipulis − Pentru elevii noştri”, a fost înmânat pentru trei absolvente: Rebeca Bonczos, Dzsenifer Ruja şi Sorana Hajnal Putin;

− Distincţia profesoarei Iuliana Jurău Rad acordată pentru elevii cu o conduită exemplară, distincţie care anul acesta a ajuns la 25 de ani de la înfiinţare, a fost înmânată de către fondatorul acesteia tinerilor: Ana Martin şi Daniel Pelyva;

− Distincţia profesoarei Ana Crişan, pentru cei mai buni matematicieni au primit-o: Szabolcs Soltész şi Matei Pavlákovics;

− Premiul special din partea Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria i-a fost oferit tinerei: Lavinia Bogdan;

– Premiu special şi o bursă de încurajare i-a fost oferită din partea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria unui tânăr, care îşi va continua studiile la Facultatea Teologică Ortodoxă: Vasile Martin;

– Premiul special din partea Autoguvernării Judeţului Bichiş i-a fost acordat elevei: Dora Goron;

– Autoguvernarea Românească din Jula a oferit anul acesta 6 premii membrilor formaţiei de dansuri a liceului: Dora Goron, Gheorghe Gurzău, Ioan Nemes, David Netea, Panna Ruja şi Hajnal Putin.

Și iată, aşa s-a scris o altă pagină în cartea de istorie a şcolii: o nouă generaţie (de 53 de absolvenţi), tineri cu vise înalte, şi-a luat rămas bun, de la frumoşii ani de liceu petrecuţi la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula. Le urăm tuturor tinerilor multe succese la examenele de bacalaureat!

A consemnat:Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA, Emisiunile în limba română

Dansuri şi muzică românească din Micherechi la Festivalul „Cote D’azur” din Italia şi Franţa

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 mai 2019, 08:29

În ultimele 2–3 luni, echipa de dansuri populare româneşti din Micherechi a ţinut numeroase repetiţii, deoarece ne-am pregătit pentru un festival folcloric  internaţional, care s-a desfăşurat în Italia şi în Franţa, în perioada 9–13 aprilie 2019. Este vorba de un festival remarcabil şi bine organizat, care este celebru în toată Europa. Numele festivalului este „Cote D’azur”, care înseamnă Riviera Franceză. Am dat spectacole în multe locuri, mai ales în centrul oraşului Diano Marina, în oraşul Sanremo şi pe renumita promenadă a oraşului Cannes din Franţa. Pe 8 aprilie, luni dimineaţa am pornit spre Italia cu autocarul, cuprinşi de multe emoţii şi bucurii. Pe drum am văzut locuri incredibile, peisajele frumoase ne-au însoţit prin Slovenia spre Italia până în oraşul Diano Marina, unul dintre cele mai renumite oraşe de pe Riviera Franceză. Am ajuns la finalul drumului nostru în ziua de marţi, când am avut în primul rând program liber, aşa că am avut ocazia să descoperim locul unde stăm, centrul oraşului şi plaja de lângă cazarea noastră. Miercuri am vizitat fabrica de parfum Fragonard din Franţa, unde am aflat multe lucruri interesante despre producerea parfumurilor şi a loţiunilor. De aici ne-am continuat drumul spre Nizza, unde ne-am plimbat prin centru, am cunoscut locurile importante. Am făcut şi o scurtă vizită în Monte Carlo, dar din păcate nu am petrecut mai mult timp acolo. Joi am avut o zi mai lungă şi obositoare, dar foarte interesantă, pentru că în timpul festivalului am avut ocazia să dansăm în Sanremo, apoi să trecem din nou graniţa Italiei ca să dăm un spectacol în Cannes. Aici am participat şi la o defilare cu costumele tradiţionale din satul Micherechi. În ultima zi a festivalului am rămas în Diano Marina şi ne-am pregătit pentru programul final, organizat din centrul oraşului până la plajă. Aici au participat ansambluri din 18 ţări, reprezentând diferite dansuri şi cântece folclorice din diferite părţi ale Europei. Atât festivalul cât şi  distracţiile din fi ecare seară cu noii noştri prieteni de diferite naţii vor rămâne pe veci în amintirea noastră. Am plecat spre acasă sâmbătă dimineaţa cu gânduri de mulţumire către toţi cei care au făcut posibilă călătoria Echipei de Dansuri Populare „Gheorghe Nistor” în aceste locuri de vis. Ne bucurăm foarte mult pentru ocazia aceasta de călătorie, spectacole şi amintiri frumoase. Mulţumim foarte mult invitaţia  organizatorilor din Diano Marina, conducătorului echipei noastre şi coregrafului Vasile Papp, pentru timpul petrecut cu noi la repetiţii şi la spectacole, dar mulţumim mai ales Primăriei din Micherechi. Fără ajutorul doamnei primar Margareta Tat și  susţinerea Consiliului Local din Micherechi toate acestea n-ar fi fost posibile. Sperăm să mai primim astfel de invitaţii şi în viitor.

