Olivia Bucioacă (realizator rubrică): O nouă reuniune a consiliului NATO – Ucraina este anunțată pentru data de 10 ianuarie. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, se va întâlni cu oficialii statelor membre pentru a lua decizii în urma recentului val de atacuri aeriene ale Federației Ruse asupra teritoriului ucrainean. Reuniunea va avea loc la solicitarea Kievului, a menționat un purtător de cuvânt al NATO, citat de Reuters. Între 29 decembrie și 2 ianuarie, Rusia a executat unele dintre cele mai puternice atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei de la începutul războiului. Într-o declarație dată marți seară, președintele Volodimir Zelenski a menționat că, în ultimele 5 zile, trupele ruse au lansat aproximativ 500 de drone și rachete asupra țării sale.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a aprobat strategia privind pregătirea Armatei României pentru abordarea schimbărilor climatice și tranziția energetică. Acesta este un demers subsumat eforturilor mai largi ale instituției militare de a-și îmbunătăți capacitatea de adaptare și reziliență. Strategia propune o țintă orientativă de reducere cu 50% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2040 și are un calendar de implementare cu obiective specifice pe termen scurt, mediu și lung. În ultimii ani, tema schimbărilor climatice în domeniul apărării s-a aflat atât pe agenda NATO, cât și a Uniunii Europene. În marja summitului de la Vilnius, din luna iulie a anului trecut, România a semnat memorandumul de înțelegere privind alăturarea, ca națiune sponsor, la Centrul de Excelență NATO în domeniul schimbărilor climatice și securității, găzduit de Canada.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România, Germania, Olanda și Spania au încheiat un acord pentru cumpărarea a o mie de rachete pentru sistemele Patriot. Luna trecută, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că va achiziționa 200 de astfel de rachete, în valoare de un miliard de euro. Achiziția se va face prin divizia specializată a Alianței Nord-Atlantice. NATO a precizat că achizițiile multinaționale în spiritul inițiativei europene de scut aerian oferă economii și sprijină extinderea capacității de producție a noilor rachete pentru a satisface cererea în creștere. România a plătit 4 miliarde de dolari pentru patru sisteme de rachete Patriot, care au intrat deja în dotarea Forțelor Aeriene. Alte trei sisteme vor ajunge la Forțele Terestre Române. Sistemul Patriot poate intercepta rachete, avioane sau drone aflate la o distanță de peste 300 de km.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Turcia a decis să nu permită accesul în Marea Neagră pentru cele două nave dragor pe care Marea Britanie le-a donat Ucrainei pentru detectarea și neutralizarea minelor marine. Autoritățile de la Ankara au informat țările aliate că vor interzice navelor britanice să folosească Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru a ajunge în Marea Neagră, atât timp cât războiul ruso-ucrainean continuă. Turcia a invocat Convenția de la Montreux din 1936, care prevede că navele de luptă ale părților necombatante pot tranzita strâmtorile în timp de război, cu precizarea că Ankara are ultimul cuvânt, având dreptul să ia deciziile pe care le consideră potrivite. Cele două nave vânători de mine britanice fac parte dintr-un pachet de sprijin maritim promis înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Ele sunt din aceeași clasă Sandown ca cele două vânătoare de mine achiziționate de România de la Marina Regală a Marii Britanii.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică) – România va beneficia și în anul 2024 de prezența militarilor din țările aliate, ca măsură de întărire a flancului estic al NATO. Mai mult, țări, precum Italia, Slovenia și Spania, și-au anunțat intenția de a trimite soldați în țara noastră, a declarat ministrul apărării, Angel Tîlver, pentru Antena 3. Angel Tîlvăr: Pe lângă militari americani pe care îi avem la Mihail Kogălniceanu, avem la Cincu militari din Franța, 1700, împreună cu militari din Luxemburg și din Belgia. Mă aștept ca la jumătatea lunii să avem o prezență militară și din partea Sloveniei. Din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Italia sper să avem 200 de militari italieni. Totodată, Spania va contribui și cu militar pe teritoriul nostru. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Referitor la perspectivele pentru anul 2024, ministrul Tîlvăr a mai precizat că țara noastră este ferită de orice conflict militar pentru că România are în prezent garanții de securitate cum nu am mai avut până acum.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Baza americană de apărare antirachetă construită în nordul Poloniei a devenit operațională. Este a doua facilitate de acest tip a Statelor Unite în Europa, după cea deschisă în țara noastră, la Deveselu. Baza de la Redzikowo și cea din România sunt destinate apărării statelor occidentale împotriva rachetelor balistice lansate de țări precum Iranul – a precizat Alianța Nord-Atlantică. Cele două baze sunt parte a unui sistem de apărare antirachetă care mai cuprinde radare aflate în Turcia, un centru de comandă în Germania și nave americane, se arată într-o analiză a BBC. Sistemul protejează țările aliate împotriva rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Cele patru aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane și-au încheiat misiunea în România. Piloții germani din contingentul de 150 de militari detașați în țara noastră au desfășurat misiuni de poliție aeriană împreună cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO. Pe lângă avioanele de vânătoare, trupele germane au avut în baza de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța și un sistem performant de detectare a dronelor, cu o rază de acțiune de peste 40 de kilometri. Nicolae Crețu, comandor, comandantul Bazei 57 Aeriene: Vorbim despre o misiune care s-a desfășurat pe o perioadă mai scurtă de timp. S-a demonstrat că în numai câteva săptămâni de zile, bazat pe coordonarea foarte bună între noi și dumnealor, s-a reușit punerea la punct a tuturor elementelor necesare de cooperare. Misiunea a decurs foarte bine.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Primul dintre cele două vânătoare de mine achiziționate de România din Marea Britanie este așteptat să sosească marți în Portul Militar Constanța. Nava se află în ultima etapă de marș, după ce acum o lună a plecat din portul scoțian Rosyth și a navigat în apele Mării Nordului, Oceanului Atlantic, Mării Mediterane și Mării Egee spre Marea Neagră, cu escală în porturile Le Havre, A Coruña, Málaga, Cagliari și Souda. Vânătorul de mine cu număr de bordaj M270 și numele onorific „Sublocotenent Ion Ghiculescu” va intra în compunerea Divizionului 146 Nave Minare-Deminare al Forțelor Navale Române. Misiunea principală a celor 40 de marinari militari din echipaj va fi identificarea și neutralizarea minelor aflate în derivă în Marea Neagră. Pentru cele două vânătoare de mine, țara noastră a plătit 150 de milioane de euro.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Militarii din grupul de luptă NATO găzduit de România au desfășurat un exercițiu de antrenament în baza de instruire a Regimentului 307 Infanterie Marină de la Babadag. „Dacian Winter” a avut loc între 11 și 15 decembrie și a fost destinat instruirii punctului de comandă al grupului de luptă. La exercițiu au participat și militari ai elementului de comandă înaintat al unei brigăzi franceze. Exercițiul a fost condus de Divizia Multinațională Sud-Est. Patrick Guillaume, colonel, comandantul grupului de luptă: Cel mai important lucru pentru mine și pentru batalion este să consolidăm interoperabilitatea între militarii francezi și cei aliați, pentru că unitatea mea este integrată într-o brigadă NATO. Cooperăm cu militarii belgieni și cu cei luxemburghezi, pentru că ei sunt parte a batalionului multinațional. Lucrăm cu multe națiuni, lucrăm împreună pentru că știm că împreună vom fi mai puternici.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale s-a întâlnit, marți, la București, cu atașații apărării acreditați în țara noastră. Angel Tîlvăr a apreciat relațiile excelente între partenerii din NATO și Uniunea Europeană, în special în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse în Ucraina. Ministrul apărării a făcut și o trecere în revistă a misiunilor și operațiilor internaționale în care sunt angajate Forțele Armatei României și a precizat că bugetul pentru apărare va fi și în 2024 de 2,5% din produsul intern brut, din care aproximativ 40% vor fi folosite pentru achizițiile de tehnică și echipamente militare. Întâlnirile anuale ale reprezentanților conducerii Ministerului Apărării Naționale cu atașații străini ai apărării au ca scop intensificarea cooperării militare cu statele cu care România întreține relații diplomatice.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Federației Ruse au atacat din nou cu drone infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre, la granița cu țara noastră. În cursul nopții de miercuri spre joi, sistemul de supraveghere radar al armatei a indicat o posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național, cu semnal detectat la mică înălțime. Bogdan Dinu a urmărit subiectul și vine cu detalii. Bogdan Dinu: Aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și Eurofighter Typhoon ale forțelor aeriene germane, aflate în baza de la Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate pentru a executa misiuni de supraveghere a spațiului aerian național.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis un mesaj RO-Alert la ora 22:45, iar starea de alertă aeriană a încetat în jurul orei 2:00. Echipe ale Ministerelor Apărării și Afacerilor Interne s-au deplasat în zonă, unde au identificat un crater de 1,5 metri adâncime, rezultat ca urmare a prăbușirii necontrolate a unei drone într-un perimetru nelocuit, aflat la circa patru kilometri de localitatea Grindu, din județul Tulcea. Zona a fost securizată, iar structurile abilitate au ridicat probe, conform procedurilor. Ministerul Apărării Naționale monitorizează în continuare spațiul aerian și zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a unor astfel de incidente.
Teodora Mazere ( realizator rubrică ):- Primele vești le primim din Alabama, Statele Unite ale Americii, unde pe durata a cinci zile s-a desfășurat competiția „Cel mai bun luptător”, iar câștigătorul celui mai înalt loc pe podium la categoria Soldați este fruntașul Andrei Chiuaru, din Batalionul 191 Infanterie din Arad. Probele au fost dintre cele mai diverse. Pornind de la un marș tactic pe distanța de 19 km, continuând cu deplasarea în teren cu ajutorul busolei și a hărții și ajungând de la proba de foc în care au tras asupra țintelor cu armamentul american. În semn de recunoaștere a calităților dovedite, colegul nostru a fost decorat de către generalul-maior Sheryl Gordon, comandantul Gărzii Naționale a statului Alabama.
Traversăm Atlanticul și ajungem în Polonia, unde instrucția cu armamentul de infanterie a dominat seria activităților de instruire desfășurate de către militarii turdeni aparținând Detașamentului de Apărare Antiaeriană GHeparzii Transilvani. Amănunte ne oferă locotenentul Maria Tuhotar, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 14-lea contingent românesc dislocat în Polonia. Maria Tuhotar: Menținerea înaltului nivel al pregătirii se numără printre principalele obiective ale militarilor detașamentului. După ședințele de tragere executate pe timp de zi cu armamentul individual, în această săptămână colegii noștri au trecut la desfășurarea instrucției pe timp de noapte. Astfel, aceștia au executat în poligonul de infanterie ședințe de tragere cu armamentul individual. Teodora Mazere ( realizator rubrică ): Facem un scurt popas în baza Camp Butmir din Bosnia și Herțegovina, unde a fost arborat steagul Suediei, țară ale cărei forțe vor face parte în viitor din operația EUFOR Althea, ceremonia fiind prezidată de comandantul misiunii, generalul-maior Helmut Habermayer. Drapelul suedez indică prezența celui de-al 23-lea stat care sprijină autoritățile și cetățenii Bosniei și Herțegovinei prin menținerea unui mediu sigur și stabil. Suedia a contribuit cu echipe de legătură, observare și instruire încă de la înființarea misiunii din decembrie 2004 până în 2016, urmând apoi o pauză de șapte ani.
Ajungem în Kosovo, unde detașamentul românesc care a făcut parte din comandamentul Batalionului II Multinațional al Forței NATO și-a încheiat misiunea. Colegii noștri sunt din Brigada 15 Mecanizată de la Iași, iar în teatrul de operații au acționat timp de trei luni de zile alături de militari din Grecia, Bulgaria și Albania. Despre ce a însemnat această experiență pentru militarii români, aflăm detalii de la șeful modulului românesc, maiorul Narcis Grigoraș. Narcis Grigoraș: A fost o experiență deosebită, ne-a oferit oportunitatea de a ne verifica capacitatea de a lucra cu parteneri, de a depăși barierele lingvistice și de a ne focusa pe îndeplinirea misiunii și a obiectivelor acesteia. Teodora Mazere ( realizator rubrică ): Încheiem rubrica de astăzi cu vești de pe puntea Vânătorului de mine M270, care se află în ultima etapă de marș din lungul drum către portul Constanța. Chiar dacă sunt nerăbdători să ajungă acasă, marinarii militari de la bord desfășoară acțiuni de asigurare a vitalității navei, de comunicații, de lansare ambarcațiuni, de realimentare pe mare și de remorcaj. Până în prezent, vânătorul de mine a parcurs peste 3.000 de mile marine. Locotenent comandorul Denis Giubernea, comandantul Vânătorului de mine M270: Suntem în largul Mării Egee, în drum spre Constanța. Pe 14 decembrie am plecat din portul Souda, Grecia, după câteva ore în care s-a efectuat refacerea capacității de luptă a navei și a echipajului. Mai sunt doar câteva zile până la sosirea în Portul Militar Constanța și se va încheia o etapă a pregătirii noastre. Suntem convinși că ne așteaptă multe provocări și suntem gata de acțiune.
