Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu:Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru invitație. M-ați onorat în mod deosebit. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ne îndreptăm cu întrebările și cu răspunsurile către ce se întâmplă în Israel. Însă, înainte de a intra în subiect, v-am auzit puțin mai devreme despre o întâmplare de la NATO și aș vrea să începem cu asta, pentru că sunteți la emisiunea armatei și știu că vă este foarte drag, cumva, că ați venit aici. Cristian Diaconescu:În Ministerul de Externe, am fost secretar de stat în perioada de aderare a României la Alianța Nord-Atlantică, de pregătire a acestor demersuri. Permiteți-mi, foarte pe scurt, să fac aproape o declarație și mi se pare normal dacă ai cunoscut o serie de aspecte într-un parcurs atât de important și sensibil în ceea ce privește România, să spui public acest lucru şi profit de prezența aici pentru a spune că, dacă nu ar fi fost capacitatea de modernizare, de adaptare și profesionalismul Armatei Române, s-ar fi putut să întârziem aderarea la Alianța Nord-Atlantică cu ani de zile. Da, poate mi-ar plăcea să spun, politicul din România sau diplomația au fost pivotale din acest punct de vedere, sigur, au contat foarte mult, mai ales rezoluția poporului român în ceea ce privește asigurarea unor garanții de securitate din partea lumii libere, dar operațional, în demersurile noastre, armata a contat enorm, în primul rând, datorită unui anume tip de percepții pro-occidentale. Cei care reprezentau în acel moment, nu numai Ministerul Apărării Naționale, instituțiile militare în ansamblu, intern și internațional, au creat această imagine partenerilor noștri. A contat foarte mult acest lucru. Și în al doilea rând, modul în care, începând cu coaliția antiteroristă și participarea din Afganistan, Irak, Balcani a reprezentanților Armatei Române, nu a existat absolut nicio fisură privind angajamentul, determinarea și înțelegerea, inclusiv din perspectiva militară a valorilor occidentale. A fost extrem de important. Pentru noi nu a fost nevoie să pledăm în numele Armatei Române. Vreau să vă spun că alte state care s-au integrat în Alianța Nord-Atlantică chiar mai devreme decât noi au avut ani de-a rândul probleme, dificultăți în legătură cu, mă rog, o serie de persoane, ofițeri din armată, mă rog, nu vreau să intru în detalii. Dar ceea ce a experimentat Bruxellesul și oricare din cei care au fost atunci în procesul de integrare vă poate confirma acest lucru, cu alte state aliate din fostul bloc comunist, nu s-a replicat în legătură cu Armata Română.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mergând către armata israeliană. Au fost două mituri mari care au căzut. Cristian Diaconescu:Așa este. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Armata israeliană, o armată cu care noi am colaborat, cu care noi am fost în exerciții, era recunoscută ca fiind una dintre cele mai puternice și mai bine dotate din lume și al doilea mit, Serviciul de Informații, Mossad. Noi ne întrebăm, dumneavoastră sunteți probabil mai aproape de o explicație, de informații. Cristian Diaconescu:Există aceste întrebări în societatea israeliană și sunt extrem de dure și categorice la adresa instituțiilor de forță, dar, evident, și a celor politice.
Din punctul de vedere al informațiilor primite, ceea ce s-a întâmplat este aproape neverosibil, pentru că plaja de informații securitare pe care Tel Avivul o susținea în legătură cu zona, nu numai a Fâșiei Gaza, ci și malul de vest, Cisiordania, și era una de interes major, cât se poate de aplicat. Deocamdată, din câte am înțeles, răspunsurile la aceste întrebări, deși sunt extrem de presante, nu reprezintă neapărat o prioritate, pentru că în primul rând trebuie făcute anchete și în al doilea rând, momentul militar, mai ales, care este iminent în ceea ce privește Israelul, presupune totuși solidaritate și cooperare. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exclude orice anchetă acum. Cristian Diaconescu:Şi acum nu se pot face aceste anchete… Mobilizarea formidabilă pe care au reușit să o realizeze în câteva zile…expertiză foarte bună din această perspectivă, dar aşa, privind din afară, să reușești să aduni peste 300.000 de oameni sub arme, înseamnă și o anume tip de determinare individuală. Nu este vorba numai de… Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):…care acolo există. Cristian Diaconescu:….colaborare instituțională, care acolo există. Oamenii aceștia nu pot fi descurajați de fisuri din spate, în ceea ce privește instituțiile pe care le servesc în numele țării lor. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O să vă mai întreb despre o nesiguranță, pentru că aţi spus mai devreme că nimeni nu va ști unde se va opri Federația Rusă. Este o similitudine nefericită între conflictul din Ucraina și conflictul din Israel, de acum de câteva zile, atrocitățile care s-au întâmplat acolo și dvs. ți fost membru în DIUCA- Dreptul Internațional Umanitar al Conflictelor Armate, unde, pe timp de pace oamenii asta fac, încearcă să rezolve pentru un eventual viitor război, să nu se mai întâmple asta cu civilii, asta se pare că nu se rezolvă nicicum. Cristian Diaconescu:Da și în egală măsură, încălcările, nu e vorba numai de drepturi și libertăți, este vorba de dreptul la viață. Deci Convenția de la Geneva, protocoalele adiționale privind Dreptul umanitar, reguli de purtare a războaielor care incumbă autorităților militare, dar și politice, o atenție distinctă atunci când iau o serie de decizii față de civili… Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): o conduită pe câmpul de luptă. Cristian Diaconescu:O conduită, dar războiul e brutal prin definiția sa. La o reuniune a acestui grup pe care îl menționați, la un moment dat, când a fost o discuție, un general american a spus: până la urmă, discutați despre războaie pe care le purtăm noi, militarii. Ştiţi cine urăşte cel mai mult războaiele? Noi, militarii. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aşa-i! Cristian Diaconescu:Mă bucur că sunteți în regulă cu această… pentru că ne-a generat nouă, nemilitarilor, într-adevăr, un sentiment de responsabilitate în legătură cu aceste aspecte. În Ucraina au fost încălcări ale acestor convenții, de la atacul premeditat al infrastructurii civile până la acte de crime de război, acte genocidale care sunt în faza de urmărire penală. Nu există din acest punct de vedere explicația legată de până la urmă, scopurile de a câștiga o luptă. Practic, duc, în colateral, așteptarea în ceea ce privește protejarea cetățenilor. Evident, există un anume tip de calibrare din acest punct de vedere. De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.Dar, ulterior se aștepta, și a provocat această reacție, în așa fel încât civili să aibă de suportat consecințe dramatice. Or, este clar aici determinarea infracțională, conform dreptului internațional, este una cât se poate de evidentă. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. Cristian Diaconescu:Mulţumesc și eu.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Primele vești le primim din Republica Centrafricană, unde generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a preluat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene de la omologul său, generalul de brigadă Lino Goncalves. Instituită în aprilie 2016, această misiune este angajată în reforma sectorului apărării din Republica Centrafricană.Colegii noștri din cadrul echipei românești participă la procesul de pregătire al militarilor din țara gazdă prin activități de consiliere la nivel strategic, cât și prin organizarea și conducerea cursurilor de carieră și educație militară pentru ofițeri, subofițeri și personal de specialitate. Detalii despre pașii premergători unei misiuni internaționale, ne oferă generalul de flotilă aeriană, Cătălin Băhneanu, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Cătălin Băhneanu:Toate procesele pleacă de la selecție. Chiar aș putea spune că întâi este asumarea misiunii, după care selecția personalului. Urmează apoi o evaluare a celor selectați pentru misiunile respective, iar aici începe detalierea misiunile sub ONU, UE, OSCE, coaliție au un anumit tipic, misiunile sub NATO, au un alt tipic. De regulă, misiunile NATO sunt colective, cu subunități organice, celelalte sunt individuale.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ne îndreptăm spre continentul european și poposim în Bosnia și Herțegovina, mai precis că în Camp Butmir din Sarajevo, acolo unde compania românească de manevră Althea a predat responsabilitatea și misiunea partenerilor din Țările de Jos. La începutul anului 2022, România suplimenta contribuția la operația EUFOR Althea, cu 164 de militari, în vederea îmbunătățirii nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații. Teodora Mazere (realizator rubrică): Trecem granița spre sud-est și ajungem în Kosovo, acolo unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu forțe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune. În cadrul misiunii NATO KFOR, 65 de militari formează detașamentul românesc care acționează în cadrul Batalionului 2 multinațional. Alături de celelalte structuri militare dislocate în Kosovo, Batalionul multinațional are ca principală misiune asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare pentru toți cetățenii. Cu detalii vine maiorul Narcis Grigoraș, ofițer în cadrul modulului românesc din Batalionul 2 multinațional, dislocat în Kosovo. Narcis Grigoraș:Ne desfășurăm activitatea întrunit, pe celule, în schimburi, astfel încât să fim capabili de a acționa 24 h în mod continuu, în eventualitatea prevenirii oricăror incidente care ar putea apărea. Partenerul ne apreciază, colegii cu care ne desfășurăm activitatea se pot baza pe noi. Suntem aici să executăm o misiune și asta vom face.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani, ajungem pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, mai precis în Polonia, unde militarii dobrogeni se apropie cu pași repezi de sfârșitul misiunii, locul lor fiind luat, la începutul lunii noiembrie, de militarii turdeni din Batalionul 3 Potaissa. Până la momentul bilanțului, Gheparzii de Fier au participat zilele acestea la un exercițiu în care au fost angrenate forțe din cadrul grupului de luptă, cât și din unități ale națiunii gazdă. Cu detalii vine Edi Nicolae. Edi Nicola ( reporter ): Exercițiul a avut ca obiectiv principal augmentarea unei structuri poloneze cu personal din cadrul grupului de luptă. Pe durata întregii acțiuni, militarii din cadrul elementelor de comandă i-au înlocuit pe omologii națiunii-gazdă, conform unor jocuri de război bazate pe scenarii fictive, create pentru a dezvolta interoperabilitatea la nivel NATO.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a început demersurile pentru achiziția a 48 de aeronave F-35. Costurile estimative se ridică la 6,5 miliarde de dolari și includ sprijinul logistic, pregătirea piloților și a personalului tehnic și simulatoarele de zbor. Programul aprobat de CSAT este susținut de alocarea a 2,5% din produsul intern brut pentru apărare. Achiziția se va face în două etape. Prima are în vedere 32 de aeronave pentru formarea a două escadrile, iar într-o a doua fază celelalte 16 pentru a treia escadrilă. Ministerul Apărării Naționale dorește ca semnarea contractului să aibă loc anul viitor, iar primele avioane să fie livrate României începând din 2030. F-35 este considerat cel mai modern și puternic avion de luptă din lume.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Baza 90 Transport Aerian Otopeni a găzduit în prima jumătate a acestei luni exercițiul tactic European Spartan 2023, desfășurat în cadrul programului flotei Europene de Transport Aerian. La antrenamente au participat echipaje de zbor și personal tehnic din România, Bulgaria și Italia, care s-au instruit pe aeronave de tip C-27J Spartan, în proceduri de operare tactică și mentenanță.Și tot Forțele Aeriene Române participă, între 16 și 22 octombrie, în Spania, la exercițiul multinațional „MILEX 23”, cu un detașament de 30 de militari și două elicoptere IAR-330 din aceeași bază 90 Transport Aerian.Exercițiul este organizat în premieră de Statul Major militar al Uniunii Europene și își propune instruirea echipajelor ca forță de răspuns și realizare a schimbului de experiență privind tehnicile, tacticile și procedurile specifice.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu participă cu peste 400 de militari români și străini la exercițiul Steadfast Jupiter 23. Exercițiul reprezintă etapa finală de certificare ca structură de forțe destinată conducerii operațiilor terestre ale NATO la nivel regional, pe timp de criză sau conflict. Steadfast Jupiter este organizat de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și reprezintă cel mai complex exercițiu de comandament organizat de NATO până în prezent, ne-a declarat comandantul Corpului Multinațional de Sud-Est, generalul-maior Dragoș Jacob. Dragoș Jacob:Exercițiu Steadfast Jupiter cuprinde 24 structuri care se instruiesc într-un scenariu foarte complex, cu multiple amenințări, atât convenționale, cât și neconvenționale. O echipă de experți din Comandamentul Forțelor Terestre Aliate de la Izmir, din Turcia, va testa capacitatea acestui comandament în vederea certificării sale ca structură de forțe a NATO. Eu îmi exprim speranța că la sfârșitul acestui eveniment să putem spune că această structură este în măsură să își execute misiunile așa cum a fost proiectată și construită.
Fregata “Regina Maria” a verificat aproximativ 200 de nave comerciale în timpul participării la Operația NATO „Sea Guardian”, desfășurată în Marea Mediterană
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria” a încheiat participarea la Operația „Sea Guardian”, desfășurată în Marea Mediterană. Nava a revenit miercuri în Portul Militar Constanța, după o lună de misiune, timp în care a desfășurat acțiuni de monitorizare a spațiului maritim în cadrul Grupării Navale NATO și a verificat circa 200 de nave comerciale care au tranzitat aria sa de responsabilitate. Cei 240 de militari ai echipajului au fost sprijiniți de un elicoptere IAR-330 Puma Naval și de un detașament de forțe speciale. Îl ascultăm pe comandantul fregatei, comandorul Mitel Alexandru. Mitel Alexandru:Misiunea de bază a acestei operații a fost consolidarea securității maritime în bazinul estic al Mării Mediterane și de a contribui la efortul comun al Alianței Nord-Atlantice în ceea ce privește securitatea maritimă în bazinul estic al Mării Meterane. Pentru Fregata „Regina Maria” a fost un moment foarte important în istoria navei. Am trecut de borna de 100.000 de mii de mile marine, în primul rând, și a fost prima intrare a Fregatei „Regina Maria” în Portul Alexandria din Egipt.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): O nouă rundă a dialogului strategic în domeniul apărării între România și Bulgaria a avut loc la București, cu participarea secretarului de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și a ministrului adjunct bulgar al apărării, Atanas Zaprianov. Ambele părți au susținut necesitatea menținerii siguranței și liberei circulații pentru navele comerciale în Marea Neagră, în acord cu principiile dreptului internațional. Cei doi oficiali au evidențiat importanța cooperării dintre cele două state în dezvoltare Comandamentului regional de componentă pentru operații speciale. Simona Cojocaru a participat și la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care a avut loc pe 11 și pe 12 octombrie, la Bruxelles, împreună cu locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenet Gheorghiță Vlad. România, Grecia și Bulgaria au semnat în acest cadru scrisoarea de intenție privind cooperarea pe linia dezvoltării și extinderii lanțului NATO de aprovizionare cu combustibil pe flancul estic. În marja evenimentului au avut loc și o nouă întâlnire a Grupului de Contact pentru Ucraina și reuniune a Consiliului NATO-Ucraina.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Joi a avut loc o nouă ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care au fost analizate situația de securitate din regiunea Mării Negre și planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024-2033. În comunicatul transmis la finalul ședinței se arată că situația de securitate în regiune s-a deteriorat semnificativ, ca urmare a sporirii acțiunilor ostile ale Rusiei la adresa securității și libertății de navigație în Marea Neagră, iar incidentele cu fragmente de drone căzute pe teritoriul țării noastre și implicit al NATO au crescut riscul de escaladare. Ministerul a Apărării Naționale a prezentat un set de măsuri concrete pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție, în funcție de situație, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile rusești. În ceea ce privește înzestrarea armatei, schimbarea situației de securitate în urma războiului din Ucraina a determinat reanalizarea programelor de achiziții pentru apărare. Intenția este de a cumpăra tehnică și echipamente militare compatibile cu cele ale celorlalte state membre NATO și ale Uniunii Europene, creșterea cantităților de muniții necesare și constituirea graduală a stocurilor, în contextul menținerii alocațiilor bugetare pentru apărare la 2,5 procente din Produsul Intern Brut.