A consemnat: Petru Iova, elev clasa a IX-a A, Liceul „Nicolae Bălcescu”, Jula

Sursa: Foaia românească

Paştele Blajinilor sau Paştele rahmanilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 mai 2019, 07:00

Este o secvenţă dintr-un complex de rituri şi practici cu tentă etnografică şi reminiscenţe folclorice.

(varianta radiofonică a rubricii)

În prima zi de luni după Duminica Tomii, ştiută şi drept „lunea morţilor” se fac pomeni pascale. Femeile merg la biserică şi duc mâncare şi băutură. În trecutul îndepărtat nu se împărţea vin, azi rânduielile s-au mai schimbat. Femeile care au dus pomana la biserică aşază masa lângă mormânt şi invită şi preotul. Alte femei în această zi „se plâng” peste mormânt şi fac pomana pascală acasă. Se crede că din mâncarea dată în această zi se înfruptă cei ce au avut parte de moarte năprasnică: prin înec, omor, spânzurare.

Pentru ca să afle că e Paştele lor, al Blajinilor, femeile dau pe apă coji de ouă roşii.  În chestionarele lui Nicolae Densuşianu sunt consemnate chiar cuvintele spuse în momentul în care se dau pe apă cojile: „mergeţi, pe apă până la blajini, ca să ştie că noi am avut paştele” sau „bucuraţi-vă blajini, că nu-i departe paştele vostru”. Iar blajinii zic: „bre, oamenii din sus au ţinut Paştele. Hai să le ţinem şi noi”.

De Paştele blajinilor se mănâncă de sec, pentru că, se spune, şi ei au ţinut post în ziua Paştelui nostru.

Sărbătoarea se respectă pentru a nu avea dureri de picioare şi de mâini, mai ales că de-acum încep muncile la câmp şi ţin până se lasă bruma, în brumărel.

 Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: Dan Păsărin, arhiva personală

Duminica Tomii

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 mai 2019, 05:00

Paştele, marea sărbătoare a creştinităţii este un scenariu ritual de înnoire anuală a lumii deschis de Duminica Floriilor şi închis de Duminica Tomii. Este de fapt reducţia simbolică anului, 12 zile, cât 12 luni, fiecare zi o sărbătoare. Duminica Tomii este ziua în care Iisus Hristos s-a arătat Apostolului Toma, cel ce s-a îndoit de învierea sa, până ce nu i-a pus degetul pe semnul cuielor şi până nu i-a pus mâna pe coastă.

(varianta audio a rubricii)

Cei ce au fost în noaptea de Paşte să împartă pentru morţi, în Duminica Tomii se duc din nou la biserică tot cu coşuri ca să „sloboadă” Paştele. Apoi se aşază masa în curtea bisericii şi sunt chemaţi toţi trecătorii.

La Roşia de Amaradia în Gorj e o zi mare: se arată zestrea fetelor. Se pun pe culme covoarele, velinţele spre a se arăta măiestria şi bogăţia tinerelor. Se merge în peţit. Pe vremuri, se mergea. Chiar dacă ştia fata doar din auzite, băiatul mergea cu părinţii în peţit. Ce o fi să fie, în frunte ţi-e scris şi în Duminica Tomii promis. Din această zi se poartă în sân busuioc, ca să aducă noroc şi căsătorie. De unde şi zicala: A trage unul la altul, cum trage dragostea la busuioc.

Din Duminica Tomii este dezlegare la dragoste şi la nunţi în ploaia de flori a primăverii.

O mare sărbătoare, cu flori de primăvară, se organizează în spaţiul Olteniei la Ponoarele în Mehedinţi: sărbătoarea liliacului. Este o sărbătoare atestată la 1877, pentru că de aici din Ponoarele erau originari mulţi purtători de steaguri  şi întorşi acasă se reuneau în pădurea liliacului pentru a povesti.