Adrian Cioroianu: „Mie mi se pare puțin probabil ca la nivelul schimbărilor care avea loc în Europa de Est, KGB-ul de atunci măcar să nu fi fost curios ce se întâmplă. Deci, din acest punct de vedere, aș spune că armata nici pe departe n-a fost elementul cel mai, cum să spun, cu rolul cel mai represiv, absolut”
Cristian Dumitrașcu – Domnule profesor, mulțumim pentru că ați acceptat să veniți, de fapt să venim noi la dvs., aici, la Biblioteca Națională a României… Adrian Cioroianu: Bine ați venit și plăcerea e de partea mea. Cristian Dumitrașcu: …pentru interviul săptămânii. Evident, vom încerca să intrăm într-o perspectivă mai mult istorică, pentru că la atâta timp de la așa-numita revoluție încă nu s-au rezolvat mari lucruri. De aceea am să vă întreb la început cum v-a găsit pe dvs. revoluția, într-un fragment scurt. Adrian Cioroianu: Eram student în anul II la Facultatea de Istorie. Imaginați-vă că pe 19 decembrie 1989 am avut un examen de istorie a Bizanțului, după care am plecat la Craiova, care era orașul meu natal. 20-21 am fost în Craiova, în 22 am ieșit după ce l-am văzut pe Mircea Dinescu, pe regretat Ion Caramitru, am ieșit cu prietenii în oraș. M-am dus în fosta mea școală generală, am luat un steag. Nu i-am lăsat pe niște tineri care s-a apropiat să decupeze stema, dar nu i-am lăsat să decupeze că nu știam ce înseamnă. Zice: nu, nu că la Timișoara e decupată. Zic: lăsați, mă, stema la locul ei. Cristian Dumitrașcu: Cum ați perceput atunci, ca tânăr student, și cum ați perceput-o mai apoi, după ce lucrurile s-au decantat și după ce ați avut o altă perspectivă, poziția, intervenția armatei, teroriști, dacă au fost sau nu au fost. Acum cred că putem vorbi foarte deschis despre asta. Adrian Cioroianu: Trebuie să vorbim deschis, pentru că, în linii mari, noi avem toate datele, să știți. Există datele pe piață și noi, în linii mari, cam știm adevărul. Doar că, din diverse motive, nu ne înțelegem asupra unor chestiuni de detaliu. În primul rând, adevărul e că în legătură cu rolul armatei eu nu pot să fiu decât subiectiv, pentru că eu fac parte, iarăși, dintr-una dintre generațiile care au făcut armata. Eu am apucat să fac armata spre sfârșitul anilor ’80, înainte de a începe studiile la facultate, eu am apucat să fac armată. Sunt foarte bucuros de acest lucru. Cristian Dumitrașcu Și dacă la Revoluție ați fi primit ordinul…? Adrian Cioroianu:E o întrebare. Cristian Dumitrașcu: Da. Adrian Cioroianu: Da, e o întrebare, e o întrebare. Am fost norocos să termin înainte de ’89. În ’87 am terminat stagiul militar. Vă dați seama, Dumnezeu știe ce aș fi făcut, dar am prieteni care au fost în situația asta, i-a prins în ’89. Mă rog, nu tuturor li s-a dat vreun ordin de acest gen. Acum, înainte de întâlnirea cu dvs. și știind că o să discutăm astăzi, am recitit stenograma acelei faimoase ședințe a comitetului central din 17 decembrie ’89 în care Nicolae Ceaușescu îi cam beștelește și pe Milea, și pe Postelnicu. Milea era la Ministerul Apărării și Postelnicu – la interne. Și îi cam beștelește: că n-ați făcut nimic, că eu v-am spus ceva, că v-am cerut să faceți demonstrație la Timișoara. Deci e limpede că Ceaușescu n-a fost mulțumit nici de implicarea armatei, nici de implicarea Ministerului de Interne. Că a fost un haos? E clar. Dar e un haos la care am participat cu toții. Că armata a tras…? Apropo, cum v-am spus, eram în Craiova și în nopțile alea am ieșit pe străzi din noaptea de 22 spre 23 și erau practic în toate instituțiile, erau ofițeri cu soldați. La un moment dat au trimis și la Casa Studenților niște soldați, care erau în termen, erau soldați care fuseseră încorporați în septembrie, vă dați seama, eram în decembrie, și i-am întrebat, noi eram cât de cât, aveam, na, făcusem armata, zic: voi ați depus jurământul? Nu, că doar ce l-am depus. Dar zic: ați făcut trageri, ceva? A fost un haos în care toate instituțiile au fost prinse, haideți să o spunem foarte deschis. Sunt două mari variante în discuție în momentul de față. Este varianta implicării clare a Uniunii Sovietice, deci n-are rost să negăm lucrurile astea. Este una dintre variante – că mișcarea ar fi fost, într-un fel sau altul, supervizată de Uniunea Sovietică și ar fi fost o forță de, hai să zicem, de rezistență în țară, unii și la nivelul Securității, la nivelul internelor, dar și la nivelul armatei. Și o altă variantă care pleacă de la ideea că numai Securitatea e de vină și că Securitatea voia să-l apere pe Ceaușescu. Ca să fiu foarte deschis cu dvs., eu favorizez prima explicație. Mie mi se pare absolut ilogic, ilogic, nu are logică neimplicarea unei puteri cum era Uniunea Sovietică în genul acesta de manifestări din Europa de Est. Și o să vedeți că, încet-încet, lucrurile ies la iveală și în Cehoslovacia, și în Republica Democrată Germană. N-are cum Uniunea Sovietică să nu fi intervenit, să nu fi tras niște sfori. După prăbușirea Uniunii Sovietice a apărut ideea asta că Doctrina Sinatra, că i-au lăsat pe fiecare „do it your way” și așa mai departe, astea sunt niște legende.
Mie mi se pare puțin probabil ca la nivelul schimbărilor care avea loc în Europa de Est, KGB-ul de atunci măcar să nu fi fost curios ce se întâmplă. Deci, din acest punct de vedere, aș spune că armata nici pe departe n-a fost elementul cel mai, cum să spun, cu rolul cel mai represiv, absolut. Deci, nu, nu, eu n-am citit vreun document din care să reiasă că represiunea a început sau s-ar fi desfășurat în principal prin intermediul armatei. Că armata a tras, ca au putut fi victime împușcate de armată, este categoric pe fondul unor schimburi de focuri între unii care trăgeau spre unitățile militare și soldați sau ofițeri din unitățile militare care reacționau. Sunt blocuri în cartierele Craiovei, bunăoară în cartierul Valea Roșie, care îmi e mai apropiat de casa părinților, în care încă vezi pe blocuri urme ale gloanțelor trase dinspre unitățile militare. La Brașov, în noua arhitectură a orașului, în fața actualei prefecturi, au păstrat așa un un metru pătrat dintr-o mare clădire cu urmele gloanțelor, le-au păstrat ca într-un fel de muzeu. Doar că, trebuie spus, că se trăgea și asupra unităților militare. Erau, evident, focuri de provocare care să-i oblige pe soldați să tragă în blocurile din jur. Cine Dumnezeu trăgea din blocurile alea? Asta e o întrebare.
Cristian Dumitrașcu: Da. Revenind la ceea ce voiam să vă întreb, știți foarte bine câți oameni au fost stigmatizați din armată și chiar și din fosta Miliție, Poliție. Ani de zile au cărat după ei această povară. Lumea s-a uitat la ei multă vreme ca la niște criminali. Adrian Cioroianu: Păi, eu am făcut parte din acești oameni care o vreme am fost ferm convins că a fost un fel de, cum să spun, de activare a Securității, care să-l apere pe Ceaușescu. Doar că, na, pe măsură ce îmbătrânim, devenim și nu mai înțelepți. Pe măsură ce ne experimentăm citim mai mult și pe măsură ce citești mai mult, ajungi la concluzia că, de fapt, lucrurile sunt ceva mai complicate și că trebuie analizat fiecare detaliu în parte dintre cele două mari variante despre care v-am spus, una care culpabilizează aproape exclusiv Securitatea şi armata joacă rolul unui executant servil, așa, care a tras la ordinul lui Ceaușescu, şi o altă interpretare care arată că, de fapt, s-ar putea ca și Armata, și Securitatea, într-un fel să fi reacționat gândindu-se că asupra țării are loc un atac din exterior. Cristian Dumitrașcu: Plauzibil. Adrian Cioroianu:Plauzibil. Ori, din acest punct de vedere n-am niciun fel de îndoială că generațiile care vor urma vor fi, cu atât mai mult cu cât vor fi mai depărtate emoțional de acele evenimente, cred că vor fi și mai raționali în judecata lor. Zilele alea, repet, stau sub semnul haosului. În orice perioadă de haos se fac greșeli cu nemiluita. Sunt și unii care profită probabil și poate că au fost. Ca să fiu foarte deschis, eu mă întreb și acum ce jocuri a făcut la conducerea Armatei generalul Militaru de-atunci și ca istoric nu am semne foarte bune despre activitatea lui sau despre rosturile prezenței lui, după cum am sau am avut atunci în primele zile din ianuarie. Vă imaginați că unii dintre primii membri ai CADA, acel, nici nu mai știu, era grupul de reflecție pentru reformarea armatei. Cristian Dumitrașcu: Pentru democratizarea armatei, da. Adrian Cioroianu:Vă imaginați că au fost locotenenți de-ai mei din… Eu am făcut armata la o unitate de transmisiuni, pentru că terminasem un liceu de filologie, noi făceam stenodactilografie la liceu, ori mașina descris avea aceleași taste cu telex-ul, drept care am ajuns la unitatea de transmisiune, aici lângă aeroportul Otopeni. Şi unul dintre locotenenții mei îl văd în grupul de reformare, de democratizare a armatei. Deci, un om pe care îl iubeam, adică mi-a fost un locotenent foarte bun. Am avut, cum să vă spun, am avut niște ofițeri tineri admirabili în armată. Şi când îl văd în acest grup, deci mi-am dat seama că Armata a intrat printre primele în procesul acesta de schimbare a societății, frământările astea, că adevărul e că nu prea știam încotro s-o luăm. Cristian Dumitrașcu : Dar cum vă raportați la CADA asta despre care ați spus? Adrian Cioroianu:Nu am urmărit evoluția lor. Cristian Dumitrașcu: Adică, a fost de bine, a fost de rău să apară o astfel de organizație? Adrian Cioroianu: Lupta de idei nu are cum să fie de rău. Multe dintre idei pot să fie adevărate sau false, dar lupta de idei în sine e foarte bună. Ori Armată a reacționat foarte bine permițându-i unui astfel de grup, păi într-un regim, cum să spun, într-un regim autoritar sau dictatorial, erau puși la zid, erau făcuți dezertori şi împușcați. Cristian Dumitrașcu: Da, da. Adrian Cioroianu: .. sau dați afară. N-a fost cazul. În fine, poate că aveau dreptate, poate că cereau multe lucruri, dar cine nu cerea lucruri aberante, atunci? Gândiți-vă că au fost instituții precum Armata. Apropo, Biserica cine își mai aduce aminte, Patriarhul Teoctist s-a retras o vreme de la conducerea Bisericii Ortodoxe? Un gest foarte înțelept.
S-a retras. A spus: domnule, eu mă retrag că, cine știe, judecați voi. Deci a fost o înțelepciune pe care Biserica o are, dar noi, ca societăți laice nu prea, ca autorități laice nu avem această înțelepciune. Ei, armata, totuși, a trecut și ea prin frământările astea și eu zic că a fost spre bine. Cristian Dumitrașcu: Spuneam despre stigmatul purtat de foarte mulți militari onești, care poate chiar n-au avut legătură cu, nici măcar nu erau în armată în ’89, și care au simțit această tară dusă ani de zile, că armata a tras, armata a tras la Revoluție. Cum comentați singura declarație pe această temă a fostului ministru al apărării? La momentul ăla cred că era ministrul apărării sau era prim-ministru? Cred că era ministrul apărării. Adrian Cioroianu: Vă referiți la…? Cristian Dumitrașcu: Nicolae Ciucă. Adrian Cioroianu: A, la domnul Ciucă, da? Așa. Cristian Dumitrașcu: Care și-a cerut simbolic scuze poporului român pentru ce s-a întâmplat în zilele Revoluției. Adrian Cioroianu:Eu cred că a fost un lucru bun în numele armatei, pentru că este indubitabil că s-au făcut fie din confuzie, fie din, eu știu, exces de zel, dar eu cred că mai ales din confuzie. Eu sunt convins că s-au putut face și greșeli. Până la urmă, iertați-mă, vă dau un exemplu concret. În noaptea de 22 spre 23, cum vă spuneam, eram la Casa Studenților din Craiova. Eram un grup de, habar n-am, 50-60 de studenți și nu erau toți craioveni. Adică, eu eram student la București, alții erau studenți la Timișoara, alții la Craiova și primim o informație, primeam telefoane. Ei, întrebarea e cine dădea telefoanele astea. Zice: sunt deținuți ostatici copii în clădirea poștei. Era cam ora 2:00 noaptea și ne-am încolonat vreo 30 de studenți, cu un steag, 2-3-10 steaguri, să mergem spre clădirea poștei, unde erau un locotenent și niște soldați și zice: Băi – zice când ne-am apropiat: Noroc că ați venit cântând, căci deschideam focul. Că zice: dacă erau teroriști? Pentru că ei erau și ei în aceeași obsesie a teroriștilor. Vă aduceți aminte că din noaptea aia a început să se vorbească de teroriști. Cristian Dumitrașcu: Vânătoarea de vrăjitoare. Adrian Cioroianu: Ca să nu vă mai spun că noi primeam telefoane, cum și armata primea telefoane. Astăzi este dovedit că veneau telefoane, nu se știe de unde. Cristian Dumitrașcu: Este o situație care poate caracteriza multe, zeci, sute de întâmplări în același fel sunat, mers. Și la Otopeni a fost la fel. Adrian Cioroianu:Absolut. Au fost telefoane date, un tip de informație l-au avut ei, cei aflați în transportoarele alea blindate. Un alt tip de informație exista în rândul ofițerilor. Deci e limpede că a fost un haos, probabil în parte dirijat sau, mă rog, influențat de unii sau de alții. Dar e foarte simplu să cazi victimă într-o astfel de perioadă de haos. Cristian Dumitrașcu: În concluzie, ați spus că din punctul dumneavoastră de vedere este revoluție. Adrian Cioroianu: Absolut. Cristian Dumitrașcu: Că indubitabil, și asta nu doar, adică eu cred că suntem cu toții de acord cei care… Adrian Cioroianu:Eu mi-aș dori. Cristian Dumitrașcu Că a fost influență din est. Adrian Cioroianu: Eu cred că a fost influență. Decembrie 1991 s-a desființat Uniunea Sovietică. În momentul revoluției române, noi eram în vecini cu Uniunea Sovitcă. Cine își imaginează că stătea Uniunea Sovietică, se uita așa: Ia să vedem ce fac românii? Câștigă Ceaușescu, câștigă…? Nu se poate să nu fi intervenit. E limpede. Că o va recunoaște, că vor recunoaște ai noștri, că îl respectăm cu toții pe primul președinte al țării, asta e altceva. Dar analiza istorică va continua. Cristian Dumitrașcu: O analiză istorică până acum corectă este confirmată și de faptul că armata acum este lider la capitolul încredere. Adrian Cioroianu: Mi se pare și argumentat. Armata, în primul rând că înainte de a fi lider la capitolul încredere, este prima instituție care s-a reformat serios atunci când a pus problema admiterii în NATO. Să nu uităm acest lucru. Adică, unul dintre argumentele admiterii noastre NATO, pe care ne-o doream cu toții – vă aduceți aminte, ’97, summit-ul de la Madrid, ce fierbere a fost în țară – dar unul dintre argumente a fost tocmai pregătirea și reforma Armatei Române. Adică, reforma Armatei Române a fost mai rapidă și mai reală decât reforma politicului. Ăsta e un mare merit, că e încrederea populației, să rămână, pentru că ar merita. Rămâne de văzut cât ne vom mai permite, să zicem așa, luxul generațional de a nu mai face armată pentru că s-ar putea, și eu nu mă feresc să o spun, s-ar putea să fim puși într-o situație din care, din nou, tineretul nostru să capete anumite deprinderi, hai să spunem, militare. Uitați-vă ce se întâmplă peste tot în jurul nostru. Cristian Dumitrașcu: Polonia deja a înțeles demult. Adrian Cioroianu: Da, nu vreau să panicăm, vă dați seama, mai ales în prag de sărbători, să panicăm populația, dar până la urmă să acceptăm că armata poate fi o școală. Sigur că e și o cheltuială pentru stat, e clar că e și o mare cheltuială, dar pentru tineri poate fi o mare pregătire pentru viață, pentru genul de întâmplări sau situațiii neprevăzute prin care uneori trecem. Pentru că, iată, pacea nu e garantată. Cristian Dumitrașcu: Așa e. Adrian Cioroianu: Pacea nu e garantată. Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare: ca om care ați făcut armata, cum vedeți dumneavoastră armata de astăzi, 2023, cu toate cele, cu NATO, cu aliații, cu acest program de înzestrare spectaculos, care iată, în sfârșit, se vede la Ziua Națională că s-a schimbat? Adrian Cioroianu: E una dintre instituțiile în care în mod absolut clar eu am încredere și voi avea încredere mereu. Mi se pare că este o instituție din ce în ce mai profesionistă. E drept că e mai ușor să fii profesionist cu un număr mai mic de oameni, dar eu cunosc armata din toate… Cum să spun? Eu merg de la licee militare. Apropo, s-a deschis liceul, s-a redeschis Liceul Militar de la Craiova. Cristian Dumitrașcu: De la Craiova, și ce frumos! Da. Adrian Cioroianu: Sigur, și am fost unul dintre invitații lor. De fiecare dată merg cu drag. Până la nivel de Academie sau, mă rog, cât eram ministru, am vizitat ”n” unități militare, unele dislocate în țările baltice. Vă aduceți aminte că noi asigurăm și supravegherea aeriană a țărilor baltice, prin rotație, în fine. Și, deci, am văzut armată la toate eșaloanele ei. Am filmat pentru Televiziunea Română pe Bricul Mircea sau pe Ferdinand sau pe Maria. Ce să vă spun? E o instituție de care nu cred că există român care să nu fie atașat și este o instituție la care trebuie să ne gândim și să nu le cerem oamenilor voluntariate. Trebuie să le dăm și un buget pe măsură, pentru că vremurile ne obligă sau să ne aducem aminte de latini: dacă vrei pace, pregătește-te și de confruntare. Cristian Dumitrașcu: Para bellum. Adrian Cioroianu: Da, para bellum. Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc tare mult! Vă dorim să aveți succes aici, în Biblioteca Națională a României, unde țineți frâiele și ați început proiecte importante. Sărbători fericite! Adrian Cioroianu: Sărbători fericite tuturor, mulțumesc de invitație și cu mare drag, oricând!