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde militarii celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în cadrul grupului de luptă continuă pregătirea în vederea asigurării securității pe flancul nord-estic al Alianței. Zilele trecute, aceștia au participat la un eveniment caritabil organizat de către partenerii britanici, acesta constând în desfășurarea unor competiții sportive. Detalii ne oferă căpitanul Alin Șerban, ofițerul de legătură al Detașamentului de Apărare Antiaeriană Gheparzii de Fier. Alin Șerban:Aceasta a implicat executarea unui marş tactic, cu orientare după puncte cardinale, cu ajutorul caracteristicilor terenului și acordarea primului ajutor, conform unor scenarii fictive create pe parcursul traseului. Scopul turneului caritabil a fost sprijinirea, cu ajutorul organizației BillyChip Charity, a unor persoane nevoiașe și a veteranilor militari ai aliaților englezi.
Edi Nicola (realizator rubrică): Părăsim continentul european și ajungem în Africa, unde, sub cupola Organizației Națiunilor Unite, în Sudanul de Sud se derulează misiunea UNMISS, ce vizează asigurarea sprijinului pentru consolidarea păcii, cât și a dezvoltării economice. O dată cu declararea independenței, în iulie 2011, Sudanul de Sud se constituie din 10 state și trei zone administrative. Țara noastră participă cu șase militari la această misiune de monitorizare și observare. Colonelul Eduard Vitalis, ofițerul de legătură senior în Yambio, statul Ecuatoria de Vest, vine cu detalii despre regiunea în care acționează. Eduard Vitalis: În zona mea de responsabilitate am Azande, Balanda. Când zic că mă plimb pe străzile cartierului, vă rog să vă gândiți la niște poteci mai largi, pline de gropi, cu niște case pierdute în vegetație, greu de văzut câteodată din drum. Ajungând în zona urbană, este o glomerație continuă în căutare de hrană.
Edi Nicola (realizator rubrică): Ultima oprire o facem în largul Mării Mediterane, acolo unde Fregata Regina Maria execută deja de aproape trei săptămâni misiuni de patrulare în cadrul Operației Cyguardian, cu accent pe verificarea căilor de comunicație maritimă și de asigurare a prezenței navale aliate în zona de responsabilitate. În cadrul primei misiuni de patrulare pe mare, desfășurată între 16 și 25 septembrie, nava a interogat peste 50 de nave comerciale, posibil suspecte. Săptămâna aceasta, Fregata Regina Maria, împreună cu restul grupării navale în care acționează, a efectuat o escală de două zile în portul Alexandria din Egipt, pentru refacerea capacității de luptă, dar și activității de promovare a imaginii Forțelor Navale Române și a României, inclusiv întâlniri cu comunitatea românească din Egipt. De asemenea, au fost derulate exerciții navale în comun cu o fregată a Forțelor Navale Egiptene. Vremea a continuat să fie prielnică în Marea Mediterană, astfel încât nava a putut să execute toate misiunile încredințate de Comandamentul Maritim Aliat – MARCOM, inclusiv cu elicopterul Puma Naval care se află la bordul Fregatei „Regina Maria” urmează să revină în Portul Militar Constanța pe data de 11 octombrie. Chiar de pe mare îl ascultăm acum pe comandorul Mitel Alexandru, comandantul navei. Mitel Alexandru: Fregata „Regina Maria” a plecat pe data de 27 septembrie din Portul Alexandria, în a doua patrulare în cadrul operației „Sea Guardian” pentru încă nouă zile, astfel încât pe data de 6 octombrie să intre în Portul Souda Bay Creta, pentru refacerea capacității de luptă.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova a anunțat, joi, că au fost descoperite resturile unui proiectil într-un lac din sud-estul țării. Autoritățile au confirmat că acestea provin de la o rachetă, urmând ca specialiștii să identifice tipul și proveniența acesteia. Incidentul vine după ce, luni, un fragment dintr-o rachetă antiaeriană S300 a căzut pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Franţa și Republica Moldova au început negocierea unui acord în domeniul apărării, a transmis biroul ministrului francez al apărării în urma deplasării efectuate de Sébastien Lecornu la Chișinău. Franța va continua să stea alături de Moldova în fața oricărei tentative de destabilizare, se arată în comunicatul citat de agenția France Presse. Ministrul francez al apărării și omologul său, Anatolie Nosatîi, au semnat o scrisoare de intenție pentru a întări cooperarea în domeniul apărării și a asista Republica Moldova în modernizarea instrumentelor sale militare. Chișinăul a anunțat achiziția unui radar Ground Master 200, produs de concernul multinațional Thales, cu o rază de acțiune de 250 km și care va fi folosit pentru consolidarea supravegherii spațiului aerian moldovenesc.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Compania Romtehnica, aflată sub autoritatea Ministerului Apărării Naționale, a lansat licitația pentru achiziționarea de obuziere auto-propulsate pe șenile pentru unitățile de artilerie din Armata României. Până la termenul limită de la mijlocul acestei luni s-au înscris trei companii. Concernul german Krauss Maffei Wegmann propune modelul PzH2000, folosit în prezent și în Ucraina, după ce a fost donat Kievului de către Germania. Din Coreea de Sud s-a înscris compania Hanhwa cu modelul K9 Thunder, în timp ce Turcia are ca ofertă modelul T-155 Firtina. Cerințele Ministerului Apărării pentru noile sisteme de armament sunt: protecția, viteza de manevră, putere de foc și distanța de tragere mărită. Contractul pentru obuzierul calibru 155mm de nivel batalion este estimat la o valoare de 4,2 miliarde lei și se va derula pe o perioadă de cinci ani.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Militarii răniți care au reprezentat România la Jocurile Invictus de la Düsseldorf s-au întâlnit joi cu ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr și cu locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul locotent Gheorghiță Vlad, care i-au felicitat pentru participarea la ediția din acest an a competiției. Delegația României la Invictus Games 2023 a obținut 14 medalii: patru de aur, cinci de argint și cinci de bronz. Ministrul Tîlvăr a conferit Emblema de Merit în Slujba Păcii și distincții sportivilor și personalului din stafful tehnic și din echipele de sprijin ale lotului. Căpitanul echipei Invictus România, plutonierul adjutant în retragere Florin Boc, a înmânat ministrului apărării drapelul României, care va fi preluat de următorul căpitan al echipei noastre la viitoarea ediție a Invictus Games. Florin Boc:Am simțit că spiritul Invictus și camaraderia noastră este acolo, în fața tuturor și le-am arătat că și noi putem fi parte din familia Invictus. Va urma o perioadă de pauză, fiecare cred că va pleca în concediu, după care vom începe din nou activitățile și vom participa la diferite competiții naționale, internaționale, Ștafeta Veteranilor, care va pleca de la București și eu o aștept cu drag la Bistrița în data de 21 octombrie.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): În poligoane de instrucție din județul Brașov are loc, timp de două săptămâni, cel mai mare exercițiu de instruire din acest an al trupelor de vânători de munte. La SARMIS 23/OLT 23 participă militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de Munte, alături de forțe aliate din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța și parteneri din Republica Moldova. Până pe 6 octombrie au loc activități de instruire în comun în scopul verificării și validării procedurilor operaționale specifice în teren muntos împădurit, în context multinațional și interinstituțional. La exercițiu participă și structuri specializate în recunoaștere și supraveghere, medicină operațională și comunicații militari și aeronave din cadrul Forțelor Aeriene Române, precum și reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean, Grupării Mobile de Jandarmi și Inspectoratului pentru Situații de Urgență din municipiul Brașov. Conducătorul exercițiului este comandantul Brigăzii 2 Vânători de munte, colonelul Traian Maghercă: Traian Maghercă:Exercițiu SARMIS 23 reprezintă principalul eveniment de instituire al Brigăzii 2 Vânători de Munte. Este conectat cu exercițiul OLT 23 al Brigăzii 61 Vânători de Munte. Astfel, am creat cadrul unitar pentru instruire în comună a celor două mari unități din structura de forțe a Armatei României. Principalul scop al acestui exercițiu este de a îmbunătăți deprinderile, competențele, abilitățile militarilor din cadrul structurilor care acționează în câmpul de luptă.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Italia este unul dintre principalii contributori la efortul de apărare și descurajare pe Flancul estic NATO. Militarii italieni sunt prezenți la exercițiile aliate desfășurate pe teritoriul României, contribuie cu personal în structurile de comandă NATO găzduite de țara noastră și participă constant la misiunea de poliție aeriană întărită din România. Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, aflat într-o vizită la Roma, la invitația omologului său Guido Crosetto, a salutat decizia Italiei de a afilia forțe la Brigada Multinațională de la Craiova pentru Instruire şi Exerciții. Angel Tîlvăr a vizitat în peninsulă Centrul pentru Înalte Studii Militare în domeniul Apărării și s-a întâlnit cu reprezentanți ai industriei de apărare din Italia, printre care Compania Leonardo, care este prezentă și în România.
Laurențiu Moraru, subcomisar de poliție: “Nu facem altceva decât să ne facem datoria și vom fi aici 24 din 7, așa cum am fost și înainte și după 24 februarie.”, actualmente împuternicit al Punctului de Trecere a Frontierei Isaccea
Cristian Dumitraşcu (realizator): Așadar, acestea sunt primele știri oficiale, prima comunicare oficială dinspre Ministerul Apărării pe marginea acestui subiect. Spuneam că avem câteva lucruri culese în această săptămână pe marginea subiectului, nu doar iată, din păcate, azi-noapte s-a întâmplat ce s-a întâmplat, dar au fost cele două atacuri. Unul dintre ele la Isaccea și vă propun să începem cu un interviu pe care l-am realizat la Poliția de Frontieră, acolo unde a fost întrerupt traficul între Ucraina și România. Ascultăm, revenim. Laurențiu Moraru:Mă numesc Laurențiu Moraru, sunt subcomisar de poliție, actualmente împuternicit al Punctului de Trecere a Frontierei Isaccea. Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule subcomisar, cum doar câteva zile a fost un atac înțeleg în premieră în zona asta și cu atâtea forțe, însă lucrurile cred că ar trebui să fie transmise către public, așa cum stau ele de fapt. Este o situație care a fost cumva prevăzută și după întreruperea fluxului de la vamă, iată lucrurile s-au reluat și acțiunile merg bine. Laurențiu Mocanu:Da, într-adevăr, au fost niște evenimente care au perturbat activitatea punctului de trecere a frontierei, în sensul că au fost sistate activitățile ce țin de trecere a frontierei, însă actualmente totul a revenit la normal. Fluxurile de pasageri și mărfuri se desfășoară în condiții normale. Cristian Dumitraşcu (realizator): Și în legătură cu această cooperare, colaborare între instituții, cum se desfășoară ele cu Poliția, cu Ministerul Apărării, cu toate cele care trebuie să-și dea mâna într-o asemenea situație grea cum a fost acum câteva zile? Laurenţiu Moraru: Nu e vorba numai despre situația de acum câteva zile. După 24 februarie, când conjunctura a făcut de așa natură ca Isaccea să fie pusă pe hartă mai mult decât a fost înainte, într-adevăr, a fost și există în continuare o cooperare foarte strânsă, atât cu ONG-urile care își desfășoară activitatea în zonă, cât și cu celelalte instituții din cadrul MApN, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și cu siguranță, relațiile pe care le avem și le-am consolidat în perioada aceasta vor fi în continuare la același nivel, dacă nu mai bun. Cristian Dumitraşcu (realizator): Dincolo de lucrurile astea oficiale, legate de serviciu, vă întreb, ca om, pentru că aveți în subordine oameni cu care lucrați – și doar ne uităm peste Dunăre și vedem locul care a fost bombardat – cum o simțiți, dincolo de uniformă și de ceea ce aveți de făcut, ca om care se poate confrunta oricând cu un pericol mai mult decât cei de la București, care-s un pic mai departe sau cei din Transilvania? Laurenţiu Moraru:Este, într-adevăr, un pic delicat, ca să spun așa, pentru că te uiți pe fețele colegilor tăi și vezi că există o temere, vezi că există o îngrijorare. Însă ce pot să spun? Că au dat dovadă de profesionalism extraordinar. Vreau să spun că toți au fost aici, s-au sprijinit unii pe alții și nu am absolut nimic ce să le comentez. Nu pot decât să-i apreciez pentru asta. Dar suntem oameni și nu trebuie să uităm că suntem la doar 900 de metri de zona în care ultima dată au explodat șase drone acum două zile. Cristian Dumitraşcu (realizator): Mulțumesc tare mult și vă doresc succes și putere de muncă mai departe și să ajutați la tot traficul ăsta, care e important, chiar în context european. Laurenţiu Moraru:Vă mulțumim mult! Nu facem altceva decât să ne facem datoria și vom fi aici 24 din 7, așa cum am fost și înainte și după 24 februarie. Cristian Dumitraşcu (realizator): Important de ascultat și de înțeles ceea ce spun oamenii care sunt acolo, în prima linie, așa cum a fost vorba și despre subcomisarul Laurențiu Moraru, mai devreme. Nu este vorba doar despre situațiile punctuale, despre ceea ce se întâmplă acum, este vorba despre o normalitate în care trebuie să lucreze și în care trebuie să funcționeze oamenii și deja avem, iată, foarte multe luni, un an și ceva de război lângă noi
Cristian Dumitraşcu (realizator): În noaptea de 29 spre 30 septembrie, forțele ruse au executat o nouă serie de atacuri asupra unor obiective din Ucraina. În urma detectării unor grupuri de drone care se îndreptau spre teritoriul ucrainean, în proximitatea graniței cu România, Ministerul Apărării Naționale a alertat forțele aflate în serviciul Poliției aeriene și a notificat, începând cu ora 22:38, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Galați”. Acesta este un fragment din comunicatul de presă al Ministerului Apărării Naționale. Îngrijorarea oamenilor care sunt și în acele zone, dar care sunt în toate zonele României, pentru că dronele pot să ajung aproape nedetectate într-o arie foarte mare din teritoriul României. La telefon este șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu. Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la Radio România Actualități! Constantin Spînu:Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație! Cristian Dumitraşcu (realizator): Foarte așteptată vocea dumneavoastră într-o astfel de situație. Înțelegem că este o chestiune fără precedent. Cel puțin până acum, nu știm să se fi întâmplat ceea ce s-a întâmplat în această noapte.