Este o sărbătoare care a rivalizat ca amplitudine şi atractivitate cu Tînjeaua din Ardeal sau Hora de la Prislop. 30-40000 de vizitatori se-ndreaptă spre Cornetul cu liliac din Valea Prislopului. Vestigiile naturale sunt minuni aureolate de legende ale locului. Podul lui Dumnezeu sau Pragul este unic în toată arhitectura naturală a Europei, Câmpurile de la Piezuri te duc la Peştera cu secretele munţilor.

Lacul castic Zaton întins pe şapte hectare poate fi cu apă sau sec, având imagine selenară, iar Stânca Dracului de la Piezuri, o stâncă scrijelată, spune legenda de unghiile diavolului este vestită în Europa. Am regăsit urmele Diavolului şi o legendă asemănătoare în Piazza dei Miracoli la Pisa. Dar frumuseţile de la Ponoare par să întreacă miracolele italiene, pentru că miracolele de la Ponoarele sunt create de natură, spun localnici, de Dumnezeu.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: Dan Păsărin, arhiva personală

Izvorul Tămăduirii

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 2 mai 2019, 11:54

Săptămâna Luminată se caracterizează prin acte de purificare, menite să readucă echilibrul şi armonia. Este săptămâna în care fiecare zi este marcată de o sărbătoare susţinută de interdicţii de lucru şi generatoare de speranţă şi bucurie.

(varianta audio a rubricii)

Vineri este Izvorul Tămăduirii, ziua în care se slobod apele. Preoţii ies cu icoanele la câmp. La Amărăştii de Jos (în judeţul Dolj) apa cu puteri tămăduitoare se păstrează cu fir de busuioc la icoană. La Roşia de Amaradia mamele ştiu că în dimineaţa  de Izvorul Tămăduirii trebuie să meargă la fântâna şi să ia apă. Va fi bună ca leac de soare sec (dureri de cap).

La Izverna în Mehedinţi există chiar un izvor de apă plată. E ca „iasma”, spun localnicii, îşi păstrează proprietăţile mai mult de un an. Vineri dimineaţa se adună femeile care au apă de dat pentru morţi şi slobod apa. Ritualul impresionează: se pregăteşte o troacă de dovleac, o cruce de ceară, fuior, ouă roşii, flori, un colac mare, o ulcică şi pânză albă. Toate se pun în troacă, se măsoară 40 de vedre trecute prin pânză. Este interzis să se treacă peste apă sau peste punte cât timp se fac aceste pregătiri. Se face slujbă şi apoi troaca este dată pe apă. Cât merge, atâta apă are mortul de băut.

Ce interdicţii sunt pentru această zi de sărbătoare?

Ziua de Izvorul Tămăduirii se respectă cu sfinţenie prin nelucru: nu se ţese, e rău de piatră, nu se deapănă, socotindu-se că aşa cum se învârte vârtelniţa, aşa se învârt vânturile aducătoare de futuni, nu se coase, să nu cadă grindina.

Se crede că în această zi apele sunt sfinţite. Şi cine se spală cu ele se vindecă.

Se aşteaptă Duminica Tomii sau Paştele Mic, zi în care se dă dezlegare la nunţi şi la dragoste. Şi nu întâmplător. După chin şi smerenie vine şi speranţa într-un timp al împlinirii, al dragostei împlinite prin căsătorie.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: Dan Păsărin, arhiva personală

Săptămâna Luminată

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 aprilie 2019, 22:02

Săptămâna luminată, prima după Paşti, este săptămâna bucuriei întru Învierea Domnului, fiecare zi fiind o sărbătoare şi culminând cu duminica, Duminica Tomii.

(varianta radiofonică a rubricii)

Se crede că toată săptămâna cerul este deschis. Se crede că-i deschis chiar până la Ispas. Cine moare e chiar fericit, merge „drept în Rai”, iar cine moare în ziua de luni după Paşti, zi numită şi Lunea Albă „se duce-n Rai nejudecat”.