Gl. Daniel Petrescu: “Eu cred că suntem pe un drum sănătos. Am încredere în toți cei care vin din urmă, am încredere în cei tineri. Am încredere că am făcut ce trebuie. Am încredere că noul șef al Statului Major al Apărării va face ceea ce trebuie.”
Cristian Dumitrașcu: Domnule general, bine ați venit la „Interviu săptămânii”, la „Jurnal militar”! Gl. Daniel Petrescu:Bună ziua, mulțumesc! Cristian Dumitrașcu: Începutul mandatului v-a prins tot într-un studio de radio, erați imediat după preluarea mandatului de șef al apărării și nici dvs., nici eu și nici cei care ne ascultau atunci nu-și puteau închipui ce avea să urmeze. Gl. Daniel Petrescu: Nu trebuie să legăm perioada mandatului de ceea ce s-a întâmplat în plan internațional și pe plan național, pentru că sunt lucruri pe care noi nu le puteam influența. E adevărat, au fost niște provocări fără precedent, poate provocările unei generații. Vorbim despre pandemia de COVID-19, unde Armata României a avut un rol important în sprijin autorităților civile. Am depășit cu bine provocările pandemiei și, la sfârșitul acelei perioade, Armata României se afla într-un maxim al încrederii populației față de instituția militară. De fapt, această încredere a populației față de instituția militară am reușit să o păstrăm constant în ultima perioadă și în cei patru ani de mandat. N-a fost numai pandemia. Războiul s-a întors în Europa, prin agresiunea brutală a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Un nou conflict se desfășoară acum în Orientul Mijlociu și conflictul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, ambele conflicte au implicații profunde nu numai în ceea ce privește securitatea și în planul militar, ci și în plan umanitar, în plan economic ș.a.m.d. O parte a acestor provocări le-am făcut față prin ceea ce am executat cu Armata României. De asemenea, unei alte părți continuăm să-i facem față prin modul în care acționăm, prin modul în care încercăm să descurajăm și încercăm să limităm aceste conflicte, dar și prin acțiunile pe care le desfășurăm împreună în cadrul aliat, în cadrul NATO, în cadrul Uniunii Europene, în cadrul parteneriatelor noastre strategice și prin măsurile care au fost luate la nivel aliat referitor la aceste provocări. Cristian Dumitrașcu Se poate împărți pe puncte bune și pe provocări mandatul dvs.? Aș veni către reușite. Una dintre reușite este considerată această continuitate a programului de înzestrare. Gl. Daniel Petrescu: Suntem tentați la orice schimbare de liber, la orice sfârșit de mandat, să facem un bilanț. Dacă ar fi să ordonăm lucrurile, ar trebui să plecăm de la scopuri și de la ce ne-am propus și ceea ce ne-am propus acum patru ani a fost să creștem capacitatea Armatei României de a-și îndeplini misiunile constituționale și acest lucru am încercat să îl facem în toți acești ani prin aprofundarea procesului de modernizare, prin aprofundarea procesului de consolidare a tuturor capabilităților naționale, dar și prin creșterea capacității noastre de lucru în cadrul interinstituțional, pe plan național și în cadrul aliat. Dacă ne uităm la toată această perioadă, eu aș spune în primul rând că ne-am consolidat foarte mult profilul național în NATO, în Uniunea Europeană, în parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii și, de ce nu, chiar plan global. Și dacă ne gândim aici, militarii români sunt cunoscuți de la misiunea din Irak, până la misiunea din teatrul de operații din Balcani și până la misiunile din Africa. Suntem pe un vârf al partipării noastre consistente în teatru de operații din Balcani, peste 600 de militari, participăm în toate misiunile Uniunii Europene de instruire, avem comanda unei misiuni a Uniunii Europene. Am încheiat în cadrul aliat operația Resolute Support din Afganistan, am participat consistent la misiunile desfășurate de forțele navale aliate în Marea Mediterană, am condus grupări permanente de forțe aliate în acţiuni desfășurate și operații desfășurate în Marea Mediterană. Avem peste 300 de militari care ne reprezintă în comandamentele din structura de comandă și structura de forțe a NATO. Deci, suntem cunoscuți. Ne-am îmbunătățit acest profil. În al doilea rând, ne-am dezvoltat capabilități și, inclusiv prin programele de înzestrare despre care vorbeați, capabilități pe care nu le-am avut. Avem în acest moment capacitatea să lovim ținte sol-sol la distanță de 300 de kilometriu. Ne-am îmbunătățit foarte mult apărarea anteriană și apărarea antirachetă prin introducerea în dotare a rachetelor PAC-2 şi PAC-3. Ne-am dezvoltat capabilitățile de detecție și de luptă antisubmarin. Avem un program Maritime Domaine Awareness care este un program de foarte mare succes la Marea Neagră. Pentru prima dată am încheiat contracte și derulăm acțiuni pentru construirea unor capabilități care țin de sistemele UAS și contra UAS, pentru a trece în noua etapă, a fi capabili să răspundem provocărilor generate de drone. Am crescut foarte mult ritmul operațional, pentru că ce s-a întâmplat prin agresiunea rusă împotriva Ucrainei ne-a determinat să creștem nivelul de readiness al comandamentelor, să creştem nivelul de readiness al forțelor, să reducem timpul de reacție pentru foarte multe unități și să fim în măsură să răspundem, cunoașteți provocările, minele marine din Marea Neagră, provocările cu dronele în acțiunile Rusiei împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre ș.a.m.d. Deci, un ritm care și-a pus amprenta asupra modului în care militarii noștri au acționat. Avem peste 2.000 de militari care au trecut din corpul soldaților și gradaților în corpul subofițerilor.
O mobilitate foarte bună la acest nivel de reprezentare și, de asemenea, în momentul în care vorbim, avem peste 3.500 de civili, care sunt în proces de recrutare și pentru a veni în rândurile forțelor armate. Am crescut de cinci ori numărul rezerviștilor voluntari în structura de forțe a Armatei României. Am continuat să ne instruim și sunt exerciții pe care le cunoaște toată lumea – 41.000 de militari instruiți în peste 290 de exerciții naţionale, 50.000 de militari români și 23.000 de militari străini în peste 360 de exerciții multinaționale desfășurate pe teritoriul României sau pe teritoriul statelor aliate. Defender Europe, Anaconda, Dacia, Histria, Noble Jump, Saber Guardian, Sea Shield sunt exerciții în care am fost foarte transparenți, toată lumea știe ce s-a întâmplat, că au fost rezultatele pe parcursul acestor etape de pregătire în cadrul exercițiilor multinaționale. Suntem un pol regional de influență în domeniul forțelor pentru operații speciale. Am avut grijă de militarii noștri și am putea, până la programele de înzestrare, să discutăm și de investiţiile pe care le-am făcut în infrastructură, aproape patru miliarde de lei în ultimii patru ani, și de modificările pe care le-am făcut în domeniul logistic, de exemplu, normele de echipare le-am schimbat, sunt categorii și specialități militare, cum sunt Vânătorii de munte, Parașutiștii, Scafandrii, Structurile de cercetare, care au primit o normă de însestrare nouă şi au dreptul la mai multe articole de echipament. Ne-am îmbunătățit capabilitățile de hrănire proprii și știți că am implementat o concepție de dezvoltare a acestor capabilităţi de hrănire. Avem un sistem de campare nou și mai bun, echipament de protecție balistică, pe numărul de militari, în funcție de misiunile fiecărei structuri de forțe. Pentru prima dată în Armata României am implementat rații individuale de luptă produse în țară. Eu cred că sunt foarte multe lucruri despre care vorbim, lucruri care au dus la transformarea Armatei României și care s-au desfășurat în același timp cu asigurarea unui răspuns competent și eficient la provocările imediate, în fiecare zi, generate de situația tensionată din jurul granițelor noastre.
Cristian Dumitrașcu: Întorcându-ne la momentul 2019 de preluare de mandat, omul Daniel Petrescu, profesionistul, ofițerul cu stagii în teatre de operații îşi putea închipui în 2019 că această agresiune din 2022 a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un efect de bumerang, pentru că spuneați că a fost un ritm accelerat? Gl. Daniel Petrescu: Nu putem prevedea întotdeauna totul, important e să ne așteptăm și să ne pregătim să răspundem la lucruri neașteptate. ‘Expect the unexpected’ este un mod de a spune și de a vorbi în NATO. Eu cred că în mandatul meu cuvântul cheie a fost continuitate. Ceea ce s-a realizat în acești 4 ani depinde și a depins și de cum au fost puse bazele programelor din perioada precedentă și, bineînțeles, ceea ce se va întâmpla în următoarea, perioadă ce va depinde de bazele pe care le-am pus noi în acest moment. Mă întrebați mai devreme de programele de înzestrare, avem în acest moment 70 de programe de înzestrare documentate: 43 au aprobarea Parlamentului, pentru că a fost necesar să obținem aprobarea Parlamentului, 29 de contracte sunt în derulare. Aceasta a permis să intre în structura de forțe transportoarele blindate Piranha V și derivatele, peste 300 de autoturisme de teren și autospeciale, tehnică specifică de logistică, echipamente CBRN, aeronave F-16, aeronave C-134, sisteme PATRIOT, două sisteme HIMARS, sisteme de supraveghere terestră, pentru prima dată în forțele terestre, sisteme portabile contra UAS, vehiculele blindate JLTV pentru forțele pentru operații speciale, vehicule subacvatice fără pilot, peste 800 de camioane, stații radio, aparatură optică. Pe baza la ceea ce am achiziționat și am plătit până acum urmează să mai fie livrate încă trei sisteme PATROT, încă un sistem HIMATS, aeronave F-16, sistemele Bayraktar și Watchkeeper, rachete de coastă, vânătoare de mine, Piranha V în continuare, autovehicule IVECO și JLTV. Cristian Dumitrașcu: Să ne îndreptăm către resursa umană, pentru că fără resursă umană nu se poate pune în aplicare niciun plan de investiții și de înzestrare. Cum arăta pentru elevul de liceu militar Daniel Petrescu Armata Română în anul respectiv? Gl. Daniel Petrescu: Am văzut armata în 1985-1989 și, dacă vreţi, și în perioada Institutului de Infanterie, Grăniceri şi Chimie, poate mai așezată, într-un ritm mai liniștit, în care părea că facem lucrurile mai temeinic și fiecare știe ce are de făcut. Eu cred că a fost doar o impresie, pentru că s-a dovedit în 1989 – și 1989 m-a prins în primul an în Institutul Militar, în școala militară – că sistemul conscripțiilor nu putea funcționa în caz de criză internă sau în caz de conflict major, că tot întreg sistemul de comandă și control s-a prăbușit atunci când a apărut criza și amenințarea. După 1989 am traversat o perioadă în care am subinvestit cronic în armată și care s-a reflectat în infrastructură, care s-a reflectat în capabilități, care s-a reflectat în tot ceea ce am pierdut până la accederea în NATO. Acum facem pași importanți înainte. Avem norocul alocării resurselor necesare, acel acord politic pentru alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru armată funcționează. Ne bazăm pe un estimat de resurse previzibil, suntem înțeleși la nivel interinstituțional și știm ce avem de făcut. Cristian Dumitrașcu: Această predicție pe termen lung se poate traduce ca un plus de siguranță? Gl. Daniel Petrescu: Eu cred că suntem pe un drum sănătos. Am încredere în toți cei care vin din urmă, am încredere în cei tineri. Am încredere că am făcut ce trebuie. Am încredere că noul șef al Statului Major Apărării va face ceea ce trebuie. Întotdeauna am spus că trebuie să ne bazăm în primul rând pe noi și cred că prin pașii pe care i-am făcut, nu numai în ultimii 4 ani, ci în ultimul deceniu sau, dacă vreți, după intrarea în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană, suntem pe drumul pe care trebuie să fim și am cu atât mai multă încredere cu cât ne putem baza întotdeauna pe aliații și partenerii noștri strategici.
Teodora Mazere ( realizator rubrică ): Militarii români care acționează în Balcanii de Vest au fost vizitați săptămâna aceasta de ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr. Peste 200 de militari români participă la misiunea KFOR din Kosovo, iar 213 își aduc contribuția la operația EUFOR „Althea” din Bosnia și Herțegovina.
În discursul său, ministrul apărării naționale a subliniat faptul că regiunea Balcanilor de Vest reprezintă o zonă de importanță strategică pentru România și că țara noastră va rămâne angajată în procesul de menținere a păcii în Kosovo. Angel Tîlvăr: Pentru noi este important să ne asigurăm de faptul că au toate condițiile necesare să-și ducă la îndeplinire misiunile, așa cum au făcut-o până acum, iar faptul că de fiecare dată când vorbim cu cei care sunt implicați în astfel de misiuni din alte națiuni primim numai cuvinte de apreciere cred că vorbește de la sine. Teodora Mazere ( realizator rubrică ): Ajungem la bordul vânătorului de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, care a parcurs prima etapă a marșului către țară. Traseul din portul scoțian Rosyth până la destinația intermediară Le Havre, pe Sena, în Franța, a fost unul extrem de dificil, marcat de condiții meteorologice nefavorabile. Marinarii militari români au navigat prin apele agitate ale Mării Nordului și Canalului Mânecii, dovedind că pregătirea lor în țară și în Marea Britanie este esențială în astfel de circumstanțe. Escala franceză a oferit echipajului posibilitatea refacerii capacităților pentru următoarea etapă de marș – provocarea Atlanticului și tranzitarea Golfului Biscaya. Vânătorul de mine este primul dintre cele două nave prevăzute să fie livrate prin acorduri de tip guvern la guvern, încheiat între România și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, fiind o navă militară interoperabilă cu structurile NATO și având capabilități de luptă contra minelor marine. Primim vești chiar de pe puntea navei, de la comandantul ei, locotenent comandorul Denis Giubernea. Lt. cdor. Denis Giubernea: Cu fiecare milă parcursă, știm că suntem mai aproape de îndeplinirea primei noastre misiuni. Această achiziție, cu siguranță, va permite României, prin Forțele Navale, să rămână un aliat-cheie al NATO și să aibă o contribuție directă la securitatea maritimă a regiunii. Teodora Mazere ( realizator rubrică ): Următoarea oprire o facem în Baza Bemowo Piskie din Polonia, unde militarii turdeni aparținând Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”au dat startul evenimentelor organizate cu ocazia Zilei Naționale a României. Au fost desfășurate competiții sportive la care au participat echipele tuturor națiunilor din cadrul grupului de luptă, cât și elevi ai școlii din localitate.
Ultimele vești de astăzi le primim din țară, mai precis de la militarii Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” din Sfântu Gheorghe, care au participat la exercițiul de repetare a misiunii, desfășurat în vederea validării nivelului de pregătire dobândit înainte de dislocarea în Republica Centrafricană. Astfel, o parte din vânătorii de munte din Sfântu Gheorghe vor participa în perioada decembrie 2023-iulie 2024 la misiunea Uniunii Europene de Protecție a Forței în Republica Centrafricană. Îl ascultați în cele ce urmează pe comandantul detașamentului, căpitanul Florin Nicoară.
Cpt. Florin Nicoară: Fiind prima misiune, tot devotamentul este pentru a-mi îndeplini cu succes toate sarcinile pe care le-am de îndeplinit împreună cu detașamentul. Este momentul în care pot să îmi dovedesc dacă toată pregătirea militară de-a lungul carierei, pot să o pun în practică într-un mediu real, altul decât cel al antrenamentelor și al exercițiilor pe care le-am desfășurat pe teritoriul național.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Alianța Nord-Atlantică intenționează să-și înlocuiască avioanele de supraveghere AWACS cu o versiune militară a aeronavei Boeing 737. Actuala flotă este în funcțiune din anii 1980, iar instrumentele de monitorizare a spațiului aerian datează din aceeași perioadă. Contractul pentru noile aeronave Boeing E-7A Wedgetail urmează să fie semnat anul viitor, iar primul avion va intra în serviciul operațional până în 2031. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a salutat angajamentul aliaților de a investi în capabilități de ultimă generație și a declarat că avioanele de supraveghere și control sunt cruciale pentru apărarea colectivă a NATO.
În prezent, avioanele AWACS sunt staționate în Baza Militară de la Geilenkirchen din Germania, de unde au fost folosite pentru misiunile de supraveghere ale NATO de-a lungul Flancului Estic al Alianței, după atacul Rusiei asupra Ucrainei.
Foto: A Periam Photography / Alamy / Alamy / Profimedia
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : România are în Statele Unite ale Americii instructori pentru pregătirea piloților pe aeronave de vânătoare. Forțele Aeriene Române fac parte dintr-un program al NATO în care 14 țări aliate își antrenează în comun piloții în Baza Aeriană „Shepard” din Texas. Programul fiecărei serii are o durată de 55 de săptămâni. În acest moment, în baza americană se află nouă instructori români și șase piloți care au venit la pregătire, la care se vor adăuga alţi şase în luna decembrie. Coordonatorul detașamentului românesc este căpitan-comandorul Radu Șerban. Cpt.cdor Radu Şerban: Majoritatea țărilor partenere au făcut eforturi deosebite să aducă instructori aici, în program, cu background operațional – adică, au zburat pe F-35, F-22, F-18, Eurofighter, Tornado ș.a.m.d., inclusiv MIG 21 Lancer. Studenții nu vor fi expuși doar la un antrenament specific, ci vor avea parte de experiența reală a instructorilor în diferite teatre de operații. Din punctul meu de vedere, este o experiență extraordinară ca într-un flightroom să fie instructori din mai multe țări, studenți din mai multe țări. Toți vorbesc aceeași limbă, operează aceeași aeronavă, aceleași proceduri și aceleași tehnici. Din punctul meu de vedere, asta înseamnă NATO.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Un proiectil găsit în mare în timpul lucrărilor de lărgire a plajei, în zona Eforie Nord, a fost neutralizat marți de scafandrii militari. Statul Major al Forțelor Navale informează că o grupă de scafandri specializați în lupta împotriva dispozitivelor explozive din cadrul Centrului 39 Scafandri a executat o misiune de distrugere a unui proiectil rămas probabil din cel de-al Doilea Război Mondial.
Olivia Bucioacă a urmărit subiectul și vine cu detalii de la Constanța. Olivia Bucioacă ( reporter ):Elementul de muniție a fost descoperit în cadrul lucrărilor de înnisipare desfășurate în zona plajei Belona din Eforie Nord. Ca urmare a apelului la serviciul de urgență 112, specialiștii EOD s-au deplasat din Portul Militar Constanța, cu o ambarcațiune rapidă, până în raionul în care a fost descoperit dispozitivul exploziv. Proiectilul a fost transportat într-o locație sigură, unde a fost neutralizat conform procedurilor specifice.
Secția scafandri de luptă EOD din compunerea Divizionului 175 Nave Scafandri de Luptă este unica structură din România destinată să intervină pentru neutralizarea dispozitivelor explozive neexplodate sub apă.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Compania „Aerostar” Bacău a semnat un contract de colaborare cu Derco Aerospace, una dintre diviziile concernului american „Lockheed Martin”. Contractul presupune transferul tehnologic necesar pentru reparațiile echipamentelor avioanelor militare F-16. Ciprian Panga: Concret, este vorba despre reparația de trenuri de aterizare, roți și frâne pentru flota de aeronave de acest tip a Forțelor Aeriene Române, cu reducerea timpilor de execuție și îmbunătățirea logisticii pentru pregătirea misiunilor. Derco Aerospace activează în domeniu din anul 1979 și este un lider recunoscut în furnizarea de piese de schimb pentru aeronave, logistică, reparații de componente și soluții tehnice pentru clienții din întreaga lume. În prezent, compania oferă soluții logistice complete, care sprijină flotele militare și comerciale din 65 de țări.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : La semnarea contractului cu „Aerostar” Bacău a fost prezent și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Mircea Geoană: E un contract foarte important și mă bucur foarte mult când văd că și companii românești și locuri de muncă foarte calificate și bine plătite se întâmplă și în România. Eu încurajez la NATO o adevărată renaștere a industriei de apărare în țări cum este și România. „Aerostarul” este parte a ceea ce eu numesc „Valea aviației”. Eu am mare încredere că și în industria de apărare, și în industriile cu dublă întrebuințare, România poate și trebuie să joace un rol mult mai important.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Patru avioane de luptă germane Eurofighter Typhoon au ajuns miercuri în România, în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Aeronavele vor asigura, alături de forțele Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO. Contingentul german dislocat în țara noastră pentru această misiune este format din 140 de militari. Ambasada Germaniei în România a precizat că misiunea celor patru aeronave de luptă contribuie la consolidarea apărării aeriene pe flancul sud-estic al NATO și arată sprijinul pentru partenerul român. Ultima prezență a aviației militare germane în țara noastră a fost la începutul anului trecut, când a desfășurat împreună cu Forțele Aeriene Italiene misiuni de poliție aeriană, în baza declarației comune privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) – Republica Moldova s-a alăturat procesului reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, o inițiativă de cooperare a statelor din regiune. Decizia a fost luată în Turcia, în cadrul unei întâlniri ministeriale în acest format.
Prezent la Ankara, ministrul român al apărării, Angel Tâlvăr, a discutat cu partenerii regionali despre consolidarea brigăzii din Europa de Sud-Est și despre importanța unor noi proiecte de colaborare, printre care cel de combatere a minelor marine în Marea Neagră, la care vor participa Turcia, România și Bulgaria. Țara noastră exercită până în 2025 președinția rotativă a inițiativei.
Mircea Geoană:”Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat.”
Bogdan Dinu ( reporter) : Dle Geoană, în ultimele săptămâni ați avut o prezență constantă, am putea spune, în instituțiile militare de învățământ superior și în unitățile militare în care aţi primit mesaje focusate atât din partea Alianței. Care este motivația acestei prezențe a dvs din ultimele săptămâni? Nu știu, face parte din fișa postului, în funcție de secretar general adjunct al NATO sau ține și de afinitatea națională, să spunem? Sunteți secretar general adjunct, dar sunteți și român.
Mircea Geoană: Amândouă, evident. Oriunde călătoresc în țările aliate și în țările partenere, mă duc în universități, întâlnesc pe cei tineri, pentru că trebuie să construim sprijin pentru Alianță și înțelegere a misiunii noastre pentru generațiile care vin din urmă. Noi suntem destul de convinși, trebuie să fim siguri că și cei tineri urmează același drum. Vin și cu un alt motiv, pentru că se schimbă atât de multe lucruri în lume, inclusiv în meseria militară: tehnologiile revoluționează totul, geopolitica devine tot mai compulsivă şi, într-adevăr, zona Mării Negre, pe care am vizitat-o în mod repetat, am fost și în Bulgaria, evident, și în țara mea, în România, mă fac să fiu foarte, foarte implicat în acest proces. Într-un fel, mă simt și eu un educator și sper ca prin mesajul pe care îl trimit tinerelor şi tinerilor care îmbrățișează meseria militară, că este vorba de cea marinărească aici, la Constanța, sau cea de Forțe Aeriene sau Terestre, o fac cu multă bucurie.
Bogdan Dinu ( reporter): Recent, în țara noastră au fost adoptate unele măsuri legislative, să spunem, de austeritate și ordonanțe de urgență și o lege anume care afectează într-o oarecare măsură și Ministerul Apărării Naționale. Credeți că ar fi trebuit aplicate nuanțat această legislație față de Ministerul Apărării? Cum privesc celelalte țări ale Alianței această abordare cu organismul militar, în conexiune, desigur, și cu economia, și cu deficitul bugetar și cu toate aceste chestiuni?
Mircea Geoană: Fiecare țară aliată și are propria sa politică națională, nu e rolul NATO să dăm o soluție, pentru că fiecare țară e diferită și eu știu un singur lucru: România pleacă de la un punct foarte jos. Sunt decenii de subinvestiție care trebuiesc recuperate. Știu că acești 2,5% pentru Apărare, care reprezintă o veste foarte bună, și o investiție necesară, trebuie făcută cu multă chibzuință. Sunt banii contribuabilui. Acum, ce formă legislativă, ce formă de programare multianuală, ce formă de predictibilitate pentru cariera militară și pentru investiția în armată, e o chestiune pe care fiecare aliat, în speță România, trebuie să-l facă. Pentru că tot vorbim de acest lucru, trebuie să ne gândim puțin și la generațiile care vin. Cineva în ziua de astăzi ca să îmbrățișeze cariera militară, care are multe constrângeri, trebuie să aibă un plan de carieră predictibil, trebuie să aibă condiții materiale, dar și de demnitate profesională care să îl facă pe tânărul sau tânăra care îmbrățișează această carieră frumoasă și dificilă să o facă și să nu o părăsească înainte de vreme.
De aceea, cred că e multă treabă de făcut, de investit în continuare.
Și cred că, indiferent de momentele poate mai delicate, să găsim un ritm corect în care să investim așa cum se cuvine în Armata Română.
Bogdan Dinu ( reporter): Am observat că în deschiderea discursului dumneavoastră ați amintit de Unirea Dobrogei cu România. Este un lucru amintit mai puțin, eu o numesc „Unirea din umbra Marii Uniri”, în cazul României. Ce putem face noi, ca națiune și ca popor, să sensibilizăm clasa politică, să înțeleagă mai bine geopolitica Mării Negre și legat de acestea și programul de dotare al Forțelor Navale, care trebuie abordat într-un mod consecvent și constant, nu prin mesaje trimise de unii și alții în cadrul unor programe deja aprobate în Parlament? Cât de acută este această situație?
Mircea Geoană: Îmi vorbiți de momente aniversare când înregistrăm acest interviu, este și Ziua veteranilor din teatrele de operații, n-avem voie să uităm vreo clipă de cei care înaintea noastră s-au jertfit pentru țara aceasta sau pentru alianța aceasta mai recent, de când am intrat în NATO. Deci, cred că atunci când ne gândim să recunoaștem meritele și jertfa celor dinaintea noastră, trebuie să fim siguri că asigurăm celor care vin după noi condiții cât mai bune și cred că acest lucru se va întâmpla în cele urmă. Vorbeați de Unirea Dobrogei cu Regatul României, acum 145 de ani, pe 14 noiembrie se marchează, cred că este o dată la fel de importantă în istoria, în calendarul devenirii naționale cum sunt celelalte mari date, Unirea Principatelor sau Marea Unire, pentru că, dacă România nu ar fi avut acces la Marea Neagră prin Dobrogea, România ar fi fost azi o țară mult mai puțin influentă, mult mai puțin dezvoltată economic și mult mai puțin relevantă strategic pentru NATO. De aceea, cred că zona Mării Negre este în atenția noastră permanentă, la NATO, are și o șansă de dezvoltare, pe lângă problemele pe care le vedem în fiecare zi. Cred că după terminarea războiului și venirea Ucrainei și a Moldovei și sper și a Georgiei către lumea occidentală, această zonă de Dunăre maritimă, de Mare Neagră va căpăta o valență economică și comercială excepțională. Și dacă se va ajunge și la dragarea Dunării și la crearea celorlalte condiții pentru comerț, vom avea o zonă de dezvoltare incredibil de puternică în această parte a României și această parte a Europei.
Bogdan Dinu ( reporter): Ați punctat bine, ieri ați fost la Varna și ați purtat discuții despre situația din Marea Neagră cu forțele NATO de acolo, cu oficialii bulgari și relativ la această chestiune. Mai este de actualitate Convenția de Montreux din 1936? Ea împiedică în acest moment prezența navală aliată în Marea Neagră și de mult timp deja. Ce se poate face – acea forță navală comună la Marea Neagră, care deja este în lucru și se pare că se va pune în practică din țările NATO riverane Mării Negre?
Mircea Geoană: Este o realitate juridică care există și care funcționează, nu cred că este ușor de imaginat modificarea acesteia. Dar, în condițiile date, se poate lucra și lucrăm, evident, cu aliatul nostru din Turcia, care este o țară vitală și din acest punct vedere și iată, încercări… Grupul acesta comun pe deminare, între România, Bulgaria și Turcia, sunt multe alte operațiuni în care lucrăm împreună cu Turcia, inclusiv Comandamentul de la Izmir. Deci cred că putem să găsim împreună soluții care să permită, pe de o parte, și acest control al țării care guvernează în strâmtorile, care este Turcia, dar și modalități poate mult mai flexibile, care să permită, în funcție de condițiile de pe teren, o prezență aliată și, în principal, păstrarea caracterului de navigație liberă pe Marea Neagră.
Pentru că, până la urmă, ne interesează să ne protejăm teritoriul și aliații, și o facem prin NATO, dar la fel de important e să fim siguri că infrastructurile sunt marine, că navigația este liberă în Marea Neagră și acest lucru este un interes comun al tuturor țărilor riverane.
Bogdan Dinu ( reporter): Și ultima întrebare, credeți că va exista o notă de plată finală pentru Federația Rusă pentru acest război declanșat, care, iată, ne afectează și pe noi, România, un stat care nu este parte la conflict, dar care, știți cu tot ce s-a întâmplat, cu dronele care cad pe Brațul Chilia, am fost nevoiți să deplasăm și instalații Ghepard mai nou, se consumă resurse, resurse umane, financiare. Va exista o notă de plată?
Mircea Geoană: Nu putem vorbi neapărat de o notă de plată, deși responsabilitate pentru aceste crime trebuie să existe, inclusiv din punct de vedere uman; distrugerile financiare, materiale trebuie să aibă la anumit moment, conform legislației internaționale, un răspuns. Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat. A vrut mai puțin NATO și avem acum doi noi membri, cel puțin Suedia și Finlanda, și, eventual, Ucraina. De aceea, cred că din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, cred că Rusia este un perdant net al acestei aventuri imperialistice pe care a avut-o în vedere și în care au găsit un Occident foarte unit, un NATO foarte puternic și o Ucraină foarte dârză și eroică.
Bogdan Dinu ( reporter): Vă mulțumesc și vă mai așteptăm la întâlniri cu presa militară.
Ciprian Panga (realizator rubrică): O celulă de răspuns alcătuită din ofițeri ai Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” participă în această perioadă, alături de aliați din 15 țări NATO, la exercițiul multinațional Gordian Knot 2023, planificat și condus de Corpul de Dislocare Rapidă din Grecia, în localitatea Salonic. Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” este afiliată din punct de vedere al exercițiilor și instrucției Corpului de dislocare rapidă din Grecia încă din anul 2015, participând la toate evaluările și exercițiile majore planificate de aceștia. Despre misiunea acestora ne-a vorbit colonelul Cristian Tiberiu Cristescu, comandantul detașamentului.
Colonel Cristian Tiberiu Cristescu: Corpul Multi-Național din Grecia are în cadrul comandamentului ofițeri de legătură din fiecare celulă, reprezentând fiecare țară participantă. Exercițiul Gordian Knot este o tradiție pentru Brigada 2 Vânători de Munte. Este exercițiul în cadrul căruia și noi ne testăm elementele noastre de interoperabilitate şi de mod de reacție și de interconectare cu structuri de nivel corp din alte țări.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, participând la mai multe exerciții și ședințe de tragere, atât cu armamentului individual, cât și cu complexul de tragere antiaerian Ghepard. Detalii avem de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
Locotenentul Maria Dohotar: Activitățile au debutat cu un exercițiu de alertare, al cărui scop a fost verificarea modului și timpilor de reacție în cazul dislocării într-un poligon din proximitatea bazei.
Odată cu finalizarea alertei, bateria de artilere antiaeriană a executat și un exercițiu cu trageri de lupte reale a executat și un exercițiu cu trageri de luptă reale în poligonul South Hills. Săptămâna s-a încheiat tot cu comanda foc, dar de această dată pentru fiecare serie de trăgători cu armamentul ușor de infanterie.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Mergem mai departe și vorbim despre compania românească destinată Rezervei Strategice de Forțe, structură care își continuă misiunea în cadrul operației NATO KFOR din Balcanii de Vest. Acolo, în Kosovo, vânătorii de munte din Predeal își îndeplinesc sarcinile și obiectivele, alături de partenerii din alte 26 de națiuni membre ale Alianței. Aflăm mai multe de la căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al batalionului multinațional dislocat în Kosovo.
Andrei Vicol: Militarii români acționează în vederea îndeplinirii unei game complexe de misiuni, materializate prin executarea patrulelor în zona de responsabilitate. Compania românească își certifică nivelul de interoperabilitate cu militarii străini, fiind totodată apreciați pentru modul în care contribuie la asigurarea mediului de securitate sigur și stabil pentru toți cetățenii din această regiune.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Kosovo traversăm continentul european și ajungem în Scoția, unde
a executat miercuri, 15 noiembrie, manevra de ieșire din Șantierul Naval Babcock
din portul Rosyth, pentru a lua cap compas Portul Militar Constanța, unde va intra în organica Divizionului 146 Nave Minare – Deminare. După trei luni de pregătire a echipajului pentru utilizarea tehnicii și armamentului de la bor
d, timp în care vânătorul de mine M270 a primit și pri
mul său pavilion, marinarii militari români au desfășurat ultima etapă de instruire și certificare pentru a îndeplini cerințele de exploatare a navei.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a fost notificat cu privire la vânzarea către România a 54 de tancuri de lupte Abrams, muniție și simulatoare pentru instruire. Mașinile de luptă care vor fi livrate Forțelor Terestre Române sunt în cea mai modernă versiune a acestui model, aflate și în dotarea armatei americane. Mai multe aflăm de la Constantin Herțanu.
Constantin Herțanu: Valoarea estimată a contractului este de aproximativ 1 miliard de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României.
Conform legislației americane, Congresul Statelor Unite a fost notificat cu o valoare inițială mai mare, de aproximativ 2,5 miliarde de dolari. Ministerul Apărării Naționale precizează că, în cadrul acestui program, industria națională de profil din țara noastră va avea un rol important în furnizarea suportului logistic integrat.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Tot la capitolul achiziții de echipamente militare, în România au ajuns primele 33 de vehicule blindate de tip JLTV pentru forțele de operații speciale, iar în Baza 90 Aeriană Otopeni a fost recepționată o altă Aeronavă Hercules C-130H, primită cu titlu gratuit de la Statele Unite ale Americii.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Marți a avut loc, la Bruxelles, o nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene. Principalul subiect de discuție a fost sprijinul pentru Ucraina și adaptarea instrumentelor actuale, cum ar fi Facilitatea Europeană pentru Pace, ca răspuns la cerințele partenerului ucrainean. Prezent în capitala Belgiei, ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a informat partenerii europeni cu privire la demersurile recente întreprinse la nivel național, inclusiv în contextul declarației comune România-Ucraina, adoptată la 10 octombrie, care prevede creșterea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic. Miniștrii apărării s-au întâlnit la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care au discutat despre măsurile de protecție a infrastructurii critice, după ce recent a avut loc un incident la conducta de gaz din Marea Baltică.
Jens Stoltenberg: Avem mai multe nave și avioane de patrulare, avem drone pentru a crește prezența în Marea Baltică și Marea Nordului. Am stabilit, de asemenea, un centru de comandă maritim în Regatul Unit, pentru a coordona mai bine forțele aliate, în cooperare cu partenerii și cu Uniunea Europeană, dar și cu sectorul privat, în ceea ce privește schimbul de informații pentru protecția infrastructurii maritime
Adrian Gâtman (realizator rubrică): O delegație a mediului de afaceri din Statele Unite ale Americii în domeniul apărării s-a aflat în România pentru a stabili noi legături comerciale cu industria de profil din țara noastră. Reprezentanții companiilor americane au avut peste 250 de întâlniri cu potențiali cumpărători români, parteneri și agenții guvernamentale. La București, Departamentul de Comerț al Statelor Unite a deschis misiunea de comerț în domeniul aerospațial și al apărării în centrul și sud-estul Europei. Prezent la eveniment, șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării Naționale, generalul-locotnent Teodor Incicaș, a transmis că industria de apărare din România ar trebui să profite de relația puternică la nivel de guvern cu Statele Unite și că proiectele comune înseamnă și schimbul de practici și tehnologii, care sunt benefice pentru ambele părți. Generalul Incicaș a făcut referire și la planurile de înzestrare a armatei, unde a arătat că, la începutul anului viitor, România va semna un contract pentru achiziția de aeronave F-35.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Primul sistem de rachete sol-aer Patriot intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române a fost testat miercuri, în poligonul de la Capu Midia de militarii Regimentului 74 PATRIOT Mihai Bravu. Verificarea sistemului s-a făcut printr-un exercițiu tactic cu trupe și trageri reale. Olivia Buceoacă a fost prezentă în poligon și vine cu detalii.
Olivia Bucioacă (reporter): Exercițiul a presupus antrenamente cu ținte aeriene marcate. Scenariul a inclus și atacuri simulate ale unor aeronave F-16 asupra instalațiilor Patriot. Pe timpul exercițiului a existat și o problemă tehnică de comunicații, care a arătat însă performanțele sistemului, acesta comutând automat tragerea pe un alt lansator.
Colonelul Virgil Toșa, comandantul Regimentului 74 Patriot: Prin trageri reale, rachetiștii își validează toate procedurile. Acest exercițiu a însemnat încununarea muncii celor cinci ani de când ne-am înființat ca regiment.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a plătit aproape patru miliarde de dolari pentru șapte sisteme Patriot, în cea mai recentă configurație disponibilă. Patru dintre ele sunt deja recepționate de Forțele Aeriene, iar celelalte trei vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române până în anul 2026.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Luni a fost inaugurat, în Baza 86 Aeriană de la Fetești, Centrul European de Instruire F-16. Centrul va fi un hub internațional pentru instruirea piloților pe acest tip de aeronavă și va facilita creșterea interoperabilității dintre aliați. Conform acordului de colaborare, Ministerul Român al Apărării pune la dispoziție baza militară, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii gazdă. Forțele Aeriene ale Regatului Țărilor de Jos contribuie cu aeronavele, iar compania americană Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. În cadrul centrului se vor instrui piloți români și din state aliate și partenere, inclusiv Ucraina. Comandantul centrului este comandorul Alin Cachiț.
Alin Cachiţ: Cu siguranță o să facem față și cu siguranță avem foarte mult de învățat, avem foarte mult de a armoniza lucrul în echipă și vom dezvolta tehnici și practici noi și sperăm ca totul să fie în regulă. Este un pas înainte prin faptul că această aeronavă nu mai este numai o aeronavă. F-16 este o platformă care efectiv poate fi integrată în sistemul de apărare al NATO, are senzori cu care te integrezi efectiv cu celelalte sisteme de apărare.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a condamnat decizia de marți a Rusiei de a se retrage din Tratatul privind forțele armate convenționale și a anunțat suspendarea acordului pentru oricât timp va fi necesar. Retragerea Rusiei este ultima dintr-o serie de acțiuni sistematice care subminează securitatea euroatlantică. În consecință, statele aliate participante intenționează suspendarea tratatului în conformiatte cu drepturile lor internaționale, precizează oficialii NATO. Cu amănunțe vine Ciprian Panga. Ciprian Panga – Tratatul forțelor armate convenționale în Europa, semnat în anul 1990, la un an de la căderea Zidului Berlinului, limita categoriile de echipamente militare pe care NATO și, la vremea respectivă, Pactul de la Varșovia le puteau folosi. Înțelegerea acea scopul de a preveni ca una dintre părțile aflate în Războiul Rece să maseze forțe pentru o ofensivă împotriva unui alt stat din Europa. Rusia și-a suspendat participarea la tratat în anul 2007 și a încheiat participarea activă în anul 2015. Marți, Rusia s-a retras formal din acest acord. Moscova este de părere că, prin extinderea NATO, în special cu includerea Finlandei și, în viitor, a Suediei, tratatul nu mai are valoare.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Olanda a trimis în România primele cinci aeronave care vor deservi Centrul European de Instruire F-16 găzduit de țara noastră. Avioanele au sosit marți în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Centrul va contribui la accelerarea procesului de formare a piloților români în contextul în care Armata României se pregătește să primească cele 32 de aeronave F-16, achiziționate recent din Norvegia. Gabriela Saksa a urmărit subiectul și are detalii. Gabriela Saksa: Centrul va fi un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și va facilita creșterea interoperabilității dintre aliați. Conform acordului de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziție baza militară, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă. Forțele Aeriene Olandeze contribuie cu aeronavele, iar compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. În cadrul centrului se vor instrui piloți români și din state aliate și partenere, inclusiv Ucraina. Pentru România, programul F-16 asigură trecerea de la MiG-ul 21 la performantul F-35 – ne-a declarat locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul de flotilă aeriană Leonard Baraboi. Leonard Baraboi: Pentru România este o oportunitate de a-și forma viitorii piloți de F-16, un pas considerat necesar pentru a ajunge la F-ul 35, noua coloană vertebrală a forțelor aeriene NATO. De la MiG-ul 21 pentru a trece la F-ul 35 trebuia ceva de tranziție. La nivelul Forțelor Aeriene s-a găsit această soluție, astfel încât vom antrena și piloții în noile tehnici, tactici și proceduri și trecerea va fi graduală.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Franța este unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai României și un contributor-cheie la securitatea țării și a regiunii noastre – a declarat ministrul apărării, Angel Tîlvăr, la finalul întâlnirii cu noul ambasador al Franței în România, Nicolas Warnery. Cei doi oficiali au discutat la București despre importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea europeană și rolul esențial al grupului de luptă pentru apărare colectivă din țara noastră, cu Franța în rol de națiune-cadru. Pe timpul întâlnirii a fost trecut în revistă și programul comun de pregătire și exerciții al militarilor din cele două țări, iar ambele părți și-au exprimat susținerea pentru Ucraina și Republica Moldova. Angel Tîlvăr s-a întâlnit în această săptămână și cu Slavjanka Petrovska, Ministrul apărării din Republica Macedonia de Nord, țară care are un contingent de militari în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est din România.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): „Femeile, pacea și securitatea” a fost tema conferinței internaționale pe probleme de gen, găzduită de Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Apărării Naționale în parteneriat cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Reprezentanți ai ONU, NATO, Uniunii Europene, OSCE și Uniunii Africane au analizat implementarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privitoare la acest domeniu și au discutat pe marginea programelor de finanțare și asistență. Rețeaua globală a punctelor focale naționale are în prezent 100 de membri și este coprezidată în acest an de Statele Unite și de România. Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării: Prezența noastră a tuturor aici, cu scop de a promova egalitatea de gen și pacea, arată că toți ne asumăm aceleași valori. În ceea ce privește Ministerul Apărării Naționale, egalitatea de gen între femei și bărbați devine o realitate din ce în ce mai clar conturată. Nu există niciun fel de piedică, chiar încurajăm prezența doamnelor în rolurile-cheie. Performanța nu se măsoară în gen, ci în capacitatea fiecăruia de a parcurge drumul de pregătire și determinare personală.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Și-a încheiat misiunea rotația a opta a Detașamentului de Apărare Antiaeriană asigurată de România pentru grupul de luptă NATO din Polonia. „Gheparzii de fier” din Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea s-au instruit timp de șase luni alături de aliați americani, britanici, croați și polonezi. Împreună, ei au asigurat prezența înaintată consolidată în flancul nord-estic al Alianței, în acord cu măsurile adoptate la Summitul de la Varșovia din 2016. Ceremonia de repatriere a detașamentului s-a desfășurat joi, la sediul Comandamentului Brigăzii 9 Mecanizată din Constanța. Misiunea Armatei Române în Polonia este continuată de militarii Batalionului 3 Apărare Antiaeriană de la Turda.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au participat cu aeronave F-16 Fighting Falcon la exercițiul internațional Neptune Strike 2023. Antrenamentele piloților români au avut loc în spațiul aerian național și au urmărit realizarea schimbului de experiență cu aliații participanți la exercițiu pentru aplicraea tehnicilor, tacticilor și procedurilor specifice misiunilor de apărare aeriană. Exercițiul s-a desfășurat sub egida NATO și a reunit 20 de națiuni aliate, iar zona de operații s-a întins din Marea Mediterană și Marea Neagră până la Marea Baltică.
Edi Nicola (realizator rubrică )- Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, generat de către Batalionul 3 Apărare Antiaeriană „Potaissa”, din cadrul grupului de luptă NATO din Polonia, a participat zilele trecute la un exercițiu cu trageri de luptă reale. Detalii ne oferă locotenent Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani” rotația a XIV-a. Maria Dohotar: Militarii au derulat, alături de parteneri, o serie de activități, atât activități de instruire, cât și activități de promovare a grupului de luptă. LFX-ul, adică exercițiul cu trageri de luptă în poligonul South Hills, și activitățile de promovare a imaginii în rândul elevilor comunității locale. Edi Nicola (realizator rubrică ): Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo. Printre structurile participante la misiunea NATO KFOR se numără și un detașament românesc al Elementului Național de Sprijin, generat de Brigada 122 Logistică Muntenia, structură ce are un rol deosebit de important în cadrul operației. Specialiștii români care încadrează aest modul asigură spriinul logictic pentru toate structurile românești dislocate în regiunea Kosovo, ce însumează peste 200 de militari. Despre rolul pe care îl au logisticienii români în cadrul misiunii NATO KFOR am stat de vorbă cu comandantul detașamentului Elementului Național de Sprijin locotenent-colonelul Cristian Tănasă.
Cristian Tănasă: Detașamentul nostru este format dintr-o echipă relativ mică – șase militari. Suntem în măsură să asigurăm sprijinul logistic pentru toți militarii români, în baza experiențelor dobândite de fiecare militar al detașamentului la locul de muncă, dar și de-a lungul experienței de pregătire și instruire executată înaintea dislocării. Trebuie să ne asigurăm că nu le lipsește nimic și se pot baza pe noi în orice situație. Edi Nicola (realizator rubrică ) Armata României are în prezent militari dislocați pe mai multe continente, din Africa în Asia, din America de Nord în Europa, și putem aminti aici Balcanii de Vest, Polonia, Lituania, Coamndamentul Forțelor Aliate din Roma, dar și cartierul general al NATO de la Bruxelles. Structura de operații din cadrul Comandamentului Forțelor Întrunite este în permanentă legătură cu militarii noștri, oferindu-le suport în cazul unor situații neprevăzute. Despre cu se realizează acest proces ne-a explicat locțiitorul pentru operații ale șefului de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Robert Manea. Robert Manea: În responsabilitatea mea se află domeniul informații-operații, partea de operații curente reprezentată de Centrul de Operații Întrunit al Comandamentului și partea de comunicații și informatică. Toate aceste domenii sunt foarte importante, dar efortul este în momentul de față pe partea de operații, pentru că avem contingente, detașamente plecate în misiuni în afara teritoriului național, unele care urmează să plece, altele care urmează să se întoarcă, și efortul nostru este de a gestiona desfășurarea acestor misiuni. Reacția noastră și legătura este foarte rapidă. Avem toate mijloacele de comunicații necesare, secretizate și nesecretizate, iar solicitările primite din teatru se soluționează în timp foarte rapid prin Centrul de Operații Întrunit, unde avem în permanență oameni pregătiți, care știu ce au de făcut, și prin ofițerii de proiect care sunt stabiliți pentru fiecare detașament în parte. În situația în care există o solicitare din partea personalului din cadrul detașamentului, ea se poate rezolva în interval de o zi-două și, în situația unui deces în familie sau unei astfel de eveniment, fericit sau nefericit. În situația solicitării de participare cu forțe suplimentare într-o anumită zonă, aici noi respectăm termenele impuse de Alianță sau de cei care ne solicită pentru a participa în anumite misiuni. Termenele pot fi de la, eu știu, patru zile la până la două săptămâni, în funcție de ceea ce avem stabilit și avem în responsabilitate.
Corneliu Postu: “… noi privim prin perspectiva faptului că e o prevedere legală. Și trebuie să știe toată lumea că există, să spunem, o variantă pe care legiuitorul ne-a oferit-o, și anume întocmirea unui memorandum, ceea ce este în lucru”
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Interviul săptămânii”, la „Jurnal militar”, directorul Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Corneliu Postu. Domnule general, bine ați venit la Radio! Corneliu Postu: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație! Cristian Dumitrașcu (realizator): Problema nu-i chiar simplă pentru care v-am invitat să vorbim. Foarte puțin se știe în afara sistemului militar că Armata are un specific diferit față de toate celelalte instituții, iar acum ne lovim, printre altele, punctual, cu o ordonanță de austeritate care condiționează încadrarea chiar a unor civili; și aici este o poveste care nu s-a prea spus: civilii sunt foarte importanți. Chiar în Ministerul Apărării sunt specialiști. Este această blocare a funcțiilor de șef de birou, dar nu este singura dintre problemele pe care vă rog să le abordăm. Cum vedeți lucrurile în care funcționează în momentul acesta structura de personal a Statului Major al Apărării cu această intervenție legală, pentru că a intrat o lege în vigoare? Corneliu Postu: Bănuiam eu că nu e ceva simplu de m-ați invitat la emisiune. Aș vrea să încep cu sfârșitul: structura de forțe, când întrebați dumneavoastră cum funcționează, dacă vă referiți la tot ceea ce înseamnă resurse umane, după știința mea și în opinia mea, funcționează în conformitate cu reglementările în vigoare. Această lege este de curând intrată în vigoare. Termenul de aplicare este cu 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că până la 31 decembrie 2023 ar trebui ca noi să rezolvăm toate problemele care sunt menționate acolo, în speță problemele însemnând modificări în structura ștatelor de organizare, în special în partea de personal civil contractual și funcționari publici din Ministerul Apărării Naționale. Vorbim doar despre funcționari publici și personal civil contractual, să-i spunem personal civil, așa, într-o sintagmă, pentru că pe partea de funcții de militari lucrurile sunt mai simple, având în vedere că, din perspectiva procentajelor menționate în această lege, suntem în regulă. Aș vrea să spun că trebuie să știm, poate că nu toată lumea s-a aplecat atât de profund asupra subiectului, vorbim despre funcții de conducere pe care sunt încadrați civilii din Ministerul Apărării Naționale. Acum, eu nu știu care este numărul total la nivelul ministerului, pentru că interesul nostru primordial a Statului Major al Apărării este structura de forțe. Știm însă că, dacă noi avem, spre exemplu, peste 80 de funcții în discuție, la nivelul ministerului cred că sunt cam încă de două ori pe atât, poate nu chiar, dar cred că aproximez într-un mod cât se poate de correct. E un lucru care, într-adevăr, ne afectează. Am luat problema asta foarte în serios și, așa cum noi, la nivelul Statului Major al Apărării, prin structurile de personal, împreună cu comandanții, căutăm soluții, sunt absolut convins că și la nivelul conducerii politico-militare și conducerii structurilor centrale din Ministerul Apărării Naționale altele decât Statul Major al Apărării se fac eforturi pentru a găsi o soluție. Ce e important de știut este, așa cum spuneați și dumneavoastră, că noi privim prin perspectiva faptului că e o prevedere legală. Și trebuie să știe toată lumea că există, să spunem, o variantă pe care legiuitorul ne-a oferit-o, și anume întocmirea unui memorandum, ceea ce este în lucru. De ce gândim să facem acest lucru printr-un memorandum? pentru simplul motiv, exprimat chair de dumneavoastră la începutul întrebării, că noi suntem Armata României, care nu este organizată ca orice altă instituție publică din perspectiva schemei de personal. Noi avem ștate de organizare, ele pornesc de la cel mai mic nivel până la nivelul ministerului apărării naționale, al ministrului care este în vârful acestei ierarhii din perspectivă organizatorică. Acum, Armata cred că ar fi fost bine dacă s-ar fi înțeles de către legiuitor că ar fi putut face o excepție în momentul ăsta pe subiecte de genul ăsta cel puțin din două motive. Unul este că noi suntem într-o situație de securitate, după cum toată lumea știe, destul de complicată, cu un război în apropierea granițelor României, și în al doilea rând pentru că noi, ca instituție, suntem organizați în mod diferit, aș putea spune esențial, față de alte instituții ale statului român, instituții publice, ierarhic. Iar la noi ierarhia asta are legătură nu doar cu arta și știința militară, cu principiile managementului, ci are legătură cu modul în care armatele în general sunt structurate, cu modul în care sunt organizare structurile militare ale armatelor din NATO, Alianța Nord-Atlantică, din care facem parte, și Uniunea Europeană. În mod firesc, atunci când noi ne-am asumat intrarea în NATO, ne-am asumat, printre alte obiective și ajungerea la acel deziderat și interoperabilitate, însemnând nu doar din perspectiva tehnicii militare, a modului în care militarului execută anumite acțiuni procedural, ci și din perspectiva structurilor care colaborează nu doar pe timp de pace, ci și în timp de război. Din motivul acesta, la noi în Armată există un specific pe care încercăm, prin acest tip de document pe care îl pregătim, să îl explicăm celor care pot să decidă asupra unei excepții de la prevederile legii.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Și dumneavoastră spuneți că prin acel memorandum sunteți convins că se vor rezolva aceste probleme. Corneliu Postu:Asta nu o pot spune acum că eu sunt convins; sunt convins însă că argumentele noastre sunt cât se poate de corecte, sunt cât se poate de legale, sunt cât se poate de lămuritoare practic, și am convingerea că aceia care trebuie să ia decizii vor analiza cu maximă responsabilitate și ne vor înțelege. E greu să spui, așa cum prevede la momentul ăsta legea, desființezi o funcție de conducere, de șef de birou, personal civil, și se desființează structura. E posibil să funcționeze în alte structuri; la noi în Armată e mai greu, e un lucru care trebuie foarte bine analizat. E posibil, și avem astfel de situații, nu vreau să dau acum exemple, că nu cred că ăsta este sensul interviului, dar avem situații în care, dacă desființezi biroul respectiv de o anumită specializare, structura nu mai poate funcționa, nu pentru că ar putea oamenii cumva să compeseze, să ducă prin cumul. Astea sunt lucruri care se pot întâmpla, dar sunt și situații în care nu se pot întâmpla lucrurile astea, pentru că domeniile de activitate sunt foarte diferite, ci pentru simplul motiv, revin, că s-ar putea ca structura să nu mai îndeplinească condițiile de funcționare, desființând o anumită structură de un anume tip. Cristian Dumitrașcu (realizator): Se poate cu această ocazie, dacă îmi permiteți, să risipim și mitul ăla cum că la Armată sunt bani foarte mulți și că sunt pensii militare, cum se spunea pe vremuri, exagerate, ca să nu le spun cum ziceau ei. Prin cumul, v-ați exprimat.
Păi, prin cumul înseamnă muncă în plus. Înseamnă că în privat oamenii ar lua bani pentru acest cumul. E un alt job. Corneliu Postu: Da. Mi-a plăcut cum ați spus dumneavoastră. Nu sunt eu cea mai indicată persoană, cred, să spun despre treaba asta, pentru că eu urăsc această expresie de „pensii speciale” când ne referim la militari. Mi se pare una din cele mai neinspirate abordări în ceea ce privește pensiile militare. Pensiile militare sunt pensii de stat. Sunt foarte bine argumentate, exprimate ca și concept în diferite materiale pe care noi le-am prezentat. Din păcate, noi nu putem fi chiar atât de vocali ca alții și cred că, din pricina asta, uneori suferim mai mult decât alții. Îndeplinirea unor atribuții prin cumul plătite, da, este ceva care trebuie să recunoaștem. Pe militari îi doare, pe mulți dintre cei care îndeplinesc astfel de atribuțiuni, pentru că ele nu sunt plătite și pentru că, având în vedere încadrarea de la momentul acesta, ele constituie o realitate. Noi nu trebuie să fugim de adevăr. Și sunt oameni care au acest cumul de funcții pe care îl îndeplinesc neplătit, tocmai în ideea că noi, totuși, să nu uităm, am jurat credință patriei, poporului. Suntem o instituție care suntem menționați în Constituție explicit, la Articolul 118, că suntem subordonați exclusiv voinței poporului. Deci înțelegem lucrul ăsta. Meseria de militar în esența ei este o meserie vocațională în care trebuie să simți cu sufletul dragoste față de țară. Patriotismul este una din virtuțile, valorile pe care orice militar le are, pentru că dacă nu le ai astfel de valori – onoare, patrie, drapel, respect față de țara ta – nu poți să îți îndeplinești atribuțiile și n-ai putea să reziști în sistemul militar, un sistem în care oamenii au destul de multe restricții și în care sunt de foarte multe ori nevoiți să facă sacrificii, uneori chiar cu prețul vieții, așa cum scrie în jurământul militar, singurul jurământ de fapt care are aceste cuvinte în componența lui: Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții. Ar fi bine dacă mai mulți din cei care vorbesc, spre exemplu de pensiile speciale, dar nu vreau să duc mai departe, că mă doare subiectul ăsta, și sunt convins că îi doare pe foarte mulți militari, ar înțelege această porțiune „Chiar cu prețul vieții”. Și cred că ar fi și mai important dacă aceia care, să spunem, printr-un exercițiu de voință ar înțelege, ar mai face un exercițiu de voință în plus și s-ar întreba: eu aș fi în stare să fac asta dacă țara mi-o cere? S-ar putea ca atunci să înțeleagă unii altfel ce înseamnă meseria de militar și de ce ne doare când suntem priviți într-o astfel de cheie și suntem introduși, să spunem așa, într-un amalgam de meserii care, chipurile, sunt privite ca speciale, în sensul rău, asta vreau să spun. Eu, ca militar cu 45 de ani de experiență, fiindcă mi-am început cariera militară la 14 ani, pot să vă spun foarte clar cum simt lucrurile din perspectiva asta. Noi nu suntem speciali și noi susținem foarte des lucrurile astea. Este adevărat însă că de foarte multe ori facem lucruri speciale. Nu-i puțin lucru să-ți aperi țara chiar cu prețul vieții și să fii în măsură să faci acest lucru.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați vorbit foarte mult despre militari, despre carieră, despre pensiile astea, care nu sunt nici speciale, nici exagerate, cum spun toți. Aș vrea să încheiem cumva, de unde am început, pentru că vorbeam despre civili, vorbeam despre această ordonanță de austeritate, care pune în discuție încadrarea civililor. Este important, cred, pentru civilii din Ministerul Apărării, ca să știe cum se raportează comanda Armatei, până la urmă, la ei ca la niște oameni utili, ca la niște oameni care sunt profesioniști și care acoperă niște domenii pe care militarii nu le pot acoperi. Corneliu Postu:Da. Nu vreau să vorbesc eu în numele conducerii politico-militare a Armatei. Pot să vă spun însă ceea ce știu cu certitudine. Noi am participat la câteva ședințe în care am dezbătut acest lucru și, dacă ar fi să transmit eu un mesaj din ce am înțeles eu și din ceea ce facem noi, este că oamenii trebuie să știe că ne preocupă, că noi căutăm soluții în care ei să nu piardă, pentru că nimănui nu-i convine să piardă bani din salariu, și cred că mesajul ar fi: să aibă încredere, că vom găsi soluțiile care să fie folositoare instituției militare în ansamblu. Eu am mare încredere că vom reuși să rezolvăm problema aceasta, în spiritul care oamenii se așteaptă. Cristian Dumitrașcu (realizator)Invitat la „Interviul săptămânii”, directorul Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Corneliu Postu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio. Corneliu Postu:Vă mulțumesc și eu pentru invitație! Cu mare drag, oricând!
Ciprian Panga ( realizator rubrică ): Comandamentul Forțelor Întrunite este structura care gestionează misiunile militarilor români în afara teritoriului statului, misiuni pe care le desfășoară forțele terestre, aeriene sau navale, oriunde în lume. Anul acesta, fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria au participat la două misiuni importante, IRINI și Sea Guardian, în apele internaționale ale Mării Negre și Mării Mediterane, unde au desfășurat activități de monitorizare a traficului maritim, descurajare a acțiunilor ilegale pe Flancul sud-estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și misiuni de combatere a terorismului. Contraamiralul de flotilă Marinică Mustățea, șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite: Marinică Mustățea: Ambele participări la operații au fost conduse de către Comandamentul Forțelor Întrunite, având control operațional la MARCOM, partea maritimă a Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Misiunile îndeplinite de marinarii din Forțele Navale au fost realizate, desfășurate și conduse cu profesionalism, în condițiile în care, având în vedere războiul din Ucraina, am reușit să trecem strâmtorile turcești şi să participăm la operațiile NATO și ale Uniunii Europene, în special pentru reprezentarea Armatei României și a României în teatrele de operații și nu în ultimul rând, a forțelor navale. Către toți militarii din teatre de operații, un mesaj de la un simplu marinar: vânt din pupa! Aveți grijă de dumneavoastră, aveți grijă de oamenii pe care aveți în subordine și, nu în ultimul rând, misiune ușoară! Ciprian Panga ( realizator rubrică ): De la misiunile Forțelor Navale trecem la cele ale Forțelor Terestre și ajungem în Germania, unde s-a încheiat exercițiul Combine Resolve 19, exercițiu la care a participat, în premieră pentru țara noastră, un punct de comandă de nivel divizie. Scenariul exercițiului a asigurat pentru militari un cadru realist de a pune în aplicare procedurile specifice într-un mediu întrunit și multinațional, având ca finalitate îndeplinirea obiectivelor de instruire prin executarea misiunilor. Căpitanul Oana Boier, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Oana Boier: Exercițiul Combine Resolve 19 a reprezentat pentru militarii Diviziei 4 Infanterie GEMINA un eveniment instruire în cadru căruia marea unitate și unitățile participante și-au dovedit capacitatea operațională pentru a îndeplini standardele NATO în desfășurarea operațiilor militare în context întrunit și multinațional. Pe timpul exercițiului, militarii au dat dovadă de o rezistență fizică și psihică prelungită. Aceștia și-au desfășurat activitatea în câmpul de instrucție în condiții de supraviețuire, alături de militarii americani. Participarea la exercițiu a constituit o oportunitate reală de a dezvolta relațiile de cooperare cu structuri din cadrul NATO și partenere și de a asigura capacitatea de reacție la nivel tactic și interoperabilitatea forțelor participante, precum și perfecționarea capabilităților de dislocare și instruire în comun. Ciprian Panga ( realizator rubrică ): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, după aproximativ șapte luni în care au reprezentat România în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia, militarii detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzi de Fier” au predat misiunea și atribuțiile militarilor Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparziii Transilvani”. Pe parcursul următoarele șase luni, militarii Batalionului 3 Apărare Antiaeriană Potaissa, împreună cu ceilalți aliați din cadrul Grupului de luptă, vor continua misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate în Flancul nord-estic al Alianței.
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi plină astăzi. Vizită la Vânătorii de Munte, vizită aici, în cadrul Academiei Forțelor Aeriene, dar și la DRESMARA. Cum i-ați găsit pe militarii brașoveni, fie că sunt din Forțele Terestre, fie că sunt studenți ai Forțelor Aeriene? Mircea Geoană:În primul rând, La mulți ani Vânătorilor de Munte! Este o sărbătoare frumoasă, e un grup de elită al Armatei Române, al NATO. Știm cu toții că lucrurile niciodată nu sunt perfecte, tot timpul e nevoie de mai mult, dar aş spune că starea de spirit este bună și m-am bucurat să pot asculta ceea ce spun și comandanții, dar aş spune şi că este și un sentiment de anticipație, un sentiment de complexitate, de recunoaștere a faptului că lumea este complicată și că avem nevoie de armata noastră mai mult decât oricând. Avem nevoie să investim în armată, avem nevoie să investim în NATO și le spuneam celor de la Vânători de Munte, că vorbeam cu comandatul suprem aliat, generalul Cavoli, care este vânători de multe, dânsul – e ‘mountain’ – și că intrăm într-o etapă mult, mult mai intensă, mai complexă și sunt convins că și militarii brașoveni, din orice armă și în orice direcție, își vor face în continuare datoria.
Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră colaborarea dintre Armata României, dintre militarii români și partenerii NATO, în situația actuală a acestui mediu de securitate? Mircea Geoană:România în NATO este o țară foarte influentă și foarte respectată și dincolo de poziția mea, este, efectiv, o țară care a demonstrat de-a lungul anilor, în toate misiunile și operațiunile noastre, acum, cei mai mulți dintre militarii din Bosnia sunt români, când am activat rezerva strategică pentru Kosovo, cine a răspuns la apel: românii și britanicii. În Afganistan, în Irak, în multe alte locuri. Deci România este o țară influentă. În schimb, ce se întâmplă? Pe de o parte, suntem în faza de implementare a noilor planuri de apărare și descurajare, aprobată la Vilnius de liderii noștri, ceea ce înseamnă că intrăm într-o etapă mult mai complexă și mult mai masivă de investiții în apărare și descurajare. Iar faptul că România, la conferințele succesive de generare de forțe, pentru că ai planuri, trebuie să pui și forțe și resurse, a alocat o mare majoritate a resurselor naționale, reprezintă pentru NATO un lucru foarte bun. Putem conta pe România, dar și pentru România este un lucru foarte bun, pentru că, având toate forțele aproape parte din sistemul NATO, va trebui să le duci pe toate la nivel NATO. Ceea ce este o veste bună pentru toate sub-segmentele Armatei române, indiferent de armă, indiferent de geografie, indiferent de specializare, sau de grad, sau de funcție. Unde trebui să fim foarte, foarte atenți, este că în jurul nostru lumea este complicată, în est război, în sud tulburare, în alte zone competiție și rivalitate geopolitică. De aceea trebuie să fim foarte atenți, cu o logică de 360° și revenind la România, România își redescoperă vocația sa multiregională. România nu este doar o țară de Flanc estic sau doar o țară la Marea Neagră. Este o țară care are și Balcanii, are și Europa Centrală, are și Orientul Mijlociu în raza de acțiune, are și Caucazul relativ aproape, are Moldova și Ucraina ca vecini direcți. De aceea, cred că în viitor anticipez ca rolul strategic al României să se amplifice. Este o veste bună pentru România. Este o veste bună pentru militarii noștri. Este o veste bună pentru cetățenii României, pentru că vom fi mai protejați și mai influenți.
Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră contribuția forțelor armate la asigurarea unui mediu de securitate în zona Mării Negre, dar și la nivel global? Mircea Geoană: Este un efort de echipă. Alianța Nord-Atlantică este, cum să spun, sunt mușchetarii în forma cea mai frumoasă a expresiei unul pentru toți și toți pentru unu. De aceea, eu aș spune că ceea ce face România este extrem de valoros, dar pentru a putea răspunde unei complexități masive a zonei Marii Negre, rămâne complicat. E o zonă complicată, zonă de interes strategic pentru NATO. Va trebui să ne gândim la România și Comandamentul pentru Europa de Sud-Est de la Sibiu a devenit operațional. Trebuie să lucrăm foarte, foarte bine cu aliații noștri din regiune, cu Bulgaria, cu Grecia, cu Turcia, în sud, cu partenerii noștri din Moldova și din Ucraina și, evident, cu aliații noștri principali din Occident, cu care lucrăm deja foarte foarte bine. Ciprian Panga ( reporter): Ați vorbit mai devreme despre tehnologie, despre viitor. Cum vedeți viitorul Armatei române în momentul acesta?
Mircea Geoană:Aș vrea ca acum și în viitor Armata română să poată să fie capabilă să lupte alături de aliatul american, indiferent de circumstanțe, să fie capabilă tehnologic să lupte cu aliatul cel mai sofisticat, să fie capabilă să aibă doctrină militară și pregătire profesională de acel nivel. De aceea, ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni. Pentru că până la urmă, oricât cât de multă tehnologie ai cumpăra, tot oamenii sunt importanți și aici, la Brașov, am văzut colective și un colectiv de militari și comandanţi și cadeți care mă fac să fiu foarte încrezător în viitorul României. Ciprian Panga ( reporter): O ultimă întrebare, domnule secretar general adjunct. Ați vorbit despre oameni, ați vorbit foarte frumos. Se pot simți românii la momentul acesta în siguranță, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru? Mircea Geoană:Da, da și da. Da, în primul rând, pentru că suntem în NATO. Har Domnului că suntem în NATO – și nu o spun ca omul care și-a dedicat toată tinerețea și viața mea publică, și politică, și diplomatică ancorării României în Occident, și în NATO, și în Uniunea Europeană, dar spun pentru că suntem într-o zonă în care România este mai relevantă strategic decât oricând. Luăm măsuri suplimentare de protejare, nu avem riscuri de natură externă la securitatea națională. Mai este un lucru interesant, România este o țară foarte stabilă în plan intern. Eu nu spun că lucrurile sunt grozave peste tot, sunt multe probleme și lumea este nemulțumită în multe aspecte socio-economice, dar România, din punct de vedere ordine publică, din punct de vedere stabilitate internă, este o țară predictibilă și liniștită. Deci, încă o dată, nici din interior nu văd lucruri care să ne preocupe, iar riscul de contaminare de conflicte regionale, este, de asemenea, luat împreună cu NATO și UE. Avem în continuare tensiuni în Kosovo, în Bosnia mai apar chestiuni, în zona Mării Negre avem dificultăți, dar eu spun românilor să aibă încredere în alianța noastră și să ne facem treaba. E multă treabă de făcut pentru a întări economia, pentru a întări societatea, pentru a întări instituțiile, dar din punct de vedere securitate națională și și liniște și ordine publică, cred că România este printre cele mai sigure țări din Europa.
Sonia Raicu ( realizator rubrică ): Brigada 9 Mecanizată „Mărășești” a aniversat la 1 noiembrie 145 de ani de la înființare. Cu acest prilej, drapelul de luptă al unității a fost decorat, în cadrul unei ceremonii desfășurată la Constanța, cu emblema de onoare a Comandamentului Forțelor Întrunite. Brigada 9 Mecanizată „Mărășești” este continuatoarea tradițiilor de luptă ale Diviziei 9 Infanterie, înființată la Tulcea, la 1 noiembrie 1878, sub denumirea de Divizia activă. Tot la 1 noiembrie, Batalionul 813 Infanterie „Maramureș” din Baia Mare a împlinit 55 de ani de la constituire.
Sonia Raicu ( realizator rubrică ): Ministerul Apărării anunță 105 locuri disponibile pentru cursul de formare a subofițerilor în activitate. Dintre acestea, 35 sunt la Școala de Instruire pentru Comunicații, Tehnologia Informațiilor și Apărare Cibernetică din Sibiu, iar 70 de locuri sunt la Centrul de perfecționare medico-militară din aceeași localitate, pentru specialitatea sanitar. Candidații pot proveni din rândul soldaților și gradaților profesioniști în activitate sau în rezervă, precum și din rândul civililor din cadrul și din afara Ministerului Apărării Naționale. Informații suplimentare pot fi obținute accesând pagina de internet recrutare mapn.ro.
Sonia Raicu ( realizator rubrică ): Regimentul 74 Patriot de la Mihai Bravu deplasează personal și tehnică în poligonul de trageri sol-aer Capu Midia, unde va participa la primul exercițiu tactic cu trupe și trageri reale. Exerciţiul, denumit „PATRIOT SPARK 23”, se va desfășura până pe 17 noiembrie și are ca scop validarea și verificarea funcționării primului sistem de rachete sol-aer Patriot, intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române în anul 2020. Exercițiul a fost planificat cu un an înainte de execuție și este inclus în planul cu principalele activități al Statului Major al Forțelor Aeriene. România a plătit aproape 4 miliarde de dolari pentru șapte sisteme PATRIOT, în cea mai recentă configurație disponibilă. Patru dintre ele sunt deja recepționate de forțele aeriene, iar celelalte trei vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române până în anul 2026.
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia la atacuri teroriste, am văzut atacuri teroriste în Irak, am văzut în Afganistan, am fost la un kilometru de sinucigași în Ramadi, cu pușcașii marini, 1.300-1.400 de oameni măcelăriți pur și simplu într-un atac fără precedent. Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza, pentru că, trebuie să spunem, cauza palestiniană, legitimă pentru o țară, nu înseamnă Hamas. Hamas e totuși o grupare teroristă considerată de UE, de Statele Unite, de multe alte țări occidentale. E o dramă care va lăsa urme adâncii în regiune, și în Israel și în Palestina. E o dramă care i-a șocat pe mulți israelieni, care nu își explică cum de s-a putut întâmpla așa ceva. Eu și colegul meu, Dragoș Stoian, operatorul, am fost în zonele unde Hamas a omorât civili, a măcelărit civili și, vă spun, imaginile sunt greu de suportat. Într-o intersecție 10-12 mașini, multe carbonizate, multe mitraliate. Unii au murit la semafor, nici n-au știut ce i-a lovit. Se pare că luptători Hamas au fost îmbrăcați inclusiv în uniforme de poliție israeliană, uniforme militare, au avut jeep-uri. Îmi povestea mama unei fete răpite că aveau jeep-uri ale forțelor de intervenție israeliene. Și oamenii aceia la semafor n-au știut. Mulți dintre ei n-au știut ce i-a lovit. Au fost mitraliați. Erau mașini care întorseseră să fugă, probabil, dar erau arse. Deci, îți spun, asta într-o singură intersecție, undeva la 1,5 km de frontiera cu Gaza. Au spart gardul în vreo 29 de locuri și au intrat peste o mie de luptători. E ceva de neimaginat. Nimeni nu se aștepta. Sunteți militari aici la emisiune, ştiți că asta înseamnă un batalion, ceea ce înseamnă enorm pentru o unitate, ca putere de luptă vorbesc. A fost foarte bine planificată, un an, doi, deja sunt tot felul de speculații pe internet. Dar e clar că asta nu-i o misiune care se planifică într-o lună. Au făcut filme de prezentare, pentru că, chiar mă întrebam în ziua în care a început atacul, sâmbătă, 7 octombrie, am văzut pe internet postate de Hamas celebrele imagini cu parapanta și erau filmate cu trei camere, zic, mă, dar când au avut timp să? Îți dai seama, adică asta îți arată pregătire, îți arată că oamenii au fost pregătiți. Toți luptătorii sau mulți dintre luptători au avut body cam, au avut camere pe corp și au dat publicității imagini groaznice, pentru că aici componenta de imagine e foarte importantă pentru teroriști. Trebuie să bage spaima, să arate cât au făcut de mult. Pe de altă parte, conflictul se mută acum în partea palestiniană, unde sunt foarte mulți civili. E presiune foarte mare pe Israel, și bine că e presiunea asta, să nu reacționeze la impuls și să facă foarte multe victime colaterale. Voi sunteți militari și știți mai bine decât mine, nu există armă atât de precisă încât să elimine total victimele colaterale. Și ăsta e păcat. În Gaza e o fâșie de pământ de 360 și ceva de kilometri pătrați. Ca să vă faceți o idee, Bucureștiul are 240 de kilometri pătrați. Acolo trăiesc vreo 2,3 milioane de palestinieni. Israelul de zile bune încearcă să arate lumii că are grijă de civili și au tot oferit coridoare să fugă lumea în sud, însă, chiar și așa, au existat victime în rândul celor care fugeau.
Dacă ne uităm, că toți suntem la o emisiune militară, dacă ne uităm la puterea de foc a Hamas, 30-40.000 de luptători, AK47, pistoale mitralieră, mitraliere, lansatoare de grenade, rachete care nu-s dirijate, da, pe care le aruncă zilnic. Și în partea cealaltă vedem una dintre cele mai puternice armate ale lumii, cu siguranță cea mai puternică din Orientul Mijlociu, cu tancuri Merkava, cu transportoare blindate, cu avioane de vânătoare, cu elicoptere de atac ș.a.m.d. E, ce armă credeți că va folosi Hamas ca să poată să lupte cu o astfel de armată? Imagini, vor încerca să arate că mod civili, vor încerca să arate că suferă populația palestiniană. Asta nu înseamnă că populația nu suferă. Dar vă spun că, din experiența conflictelor trecute de acolo, asta va fi cea mai importantă armă a Hamas, imagini care să emoționeze lumea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sigur, ne-am întrebat și noi în interviul de săptămâna trecută cu fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, această surprindere a servicilor secrete că au au fost prinse pe nepregătite, au existat discuții și în comunitate, a jurnaliștilor cu care te-ai întâlnit acolo. Adelin Petrișor:Deja a fost anunțată o comisie care va investiga. Șeful Șabak, Shin Bet-ul lor, SRI-ul lor, serviciu intern de securitate, deja a fost ieri în Knesset, a vorbit despre vina, și-a asumat vina, însă va fi o anchetă. Și cele mai importante servicii secrete pot da greș. Să ne gândim la 11 septembrie. Americanii, la fel, n-au știut ce i-a lovit. Cei mai mulți dintre israelienii cu care am vorbit spun că acesta este momentul de cotitură în care Hamas, considerat deja o grupare teroristă, s-a transformat în DAESH, în ISIS, pentru că doar la ISIS am mai văzut execuții de genul ăsta. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este foarte greu. Cred că și pentru un jurnalist cu experiență, un jurnalist de război, cum i se spune, noi avem aici, la Ministerul Apărării, acest curs de corespondenți de război, care cât ar fi el de bun, și el este, nu poate pregăti oamenii pentru asemenea orori despre care ne-ai povestit. Ce ar trebui să învățăm dintr-o astfel de situație? Noi am avut o discuție mai devreme, israelienii de rând venind cântând să-și apere țara.
Adelin Petrișor:Da, ei acolo sunt conștienți. Știi foarte bine, femeile fac doi ani de armată, bărbații fac trei ani, de la 17 ani te iau în armată, nu există excepții. Ei au 75 de ani de existență și știu foarte clar că au rezistat doar pentru că au stat spate în spate, cu arma în mână, și și-au apărat țara. De partea cealaltă sunt arabii, care îi acuză că au făcut, și ei la rândul lor, abuzuri și că au produs suferință palestinienilor și altora din zonă. Însă ei știu clar că doar așa pot rezista, merg în armată. Am fost în Tel Aviv când am plecat, aeroportul era plin de oameni care veneau la mobilizare, cântau, aveau steagurile Israelului, erau așteptați de alți tineri care îi aplaudau, n-au încotro. Adică, e clar că țara lor poate să reziste doar datorită lor. Și în România… adică, mi-ar plăcea să văd mai puțin patriotism de-ăsta de paradă, pe care îl vedem la politicieni din stânga și din dreapta, oameni care se bat cu cărămida în piept. Eu cred că trebuie să fim conștienți că dacă, Doamne ferește!, vom avea nevoie să ne apărăm țara, noi o vom face. Adică, mai am colege la serviciu care mă întreabă: vai, dar pe soțul meu l-au chemat la mobilizare, că voi aveți exercițiile astea să vedeți cine mai e în rezervă activă, cum și ce. Păi, zic: doamnă, dar cine ați vrea să apere țara? Dați-mi o listă, eu, probabil, nu? Adică, mama mea trebuie să sufere dacă eu plec să-mi apăr țara, dar dvs. nu puteți să suferiți dacă pleacă soțul. Aici e locul unde avem înmormântați bunicii, străbunicii, prietenii. E normal să ni-l apărăm la un moment dat, dacă va fi nevoie.
Eu sper să nu fie nevoie, pentru că România face parte din cea mai mare alianță politico-militară a lumii și cred că n-a avut niciodată garanțiile de securitate pe care le are acum, niciodată în istoria ei, România, dar noi trebuie să fim pregătiți să ne gândim că oricând noi o vom apăra. Adică, cine s-o apere dacă nu noi? Și atunci, în Israel nici nu se pune problema. Oamenii știu ce au de făcut, în momente de criză se unesc. Trebuie spus, că vorbeai tu de eșecul serviciilor secrete și o posibilă explicație sau o cauză ar fi și ce a făcut Benjamin Netanyahu, în ultima perioadă, acolo. Am mai văzut și pe la noi cazuri de politicieni care încearcă să schimbe legea în sprijinul lor, pentru propriile interese. Asta a făcut: o controversată reformă judiciară, a vrut să taie din atributele Curții Supreme de Justiție, care la ei e și Curte Constituțională. Oamenii au ieșit în stradă, sute de mii în fiecare săptămână, zeci de mii, sute de mii de israelieni. Toate aceste tulburări din societate să fii sigur că s-au transmis în serviciile secrete, s-au simțit în Țahal, în armata israeliană. Au fost, chiar anul ăsta, niște scrisori ale unor generali, printre care Ehud Barak, cel mai galonat general israelian, și scrisori ale foștilor șefi ai Mossad; i-au trimis lui Benjamin Netanyahu scrisori spunându-i: nu-ți bate joc de democrație pentru că-ți baţi joc de Israel. Ei, toate tulburările astea socio-politice să fii sigur că au avut reverberații în armată, în serviciile speciale și asta poate fi o explicație a faptului că habar n-au avut ce-i lovește.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La final, Adelin Petrișor, se vorbește despre lumea liberă. Noi facem parte din lumea liberă, iar pentru cei care poate sunt mai tineri, poate nu au foarte multe noțiuni, trebuie spus că Adelin Petrișor a fost de foarte multe ori dincolo de acest zid al lumii libere, începând cu țara cu un singur gras, Coreea de Nord, toate zonele astea unde sunt regimuri totalitare, Rusia… Este și aici, în Israel, un război între lumea liberă și un regim nu doar totalitar, ci un regim, cum să-i spunem? Adelin Petrișor:Te gândești la Hamas sau… Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La Hamas și, în general, și la cei care sunt lângă Hamas. Adelin Petrișor:Israelul, cu toate limitările, pentru că sunt tot felul de limitări, inclusiv acolo funcționează cenzura militară, presa până dă niște informații militare, trebuie să treacă prin niște etape, să verifice Țahalul, în fine, deci, cu toate limitările acestea, Israelul este singura democrație din Orientul Mijlociu. Cu siguranță, au făcut și ei greșeli de-a lungul timpului. Cu siguranță, suferința…, să știi că suferință există și în Israel, dar și în Palestina, unde, repet, două milioane și ceva de oameni trăiesc pe o fâșie îngustă, condusă de niște luptători dintr-o grupare considerată teroristă. Nu toți cei care sunt în Gaza îi susțin pe cei din Hamas, dar n-au încotro. E complicată rău de tot situația de acolo. Îmi spunea un prieten israelian, la un moment dat, că extremiștii dintr-o parte și din alta se alimentează unii pe alții și ajung oamenii din acea regiune să se urască și, la un moment dat, nu știu de ce se urăsc, de ce ar vrea să-și ia gâtul unul altuia.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru cei care n-au prins vremurile comunismului, o secvență pe care ne-ai povestit-o mai devreme despre cum era pe stradă în Coreea de Nord. Adelin Petrișor:Oamenii n-au curaj să se uite în ochii unui străin, pentru că e interzis să vorbești cu străini, cum era interzis pe vremea lui Ceaușescu, eram copil la Revoluție, cum era interzis pe vremea lui Ceaușescu să ai legături cu străinii, trebuia să le raportezi la miliție. Eu niciodată n-am putut să dau sfaturi, pentru că nu sunt eu în poziția în care să dau sfaturi, dar eu le-aș spune, totuși, tinerilor să nu ia libertatea ca pe un dar de la Dumnezeu, așa, de la divinitate. Libertate ai atâta câtă vrei să ai și pentru libertate se luptă, au luptat oameni care au murit. Noi nu trebuie să murim. Noi trebuie să luptăm și să avem grijă de ea și să o păstrăm pentru generațiile care vin. În ultima vreme, vedem tot felul de discursuri de extremă, ba din stânga, ba din dreapta, oameni care se uită și îl aplaudă pe Putin. Eu zic atât: oameni buni, aveți grijă ce vă doriți, că s-ar putea să se întâmple. Și mie îmi pare rău, pentru că am copii care vreau să trăiască într-o țară liberă, nu într-o țară în care avem președinte etern. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Jurnalistul TVR Adelin Petrișor. Adelin, mulțumim tare mult și te mai aștept la noi la emisiune. Adelin Petrișor: Și eu mulțumesc.
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire o facem în Polonia, unde săptămâna a fost plină de activităţi derulate la nivelul detașamentului, cu accent pe predarea-primirea misiunilor și atribuțiilor specifice din cadrul battlegroup-ului NATO către militarii din Detașamentul de Apărare Antiaeriană, rotația a 14-a, „Gheparzii Transilvani”, generat de către Batalionul 3 Apărare Antiaeriană Potaissa din Turda. Sfârșitul acestei săptămâni îi găsește pe primii militari dobrogeni în drum spre țară, unde vor pregăti ceremonianul de repatriere executat la nivelul detașamentului și al Batalionului 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea. Detalii ne oferă căpitanul Alin Șerban, ofițerul de legătură al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier”. Alin Șerban: Am început activitățile specifice de predare-primire a funcțiilor către omologii noștri, în paralel cu predarea-primirea tehnicii și a echipamentelor militare din dotare, pe care aceștia le vor deservi pentru următoarele aproximativ șapte luni.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia trecem granița în Germania, unde aproximativ 120 de militari români, alături de militari din țările membre NATO și partenere, participă până în data de 3 noiembrie, în localitatea Hohenfels, la exercițiul Combined Resolve 19. În premieră pentru Armata Română, un punct de comandă de nivel divizie este dislocat în afara țării pentru a participa la un exercițiu multinațional. Primele zile i-au surprins pe cercetașii români desfășurând o secvență de instruire specifică la elicoptere, alături de militarii Diviziei 10 Munte, aparținând Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii. Detalii ne oferă Oana Boier, ofițerul de informare și relații publice al Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. Oana Boier: După familiarizarea cu elicopterele din dotarea forțelor terestre ale Statelor Unite ale Americii, au continuat secvențe de instruire pentru perfecționarea deprinderilor de acordare a primului ajutor răniților în câmpul tactic și instrucție de cunoaștere reciprocă a armamentului din dotare. Edi Nicola (realizator rubrică): Din centrul Europei coborâm în Balcanii de Vest, acolo unde, la solicitarea Comandamentului Suprem Aliat în Europa și după aprobarea Consiliului Nord-Atlantic, au fost suplimentate forțele militare în cadrul misiunii NATO – KFOR din regiunea Kosovo. Printre structurile nominalizate la această operație se află și o companie din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” din Predeal, structură din compunerea Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”. În acest moment țara noastră are dislocați acolo un număr de peste 210 militari români. Ultimele noutăți ne sunt aduse de colegul nostru Andrei Vicol. Andrei Vicol.
Andrei Vicol: Compania românească a fost dislocată cu succes în Baza Militară Bondsteel din Kosovo. Militarii noștri s-au constituit în cadrul unui grup de luptă, alături de aproximativ 600 de militari aparținând Batalionului 1 al Regimentului Regal „Princess of Wales” din Marea Britanie. Comanda și controlul structurii multinaționale sunt asigurate de partea britanică. Edi Nicola (realizator rubrică): Din Kosovo mergem în Baza Militară Camp Butmir Sarajevo, în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, unde o companie de Stat Major și de servire, structură constituită și operaționalizată de Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada”, participă până în aprilie 2024 la misiunea EUFOR ALTHEA. Bogdan Ciubuc, comandantul companiei:Pot spune că am reușit să construim un colectiv puternic. Această structură este dotată și pregătită pentru a asigura tot spectul de suport logistic, de la transport personal și materiale până la evacuarea de tehnică, inclusiv poate asigura primul ajutor medical prin personal specializat și totodată evacuare medicală de urgență.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Germania a donat Republicii Moldova alte două transportoare blindate Piranha dintr-un total de 19, prevăzut într-un acord semnat acum doi ani de ministerele apărării din cele două țări. Blindatele Piranha sunt recepționate în contextul realizării obiectivului de modernizare a capabilităților Armatei Naționale, se arată într-un comunicat al Ministerului moldovean al Apărării. Vehiculele de luptă vor fi folosite în cadrul procesului de instruire a militarilor care urmează să fie detașați în misiuni internaționale de menținere a păcii.
Aflată la Chișinău, unde are loc a IV-a ediție a Platformei de sprijin pentru Moldova, Annalena Baerbock, ministrul german al afacerilor externe, a promis continuarea sprijinului pentru Moldova. Germania va sprijini Republica Moldova în probleme energetice și economice, precum și în reformele pe care trebuie să le adopte pe calea aderării la UE, şi va aloca anul viitor 95 de milioane de euro pentru a ajuta la atingerea acestor obiective – a mai declarat Baerbock, citată de săptămânalul german „Die Zeit”.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Uniunea Europeană a organizat în Spania primul exercițiu militar de amploare, în efortul de a crește capacitatea blocului comunitar de a răspunde mai rapid la crizele din afara granițelor sale. Șefului diplomației europene, Josep Borrell, prezent în Baza Navală Rota, care a găzduit exercițiul, a declarat că, din păcate, acestea sunt scenariile cu care trebuie să ne confruntăm și trebuie să fim pregătiți pentru a reacționa.
La exercițiul MILEX 23 au participat 2.800 de militari din nouă state europene, printre care și România, cu un de atașament al Forțelor aeriene format din 30 de militari și două elicoptere IAR 330 din Baza 90 Transport Aerian. La una dintre secvențele exercițiului a asistat și generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, aflat în Spania, pentru reuniunea Comitetului militar al Uniunii Europene.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Structurile de comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică din Armata României au încheiat exercițiul tehnic de specialitate Cetatea 2023. Scenariul a vizat o operație militară de tip coaliție și a urmărit testarea sistemelor tehnice ale țărilor aliate și partenere, nouă la număr, prezente la exercițiu. Colonelul Dănuț Țigănuș, ofițerul de proiect al exercițiului: Peste 1.000 de participanți, experți în domeniul comunicații, tehnologia informațiilor și apărare cibernetică, tot procesul de planificare a fost menit să construiască un cadru de testare național, multinațional, care să conducă la îndeplinirea unui obiectiv major foarte important pentru zilele noastre, realizarea mediului integrat de desfășurare a unei emisiuni în format aliat și cu participare de parteneriat. Adrian Gâtman (realizator rubrică): Un alt exercițiu aflat la final este și Wind Spring 23, desfășurat în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu. Exercițiul a urmărit instruirea participanților pentru desfășurarea operațiilor militare în context întrunit și multinațional, dar și evaluarea Brigăzii 81 Mecanizate de la Bistrița. Am aflat de la comandantul ei, colonelul Cristinel Colibaba: Colonelul Cristinel Colibaba: Evaluarea de anul acesta nu este decât un prim pas, pentru că este un proces repetitiv, se va întâmpla o dată la patru ani, iar evaluarea ulterioară va porni de la acest raport de evaluare, care a fost întocmit anul acesta. Pentru cei care ne vor urma, munca va fi şi mai grea pentru a rămâne la nivelul pe care l-am stabilit anul acesta. Adrian Gâtman (realizator rubrică): La exercițiul Wind Spring 23 au luat parte 2.000 de militari români și parteneri francezi din Grupul de Luptă NATO dislocat în țara noastră.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Un militar din Batalionul 315 Artilerie de la Șimleu Silvaniei a fost rănit grav la picior, iar alți opt au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui incident pe timpul executării unei ședințe de aruncare a grenadelor, care a avut loc miercuri, în Poligonul Crasna din județul Sălaj. Militarii au fost transportați la Spitalul Județean de Urgență Zalău și sunt în stare stabilă. Colonelul Corneliu Pavel, șeful Biroului de presă al Ministerului Apărării Naționale: Au fost aplicate imediat procedurile standard în astfel de situații, fiind acordat primul ajutor și altor opt militari aflați în proximitatea locului în care s-a produs incidentul. Ulterior, cei opt militari au fost transportați cu o ambulanță la același spital. Conducerea unității a informat Parchetul Militar și a numit o comisie de cercetare în vederea stabilirii împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.
Adrian Gâtman (realizator rubrică):– Olanda a anunțat trimiterea în România a trei avioane de recunoaștere fără pilot MQ9 Reaper, din dotarea Forțelor Armate Regale. Avioanele, împreună cu un detașament de 40 de militari olandezi, vor fi dislocate în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, de unde vor executa misiuni pe o perioadă de șase până la 12 luni. Decizia are ca scop consolidarea apărării flancului estic al NATO, iar aeronavele vor avea misiune de a colecta, în scop preventiv, date și informații pentru monitorizarea situației de-a lungul frontierei de est a Alianței.
Iar un detașament al Forțelor Aeriene Franceze, compus din 40 de militari și trei aeronave multi-rol Rafale, a sosit pe 16 octombrie în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Militarii francezi vor executa misiune de antrenamente în comun cu militari și aeronave F-16 Fighting Falcon din cadrul Forțelor Aeriene Române. Ministerul român al Apărării precizează că misiunile comune de instruire contribuie la creșterea capacității de reacție rapidă și descurajare.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