Constantin Spînu:Nu aș vrea să intrăm într-o logică de panică și de escaladare de informații. Ceea ce ați prezentat dumneavoastră face parte din informațiile pe care le-am transmis în cursul acestei dimineți. În noaptea aceasta a fost o nouă serie de atacuri executate de forțele ruse împotriva unor obiective din Ucraina. Ministerul Apărării Naționale, prin structurile competente, a monitorizat în timp real situația aeriană din proximitatea granițelor noastre. De aceea, la detectarea unor grupuri de drone care se îndreptau către teritoriul ucrainean, au fost aplicate procedurile care sunt deja folosite de foarte multă vreme în această situație, sunt repetate și exersate. S-au aplicat, respectiv s-au alertat structurile aflate în serviciul de poliție aeriană, iar în același timp, a fost notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din județele aflate în proximitatea graniței cu Ucraina, Tulcea și Galați. Este adevărat că în contextul acestei situații, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o posibilă pătrundere neautorizată și aș dori să insist pe acest adjectiv, posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național, cu un semnal respectat pe un traseu către municipiul Galați. Chiar în cursul nopții, la momentul la care a fost indicat acest traseu, acest semnal radar, forțe ale ISU și Poliției de Frontieră au fost redirecționate către zonele aflate în proximitatea ultimelor coordonate înregistrate de sistemele radar. Nu au fost identificate în cursul nopții. Căutările au fost reluate în această dimineață și vor continua și în cursul acestei zile. Aș dori să spun că la ora 1:41 a fost declarată încetarea măsurilor de alertare în toate zonele vizate.
Noi vom reveni cu informațiile pe măsură ce acestea vor fi disponibile în urma acestor proceduri care se derulează, așa cum spuneam, chiar în acest moment. Vom participa și noi, Ministerul Apărării Naționale, cu forțe și mijloace, la aceste operațiuni de căutare și sperăm să avem situația lămurită în cursul acestei zile. Cristian Dumitraşcu (realizator): Cu siguranță cunoașteți și dvs. care a fost textul acelei alerte extreme. A fost o adevărată isterie pe internet azi-noapte, în care oamenii au confirmat că au auzit drone și aici spune „adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. Durata – 90 de minute” – a fost, cred, un pic mai altfel decât celelalte mesaje care au fost date până acum.
Constantin Spînu:Sigur, dar încă o dată n-aș dori să intru într-o logică, cum ați spus dumneavoastră, a isteriei. Sunt semnale, sunt semnalizări, atenționări transmise prin sistemul RO-ALERT tocmai pentru a reduce riscurile populației. Deci procedurile au fost aplicate așa cum este necesar să fie aplicate. La momentul detectării acestor roiuri de drone care se apropiau de granițele României, îndreptându-se spre Ucraina, au fost aplicate toate procedurile de alertare. Deci aș dori să transmit un semnal de încredere, de liniște. Autoritățile monitorizează situația, luăm toate măsurile care care pot fi luate în aceste situații. Evident, riscurile sunt, nu pot fi reduse la zero, pentru că suntem în proximitatea unei zone de conflict. România este însă o țară în care este pace, o țară în care viața se desfășoară normal, în care autoritățile, iată, a fost nevoie să dăm în cursul acestei nopți semnalele de alertă pentru populația din județele aflate în proximitate, tocmai pentru că am detectat aceste situații. Vom continua să monitorizăm și să revin cu informații pe măsură ce se clarifică această situație. Vă spuneam, forțele din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională se află în la acest moment în teren și încercăm să lămurim această situație. Cristian Dumitraşcu (realizator): Este același mesaj de încredere care ne-am pregătit să-l dăm și noi. Am fost toată săptămâna în zona acestea, avem un reportaj de la Isaccea, de la Poliția de Frontieră, avem un alt reportaj din zona limitrofă Ucrainei, acolo unde avem forțele din flotila fluvială, se monitorizează, cum ați spus, și să sperăm că lucrurile vor veni la normal. Vă mulțumesc, domnule general Constantin Spânu și să ne auzim cu bine și cu altă ocazie aici, la „Jurnal Militar”, la Radio România Actualități! Mulțumesc! Constantin Spînu:Mulțumesc eu pentru invitație!
Ministerul Apărării Naționale desfășoară un program pilot de angajare a viitorilor soldați gradaţi profesioniști la unitățile la care aceștia doresc să se angajeze
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 12:27
Plutonier adjutant principal Felix Stănimir:Sunt subofiţer de comandă al Batalionului de infanterie Mecanizată Călugăreni plutonier adjutant principal Felix Stănimir. Violeta Proșa ( reporter ): În această perioadă se desfășoară un program pentru recrutarea soldaților gradați profesioniști. Plutonier adjutant principal Felix Stănimir: A început deja depunerea dosarelor, termen de depunere până pe data de 22 septembrie. Urmează o perioadă de selecție cuprinsă între 25 și 26 septembrie, după care vizita medicală, astfel încât la data de 31 decembrie să se încheie prima etapă a acestui proces de recrutare. Violeta Proșa ( reporter ): Această etapă se încheie cu curs. Plutonier adjutant principal Felix Stănimir: Cursul durează 10 săptămâni pentru militarii care nu au stadiu militar satisfăcut și 6 săptămâni pentru ceilalți participanți care au stadiul militar satisfăcut. În prezent avem disponibile 109 funcții de diferite specialități: infanterie, informații pentru apărare, pompieri, intendență, medical, geniu, comunicații și pentru arma auto. Sunt 67 de funcții. Aici este nevoie ca participanții să dețină permis de conducere categoria B plus C. Locotenent Vlad Vorobeţ: Sunt locutenent Vlad Vorobeț, șef compartiment în cadrul Batalionului 313 Cercetare în adâncime „Burebista”. Avem disponibile opt funcții de cercetaș-parașutist, trei funcții de transmisionist și o funcție sanitară. Pentru funcțiile de cercetaş-parașutist este necesară parcurgerea unei vizite medicale suplimentare la Institutul Național de Medicină Aerospațială. Ceea ce evidențiază această vizită medicală este examenul de giroscaun și examenul de barocameră. Dacă vor să facă parte dintr-un colectiv de elită, îi așteptăm să se înscrie. Informații suplimentare pot găsi la sediul nostru.
Cătălina Asandei: Numele meu este Cătălina Asandei, sunt psiholog principal. Detalii atât despre selecția psihologică, dar și despre selecția capacității motrice sunt de găsit pe pagina de Facebook Recrutare MApN. Acolo este foarte clar explicat și cu exemple care ajută candidații să se orienteze și să fie pregătiți. Ce recomandăm noi, ca specialiști, este să fie odihniţi înainte de susținerea selecției psihologice și să se documenteze de pe paginile oficiale ale Ministerul Apărării Naționale, pentru că totul este foarte bine explicat și detaliat. Caporal Cezar Vrînceanu: Mă numesc Cezar Vrânceanu, sunt caporal clasa a 2-a în Batalionul 2 Infanterie Mecanizată „Călugăreni”, plutonul Comunicații și Informaţii. Sunt angajat al batalionului din 1998, sunt 25 de ani, şi am urmat pașii fratelui mai mare, știind că este primul batalion de infanterie cu militari angajați pe bază de contract de după Revoluție. Recrutarea în perioada respectivă, nu știu dacă e corect să spun, se făcea la poartă, adică veneai la unitate solicitând angajarea, dădeai testele, după care erai angajat sau nu. Bănel Claudiu: Bănel Claudu este numele meu. Violeta Proșa ( reporter ): Ce anume v-a determinat să alegeți această profesie? Bănel Claudiu: Avem șansa la o carieră militară și aș fi onorat să servesc ţara. Poţi merge la ce unitate îți dorești şi să-ți depui dosarul.. Ion Laurenţiu: Ion Laurenţiu mă numesc. Violeta Proșa ( reporter ): Ce anume v-a determinat să vă îndreptați către această profesie? Ion Laurenţiu: Siguranța locului de muncă și familia în special. Violeta Proșa ( reporter ): Aveți stagiul militar satisfăcut? Ion Laurenţiu: Am avut o armată foarte frumoasă, am făcut la Brigada 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’. Violeta Proșa ( reporter ): Ce așteptări aveţi? Ion Laurenţiu: Stabilitate, siguranţa locului de muncă.
Generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării “… trebuie să spunem populației că suntem într-o situație de securitate stabilă în ceea ce ne privește pe noi. Suntem o țară NATO, beneficiem de toate asigurările de securitate.”
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 12:23
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): A venit momentul să ascultăm interviul promis la început. Comitetul Militar NATO, în formatul șefilor apărării, s-a reunit timp de două zile în Norvegia, unde s-a discutat în principal despre implementarea deciziilor luate la summitul de la Vilnius. Reprezentanții statelor aliate au analizat punerea în aplicare a planurilor regionale de apărare, pentru care sunt necesare creșterea efectivelor cu capacitate crescută de reacție, îmbunătățirea sistemelor logistice și creșterea numărului de exerciții și antrenamente în comun. La conferința de la Oslo s-a decis prelungirea cu șase luni a mandatului amiralului Rob Bauer la președinția Comitetului Militar NATO, poziție care va fi ocupată apoi de șeful apărării din Italia, amiralul Giuseppe Cavo Dragone. Despre toate acestea aflăm la „Subiectul săptămânii” de la generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, în interviul pe care l-am realizat cu domnia sa în această săptămână. Domnule general, bun venit la radio! Daniel Petrescu: Salut radioascultătorii și mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Trei comitete militare NATO pe an, două la Bruxelles, unul într-o țară membră NATO, acum a fost la Oslo. Lucrurile importante care s-au discutat. Vin, evident, din hotărârile summitului de la Vilnius. Daniel Petrescu: A fost într-adevăr, o ședință a Comitetului Militar în format cu șefii apărării din statele NATO. S-a desfășurat la Oslo. Ne-am concentrat în principal pe ceea ce ține de recomandarea militară și ceea ce trebuie să facem la nivel strategic, operativ și tactic pentru a pune în aplicare deciziile summitului de la Vilnius. În principal ne-am concentrat pe discutarea planurilor regionale ale NATO, planuri care au fost aprobate la summit-ul NATO, ce forțe sunt necesare, cum sunt necesare aceste forțe și ce capacitate operațională trebuie să realizeze, cum sunt susținute forțele, cum trebuie, prin procesul de planificare al apărării NATO, să generăm capabilitățile care ne sunt necesare. Bineînțeles, în marja întâlnirii comitetului militar, am prezentat și o informare privind evoluția situației de securitate în zona noastră, incidentele pe care le-am înregistrat în ultima perioadă și am avut și oportunitatea unor întâlniri bilaterale, în principal cu omologii mei din Statele Unite, Germania, Portugalia și Spania. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Există o îngrijorare din această direcție pentru situația noastră de la graniță, nesiguranța de la granița cu Ucraina?
Daniel Petrescu:În principal, trebuie să spunem populației că suntem într-o situație de securitate stabilă în ceea ce ne privește pe noi. Suntem o țară NATO, beneficiem de toate asigurările de securitate. Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, constatăm o intensificare a atacurilor Rusiei asupra unor obiective civile ucrainene din apropierea granițelor noastre. Această intensificare a atacurilor a generat și incidentele cu dronă de pe teritoriul nostru, incidente pe care le cunoașteți. Nu este numai pericolul acestor drone, există și îngrijorări privind minele marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Toate aceste lucruri le analizăm cu foarte mare atenție, avem reacție, avem capabilități implicate, facem tot ceea ce depinde de noi, astfel încât populația din zonă, în principal populația României în general, să fie protejate.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din punctul dvs. de vedere, la acest stadiu al implementării pe partea de regional, sunteți mulțumit de cum se desfășoară acum? Daniel Petrescu:Este foarte important că avem niște planuri agreate. Orice plan necesită capabilități, necesită un sistem de comandă și control bine pus la punct, necesită autorități pentru comandanți, autorizarea anumitor acțiuni și, de asemenea, necesită exersarea prin instruire și exerciții. Suntem pe un drum bun, un drum care ne duce către eficiența acestor planuri și, la nevoie, posibila materializare în practică. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mesajul de sfârșit tradițional pentru cei care ascultă la radio? Daniel Petrescu: Armata României își face datoria ca de fiecare dată, suntem la posturi, suntem atenți la ceea ce se întâmplă, avem capabilitățile necesare pentru acțiune și ne coordonăm permanent cu aliații noștri. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” general Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio. Daniel Petrescu:Mulțumesc, toate cele bune!
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 12:17
Teodora Mazere (realizator rubrică): La cinci luni de zile de la începerea misiunii, militarii celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în cadrul grupului de luptă din Polonia, continuă pregătirea în vederea asigurării securității pe flancul nord-estic al Alianței. Gheparzi de Fier, alături de ceilalți parteneri, și-au adus contribuția la desfășurare a programului „Cadet training”, destinat viitoriilor cadeți ai națiunii gazdă. Rolul artileriștilor anti-aerieni dobrogeni a fost de a prezenta tehnica și armamentul din dotare în vederea familiarizării viitorilor alia polonezi cu concede ce presupun interoperabilitate la nivel NATO. Aceasta nu a fost singura provocare a săptămânii. Cu detalii despre celelalte evenimente la care au participat Gheparzii de Fier vine căpitanul Alin Șerban, ofițerul de legătură al tașamentului românesc dislocat în Polonia. Cpt. Alin Șerban:Am asistat la schimbarea comenzilor partenerilor americani. Astfel, ceremonia de predare-primire a comenzii și a drapelului de luptă la nivelul gattlegroup-ului a fost executată în prezent și invitați din cadrul a peste cinci țări membre NATO. Finalul săptămânii ne-a găsit la sediul Diviziei Multinaționalei Nord-Est, în localitatea Elblag. Cu o parte dintre ofițerii specialiști din cadrul elementului de comandă al detașamentului nostru.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ajungem la Marea Mediterană, unde fregata Regina Maria, împreună cu un elicopter IAR 330 Puma Naval și un detașament de operatori pentru forțe speciale reprezintă România la operația NATO SEA Guardian. Misiunea are rolul de a combate terorismul pe mare și de a contribui la consolidarea capacității de securitate maritimă. Este cea de-a șasea participare a Fregatei la această misiune de la lansarea în 2016, în urma summitului de la Varșovia. În 2021, Fregata Regina Maria a asigurat comanda grupării navale care a acționat în cadrul Operației Sea Guardian și a coordonat misiunile de patrulare din Marea Mediterană. Mitel Alexandru, comandantul Fregatei Regina Maria:Misiunea Fregata Regina Maria se bazează pe asumarea obligațiilor României față de Alianță, prin prezența navală, privind descurajarea unor eventuale amenințări la adresa Alianței și, nu în ultimul rând, furnizarea unui răspuns militar rapid în situații de criză.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe Mediterană ne întoarcem pe uscat, mai precis, în Balcani, unde militari din 22 de țări participă la exercițiul Rapid Response 2023 din Bosnia și Herțegovina. Această desfășurare de forțe are rolul de a confirma sprijinul Eufor în menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. În prezent, România participă cu 213 militari la misiunea EUFOR Althea
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 12:12
Adrian Gâtman (realizator rubrică): O lucrare de modernizare în valoare de 34 de milioane de dolari a fost finalizată marți, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii. Au fost date în folosință un centru pentru operațiuni aeriene, un hangar pentru avioane și o platformă de parcare pentru aeronave. Investiția face parte dintr-un program de peste 100 de milioane de dolari pe care Statele Unite îl derulează la Câmpia Turzii pentru a extinde raza de acțiune a Forțelor Aeriene americane în sud-estul Europei – precizează publicația ‘Stars & Stripes’. Partenerul american a început lucrările de modernizare în Baza 71 Aeriană în anul 2021. Fondurile pentru acest proiect sunt alocate prin intermediul Inițiativei de descurajare europeană, lansată de SUA în anul 2014, după ce Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea
Exercițiu de mobilizare a populației pentru verificarea stadiului de pregătire
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 12:10
Adrian Gâtman (realizator rubrică): În județele Vrancea și Vaslui se va desfășura la începutul lunii viitoare un exercițiu de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare. Exercițiul are caracter de rutină, activități similare fiind organizate în acest an și în județele Timiș, Caraș-Severin, Harghita și Covasna. Legislația națională prevede că rezerviștii au obligația să participe la antrenamentele și exercițiile de mobilizare, la solicitarea structurilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. Refuzul de a primi ordinul de chemare și neprezentarea constituie contravenții. Totodată, angajatorii au obligația de a asigura prezența rezerviștilor care au calitatea de salariați prin acordarea unui concediu suplimentar plătit, de maximum 5 zile, pe baza unei adeverințe eliberate de centrul militar. Precedentele exerciții de acest tip au mai avut loc în anul 2005 în județul Vrancea și în anul 2017 în județul Vaslui.
Romania a participat la exercițiile multinationale „Saber Junction 23” din Germania și „Falcon Leap 23” din Olanda
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 12:08
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Militarii Batalionului 52 Geniu „TISA” din Satu Mare au încheiat pe 20 septembrie participarea la exercițiul multinațional „Saber Junction 23”, desfășurat în poligonul Hohenfels, din Germania. Exercițiul se desfășoară anual și permite aliaților și partenerilor NATO să se antreneze împreună pentru dezvoltarea și îmbunătățirea interoperabilității.
În acest an, la „Saber Junction” au luat parte 4.000 de militari din 14 națiuni. Batalionul multinațional de Geniu „TISA” a fost constituit în urma unui acord semnat de România, Ungaria, Slovacia și Ucraina, pentru a participa în principal la sprijinul populației afectate în eventualitatea unor inundații de mari dimensiuni în bazinul hidrografic al râului Tisa.
Iar un alt exercițiu multinațional, cu participare românească, a fost „Falcon Leap 23”, în care 1.200 de militari din 13 țări s-au reunit în Olanda pentru a desfășura operații tactice aeropurtate. În cadrul manevrelor a fost executat și un desant aerian masiv, prin care s-a dorit rememorarea celebrei operațiuni militare „Market Garden”, desfășurată de trupele aliate în cel de al Doilea Război Mondial pentru eliberarea unor obiective aflate sub controlul trupelor germane. Forțele Aeriene Române au fost prezente la exercițiu cu două aeronave C-27J Spartan și cu un detașament de parașutiști.
România sprijină Libia în urma inundațiilor devastatoare
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 11:56
Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a trimis Libiei 55 de tone de produse alimentare și echipamente pentru adăpostire, ca ajutor umanitar, după ce țara africană s-a confruntat cu inundații devastatoare. Bunurile au fost transportate cu aeronave militare C-130 Hercules ale Bazei 90 Transport Aerian, care au făcut mai multe zboruri pe ruta București Benghazi. Misiunile au fost solicitate de Departamentul pentru Situații de Urgență, iar sprijinul țării noastre a venit ca urmare a declanșării mecanismului european de protecție civilă.
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 11:52
Adrian Gâtman (realizator rubrică): În baza militară de la Ramstein din Germania a avut loc, marți, o nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina, prezidată de secretarul american al apărării, Lloyd Austin. La întâlnire au participat delegații din peste 50 de țări NATO și partenere. Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a reafirmat solidaritatea țării noastre cu poporul ucrainean și a evidențiat sprijinul oferit de România prin facilitarea transportului de cereale, operaționalizarea Centrului de Instruire F-16 pentru piloții români, aliați și ucraineni și prin participarea la misiunile de instruire a forțelor armate din Ucraina. Angel Tîlvăr:Întâlnirea se înscrie într-un format inițiat și prezidat de către secretarul de stat al apărării, Lloyd Austin. La această întâlnire, care este de nivel ministerial, sunt prezenți miniștri ai apărării care formează grupul țărilor care sprijină Ucraina. Avem ocazia acolo să schimbăm între noi opinii, să fim complementari în ceea ce privește sprijinul. Discuțiile se termină de obicei cu decizii în sensul sprijinului cât mai bun pentru Ucraina. Adrian Gâtman (realizator rubrică): În marja reuniunii, Angel Tîlvăr a avut o întrevedere cu noul ministru ucrainean al apărării, Rustem Umerov, cu care a convenit menținerea unui dialog constant pentru stabilirea de noi oportunități de cooperare.
Șeful Gărzii Naționale a statului american Alabama, generalul maior Sheryl Gordon la București
Publicat de gabrielasaksa,
18 septembrie 2023, 16:25
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit, luni, la București, cu șeful Gărzii Naționale a statului american Alabama, generalul maior Sheryl Gordon. Cei trei oficiali au discutat despre securitatea la Marea Neagră și despre impactul războiului din Ucraina asupra spațiului euroatlantic. Referindu-se la recentele atacuri ale Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, ministrul Tîlvăr a arătat că monitorizarea și securizarea spațiului aerian al României vor fi întărite prin sistemele proprii, dar și prin cooperarea cu aliații din NATO. A fost salutată și recenta decizie a Statelor Unite de a disloca în țara noastră aeronave F-16 pentru misiunile de poliție aeriană. Programul delegației americane în România a mai inclus vizite în unități militare din garnizoanele București, Sibiu, Târgu Mureș și Sighișoara.
Informare M.Ap.N. – restricții de zbor în spațiul aerian limitrof graniței cu Ucraina
Publicat de gabrielasaksa,
18 septembrie 2023, 16:15
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Începând de pe 13 septembrie sunt restricții suplimentare de zbor în spațiul aerian limitrof graniței cu Ucraina, între Sulina și Galați, pe o adâncime de 30 de kilometri în interiorul spațiului aerian național, până la înălțimea de 4.000 de metri. În zonele restricționate nu este permis zborul aeronavelor pilotate sau nepilotate, cu excepția aeronavelor de stat și a celor aflate în situații de urgență. Restricții de zbor s-au luat încă din luna mai a anului trecut, după începerea războiului din Ucraina, iar acum acestea au fost extinse pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, generalul de brigadă Constantin Spînu.
Gl. bg. Constantin Spînu:Până la 4.000 de metri interzicem zborurile, astfel încât să putem să detectăm mai ușor orice aeronavă care zboară la înălțimi mici și foarte mici. Atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene se execută la înălțimi mici și foarte mici, adică în spațiile în care orice sistem de radiolocație din lume are limitări constructive, are probleme să detecteze aceste ținte. De aceea vrem să creăm condiții cât mai bune, cât mai eficiente, astfel încât să putem să vedem aceste drone și la înălțimi mici, foarte mici.
Publicat de gabrielasaksa,
18 septembrie 2023, 16:06
Ciprian Panga (realizator rubrica): Căpitanul Alin Lucian Șerban, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
Alin Lucian Șerban: Săptămâna aceasta, am continuat cu admiterea teoretică și practica personalului și, de asemenea, cu verificarea, din punct de vedere operativ, a tehnicii militare în vederea desfășurării exercițiului cu trageri de luptă reale, /…/ ”Gheparzii de fier” 23.5. Scopul principal al acestui exercițiu este de a ne perfecționa din perspectiva coordonării tuturor activităților desfășurate la nivel întrunit și va constitui un punct de plecare pentru activitatea colegilor noștri din cadrul Batalionului 3 Apărare Antiaeriană ”Potaissa” de la Turda, prin prisma executării primelor trageri înturnite din cadrul battle grupului, în momentul dislocării lor aici, în Polonia.
Ciprian Panga (realizator rubrica): Din Europa, ajungem în Asia de Sud, mai exact la granița dintre Pakistan și India, unde doi ofițeri români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre cele două state. Misiunile observatorilor români se desfășoară pe durata unui an de zile, iar despre modul de executare a acestora ne vorbește căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite.
Adrian Stoian: Aici, în primul rând, nu ești înarmat, mergi pur și simplu să evaluezi situația de securitate din zonă și foarte diferit este faptul că iei contact direct cu populația, nu ai, precum în misiunea din Afganistan, securitate întotdeauna cu tine; nu, aici pur și simplu ești în zona de responsabilitate, execuți anumite recunoașteri în zonă, iei contact direct cu oamenii și oamenii pot transmite informații cu privire la securitatea din zonă, cu incidentele sau probleme care au apărut pe parcursul timpului.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: „Partea de înlocuire a aeronavelor clasice cu UAV-urile nu se va putea face foarte curând, luând în considerare partea de aeronave de transport. Dar partea de aeronave de cercetare, recunoaștere, identificare și alte aspecte, da, este posibil. „
Publicat de gabrielasaksa,
18 septembrie 2023, 15:56
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule căpitan-comandor, există în armată mai multe structuri care au în dotare UAV-uri, drone, mai pe înțelesul oamenilor de acasă, sau, dacă nu este așa, puteți să mă corectați și o să încep direct cu această întrebare: ce înseamnă UAV? Căpitan-comandorul Cristian Turcu : Există structuri din Armata României care au aceste tipuri de sisteme, dar brigada este una dintre cele mai vechi unități care are în dotare aceste sisteme. Există, într-adevăr, și la alte structuri. Dar ca să revenim puțin la întrebarea principală a dvs.: ce înseamnă, practic, UAV, că toată lumea vorbește despre UAV și drone? Practic, UAV-ul este prescurtare de la Unmanned Aerial Vehile, care înseamnă aeronavă fără pilot uman la bord. Un sistem de genul acesta nu are în compunere doar această aeronavă sau dronă. El este un pic mai complex, adică are stații de comandă-control, aeronava, echipamente de sprijin la sol, totul este integrat, este un sistem, nu este doar o simplă aeronavă. Cristian Dumitrașcu (realizator): O simplă jucărie. Îmi permit să intervin, pentru că dronele, în accepțiunea publicului larg, sunt acele drone de jucărie, cum le spunem noi, care zboară cu motor electric câtva timp, nu știu, 10 minute, 15 minute și foarte important, cred, este și vorba aici despre operatorul care acționează în timp real.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: De asta am adus în discuție sistemul, pentru că este foarte important de știut, aceste sisteme care există în dotarea armatei sunt sisteme complexe care, prin stațiile de comandă-control, adică prin legături de date radio sau satelitare, operatorul care are în control aeronava are permanent comandă a aeronavei. Aș putea spune că ați adus în discuție la un moment dat acel termen de 10 minute, trebuie puțin schimbată percepția oamenilor, aceste sisteme pot opera de la câteva zeci de minute până la zile, dar o să ajungem și la acest subiect. Aș vrea să mă aduc în discuție puțin istoria sistemelor UAV în Armata României, ca lumea să înțeleagă că nu suntem străini de acest subiect. În Armata României, istoria sistemelor UAV începe în anii ’80, aș putea spune exact în ’86, când se achiziționează primul sistem VR-3, într-adevăr, de proveniență rusească, dar, odată cu trecerea timpului, în anii ’90, în contextul anumitor conflicte, domeniul a căpătat o…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Alte, alte valențe, e mult mai importantă acțiunea lor. Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Și a apărut o necesitate a dezvoltării acestora. În ’97, armata primește în dotare două sisteme foarte complexe de genul acesta, la momentul respectiv având capabilități net superioare pentru toate armatele, să zicem din NATO. Ulterior, în 2012 și în 2013, au apărut anumite sisteme cu o mobilitate crescută. Practic, s-a ajuns la situația în care un echipaj foarte restrâns, în câteva ore, să fie dislocați într-o zonă de acțiune sau de desfășurare a unei activități cu astfel de sisteme.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunt convins că sunt categorii diferite de UAV-uri, începând de la foarte popularul model american Reaper, care a avut problemele acelea cu MIG-ul rusesc sau Suhoi, ce era deasupra Mării Negre. Căpitan-comandorul Cristian Turcu : Așa este! Practic, aceste sisteme sunt catalogate în funcție de raza de acțiune, anduranță, capabilitățile de care dispun. Există la nivelul NATO clasificare, iar Armata României, de principiu, dispune de aceste sisteme conform clasificării NATO. Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte important cred că este să ne spuneți despre misiunile sistemului UAV, pentru că oamenii își închipuie că există doar așa, într-o gamă restrânsă, precum vedem noi în războiul din Ucraina, de atac sau kamikaze, dar ele sunt cu mult mai multe misiuni pentru corecția focului, monitorizarea câmpului de luptă, informația, care e foarte importantă. Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Misiunea generală a unui astfel de sistem este de recunoaștere și culegere date din zona de interes. Trebuie făcută o mențiune aici, aceste date sunt, practic, date brute, ele nu reprezintă nimic, doar dacă intră într-un proces de analiză și, practic, aici apare o categorie de personal aparte, care face parte din aceste sisteme, să spunem așa, partea de analiză. Deci, ulterior, aceste date sunt analizate și sunt extrase informațiile care sunt puse la dispoziția factorilor decidenți, pentru că asta este cel mai important. Într-adevăr, sunt sisteme care dispun și de astfel de capabilități, dar este cu totul și cu totul o altă discuție și nu este momentul.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneam în emisiunea trecută că apariția dronelor pe câmpul de luptă modern au schimbat paradigma războiului și aici cred că ar fi foarte interesant să aflăm cum se instruiesc oamenii care deservesc asemenea sisteme.
Căpitan-comandorul Cristian Turc:Instruirea oamenilor o facem de foarte mult timp și, în funcție de categoria sistemului, într-adevăr, sunt diferite etape de pregătire și programe de pregătire. Ce pot să spun este că, în principiu, personalul care deservește astfel de tipuri de sisteme este personal aeronautic nenavigant de aviație și aici intră mai multe categorii: operatorii, în speță ai aeronavei, intră inginerii de aviație, maiștrii militari de aviație și să nu uităm o categorie destul de importantă, practic, partea de analiști care lucrează pe analiza elementelor primite de la senzorii ambarcați pe aceste aeronave. Oamenii sunt pregătiți atât la producători, cât și în școli și centre de perfecționare din afara României, în speță în țările membre NATO sau partenere NATO. Și aș aminti aici, foarte important, în proporție de 80%, personalul structurii a fost școlit în Statele Unite, Marea Britanie și Germania, care au o istorie destul de bogată privind aceste sisteme.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aș vrea să vorbim despre avantaje și dezavantaje, pentru că este clar, chiar și cei mai în afara fenomenului, să spunem, își pot da seama că avantajele unui asemenea sistem, hai să îi spunem dronă, în termeni generici, este că e ieftin și că nu există să riști viața unui om acolo, dar sunt convins că sunt și dezavantaje în angajarea unui astfel de sistem UAV, dronă, cum se numește. Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Ce aș putea să spun despre avantaje: este, clar, lipsa factorului uman de la bordul acestor tipuri de aeronave. Fizic, el nu se află la bordul unei astfel de aeronave. Indiferent ce situație sau defecțiune ar apărea în cadrul sistemului, există proceduri și procese foarte bine gândite care limitează deteriorarea echipamentelor sistemului în orice situație de urgență s-ar ivi. Ce aș mai putea să aduc aici ca și avantaje ale unui astfel de sistem? Plecând de la categoria din care face parte respectivul, cum am amintit anterior, poate să stea în aer de la o oră până la zile. Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți aici așa ceva? Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Sunt echipamente care pot sta peste 24 de ore în aer. Da asemenea, o observație este că cele cu motoare de principiu electrice au o anduranță redusă, dar la cele cu motoare termice anduranța depășește 24 de ore. Foarte importante sunt și capabilitățile acestor sisteme, adică ce tipuri de senzori utilizează – plecând de la cercetare, supraveghere, radare… Sunt anumite sisteme care într-adevăr utiliează și sisteme de lovire. Au un consum redus de combustibil – asta înseamnă că, cu o cantitate redusă de combustibil, pot să stea foarte mult timp în aer. Un număr redus de membri de echipaj și, nu în ultimul rând, partea de posturi de operare în sine, de exploatare a acestor sisteme, care sunt reduse comparativ cu celelalte.
Dar există și dezavantaje. O astfel de aeronavă poate fi comandată și controlată în limita legăturii radio directe sau a legăturii satelitare. La legătura radio directă, probabil cum toată lumea știe, există o rază maximă de acțiune, datorită curburii pământului. La legătura satelitară intervin partea de costuri de canale satelitare, alte echipamente ș.a.m.d.
Astea sunt principalele avantaje și dezavantaje ale unor astfel de sisteme. Cristian Dumitrașcu (realizator): M-aș gândi la o comparație cu aeronavele clasice: 1 – la o comparație și 2 – dacă vedeți în viitor, ca om de specialitate, un fel de operare în comun sau poate chiar înlocuirea aeronavelor clasice cu UAV-urile (vehicul aerian fără pilot – n.r.).
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Partea de înlocuire a aeronavelor clasice cu UAV-urile nu se va putea face foarte curând, luând în considerare partea de aeronave de transport. Dar partea de aeronave de cercetare, recunoaștere, identificare și alte aspecte, da, este posibil. Totuși, trebuie avută în vedere modalitatea de utilizare în mediu operațional. Nu poţi să utilizezi un UAV dacă ai nevoie să ajungi la un alt răspuns. În funcție de tipurile misiunilor sau activităților militare desfășurate, consider că ambele își vor avea locul bine definit.
Legat de interoperabilitate, lucrurile acestea deja se desfășoară și la momentul actual, condițiile în care aceste sisteme de O-AV execută misiuni în comun cu aeronavele clasice, să spunem așa, plecând de la recunoaște, re-identificare și. Chiar în lovire ținte mai mult decât atât, pot sprijini aeronavele clasice și chiar piloții aeronave clasice în desfășurare a misiunilor. Sunt convins că știți despre dezbaterea din Congresul american despre intenția lor de a introduce la un moment dat. Drone lângă F35 și care să poată să și atace acolo se ridica o problemă de epică din partea congres-meni da, este în discuție, bănuiesc că există discuții și legat de inteligența artificială. Dar lucrurile vor fi făcute pas cu pas și este clar că vor exista anumite bariere care nu vor fi depășite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este foarte greu de integrat inteligența artificială atât pe aeronavele de luptă clasice, cât și pe OAS-uri și dispunerea acestora într-un mediu operațional comun și încercarea de a fi comandate sau controlate doar prin inteligența artificială. Îndreptându-ne către finalul interviului, cred, unul dintre cele mai importante semnale pe care le putem da este că nu suntem chiar străini de. Acest fenomen, de, această capabilitate ca Armata României. Are și știe cum se operează, gândindu-ne că oamenii se uită și acum, la ora la care vorbim. Sunt adăposturi pe care armata le-a înființat acolo, pe granița cu Ucraina, unde au fost problemele? Există? Practic vorbind, posibilitatea de a contracara, să zicem, dronele camicaze cu. Asemenea aeronave fără pilot există capabilități pentru aceste tipuri de sisteme WISE care pot contracara alte sisteme sau alte drone. Cum ați spus dvs. există și probabil că se utilizează la final.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: De ce nu și o promovare a unei bucăți mici din cariera militară? Pentru că și aici poate ajunge un tânăr care își propune să ajung în armată, care vedeți dvs. că sunt câteva dintre particularitățile unui astfel de operator, unui astfel de militari, să spunem așa, sunt două paliere mediu în care. Acest personal poate activa plecând de la comunitate, plecând de la tehnologia care utilizează aceste sisteme. Până la modul de pregătire a personalului, noi facem o recrutare destul de timpurie și destul de selectivă, adică. Cam din perioada liceului încercăm să identificăm persoane care ulterior merg la. Școlile militare specifice și mai departe încercăm să vedem aptitudinile și să-i canalizăm spre zona în care încercăm să îl ducem pe respectivul militar. Foarte important este că majoritatea cursurilor se desfășoară.
La producători adică, ai șansa și ocazia să mergi în centre de pregătire la un standard destul de ridicat. Și mai este. Consider foarte important partea financiară care trebuie să recunoaștem, ăpersonalul din ziua de astăzi este foarte atent la acest subiect, sunt salarii competitive și anumite. Sporuri specifice în structurile respective, care diferențiază. Personalul. Care deservește aceste sisteme de celălalt personal. Totuși, trebuie luată în considerare că și. Sarcinile și așteptările de la. Personalul respectiv sunt destul de mari și nu vreau să. Spun mai mult decât faptul că majoritatea elementelor de pregătire sau etape de pregătire, de foarte multe ori se desfășoară într-o limbă de circulație internațională, în speță în limba engleză, pentru că în armată se vorbește foarte mult și nu doar în armată și sunt foarte importante lecțiile învățate. Lecțiile învățate, mai ales într-un domeniu special, cum este al dvs.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți misiuni în Irak, în Afganistan, unde ați reușit să faceți lucruri foarte bune și să vă întoarceți fără pierderi.
Căpitan-comandorul Cristian Turcu: Așa este, am folosit aceste sisteme în teatrele de operații, atât din IRA, cât și din Afganistan. Mii de misiuni, mii de ore de zbor, cu riscuri și cu incidente minime, aș putea spune. În comparație cu alte națiuni care au o istorie destul de bogată, nu pot să spun decât că în era cam sprijinit atât forțele. Armate naționale, cât și forțele internaționale care își desfășoară activități acolo, la fel și în Afganistan. Din punctul ăsta de vedere, putem considera că forța pe care o avem acum este cu mult mai bine pregătită decât dacă nu ar fi fost în aceste misiuni. Teatrele de operație au oferit o altă perspectivă.
Echipajelor care au deosebit aceste steme și modului în care se desfășoară. Activitățile cu sistemele în general au deprinderi foarte bine stabilite, foarte bine gândite și au căpătat o experiență extraordinare. Încercăm să o menținem la. Nivelul la care trebuie, pentru că altfel este greu să creeze o nouă. Structură sau, să spunem așa, să creeze o nouă echipă dacă nu menții această experiență la nivelul la care este dobândită în momentul de față. Mă duce gândul la o comparație care ne este nou la îndemână în Armata României, de când Delfinul submarinul delfinul n-a mai operat, sunt generații întregi care nu au putut să fie format în în mediul aici fiind legătura și cu dronele navale pe care sunt convins că le știți măcar în teorie. Chiar dacă, să spunem, sistemele s-au schimbat, au apărut generațiile.
Noi și ca și în orice domeniu, fluctuația de personal este mai mare sau mai mică. Am încercat ca personalul meu încadrat sau cei care vin din urmă să-i aducem la nivelul dorit de experiență, odată prin aceste misiuni la care mare parte din dânșii au participat, dar și ulterior în exerciții internaționale și nu vă ascund aici un fapt foarte important suntem singura națiune care am reușit să. Participăm la un exercițiu internațional în afara teritoriul național cu un sistem de genul acesta și executăm zbor în spațiu aerian european. S-a întâmplat începând cu anul 2014 și suntem mândri de acest aspect și, mai mult decât atât, am primit recunoașteri din partea partenerilor privind activitățile desfășurate cu astfel de tipuri de sisteme.
Publicat de gabrielasaksa,
11 septembrie 2023, 14:46
Ciprian Panga (reporter) : – Misiunea ONU din Sudanul de sud a început în anul 2011, când această țară a devenit independentă. De atunci, militarii români din cadrul misiunii consiliază principalele forțe politice care încearcă să reformeze țara, ajutând pe cât posibil la dezvoltarea unor concepte care probabil sunt noi pentru cea mai nouă țară din lume, unul din aceste concepte fiind legat de dezvoltarea învățământului. Ofițerul de legătură senior colonelul Eduard Alexandru Vitalis.
Ofițerul de legătură senior colonelul Eduard Alexandru Vitalis: Partea de școlarizare este bine conturată deși slab pregătită, slab utilată, am găsit școli unde profesorii sau administratorii cu care discutam îmi spuneau că au înregistrat 300 până la 500 de copii, de la 5 ani până la 15 ani, cele mai multe din aceste școli arătând ca niște ferme vechi de pe vremea comunismului la noi.
Ciprian Panga (reporter): De pe continentul african venim mai aproape de casă, pe malul Mării Adriatice, în Bosnia și Herțegovina, acolo unde militarii Companiei de Manevră EUFOR Althea își continuă misiunea pentru asigurarea sprijinului autorităților publice și instruirea combinată și colectivă a forțelor armate din această țară. Executarea patrulelor reprezintă o activitate desfășurată zilnic de militarii români, iar tehnica de luptă necesită o atenție deosebită din partea acestora.
Căpitanul Călin Alexandru, comandantul companiei de manevră: Compania este dotată cu Piranha 3 C și cu mașini de luptă ușor blindate. Acestea necesită o mentenanță executată cu foarte, foarte mare atenție și foarte mare seriozitate. În cadrul plutonului de sprijin al Companiei Manevra Althea se află o echipă care se ocupă cu întreținerea tehnicii și pregătirea acesteia pentru misiunile următoare.
Ciprian Panga (reporter): Rămânem tot pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde, de aproximativ cinci luni de zile, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier” se instruiește în comun, alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi, în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia. Misiunea lor este de a asigura prezența înaintată consolidată în flancul nord-estic al Alianței, conform măsurilor adoptate în cadrul summit-ului de la Varșovia din anul 2016. Cum a debutat săptămâna pentru militarii români, ne spune căpitanul Alin-Lucian Șerban, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
Alin-Lucian Șerban: Începutul acestei săptămâni ne-a surprins cu executarea unui exercițiu de alertare la nivelul detașamentului, scopul acestuia fiind reactualizarea documentelor întocmite la nivelul grupului de luptă și, de asemenea, călirea fizică și psihică a militarilor pentru a rezista la eforturi prelungite pe durata executării unui marş tactic, acesta fiind pe o distanță de 15 km, cu deplasare în teren variat. Crearea acestui scenariu practic fictiv a avut ca principal obiectiv dislocarea și redislocarea detașamentului și a constituit un bun prilej pentru militarii dobrogeni de a-și îmbunătăți și perfecționa abilitățile de sprijin decizional și, de asemenea, de comandă, control și comunicare.
România va deține, timp de un an, președinția Conferinței statelor părți ale tratatului privind comerțul cu arme.
Publicat de gabrielasaksa,
11 septembrie 2023, 14:30
Adrian Gâtman (realizator rubrică): România va deține, timp de un an, președinția Conferinței statelor părți ale tratatului privind comerțul cu arme, primul instrument juridic internațional care reglementează comerțul cu arme convenționale și care urmărește prevenirea și combaterea traficului ilegal. Tratatul conține un pachet amplu de obligații, inclusiv interdicții pentru transferurile de arme care ar încălca emargourile și obligațiile internaționale sau care ar putea fi utilizate în comiterea actelor de genocid, crimelor împotriva umanității și crimelor de război. Înțelegerea reglementează operațiunile de export-import, intermediere, tranzit și transbordare cu tancuri, vehicule blindate, sisteme de artilerie, avioane, elicoptere și nave de război, rachete și lansatoare de rachete, dar și cu arme de calibru mic sau muniții. În prezent, tratatul reunește 113 state părți și alte 28 de state semnatare. Tratatul prevede obligația transmiterii periodice de rapoarte naționale cu privire la operațiunile de export și import.
Publicat de gabrielasaksa,
11 septembrie 2023, 14:25
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Militarii români și maghiari din Batalionul Mixt de Menținere a Păcii s-au instruit timp de o săptămână în cadrul exercițiului Wise Foresight 23. Antrenamentele au avut loc în poligonul Felnac din județul Arad și s-au desfășurat pe baza unui scenariu fictiv, în care participanții au exersat proceduri specifice operațiilor de menținere a păcii. Batalionul Mixt a fost înființat în anul 1998, ca parte a Inițiativei de cooperare regională a armatelor României și Ungariei. Unitatea este formată din Batalionul 191 Infanterie de la Arad și din Batalionul 2 Infanterie al Armatei Ungare, comanda fiind asigurată prin rotație de cele două părți. Iar în poligonul de la Capu Midia, militarii români și francezi au executat trageri de luptă cu instalațiile de lansare HIMARS ale Batalionului 81 Rachete Operativ-Tactice de la Focșani și cu sistemele MLRS și obuzierele CAESAR ale Regimentului 1 Artilerie din Franța. Tragerile au făcut parte din exercițiul Arcane Thunder 23.
Echipa Invictus România la Dusseldorf, în Germania
Publicat de gabrielasaksa,
11 septembrie 2023, 14:20
Adrian Gâtman (realizator rubrică): La Dusseldorf, în Germania, se desfășoară, până pe 16 septembrie, jocurile Invictus, rezervate militarilor din toată lumea răniți în misiunile din teatrele de operații. Echipa României este formată din 20 de militari clasați cu gradul unu, doi și trei de invaliditate sau apt limitat, care vor concura la opt discipline sportive, șapte individuale, tir cu arcul, atletism, canotaj la ergometru powerlifting, ciclism, tenis de masă și înot, și una de echipă, volei din poziția șezând. România se află la cea de-a patra participare la Invictus Games, după edițiile din Toronto 2017, Sydney 2018 și Haga 2022, în cadrul cărora a obținut 26 de medalii, dintre care 11 de aur, 11 de argint și patru de bronz. Delegația care însoțește lotul țării noastre în Germania este condusă de directorul Statului Major al Apărării, generalul locotenent Corneliu Postu.
Corneliu Postu: Proiectul Invictus pleacă din armată, dar el se duce și către societatea civilă în sensul în care noi încercăm să transmitem că se poate face recuperare prin sport chiar și în situații foarte grele. Avem noi o vorbă pe care o spunem și altora pentru a înțelege de ce facem lucrul acesta: noi lăsăm în urmă durerea dar nu lasam în urmă niciodată un camarad. De la asta plecăm.
Întâlnire între Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru și directorul pentru Europa Centrală din Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Chip Dean
Publicat de gabrielasaksa,
11 septembrie 2023, 14:10
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit, miercuri, la București, cu directorul pentru Europa Centrală din Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Chip Dean. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea militară în cadrul Parteneriatului strategic româno-american și despre programele de modernizare a Armatei Române. Simona Cojocaru a mulțumit părții americane pentru prezența forțelor statelor unite în regiune și în special în România, fapt care contribuie la consolidarea securității în zona Mării Negre. Unul dintre subiectele de discuție a fost și Centrul de pregătire F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea, care va deveni un centru regional relevant pentru instruirea piloților români, aliați și parteneri.
Vizită la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica la Grupul de luptă NATO
Publicat de gabrielasaksa,
11 septembrie 2023, 13:54
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul luxemburghez, Xavie Bettel, au vizitat marți Centrul Național de Instruire Întrunită Getica, la Grupul de luptă NATO, dislocat la Cincu, sub coordonarea Franței, Luxemburgul contribuie cu un contingent de militari. Șeful statului a declarat că țara noastră este un centru important al posturii de descurajare și apărare a Alianței pe Flancul estic și la Mare Neagră.
Klaus Iohannis:Prezența militari luxemburghezi reprezintă un semnal puternic al sprijinului solidar al acestui stat aliat pentru întărirea securității României, în contextul deteriorării dramatice a situației de securitate din vecinătatea noastră. Am discutat despre evoluțiile de securitate și am condamnat recenta escaladare de către Rusia a atacurilor în zona Dunării și a Mării Negre.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): În poligonul de la Cincu, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu omologul luxemburghez, François Bausch, cu care a discutat despre cooperarea militară dintre cele două state și despre situația de securitate din regiunea Mării Negre.
Constantin Spînu: “În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare.”
Publicat de gabrielasaksa,
11 septembrie 2023, 13:47
Cristian Dumitraşcu (realizator): Începem cu un interviu care sunt convins că este foarte așteptat, despre subiectul fierbinte al săptămânii cu dronele rusești din care au căzut fragmente pe teritoriul național și este la telefon, în direct cu noi, seful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu. Domnule general, bună dimineața.
Constantin Spînu: Bună dimineața. Mulțumesc pentru invitație. Salut și eu radioascultătorii noștri de pe frecvențele Radio România Actualități.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Au fost câteva teme de dezbatere aprinsă în spațiul public cu privire la această situație și aș vrea să le abordăm frontal, dacă-mi permiteți, poate reușim să facem puțină lumină, un pic mai multă lumină, pentru că s-a tot discutat săptămâna aceasta. Ministerul Apărării a fost acuzat de dezinformare prin faptul că luni a infirmat categoric informațiile venite de pe canalele de comunicare oficiale ucrainene, care vorbeau despre explozii ale unor drone, una sau chiar mai multe, dincolo de Dunăre, pe partea românească, iar apoi, miercuri, după cum știți, a anunțat că a descoperit resturile unei drone. Cum explicăm acest lucru?
Constantin Spînu: În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare. Întrebarea a fost foarte bună. Ați spus despre informațiile care au apărut în spațiul public luni dimineaţa referitoare la explozii la mai multe drone care să fi impactat, să fi căzut pe malul românesc al Dunării, în urma atacurilor de la Ismail, asupra infrastructurii portuare de la Ismail. Aș vrea să explic într-un limbaj cât mai simplu, pentru ca toată lumea să ne înțeleagă. Sunt și militari care ne aud, dar în preponderență presupun că ne adresăm acum cetățenilor care nu au pregătire militară.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Aşa este. Constantin Spînu:Noi vedem aceste atacuri cu drone de fiecare dată, e la o frecvență ridicată, de aproape o lună și jumătate. Știți foarte bine că sunt distrugeri, sunt atacuri nejustificate, ilegale. Sunt crime de război pe care Federația Rusă le face atacând infrastructura portuară a Ucrainei din porturile dunărene. Vedem aceste atacuri de la peste 100 de km. Deci, valurile de drone care sunt trimise de forțele ruse către porturile ucrainene sunt vizibile. Vedem dronele pe imagine radar cu mult timp înainte de a ajunge să lovească în aceste zone. Ca atare, forțele noastre sunt pre-alertate. Suntem în timp real de fiecare dată, și noi am comunicat de fiecare dată când au fost atacuri de maximă intensitate, am comunicat prompt opiniei publice faptul că am urmărit în timp real și de fiecare dată, pentru că aceasta a fost situația, am informat, pentru că opinia publică era evident direct interesată, faptul că nu am detectat în urma acestor atacuri, amenințări directe asupra teritoriului național al României. Aceasta a fost și situația de luni dimineață. Informațiile din spațiul public vorbeau de explozii pe malul românesc al Dunării. Niciuna dintre sursele noastre de informații obiective, imagine radar, avioane F-16 pe care le aveam ridicate în aer și care supravegheau zona, verificările celorlalți senzori de natură tehnică pe care îi avem, și nu sunt puțini și sunt foarte performanți în teren, verificările cu celelalte elemente din sistemul național de apărare, în speță Poliția Frontieră, verificările pe care le-am făcut noi cu echipele noastre în zonă, în comunitate, de unde nu au venit niciun fel de semnalări de incendii de mare intensitate sau explozii în acea noapte – deci, toate aceste informații au dus la formarea imaginii pe care noi am transmis-o. Nu puteam confirma că pe malul românesc al Dunării au fost înregistrate explozii sau impact puternic cu mijloace de atac ale forțelor Federației Ruse și informațiile de la acel moment acestea erau. Evident, informațiile s-au rostogolit. Noi am început, vă spuneam, verificările încă de luni dimineață. Marți seară, în cursul serii de marți, echipe pe teren, echipe care au scotocit zeci de kilometri pătrați în acea zonă greu accesibilă de pe malul românesc, vizavi de la Ismail, au identificat totuși resturi dintr-un aparat de zbor care, evident, pare o dronă. La acest moment nu putem să identificăm cu certitudine originea acestor resturi. Deci, la acest moment încă se desfășoară expertiza tehnică, nu vă pot spune cărei țări aparține drona de la care am găsit aceste resturi. Cert este că marți seara au fost identificate aceste resturi, iar noi, miercuri dimineața, după ce am strâns datele preliminare, am informat cu promptitudine, din nou, opinia publică. Deci n-aș dori să fac o pledoarie pro domo în ceea ce privește dezinformarea. Evident că este un proces de comunicare în evoluție, într-o situație în care ai un conflict atât de fierbinte, atât de distrugător, foarte aproape de granițele naționale, la câteva sute de metri, pot să apară și astfel de situații în care, de la un moment la altul, informațiile să se schimbe. Aceasta este natura, în esență, natura subiectului, așa cum s-a dezvoltat el în aceste zile.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Am văzut cu toții, domnule general Spînu, filmulețele pe care le-au postat oamenii locului și erau înfricoșați. Care a fost gradul de pericol pe care l-a reprezentat această situație? Ce distrugeri au fost înregistrate de explozie la locul la care ați găsit restul le dronei? Pentru că din filmulețele acestea se vede cum suflul exploziei ajunge de pe un mal pe celălalt al Dunării, adică de la Chilia Nouă la Chilia Veche către noi.
Constantin Spînu: Sunt două lucruri ușor diferite. Distrugerile în infrastructura portuară de la Chilia, respectiv Chilia Veche la noi, de la Ismail, iar peste Dunăre sunt Ceatalchoi și Plauru, deci distrugerile în partea ucraineană sunt semnificative, sunt, aș putea spune, devastatoare. Vă dați seama în ce teroare trăiesc oamenii aceia care noapte de noapte sunt atacați. Nu au nicio vină decât că trăiesc într-o într-o zonă portuară, într-o zonă cu infrastructură care asigură exporturi de cereale din Ucraina. Și în acest context chiar n-aș vrea să fac o paranteză inutilă. Peste 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina au fost tranzitate prin România, astfel încât să putem menține totuși o linie de aprovizionare pentru statele care au nevoie de aceste cereale. Dar revenim, acolo, în Ucraina, este cu adevărat un infern ori de câte ori aceste atacuri se declanșează. Evident că la câteva sute de metri, comunitățile românești aflate în proximitate sunt şi ele la fel de apăsate, la fel de terorizate. De aceea, măsurile pe care le-am luat au fost măsuri graduale, astfel încât să asigurăm în permanență gradul maxim de securitate pe care îl putem asigura în aceste condiții. Revenim la întrebarea dvs., la locul la care am găsit aceste resturi nu au fost identificate, cel puțin din datele preliminare, urmele unei explozii. Sunt urme de incendiu care se pare că s-a stins de la sine – dacă aceste resturi sunt în urma atacului din noaptea de duminică spre luni, în noaptea aceea ploua – deci un incendiu care s-a stins de la sine – plecăm de la această premisă. O chestiune foarte importantă din probele strânse de la fața locului: nu au fost identificate elemente de explozibil, deci resturile acestea, aparatul care a generat aceste resturi nu a avut la bord substanțe explozive – cel puțin asta reiese din analizele care s-au făcut și pe teren, pe suprafețele din acea locație, dar și pe probele ridicate – însă este nevoie de verificării tehnice, de expertize tehnice mult mai amănunțite, astfel încât să putem identifica, zic eu, cu precizie proveniența acestui aparat de zbor, ce țară l-a operat și, sper eu, să putem să avem și elemente mai concrete în ceea ce privește timpul când anume s-a produs acest impact. Repet, luni dimineața era vorba de explozii care s-au întâmplat pe malul românesc al Dunării, explozii care nu au putut fi confirmate și v-am explicat din câte surse verificăm, ori de câte ori facem o astfel de comunicare.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Şi o ultimă întrebare, domnule Spînu. Aș vrea să încercăm să înțelegem într-un limbaj cât mai simplu și cât mai puțin tehnic, pornind și de la ceea ce aţi spus la începutul interviului, că Forțele Aeriene Române și, sigur, aliate NATO au putut repera aceste drone și pot să le repereze de la 100 km. Cum poate sau cum putea fi combătută de forțele noastre înainte de a lovi malul românesc? Se mai poate repeta un astfel de incident? Constantin Spînu:Foarte bună întrebarea și vreau să-mi aleg cu mare grijă vorbele pentru a vă răspunde. În primul rând, nu este niciun paradox faptul că le vedem de la 100 km, dar sunt probleme reale în a le urmări și a le observa permanent atunci când sunt foarte aproape, la câteva sute sau zeci de metri. Lucrul acesta ține de fizică, oricât de ciudat ar suna, și de limitările tehnologice ale aparaturii de radiolocație, care sunt aceleași în toată lumea. Vreau să vă spun că Forțele Aeriene Române, Armata României dispune de mijloace de radiolocație foarte performante, de ultimă generație. Însă la înălțimi mici, la distanțe foarte apropiate și având în vedere faptul că aceste aparate de zbor sunt construite din materiale care nu reflectă foarte mult semnal înapoi, pentru că așa se formează imaginea radar, se emite o undă radio și înregistrezi întoarcerea acestei unde care se lovește de o suprafață metalică – suprafețele metalice metalice au amprentă radar cea mai importantă. Or, aceste aparate de zbor au o imagine radar foarte mică. Noi le vedem de la peste 100 km, pentru că sunt compacte, sunt grupate în valuri, atunci când se angajează la lovitură, la obiectivul pe care îl au înregistrat în traiectul de zbor, atunci ele se desfac și orice aparatură de radiolocație din lume va avea limitări tehnice în a urmări fiecare aparat. Or, aici discutăm de fragmente de dronă, deci obiecte cu suprafețe și mai mici, astfel încât în aceste situații limitările sunt foarte importante oricine ar avea dificultăți în a le urmări. Încă un lucru foarte important, tot în termeni nemilitari, nu există soluții tehnice pentru nicio țară în lume, oricât de dezvoltată tehnologic ar fi dotarea sa, pentru a institui, să spunem, un zid impenetrabil de câțiva kilometri înălțime, astfel încât să te asiguri că în astfel de situații fragmente sau, eu știu, aparate din acestea de tip dronă să nu intre accidental în urma acțiunilor de luptă, în spațiul național. Lucrurile se calculează în risc. Cât de riscant este pentru comunitățile noastre din proximitate? Care sunt riscurile pentru zone, pentru infrastructura noastră? Or, aici sunt eforturile pe care le facem zi de zi cu fiecare măsură pe care o luăm, astfel încât aceste riscuri să fie aduse cât mai aproape de zero. Însă nimeni nu poate garanta că o astfel de situație nu se va mai putea repeta. De altfel, știți că, ieri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre care completează paleta măsurilor militare cu măsuri din zona protecției civile, şi Ministerul Apărării Naționale a primit prin această hotărâre misiuni de a evalua, de a stabili care sunt zonele de pe teritoriul României adiacente zonele de conflict Reni și Ismail în care pot fi instituite măsuri specifice de protecție a populației. Deci, trebuie să mergem mai departe, mult mai departe de măsurile specific militare, de identificare și combatere a acestor ținte și să găsim acele soluții pentru protejarea populației și a comunităților care sunt în această zonă. De aceea, în perioada imediat următoare, împreună cu forțele Ministerului Afacerilor Interne, cu Departamentul pentru Situații de Urgență, va urma implementarea unui astfel de plan, astfel încât comunitățile românești de pe malul românesc al Dunării, aflate în proximitatea zonelor Reni şi Ismail să fie cât mai bine protejate.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Este clar că aceste drone reprezintă provocarea generației noastre. Dronele militare au schimbat total paradigma războiului, drept pentru care, în edițiile viitoare ‘Jurnal Militar’ vom realiza un interviu cuprinzător despre dronele militare din Armata Română și despre operatorii pe care îi avem. Vă mulțumesc foarte mult, domnule general Constantin Spînu. Ne reauzim aici, la ‘Jurnal Militar’ şi cu alte ocazii mai fericite. Mulţumesc, domnule Spînu. Constantin Spînu:Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.
Adrian Cioroianu“…rezumându-ne la 23 august, a fost, din păcate, o încercare de a ieşi onorabil, şi am ieşit onorabil dintr-o conjunctură absolut nefastă. Ieșirea noastră onorabilă a fost doar pe termen scurt atunci, pentru că știm ce avea să urmeze.”
Cristian Dumitrașcu (reporter): Evenimentul istoric 23 august, fosta sărbătoare naționa României, controversate și acum, după atât și după ce am trecut la democrație. Care sunt cluziile pe care dvs. le prezentați studenților de la cursul de Istorie a Comunismului, pe care știu că îl aveți și la master? Adrian Cioroianu:Da, e adevărat, eu îi încurajez pe toți cei care trăiesc în România de azi sau pe toți românii, indiferent unde ar trăi, să se gândească în continuare la 23 august ca la o zi importantă din istoria noastră, chiar dacă după 1990 nu a mai fost Ziua Națională, chiar dacă înainte de 1990, din păcate, ea fusese însușită în mod raudulos de către Partidul Comunist, partid unic atunci. Dar 23 august 1944 rămâne o zi realmente importantă în istoria noastră, atât de de zbuciumată, în contextul celui de-al II-lea Război Mondial, și anume ziua în care am ieșit din alianța cu Hitler. Nimic mai complicat, nimic mai simplu de atât. Sigur că totul ar necesita o discuție de detaliu, cu rolul pe care l-a jucat fiecare actor al momentului, de la Regele Mihai, la liderii politici, la mareșalul Ion Antonescu, că totul este pe fondul acestui nenorocit de Război al II-lea Mondial, în care România, cum se știe, se afla între sovietele lui Stalin și Germania nazistă a lui Hitler.
Cristian Dumitrașcu (reporter): Între ciocan și nicovală. Adrian Cioroianu:Exact, între două rele pact nu aveam de ales sau orice ar fi făcut, intram în sfera de influență a unuia dintre cei doi tirani. Cristian Dumitrașcu (reporter):Izvoarele istorice spun că Antonescu era deja în negocieri, că dacă ar mai fi fost lăsat puțin, era pus să avem parte de un armistițiu mult mai avantajos. Adrian Cioroianu:Da, din păcate, e o interpretare în care eu nu cred, nu cred, pentru că, dincolo de unele afirmații circumstanțiale, nu am avut un gest din partea mareșalului Antonescu prin care să se arate dispus să rupă acea alianță. Intrase, sigur, obligat, cum spuneam, de conjunctură, dar atenție, intrase fără un tratat scris, noi nu am avut.
Studenții de azi, ca și studenții de ieri, le înțeleg foarte greu. Cum am intrat noi în Al Doilea Război Mondial fără ca Antonescu să aibă o hârtie, un tratat scris cu Hitler, ce dăm, ce așteptăm. E o mare diferență între Primul Război Mondial și Al Doilea, e una dintre marile vine ale lui Ion Antonescu, în opinia mea, această încredere ne-bazată pe un tratat oficial, pe un tratat, vreau să spun, formal, între noi și Germania. Altfel, c-ar fi dorit să iasă din alianță pot să admit, dar un gest concret, chiar și în condițiile în care Regele Mihai i-a cerut lui să iasă din alianță, mareşalul Antonescu nu a făcut-o. Putem face un inventar de istorii contrafactuale, dar, repet, dincolo de unele afirmații, ca bază documentară nu ne putem baza pe ceva solid în această afirmație că el ar fi fost în prag de negocieri. Din păcate, lucrurile sunt cu mult mai complexe de atât. Că știa că unii negociază e adevărat, că avea propriile lui antene în Europa este adevărat, dar nu erau semne concrete că se pregătește pentru ieșire din alianța cu Hitler.
Cristian Dumitrașcu (reporter): Referitor la această lipsă de tratat, a fost mult invocată demnitatea, onoarea militară și înțelegerea unui militar cum era Antonescu, dar e clar că nu stă în picior atâta vreme cât avea în responsabilitate țară întreagă. Adrian Cioroianu:Păi sigur că armatele au onoare, sigur că ofiţerii au onoare, asta vine de la sine înţeles, dar cineva a pus la îndoială onoarea armatei franceze în Primul Război Mondial sau a Armatei Ruse, sau chiar şi a armatei ţariste? Cu toate astea, oamenii noștri politici au cerut un tratat în Primul Război Modi. Deci nu e vorba despre onoarea armatelor sau a țărilor. Aceată există, dar declararea unui război este un act politic, ori actele politice trebuie să se bazeze totuși se tratate, altfel de la ofițer la ofițer rezolvăm multe lucruri, dar cum rezolvi de la țară la ţară, de la stat la stat în lipsa unui tratat? Asta e problema. Sigur că în definitiv poate că mareşalul Antonescu s-a bazat pe cuvântul de onoare al lui Hitler, nu vreau să spun neapărat că nu ar fi fost şi reciproca valabilă.
Şi Hitler avea motive pentru care să-l prefere pe Antonescu în dauna altor lideri români, dar până una-alta chiar dacă știm astăzi că în istorie tratatele pot fi încălcate și sunt încălcate de nenumărate ori, vedem și în istorie, vedem, iată, și prezent, dar cu toate astea actele politice au nevoie de astfel de documente oficiale. Noi nu am avut și nu zic neapărat că ne-ar fi salvat cu mult, dar rămâne un un dat al istoriei noastre și sigur nu mai luăm în discuție alte tipuri de politici condamnabile și față de anumite minorități pe care noi le-am aplicat în Al Doilea Război Mondial. Astea vin la pachet, dar, rezumându-ne la 23 august, a fost, din păcate, o încercare de a ieşi onorabil, şi am ieşit onorabil dintr-o conjunctură absolut nefastă. Ieirea noastră onorabilă a fost doar pe termen scurt atunci, pentru că știm ce avea să urmeze.
Cristian Dumitrașcu (reporter): Sunt voci care spun că această ieșire la 23 august din alianța cu Germania a salvat practic o bună parte din Ardeal. Adrian Cioroianu: Da, sigur, asta e adevărat. Pe de altă parte, în egală măsură a însemnat pierderea Basarabiei. Cristian Dumitrașcu (reporter): Exact!
Adrian Cioroianu:Era evident că în momentul în care ieșim din alianța cu Germania și intrăm în alianța din care făcea parte și Uniunea Sovietică asta punea cruce pretenţiilor noastre referitoare Basarabia istorică, lucru care de altfel s-a văzut la tratatul de pace din februarie 1947. Sigur că Transilvania a rămas românească, Basarabia a rămas în componența Uniunii Sovietice. Deci lucrurile din acest punct de vedere au fost și cu plus spre vest și cu minus spre est. Cristian Dumitrașcu (reporter): Până la tratatul din 1947 a fost armistițiul din 12 septembrie ’44. Adrian Cioroianu:’44.
Cristian Dumitrașcu (reporter): ’44, da și acolo este o perioadă neagră. De la 23 august până în 12 septembrie armata română a fost în multe locuri decimată, au fost luați prizonieri și au fost lucruri pe care nici acum nu le știm foarte bine. Adrian Cioroianu:Da, în linii mai știm, cum să spun, știm conturul general. Sigur că nu cunoaștem încă toate detaliile, da în timp se vor reconstitui. A fost o răzbunare a Armatei Roşii. Rusia, mă rog, Uniunea Sovietică a considerat România, pe drept cuvânt din punctul ăsta de vedere, ca fiind iresponsabilă de atacarea Uniunii Sovietice alături de Germania lui Hitler, drept care după 23 august, deși Armata Română și ofierii, cum se ştie, au primit ordin să nu mai lupte împotriva trupelor sovietice, armata română, soldaţii români, ofiţeri români, au continuat să fie luaţi prizonieri, unii aveau să se întoarcă acasă peste ani şi ani de zile, prizonieri în condițiile în care ei nu opuneau rezistență și nu luptau, dar a fost o formă de răzbunare a sovieticilor împotriva acestei armate care într-adevăr intrasem peste ei alături de armata germană în 1941. Intrasem într-un anumit context, dar a venit răzbunarea cum bine spuneați.… două săptămâni, aproape trei săptămâni, între 23 august 1944 și semnarea armistiţiului în noaptea dintre 11 și 12 septembrie, după care, după acest armistiţiu, sfera de influență sovietică s-a concretizat prin așa-numita comisie aliată de control, care era dominată de sovietici și deja în acel moment ea era mai puternică, această comisie decât Guvernul României, deci guvernul pus de Regele Mihai. Mareșalul Antonescu era deja arestat, cum se știe, și încet-încet, România intra într-o altă paradigmă, în sfera de influență a lui Stalin, care se prefigura a fi unul dintre marii învingători ai celui de-al Doilea Război Mondial.
Cristian Dumitrașcu (reporter): Au urmat cei 45 de ani de comunism, primii 20, să spunem, foarte negri, cu închisorile politice, apoi o perioadă de relaxare. Voiam să vă întreb dacă, din punctul ăsta de vedere, al zilei naționale, așa cum am început interviul, cum a fost 23 august zi națională, dacă evenimentele din decembrie au făcut dreptate? Pentru că, iată, am trecut la 1 Decembrie, Ziua Națională și nu 23 august. Adrian Cioroianu:E greu de spus, pentru că şi 1 Decembrie e o zi importantă în istorie, 23 august este o zi importantă, 9 mai, 10 mai sunt zile importante. Istoria României nu de zile importante duce lipsă. Evident că fiecare epocă istorică are anumite priorități, are anumite mesaje de dat. Armata Română trebuie să fie în continuare foarte mândră de ceea ce s-a întâmplat în 23 august. Nu că am întors spatele fostului aliat, și pentru că am ieșit dintr-o alianță în care fusesem constrânși să intrăm. Să înțelegem, totuși, că alianta noastră cu Hitler nu a fost una de voie, a fost de nevoie, în condițiile în care cei doi tirani erau prinși într-o luptă din care nu puteam evada. România nu e pe locul de pe hartă al Elveției. În locul nostru de pe hartă trebuia să facem o alegere atunci, şi între noi fie vorba, niciuna nu era strălucită. Franța, principalul nostru aliat, partenerul nostru strategic de atunci căzuse, cum se știe, ș.a.m.d. Dar armata română, care a ascultat de comandantul ei suprem, în acel moment regele, potrivit constituției, constituție care fusese, urma să fie repusă după 23 august. Armata Română, practic de la ofițeri la soldaţi, au ascultat de rege, nu s-au produs rebeliuni, n-au fost ofițeri care să rămână credincioşi Reich-ului. Din acest punct de vedere, 23 august, în istoria Armatei Române reprezintă în continuare o zi la care trebuie să ne raportăm cu mândrie, chiar dacă ea nu mai e zi națională, dar, pentru noi, 23 august, a fost încercarea de a ieşi dintr-o situație aproape fără ieșire. Cât de paradoxal ar suna, am câștigat câțiva ani în care măcar am putut spera revenirea la democrația dinainte de al Doilea Război Mondial.
Cristian Dumitrașcu (reporter): Invitat la subiectul săptămânii a fost Adrian Mihai Cioroianu, istoric, profesor universitar, fost ministru de externe. Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult și vă mai așteptăm la Radio România Actualități, la „Jurnal militar”. Adrian Cioroianu:Oricând, oricând voi fi onorat. La revedere, tuturor și numai bine!
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde, de mai bine de patru luni de zile, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Aeroncitas, generat de Batalionul 348 – Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, au preluat misiunea. Zilele trecute, militarii români au executat trageri cu armamentul de infanterie din dotare, pe timp de zi, în poligonul Fred Rain, din proximitatea bazei. Cu detalii vine căpitanul Alin Șerban, ofițer de legătură în cadrul Detașamentului. Alin Șerban: La această activitate i-am avut invitați și pe aliații croați, care au rămas surprinși de precizie și acuratețea armamentului la țintă. De asemenea, am organizat și ne-am în trecut într-o competiție „Cel mai bun trăgător”, fiecare dintre noi având ca principalul obiectiv obținerea unui punctaj cât mai mare, demonstrarea abilităților de a nimici un număr cât mai mare de timp. Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Europa, iar din Polonia coborâm în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militarii români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii „EUFOR ALTHEA”. Detașamentul românesc se află sub comandă operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din Statul Major al Apărării și este integrat în Batalionul Multinațional. Cum sunt văzuți militarii români în rândul populației civile, dar și al aliaților – ne spune căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei de Manevră rotația a III-a.
Alexandru Călin:Militarii români au avut întotdeauna o imagine bună în Bosnia și Herțegovina. Au fost văzuți bine atât de populația locală, cât și de militarii din cadrul Batalionului Multinațional. Noi am făcut doar să continuăm această tradiție și acest standard ridicat. Parte din militarii mei au mai participat anterior la misiuni în teatrele de operații atât în Irak, Kosovo, cât și în Afganistan. Dar, după cum bine știți și dumneavoastră, nicio misiune nu seamănă cu cealaltă. Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul european facem un salt pe continentul contrastelor, mai precis în Asia, unde doi ofițerii români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan. Mandatul observatorilor români este de un an de zile. Îl ascultați pe căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite. Adrian Stoian:Situația în momentul de față este foarte liniștită, nu au mai fost probleme majore, doar incidente minore. Din acest motiv, noi monitorizăm fiecare zonă care ne-a fost repartizată și încercăm pe cât posibil să discutăm și cu populația și să vedem care este situația pe fiecare zonă în parte. Avem câte o arie de responsabilitate pe fiecare grup.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ucraina va primi în următorul an 61 de avioane de luptă F-16. 42 dintre ele vor fi donate Kiev-ului de către Olanda, iar alte 19 vor veni din Danemarca. Statele Unite ale Americii, ţara producătoare a acestui tip de aeronavă, a fost de acord cu transferul avioanelor numai după ce echipajele lor vor finaliza procesul de pregătire.Piloții ucraineni au început deja instruirea în baza militară daneză de la Skrydstrup. Este de așteptat ca în viitor militarii din țara vecină să se pregătească pentru pilotarea aeronavelor F-16 și în România. Consiliul Suprem de Apărare a țării a aprobat recent înființarea unui centru de instruire pentru piloții de F-16 români, aliați, dar și ucraineni. Potrivit ministrului danez al apărării, avioanele donate pot fi folosite doar în acțiunile militare de pe teritoriul și în spațiul aerian ucrainean.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Un detaşament format din 55 de militari din Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti” participă la exercițiul multinațional „Agile Spirit”, care se desfășoară în Giorgia până pe 1 septembrie. În total, la antrenamente iau parte 3.500 de militari din 25 de țări. Exercițiul este planificat de Comandamentul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii pentru Europa și Africa, împreună cu forțele armate georgiene. „Agile Spirit” urmărește creșterea pregătirii și interoperabilității între țările aliate și partenerii regionali, pentru asigurarea stabilității și a unui mediu sigur în zona Mării Negre. Detașamentul țării noastre este comandată de locotenent coloneul Irinel Rristea. Irinel Rristea:Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti” participă cu militari în cadrul structurii evaluate de nivel brigadă, în cadrul celulelor de răspuns, precum și două plutoane, ca parte a unui batalion multinațional, ce vor avea parte de exerciții și trageri de luptă reale, instruire pe timp de noapte, activități ce vor culmina un exercițiu real cu trageri de luptă. Exercițiul are ca scop întărirea încrederii și creșterea interoperabilității dintre parteneri, care se antrenează să acționeze unitar, de unde și motto-ul exercițiului de anul acesta „strenght through partnership”.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române anunță că desfășoară acțiunii de cercetare a spațiului maritim din zona litoralului românesc pentru identificarea pericolelor de navigație și în special a minelor marine aflate în derivă, provenite din zona de nord a Mării Negre. Marina militară a pus la dispoziție pentru această misiune un pachet de forțe formate din 11 nave, două elicoptere, șase drone de cercetare maritimă și trei detașamente de scafandri de luptă contra dispozitivelor explozive. La monitorizarea zonei de responsabilitate a României participă și alte structuri din sistemul național de apărare, precum și aliații din Franța, Statele Unite ale Americii și Turcia, cu avioane de patrulare maritimă. Procedurile Forțelor Navale Române au fost adaptate rapid la situația actuală de securitate, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, pentru a răspunde eficient la amenințările din spațiul maritim, ne-a declarat comandorul Cristian Abaianiți, comandantul Divizionului 146 Nave Minare-Deminare. Cristian Abaianiți:Toate aceste structuri contribuie la efortul comun pentru realizarea sarcinilor conform planului de cercetare, prin monitorizarea zilnică a tuturor informațiilor referitoare la posibile mine aflate în derivă… în partea de vest a Mării Negre, precum și analiza permanentă a tuturor imaginilor primite de pe mare, pentru identificarea acestor pericole în timp util. Adrian Gâtman (realizator rubrică): De la începutul conflictului din Ucraina până în prezent, marinarii și scafandrii militarii români au neutralizat cinci mine marine în zona litoralului românesc.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu s-a întâlnit la București cu omologul său din Regatul Țărilor de Jos, generalul Onno Eichelsheim, cu care a discutat despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre proiectul privind realizarea centrului de pregătire a piloților de F-16 în România. Generalul Petrescu a evidențiat relațiile bune de cooperare cu militarii francezi, belgieni, olandezi și luxemburghezi din Grupul de Luptă NATO găzduit de țara noastră și relevanța acestuia pentru capacitatea aliată de descurajare și apărare în contextul crizei din regiune. Generalul Petrescu a declarat că militarii olandezi au avut o remarcabilă prestație profesională atât în cadrul grupului de luptă, cât și pe timpul exercițiilor multinaționale întrunite și a apreciat sprijinul aliaților olandezi în pregătirea piloților de F-16 și pentru operarea sistemelor de rachete Patriot.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Echipa României a desfășurat în această săptămână ultimul antrenament întrunit înaintea Jocurilor Invictus, care vor avea loc la Düsseldorf, în Germania, între 9 și 16 septembrie. Competiția este rezervată militarilor din toată lumea, răniți în timpul misiunilor din teatrele de operații. Echipa țării noastre este formată din 20 de militari clasați cu gradul unu, doi și trei de invaliditate sau apt limitat. Ei vor concura la opt discipline sportive, dintre care șapte individuale (tir cu arcul, atletism, canotaj la ergometru, powerlifting, ciclism, tenis de masă și înot) și una de echipă (volei din poziția șezând). La antrenamentul lotului a asistat și ministrul apărării, Angel Tîlvăr, care i-a încurajat pe militari.
Angel Tîlvăr, ministrul apărării:Ne interesează la nivelul Ministerului Apărării Naționale ceea ce fac. Îi sprijinim cât putem de mult pentru că sunt oameni care au plătit un preț mare pentru faptul că și-au servit țara, iar genul acesta de activitate, pe de o parte, îi ajută să se recupereze cât mai bine, pe de altă parte, reprezintă un model pentru noi toți din societate, pentru că și atunci când ai o problemă de sănătate poți să demonstrezi că poți forța limite, poți să performezi și poți să duci o viață absolut normală. Adrian Gâtman (realizator rubrică): România se află la a patra participare la Invictus Games, după edițiile de la Toronto – 2017, Sidney – 2018 și Haga – 2022, unde a obținut în total 26 de medalii, dintre care 11 de aur, 11 de argint și patru de bronz.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de apărare antiaeriană ”Gheparzii de fier”, generat de Batalionul 348 apărare antiaeriană Dobrogea continuă instruirea în cadrul grupului de luptă din Polonia, prin participarea în poligonul South Hills la exercițiul cu trageri de luptă Headhunter Forge. De asemenea, militarii sunt alături de partenerii polonezi la antrenamentele pentru pregătirea ceremoniei prilejuită de sărbătorire a Zilei Armatei Poloneze.
Căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: O parte dintre colegii noștri sunt deja la Varșovia, unde participă la antrenamentele ce se desfășoară cu ocazia Zilei Armatei Poloneze. Activitatea va avea loc pe data de 15 august, unde participăm atât cu un pluton de defilare, cât și cu trei complexe antiaeriene Ghepard. Această zi va fi marcată printr-o paradă militară, unde vom defila alături de ceilalți aliați din cadrul grupului de luptă.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Europa ajungem în Republica Centrafricană, acolo unde șase militari români fac parte din misiunea de instruire a Uniunii Europene, misiune care acordă sprijin autorităților centrafricane și este implicată în trei domenii – consiliere strategică, instruire operațională și educație. Relaționarea cu autoritățile civile reprezintă un pas important în executarea misiunilor, iar bariera lingvistică este un element care nu creează probleme atunci când vorbesc aceeași limbă, fie ea engleză, franceză sau – de ce nu? – română.
Căpitan comandorul Ionuț Clapon, șeful detașamentului românesc din Republica Centrafricană:Foarte mulți dintre ei au avut sau nu tangență cu România. De exemplu, primarul Banguiului, Bangui, care reprezintă capitala Republicii Centrafricane, și-a efectuat studiile în România, vorbește limba română destul de bine, are niște amintiri foarte plăcute, avem o relație foarte bună cu dumnealui, iar a fi primar în Bangui, în capitală, vă dați seama că este omologul primarului Bucureștiului; să vorbească română și să fie foarte aproape de români și să își fi făcut studiile acolo înseamnă ceva pentru noi.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem pe continentul african, mai exact în Sudanul de Sud, acolo unde militarii români participă la misiunea Națiunilor Unite, care a început în iulie 2011, când Republica Sudanul de Sud a devenit oficial cea mai nouă țară din Africa, despărțindu-se de Sudan. România participă activ la menținerea unui climat sigur și stabil prin misiunea de observare și monitorizare a păcii, și așa fragilă după decenii de război, care au contribuit și la situația economică actuală.
Colonelul Eduard Alexandru Vitalis, ofițerul de legătură senior:Când le văd sărăcia și ce fac, mă doare, dar am fost avertizat să nu dau curs sentimentelor pentru că să dai ceva de mâncare sau să dai o bomboană la un copil o să-ți aducă alți 100 de copii și n-o să mai poți pleca din zonă. Sunt destule situații în care ți se rupe sufletul, când ieși afară, ți se rupe sufletul; când vezi normalitatea lor, care nu este normalitatea noastră, abia atunci începem să apreciem ceea ce avem.
Bogdan Dinu: “ În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. ”
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”. Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor legale, întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor. Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august. Acestea sunt informațiile din comunicatul de presă de marți.
Este știrea săptămânii. Într-un fel sau altul, epopeea corvetelor trebuia să se termine. Poate fi privită și interpretată ca o veste proastă, dar în egală măsură și una bună. Titlurile din presă, de exemplu „Programul corvetelor, un eșec întins pe 16 ani”, pot părea dure, dar reflectă realitatea. Este o veste proastă la o primă privire. La un nivel superficial și, să spunem, emoțional, iată, anunțată în săptămâna care precede Ziua Marinei Române și care aruncă așa, o umbră neplăcută asupra evenimentului și Forțelor Navale. Trecând la o analiză mai serioasă, este o veste proastă pentru că s-au pierdut şapte ani de la primul proiect sau, dacă vreți, patru ani de la desemnarea câștigătorului licitației, când primele nave ar fi trebuit să fie deja în dotare. Acești ani sunt pierduți definitiv și, indiferent de soluțiile găsite, orizontul de timp este împins cu șapte până la 10 ani de acum încolo.
Este, însă, și o veste bună, pentru că lucrurile, după ani de amânări și incertitudini, s-au lămurit, iar Ministerul Apărării poate acum să demareze noi abordări și proiecte. Decizia era previzibilă din partea firmei franceze câștigătoare a licitației. Ceea ce ne atrage, însă, atenția din comunicatul de presă este că ”nu a fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, ceea ce înseamnă că nici proiectul SIGMA al constructorului Damen, care a ieșit pe locul doi, nu o să fie realizat, fie din lipsa fondurilor, cum se spune în comunicat, iar aici lucrurile sunt puțin neclare, fie pentru că Damen nu mai este interesat de contract, având în vedere și recenta decizie de retragere din parteneriatul cu statul român. Ce se poate face în continuare? Deocamdată, ministerul nu a anunțat dacă va mai lansa o nouă licitație pentru corvete. Oricum, o nouă procedură necesită aprobări din partea Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a Parlamentului și ar dura ani buni. În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. Desigur, știrea este caldă, sunt multe speculații, prin presă este vehiculată și opțiunea achiziționării de nave de război second-hand din Statele Unite ale Americii. Este vorba despre fregatele LCS – Littoral Combat Ships. O altă întrebare ar fi de ce acum sau, mai ales, în ce context? Unii leagă această decizie de inițiativa de la sfârșitul lunii iulie, când Senatul Statelor Unite ale Americii a adoptat Legea Securitatea Mării Negre, o prevedere care are ca scop promovarea siguranței în regiune. Cu alte cuvinte, ca securitatea Navală de la Marea Neagră să fie, de acum încolo, asigurată de Statele Unite. Este o interpretare simplistă, dar chiar dacă privim lucrurile din această perspectivă, într-un articol introductiv al legii se arată că statele riverane sunt esențiale în contracarare agresiunii guvernului Federației Ruse și contribuie la securitatea colectivă a NATO. Adică, și România trebuie să aibă o componentă navală sau, mai pe scurt, să contribuie. Un alt punct de vedere se referă la schimbarea și evoluția războiului naval și a tehnologiei care, spun unii, ar face inutile navele militare de anumite dimensiuni. Faptul că militarii Kievului au reușit să dezvolte drone navale care pot avea o rază de acțiune de până la 1.000 de km – vezi și recentul atac al unei nave militare ruse în portul Novorossiysk cu o astfel de dronă – pune sub semnul întrebării dominația masivei și numeroasei flote rusești în acest spațiu maritim și, tot simplist interpretând, chiar și necesitatea unei flote maritime de război pentru România. În final, ne putem întreba și ce fac vecinii noștri? Păi, Bulgaria a lansat la apă, vinerea trecută, o primă corvetă din cele două comandate de Ministerul bulgar al Apărării, nava de patrulare multirol de tip maritime multipurpose patrol vessel, denumită Hrabri, u,rmează și cealaltă, iar marina Poloniei, care a rămas, iată ca și România, cenușăreasa sistemului de apărare, începe săptămâna viitoare construcția a trei fregate care vor spori securitatea țării la Marea Baltică. Și aici, dacă îmi permiteți, cu o mare diferență. Dacă în Baltica sunt doar exerciții navale ruse și o numeroasă prezență navală, aliată, ei, Marea Neagră a devenit deja, în mare parte, un lac rusesc și cu certitudine este deja teatru de război. Pentru România, cu războiul din Marea Neagră și amenințarea Rusiei, situația înzestrării Forțelor Navale a devenit deja, și îmi caut bine cuvintele potrivite, cel puțin jenantă sau, haideți să îi spunem, critică și îngrijorătoare.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Aliații NATO oferă sprijin Sloveniei după ce precipitațiile record de vinerea trecută au provocat inundații grave, care au afectat două treimi din țară. Secretarul general Jens Stoltenberg a vorbit prin telefon cu prim-ministrul Robert Golob, exprimându-și condoleanțele și asigurându-l de solidaritatea puternică a NATO cu Slovenia. Salut faptul că aliații NATO au intervenit cu oferte imediate de sprijin, inclusiv elicoptere, poduri modulare, excavatoare și expertiză tehnică. Aceasta este solidaritatea NATO în acțiune” – a declarat Jens Stoltenberg.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În fiecare an, la 15 august, se sărbătorește Ziua Marinei Române și a Forțelor Navale. Marinarii militari vor prezenta marți, după o absență de patru ani, exercițiul demonstrativ întrunit Forțele Navale Române 2023 pe scena maritimă din fața Comandamentului Flotei din Constanța. Festivitatea va începe la ora 10:00. Formația muzicală a Forțelor Navale, condusă de colonelul Cornel Ignat, va susține un miniconcert de piese din repertoriul marinăresc pe faleza Cazinoului din Constanța, între orele 20:00-20:30. Seara se va încheia cu retragerea cu torțe a marinarilor și cu un spectacol de artificii și de drone.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Autoritate contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”. Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.