Primele trei zile sunt zile de petreceri. Se face ghilişul, se merge la horă, cu goranţii, lăutarii care au fost tocmiţi dinainte şi plătiţi acum în bucate specifice sărbătorilor pascale. Se joacă hora de Paşti, se „urzică” tinerii şi se dau în scârciob şi se prind surate. Însurăţitul şi înfirtăţitul se fac în orice zi a săptămânii până la Izvorul Tămăduirii, vineri.

Marţi este Marţea Dracului sau Oloagele, una din Marţile oprite. Sunt trei, şapte sau nouă marţi după Paşti, când funcţionează interdicţii de muncă pentru a feri sămănăturile de furtuni şi brume şi pentru a invoca sănătatea turmelor şi înmulţirea lor. Bătrânii spun că o respectă pentru că „au pomenit-o ca ruptă din Înviere”.

Este ziua când se merge la biserică şi se fac pomeni pentru morţi.

Se crede că Marţea Albă e zi luminată (a treia de Paşti) şi cel ce va lucra va orbi.

Miercuri după Paşti se ţine pentru boli de picioare, „de dânsele”.

Joia verde sau Joia rea sau Joia Necurată este ziua de joi din Săptămâna Luminată. În Oltenia se ţine şi sărbătoarea dealului, se fac sfeştanii la vie, se sacrifică câte-un berbecel şi se aşteaptă ziua de vineri, Izvorul Tămăduirii. Atunci se slobod apele. Busuiocul, cu funcţie de apărare, trecut prin apa curgătoare se păstrează apoi la icoană. Înainte de răsăritul soarelui se ia apă neîncepută de la fântână spre a se spăla toţi membrii familiei, să le ia „soare-n sac”.

Sâmbătă, Sâmbăta Tomii deschide şirul sâmbetelor interzise, după Paşti, trei, şapte sau nouă. Se dau de pomană pască, ouă roşii şi o lumânare.

Iar duminică este Duminica Tomii. Cei care au împărţit în noaptea de Paşti pentru morţi merg la biserică tot cu coşurile pline de mâncare, ca să sloboade Paştele. Multe biserici din Oltenia au curţile cu masa-ntinsă în această zi, la care sunt chemaţi trecătorii.

Săptămâna Luminată – o săptămână a bucuriei şi împlinirii trăită alături de cei dragi la masa de sărbătoare, moment ce nu se uită tot anul.

Text şi lectură: Gabriela Rusu – Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Duminica Paştelor – Învierea Domnului

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 aprilie 2019, 09:45

Cristos a înviat!

   Adevărat a-nviat!

Acestea sunt formulele de întâmpinare (bineţe) ale bunilor creştini, spuse din Noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului.

(Varianta radiofonică a rubricii)

În dimineaţa zilei de Duminica Paştelor, se face spălatul ritual cu apa în care s-au pus un ou roşu şi un ban de argint. Se invocă sănătatea şi norocul: cel ce s-a spălat sa fie roşu ca oul de Paşte şi bogat peste an!

Spălatul ritual se face pentru a se curăţa:

De toate făcăturile,

  De toate aruncăturile,

   De minciuni şi de urâciuni.

Cine va pune şi o crenguţă de busuioc, va putea spera ca tot anul să fie cinstit, ca busuiocul!

Al doilea gest al dimineţii este ciocnitul oului roşu, numai ou roşu: de va fi alb, zic bătrânele din Mehedinţi va avea bube tot anul, iar oul împistrit, încondeiat e păcat să-l ciocneşti. „Îţi râzi de trudă, de migală, chiar e păcat”.

Cum ciocnim ouăle? În prima zi, cap cu cap, în a doua zi, cap cu dos, în următoarele dos cu dos… Găocile nu-i bine să le arunci în prima zi, îţi arunci norocul!, dar de a doua zi e obligatoriu, pentru că, dacă sunt păstrate, se zice că se ascunde dracul în ele! Şi-apoi să-l ţii pe necuratul în casă! Ducă-se pe pustii! Se dau pe apă, ca să ajungă la Blajini, să fie anunţaţi astfel că a venit Paştele şi peste o săptămână va fi şi Paştele lor, al Blajinilor.

În Oltenia se dau de pomană în prima zi de Paşte ouă roşii, nu la capul mormântului, ci în curtea bisericii.

Ou roşu să fie păstrat în casă, păzeşte de farmece. Dacă până la Ispas face viermi e semn de noroc, dacă seacă e rost de noroc sec!

Este o legendă: diavolul tot întreba de ce se „scriu” ouăle şi de ce sunt colinde? Când ouă nu se vor mai încondeia şi colindele nu se vor cânta, atunci el va împărăţi.

Text şi lectură: Gabriela Rusu – Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Spiritul sărbătorilor pascale la Micherechi

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 aprilie 2019, 09:13

În Ungaria mai există 3 comunităţi baptiste de origine românească în care limba română se foloseşte cu frecvenţă diferită. Membrii şi conducerea bisericii baptiste din Micherechi consideră foarte importantă folosirea limbii române la serviciile divine şi la diferitele activităţi ale bisericii. Astfel chiar şi tinerii baptişti din Micherechi însuşesc şi folosesc limba maternă fără excepţie. În Biserica Baptistă de la Micherechi Ștefan Crâsta a făcut o vizită cu două săptămâni înaintea marelui praznic al Învierii lui Isus Hristos, şi a participat la serviciul divin de duminică. În reportajul realizat de el îi veți asculta pe Petrică Creţu, pastorul Bisericii Baptiste din Micherechi, Cristian Ruja, un membru tânăr al bisericii, care s-a întors în sat după o vreme petrecută la Budapesta, Dr. Ioan Ruja, medic cardiolog, care s-a mutat din Micherechi, dar trăind la Jula se întoarce în sat destul de des și pe Gheorghe Ruja, secretarul bisericii baptiste de la Micherechi.

A consemnat: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Foto: MTVA

Festivalul – Concurs Național de Interpretare a cântecului popular românesc ”Valeria Peter Predescu”, 2019

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 aprilie 2019, 14:49

Într-o bună tradiție a continuării proiectelor de anvergură Festivalul – Concurs Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Valeria Peter Predescu”, ediţia a X-a, va fi organizat la Bistriţa în perioada 15-16 mai 2019 de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi Fundaţia „Valeria Peter Predescu”.

Concursul este deschis artiştilor amatori, solişti vocali interpreţi ai cântecului popular românesc cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani. Din fiecare judeţ pot participa maximum 2 concurenţi, judeţul gazdă rezervându-şi dreptul de a avea mai mulţi concurenţi.

Sunt așteptați să participe și solişti din cadrul comunităţilor româneşti de dincolo de graniţe țării, prezența lor însemnând promovarea folclorului românesc așa cum a fost păstrat în aceste comunități, prin transmitere din generație în generație.

Formularele de înscriere în concurs vor fi avizate de una dintre următoarele instituţii: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Centrul Cultural sau Şcoala de Arte (pentru concurenţii trimişi de către aceste instituţii).

Fişele de înscriere în concurs vor fi trimise pe adresa Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, str. General Grigore Bălan, nr. 11, Bistriţa – telefon / fax. 0263/212 023, 0263/232 571 sau la e-mail cjcbistrita@yahoo.com, până la data de 13 mai 2019.

Concurenţii vor interpreta, atât la preselecţie, cât şi în concurs, trei piese muzicale: o piesă fără acompaniament (doină sau baladă, de două, maximum trei strofe), o piesă cu acompaniament orchestral şi o piesă din repertoriul artistei Valeria Peter Predescu. Pentru a se evita repetarea aceleiaşi melodii în concurs, se recomandă ca fiecare concurent să aibă pregătite două cântece (doină, baladă sau piesă cu acompaniament) din repertoriul Valeriei Peter Predescu (aceasta pentru a oferi juriului posibilitatea de a alege piesele care vor fi interpretate în concurs).  Fiecare concurent va interpreta două cântece (unul fără acompaniament şi unul cu acompaniament orchestral) din repertoriul liric sau epic tradiţional al zonei etnofolclorice pe care o reprezintă. În alegerea repertoriului se va ţine seama de autenticitatea pieselor folclorice, de valoarea artistică şi de diversitatea lor ritmică şi melodică.

Cadrul competițional va contribui esențial la revitalizarea fondului muzical tradițional autentic prin selecția valorică a pieselor ce vor fi prezentate de tinerii concurenți și la aducerea în actualitate a repertoriului marii interprete Valeria Peter Predescu, un gest cultural spre neuitare.

Festivalul – Concurs Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Valeria Peter Predescu”  a fost selecționat și în acest an în Proiectul Radio România Regional ”10 Festivaluri Naționale de Folclor”.

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în cadrul structurii centrale a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune