Acesta include înăsprirea condițiilor de achiziționare a armelor de foc în UE, specificații legale mai clare pentru cei care dețin arme de foc, o mai bună cooperarea a statelor membre. Urmează să fie prezentate și acțiunile concrete referitoare la traficul de arme de foc și explozibili.
Până la sfârșitul anului se dorește finalizarea unui acord privind registrul cu numele pasagerilor.
Pentru ca spațiul Schengen să fie functional, frontierele trebuie să fie sigure, deci, statele membre trebuie să folosească indicatori comuni de risc pentru teroriști. Propunerea pentru paza de coastă și de frontiere este în pregătire pentru luna decembrie și pentru primăvară, un pachet privind frontierele inteligente.
Centrul European pentru Contraterorism din Europol se va lansa pe 1 ianuarie, prin colaborarea tuturor statelor membre.
Tot în cadrul Europol există și o unitate specială care supraveghează conținutul de pe internet, care trebuie să reducă volumul de materiale al teroriștilor.
Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos a mai adăugat:
Avem și o propunere de modificare a cadrului european privind terorismul, până la sfârșitul lui noiembrie- astfel, se va armoniza incriminarea infracțiunilor legate de terorism…de asemenea,finalizăm evaluarea privind măsurile suplimentare care se pot adopta pentru combaterea finanțării terorismului.
Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
Bugetul Uniunii Europene reprezintă 1% din venitul național brut însumat al tuturor statelor membre. Bugetele anuale sunt propuse de Comisie, apoi negociate între Parlament și Consiliu.
Cifrele prevăzute pentru anul viitor sunt: 155 de miliarde de euro în angajamente – adică obligaţii contractuale care-şi pot produce efectul pe o durată mai mare de un an – şi 143,8 miliarde în plăţi, cu alte cuvinte: cheltuieli prevăzute pentru cele 12 luni vizate.
„Bugetul pentru anul viitor trebuie să fie un buget al locurilor de muncă, al competitivității și solidarității! Pentru asta a luptat Parlamentul” – a declarat raportorul Parlamentului pentru bugetul general al UE, José Manuel Fernandes, eurodeputat al PPE.
La rândul ei, Kristalina Georgieva, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabilă pentru buget şi resurse umane a ţinut să sublinieze:
„Acest buget, în privinţa conţinutului este definit de un accent deosebit pe priorităţi. Ne întăreşte capacitatea de abordare a crizei refugiaţilor. În mod clar, în anul care vine va trebui să lucrăm şi la soluţionarea unor alte aspecte ale acestei crize, însă pe moment ne-am concentrat asupra ajutorării statelor membre în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor operaţionale pentru primirea refugiaţilor precum şi ajutorarea ţărilor din afara Uniunii, care adăpostesc refugiaţi.
A doua prioritate a bugetului a fost stimularea revenirii şi a creşterii economiei europene, acestui scop i-au fost alocate aproape jumătate din resursele existente.
S-au alocat aproximativ 10 miliarde pentru obiective legate de criza refugiaţilor. În jur de 70 de miliarde sunt destinate în mod direct programelor menite să îmbunătăţească competitivitatea, să sprijine creşterea economică şi crearea a noi locuri de muncă pentru europeni.
Importanţa acordată cercetării se reflectă în angajamentele privind programul Orizont 2020, alocări care depăşesc 9 miliarde şi jumătate de euro.
Kristalina Georgieva:
„Al doilea parametru important al acestui buget – în ciuda faptului că este un buget foarte strâmt – constă în rezervele sale, care ne permit ca la nevoie să ne asumăm noi obligaţii pentru a răspunde unor noi provocări ivite pe parcurs. Am considerat disciplina financiară o prioritate din primul moment şi vom păstra această abordare! Vom utiliza cu maximă eficienţă fiecare euro alocat în aceste timpuri dificile!
Este un buget remarcabil inclusiv din perspectiva faptului că a fost adoptat la timp, cu suportul unanim al celor trei instituţii. Sper ca prin aceasta să punem bazele unei tradiţii!”
Consiliul şi Parlamentul vor trebui să adopte inclusiv în mod formal înţelegerea privind bugetul. Votul în cadrul celor două instituţii se va derula succesiv în 24-25 noiembrie.
Comisia Europeană a adoptat miercuri măsuri care modifică prevederile Directivei în vigoare.
Astfel, persoanele fizice nu vor mai putea deţine anumite categorii de arme semiautomate .
Se doreşte, de asemenea, autorizarea colecţionarilor de arme de foc şi înregistrarea tuturor armelor, chiar şi a celor dezactivate.
Comisia Europeană îşi propune ca, prin noile prevederi, să armonizeze, la nivel european, legislaţia în domeniu, toate statele membre fiind obligate să se supună unor reguli comune.
Comisarul European Elzbieta Bienkowska:
“ Dorim să asigurăm trasabilitatea armelor de foc prin impunerea unor reguli de comerţ stricte şi armonizate. Vrem să fim siguri că nicio persoană fizică nu poate vinde sau cumpăra arme de foc sau, şi mai important, părţi din acestea, online. Până acum nu au fost reglementări europene unitare şi ştim că în special în atacul de la Thalys una dintre armele de foc folosite a fost realizată din părţi cumpărate legal de pe internet.”
Comisarul European Elzbieta Bienkowska
Pentru a intra în vigoare, măsurile trebuie să obţină aprobarea Parlamentului și a Consiliului.
Comisia europeană pregăteşte şi un Plan de Acţiune pentru combaterea traficul ilicit de armament. Acesta va fi prezentat în viitorul apropiat, după cum a anunţat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei.
Aflat acum în al nouălea an de la lansare, premiul este un omagiu acordat acelor orașe în care inovarea a prins rădăcini. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
”Două treimi dintre europeni trăiesc în orașe, adică 333 de milioane de oameni. Premiul „Capitala Verde a Europei” sărbătorește buna planificare pentru o viață urbană de calitate. Promovarea acestor orașe deschizătoare de drumuri va inspira eforturi noi, pentru ca spațiile urbane europene să fie nu doar durabile, ci și plăcute pentru locuit” a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella. Fondul pentru investiții strategice dar și alte fonduri europene stau la dispoziția orașelor iar România are un potențial apreciabil în direcția folosirii materialelor regenerabile. Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit:
Potențialul este real. Țări precum România, unde deșeurile ajung mai degrabă la groapa de gunoi decît să fie reciclate, vor avea de cîștigat cel mai mult. Estimările noastre arată că există potențial pentru a crea aproximativ 30.000 de locuri de muncă noi, în acest domeniu, doar în România.
„Capitala Verde a Europei” este un prestigios titlu oferit de Comisia Europeană acelor orașe care demonstrează o preocupare constantă pentru creșterea calității vieții locuitorilor, protecția mediului înconjurător, eficiența energetică și dezvoltarea durabilă. Cele șapte orașe care și-au depus candidaturile pentru ediția anului 2018 sunt Ghent (Belgia), Nijmegen și ‘s-Hertogenbosch (Țările de Jos), Tallinn(Estonia), Umeå (Suedia) Varșovia (Polonia) și Arad (România). Alina Mrejeru de la Europe Direct Arad ne oferă detalii despre candidatura arădeană.
Avantajele participării la competiție sunt multiple iar în cazul cîștigării titlului de ”Capitală verde a Europei” acestea vor continua să se facă simțite încă mult timp după încheierea anului respectiv. Printre aceste avantaje se numără: accentul sporit pe proiectele de mediu prin sponsorizări și granturi, atragerea de finanțări publice, locuri de muncă noi – o capitală verde a Europei fiind mult mai atractivă pentru investitori străini, intensificarea activității de turism, creșterea vizibilității internaționale, participarea în cadrul unor rețele și formarea de alianțe noi, acces la rețeaua capitalelor verzi ale Europei, capacitatea de a îmbunătăți în continuare mediul de viață ecologică al localității și creșterea sentimentelor de mîndrie locală și de apartenență la comunitate.
Orașul câștigător va fi anunțat în luna iunie 2016, în urma evaluării candidaturilor în baza unui set de 12 criterii de mediu precum: combaterea schimbărilor climatice, eficiența energetică, transport local, calitatea aerului, biodiversitate, poluarea fonică, producerea și gestionarea deșeurilor, gestionarea resurselor de apă, gestionarea apelor uzate, eco-inovarea, exploatarea sustenabilă a terenurilor și gestionarea integrată a mediului.
Decizia politica în acest sens a fost luata la Bruxelles unde statele membre au aprobat în unanimitate cererea de activare a clauzei de solidaritate din Tratatul de la Lisabona. Franta a invocat in premiera aceasta clauza, transmite Sorin Pavel de la Bucuresti fm
La cea de-a doua reuniune a Consiliului de Asociere Uniunea Europeana-Georgia au fost subliniate progresele semnificative înregistrate de Georgia de la ultimul Consiliului de Asociere din luna noiembrie 2014
Ambele părţi au reafirmat angajamentul lor de a continua asocierea politică a Georgiei şi integrarea economică cu Uniunea Europeana evidenţiind aspiraţiile europene ale Georgiei şi obiectivul prioritar al acesteia – de a promova construirea unei ţări democratice, stabile şi prospere.
Consiliul de Asociere a subliniat că aceasta reprezinta o modalitate concretă de a activa întregul potenţial al Acordului UE-Georgia, cu accent pe sprijinirea reformelor de bază, pe redresarea şi creşterea economică şicooperarea în toate domeniile.
Recunoscând progresele înregistrate în punerea în aplicare a acordului, Consiliul de Asociere a salutat disponibilitatea Georgiei de a susţine rezultatele pozitive ale reformelor, în conformitate cu valorile comune stabilite în acordul de asociere: democraţia, buna guvernare, statul de drept şi respectarea drepturilor omului.
Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate a reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială a Georgiei
“Am discutat evoluţiile din Abhazia şi Osetia de Sud şi am reiterat sprijinul ferm al UE pentru integritatea teritorială a Georgiei în cadrul granişelor sale recunoscute pe plan internaţional. Rămânem fermi angajamentul de consolidare a păcii, stabilităţii şi soluţionarea conflictelor şi politica noastră de nerecunoaştere şi implicare în Georgia.”
Consiliul de Asociere a evaluat Georgia ca fiind un actor principal în cadrul Parteneriatului Estic.
Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminarea discriminării femeilor în privinţa salarizării s-a aflat din nou în atenţia Comisiei Europene. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european –
Luni, 2 noiembrie, în Uniunea Europeană a fost marcată „Ziua pentru plată egală”, ziua în care s-a atras din nou atenţia că diferenţa de salariu între femei și bărbați este o realitate nedreaptă şi în zilele noastre. Cu acest prilej, 3 oficiali europeni au îndemnat într-un mesaj comun la eliminarea decalajului de salarizare între femei şi bărbaţi atunci când se prestează aceeaşi muncă.
Vice-preşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul pentru forţa de muncă şi afaceri sociale, Marianne Thyssen şi comisarul pentru justiţie şi egalitatea de gen, Věra Jourová, arată în comunicatul comun că „Salariul orar mediu pentru femei în Europa este cu 16,3% mai mic decât al bărbaților. Rezultă că, femeile lucrează 59 de zile fără să fie plătite, în fiecare an.”
Oficialii europeni au mai atras atenţia că diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi este oricum nedreaptă pe termen scurt, dar pe termen lung diferenţele devin şi mai accentuate, astfel că se ajunge la un decalaj între pensii şi mai semnificativ, femeile având pensii cu 39% mai mici decât ale bărbaţilor.
Cei trei comisari au deplâns faptul că legile europene privind egalitatea de salariu nu sunt puse în aplicare în mod satisfăcător de către statele membre. Iar la ritmul foarte lent în care se reduc aceste diferenţe ar mai fi nevoie de 70 de ani pentru a atinge egalitatea.
Principiul în virtutea căruia se acordă remunerație egală pentru muncă egală a fost consacrat în tratatele europene încă din 1957.
În timp, au apărut şi alte norme privind tratamentul egal în materie de încadrare în muncă, combaterea tuturor formelor de discriminare sau eradicarea violenței împotriva femeilor.
Venind mai aproape de zilele noastre, în anul 2010, CE a publicat o strategie pe cinci ani prin care recomanda statelor membre ca, în mod voluntar, să ia măsurile necesare astfel încât să se ajungă la egalitatea de facto între femei și bărbați.
După un an s-a constatat, însă, că numărul femeilor membre în comitetele de conducere a crescut cu doar 1%, motiv pentru care în noiembrie 2012, a fost adoptată o Directivă prin care se cere statelor membre să ajungă la o proporţie de 40% femei în poziții non-executive până în anul 2020.
Oficialii europeni au atras atenţia, în diferite ocazii, că legile europene privind egalitatea de salariu trebuie respectate şi că progresele făcute în aceste domeniu sunt încă insuficiente.
În discursul său rostit la New York, în cadrul Reuniunii mondiale a liderilor privind realizarea egalităţii de gen şi capacitatea femeilor, vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a ţinut să sublinieze:
“niciodată nu m-am gândit că la vârsta mea, sunt tată a doi băieți și două fete- că în această etapă a vieții mele, va trebui în continuare să-mi fac griji dacă fetele mele vor avea aceleași oportunități ca și băieții mei; e inacceptabil!”
Oficialul european a mai subliniat că egalitatea între bărbaţi şi femei reprezintă o chestiune de justiție socială, dar şi o chestiune de moralitate şi a îndemnat la acţiune pentru realizarea acestui deziderat:
“Cred cu tărie asta mai mult decât orice altceva: o conducere politică reală poate face cea mai mare diferență pentru o lume în care bărbații și femeile să își poată conduce viețile așa cum doresc.”
Liderii europeni şi africani au stabilit soluţii comune în cadrul Summit-ului international de la La Valletta, Malta. Detalii în rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM
Europa va contribui cu încă 1,8 miliarde euro la combaterea cauzelor migraţiei ilegale din Africa.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker a lansat la summit-ul de la La Valletta Fondul fiduciar de urgenţă, instrument complementar acţiunilor de asistenţă acordată de Uniune ţărilor din Africa.
Banii provin din instrumentele de finanțare ale Uniunii Europene, dar și din contribuții ale statelor membre și ale altor donator, precum Norvegia şi Elveţia.
La reuniunea de la La Valletta a fost adoptat şi un plan de acţiune care include măsuri ce vizează o mai bună organizare a căilor legale de migrație și de mobilitate, intensificarea luptei împotriva rețelelor infracționale implicate în activități de introducere ilegală de migranți și de trafic de persoane şi intensificarea cooperării în problema returnării și readmisiei.
În ceea ce priveşte relocările, Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker s-a declarat dezamăgit:
“ Nu sunt deloc mulţumit de ritmul de până acum al relocărilor. 130 de persoane au fost relocate în vreme ce intenţia noastră era să relocăm 160 000. Nu avem mult timp şi dacă păstrăm acest ritm vom ajunge la rezultatul dorit în 2101, prin urmare trebuie să mărim viteza.”
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker
Turcia a fost şi ea în centrul discuţiilor, ca ţară ce găzduieşte peste 2 milioane de imigranţi din Orientul Mijlociu.
Un summit Uniunea Europeană- Turcia este programat la sfârşitul acestei luni.
În acest fel, propunerea Comisiei Europene pentru o directivă ce vizează astfel de instalații vine să completeze cadrul de reglementare pentru controlul poluării aerului, rezultata in urma arderii combustibililor . De ce este importantă o astfel de directivă, aflăm de la Andrada Cojocaru, Radio Oltenia Craiova
O astfel de directivă este un important pas înainte pentru sănătatea noastră, economie și mediu – a ţinut să precizeze comisarul Vella, care a mai arătat că în fiecare an , 400.000 de oameni mor prematur în spaţiul comunitar ca urmare a aerului poluat. Comisia Europeană a luat în serios această cifră și s-a angajat să reducă poluarea la jumătate până în 2030. Aceste noi reguli de reducere a poluării aerului din instalațiile de ardere mijlocii reprezintă o piesă cheie a legislației europene în încercarea de combatere a poluării aerului direct de la sursă.
Trebuie precizat că instalațiile de ardere medii sunt folosite pentru numeroase activități care au loc aproape de locul unde trăiesc oamenii.
Aici sunt incluse generatoarele de energie electrică, instalaţiile ce produc încălzirea și răcirea locuințelor sau caselor rezidențiale, precum și furnizarea de căldură sau abur pentru procesele industriale . Toate acestea pot să influențeze în mod semnificativ calitatea aerului. Noile norme fac parte din pachetul legislativ Clean Air , care stabilește strategia UE pentru a îmbunătăți calitatea aerului până în 2030. Astfel, Directiva stabilește limite pentru emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot și pulberi în suspensie, iar aceste limite vor fi aplicate pentru instalațiile noi și existente de ardere de dimensiuni medii , adică între 1 și 50 MW. În cazul în care o instalație de ardere mediu folosește simultan două sau mai multe tipuri de combustibil, valoarea limită de emisie pentru fiecare poluant se calculează ţinând cont de adoptarea valorii limită de emisie relevante pentru fiecare combustibil în conformitate cu normele aprobate. Statele membre vor institui un sistem de inspecții de mediu ale instalațiilor de ardere medii sau vor pune în aplicare alte măsuri de a verifica respectarea cerințele din această directivă.
Directiva este un bun exemplu de o mai bună reglementare , deoarece este proiectată pentru a fi accesibilă pentru IMM-uri , oferă siguranță pe termen lung pentru toți operatorii economici interesați și minimizează sarcina administrativă atât pentru industrie, cât şi pentru statele membre.
Garantarea economiilor cetatenilor europeni si reducerea relatiei dintre banci si fondurile publice sunt principalii pasi pe care ii presupune o Uniunea Economica si Monetara solida si stabila. Sorin Pavel de la Bucuresti fm ne ofera amanunte
Banca Centrala Europeana a publicat deja lista celor 39 de mari banci europene care vor fi supuse in 2016 la o noua runda de simulari de scenarii de criza financiara, intre acestea se regasesc si principalele institutii de credit prezente pe piata din Romania, transmite Sorin Pavel, 98.3 fm sau bucurestifm.ro
Cu aceasta ocazie, executivul comunitar a stabilit acțiunile care trebuie întreprinse pentru a rezolva problemele rămase. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii in rubrica Euranet plus de astăzi…
În cadrul strategiei sale de extindere, Comisia Europeană reafirmă accentul puternic pe aspectele esențiale ale statului de drept, ale drepturilor fundamentale, consolidarea instituțiilor democratice, inclusiv reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.
Deși s-au înregistrat progrese importante în ultimul an, în special în ceea ce privește adoptarea legislației relevante și crearea structurilor administrative necesare există în continuare provocări majore.
Potrivit raportului, în ceea ce privește statul de drept, sistemele judiciare nu sunt suficient de independente, eficiente și răspunzătoare. Sunt necesare în continuare eforturi serioase pentru combaterea criminalității organizate și a corupției, în special în vederea stabilirii unui istoric al anchetelor, al urmăririlor penale și al condamnărilor definitive. Drepturile fundamentale sunt în mare măsură consacrate prin lege, însă, în realitate, există în continuare deficiențe. Asigurarea libertății de exprimare reprezintă o provocare aparte, cu evoluții negative în mai multe țări. Reforma administrației publice trebuie continuată cu hotărâre, astfel încât să se asigure capacitatea administrativă necesară, precum și rezolvarea problemelor ridicate de politizare și de lipsa de transparență. Este necesar să se acorde atenție, de asemenea, funcționării instituțiilor democratice și să se coopereze și mai strâns cu actorii societății civile locale pentru ca reformele să fie implementate la nivelul întregii societăți.
Majoritatea țărilor se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește guvernanța economică și competitivitatea.
Regiunea a fost grav afectată de criza refugiaților. Turcia acordă un sprijin substanțial pentru cele peste 2 milioane de refugiați sirieni aflați pe teritoriul său. Balcanii de Vest, în special fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Serbia, au gestionat un număr semnificativ de resortisanți ai țărilor terțe care au tranzitat aceste țări de la începutul anului. Provocarea migrației necesită mai mult ca oricând o cooperare sporită cu țările implicate în procesul de extindere, iar UE oferă un sprijin substanțial în acest scop, se susține în raport.
Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a declarat ca procesul de extindere este esențial pentru consolidarea stabilității politice și economice în regiune
„Actuala criză a refugiaților ne arată cât de importantă este cooperarea strânsă dintre UE și țările din Europa de Sud-Est. Procesul de extindere a UE, care cuprinde Balcanii de Vest și Turcia, reprezintă un instrument puternic de consolidare a statului de drept și a drepturilor omului în aceste țări. De asemenea, acest instrument stimulează economia, făcând-o mai puternică, și promovează cooperarea regională. O perspectivă europeană clară transformă treptat țările noastre partenere și consolidează stabilitatea din întreaga Uniune. Angajamentul nostru ferm față de aderarea la UE, precum și față de condițiile pe care aceasta le implică, reprezintă, prin urmare, o investiție pe termen lung în securitatea și prosperitatea Europei”.
În prezent, strategia cuprinzătoare privind extinderea este multianuală, acoperind perioada mandatului Comisiei. Pe lângă raportarea cu privire la progresele înregistrate, se pune un accent mult mai mare pe gradul de pregătire pentru asumarea obligațiilor asociate statutului de stat membru. În același timp, rapoartele oferă orientări cu o claritate sporită pentru ceea ce se așteaptă să facă țările atât pe termen scurt, cât și pe termen lung
Raportul anual privind progresul statelor candidate şi potenţial candidate la UE a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European
Pe parcursul ultimelor 12 luni, Comisia Europeană şi-a intensificat activitatea pentru a-i pregăti pe partenerii de pre-aderare la provocările ce vor urma şi a-i pune pe o pistă europeană mai fermă. Cristina Ion, Bucuresti fm
Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a precizat: “Criza refugiaţilor a condus la o cooperare strânsă cu ţările din sud-estul continentului – de dragul stabilităţii Europei. Procesul de extindere aduce rezultate concrete prin reforme economice şi democratice. Aceste reforme transformă treptat ţările în cauză, îmbunătăţind rezistenţa şi consolidarea stabilităţii în vecinătatea noastră imediată. Prin urmare, politica de extindere şi politica de migraţie nu se exclud reciproc, acestea se consolidează reciproc.”
Johannes Hahn, responsabil de politica europeană de vecinătate şi extindere a negocierilor a subliniat care sunt punctele cheie în 2015 pentru fiecare dintre ţări.
Muntenegru şi Serbia au înregistrat progrese în cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia este la un nivel relativ bun de aliniere legislativă.
În Albania, se constată un progres constant în abordarea priorităţilor-cheie pentru deschiderea negocierilor de aderare, iar în ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, ţara este din nou pe calea reformei.
În Kosovo, guvernul a luat unele decizii foarte dificile în ultima vreme, dar ţara este într-un stadiu timpuriu în numeroase domenii.
Referindu-se la relaţiile cu Turcia, Johannes Hahn a subliniat că s-a consolidat cooperarea în toate domeniile de interes comun, dar Comisia Europeană consideră că trebuie să se pună capăt violenţei în Turcia şi să se revină la negocierile pentru o soluţie durabilă a problemei kurde.
Reprezentanți ai instituțiilor europene, ai industriei, ai societății civile şi ai comunității științifice, dar şi producători din agricultură, silvicultură și sectoarele maritime s-au reunit timp de două zile la Bruxelles în cadrul unui summit privind bioeconomia, progresele înregistrate până în prezent şi susţinerea investițiilor în acest domeniu. Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa detaliază.
Comisia Europeană solicită mai multe investiţii în bioeconomie, având în vedere că populația este într-o continuă creştere, iar resursele naturale sunt finite. Prin urmare, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile. O mai mare utilizare a acestora nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să facem cât mai repede tranziția de la o societate bazată pe combustibili fosili la o societate bazată pe soluții ecologice, având ca motor cercetarea și inovarea, este de părere comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Carlos Moedas. Bioeconomia are un potenţial enorm, poate contribui la crearea de locuri de muncă în special în mediul rural, la diversificarea surselor de energie şi creșterea PIB-ului, a mai spus Moedas în cadul summitului.
Să luăm exemplu Scoția, unde transformarea macroalgelor, algelor marine și deșeurilor industriale în produse chimice de mare valoare generează peste 250 de milioane de euro pentru economie. Sunt poveşti care demonstrează modul în care bioeconomia poate transforma produsele noastre tradiţionale, povestiri care ne arată modul în care putem folosi de cercetarea și inovarea europeană pentru a optimiza sau crea noi procese de producție. Putem face mult mai mult decât pur și simplu să producem, să folosim și să aruncăm. Este minunat să vedem că Planul de Investiții extrem de ambițios al Comisiei Europene face deja progrese concrete. Multe dintre aceste investiţii au devenit deja realitate.
Comisarul european, Carlos Moedas a mai afirmat că ş-ar dori să vadă nu doar un proiect, ci un întreg portofoliu de proiecte. La rândul său, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan a spus că Europa este lider în dezvoltarea bioeconomiei, dar concurența și interesul în acest domeniu continuă să crească în întreaga lume.
Ambiţiile mari solicită investiții mai mari. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a decis să dubleze alocarea bugetară pentru a ajunge la 3,6 miliarde euro pentru cercetarea agricolă în cadrul programului nostru pilot Orizont 2020.
Programul pentru 2016-2017 pe care le-am publicat în octombrie este un pas promițător și ambițios înainte, cu un buget de peste 586 milioane de euro pentru investiți în cercetare de interes pentru agricultură, silvicultură, produse alimentare și non-alimentare. Vom investi o sumă fără precedent 431 milioane de euro în domeniul securității alimentare durabile. Vom investi, de asemenea, 128 de milioane de euro în cadrul programului de renaştere rurală pentru a spori creșterea economică și crearea locurilor de muncă în zonele rurale, noi modalități de a face afaceri, precum și consolidarea sistemelor de inovație și educație. Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene este unul dintre instrumentele cele mai puternice de investiții, cu aproximativ 100 de miliarde de euro pentru perioada 2014- 2020
La Consiliul extraordinar de justitie și afaceri interne, de ieri, de la Bruxelles, miniștrii de interne au discutat măsuri concrete pentru a face față crizei migrației.
Europa trebuie sa rămână deschisă, dar să fie o Europă în care regulile care au fost stabilite, se respectă. Există dreptul de azil, este o caracteristică a Uniunii, dar un migrant nu poate beneficia de el, dacă refuză să coopereze cu autoritățile. Deasemenea, migranții nu pot să-și aleagă țara de destinație; UE trebuie să poată utiliza mecanismul de relocare și redistribuire a migranților, a spus Jean Asselborn ministrul luxemburghez pentru afaceri europene, imigrație și azil.
Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitri Avramopoulos a declarat:
Contăm pe țările aflate de-a lungul traseului migranților, să-și mărească capacitățile de primire pentru a ajunge la 100.000 de locuri. Securizarea frontierelor externe ale UE, este unul din cei 4 piloni ai agendei europene pentru migrație- vom face asta prin întărirea rolului Frontex și dezvoltarea standardelor la nivelul UE, de asemenea, vom prezenta o propunere, până la sfârșitul anului, privind un gardian european de frontieră și de coastă.
Departe de noi gândul de a înființa centre de detenție. Vorbim despre acele centre de prelucrare- servicii de asistență în țările terțe, așa numita rută a Balcanilor, pentru că în statele membre UE avem hotspoturi.
Asselborn a mai adăugat că centrele de prelucrare ar trebui să se ocupe cu procesarea cererilor de azil ale tuturor celor ce nu pot fi înregistrați în țara de sosire. Să se facă amprentarea, înregistrarea și stabilirea cazurilor care se încadrează în cerințele de protective ale Convenției de la Geneva.
În cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) Comisia Europeană propune reprezentanților SUA includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Comisia Europeană a publicat, pe 6 noiembrie, propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA.
Oficialii CE susțin că noul capitol referitor la dezvoltarea durabilă, propus în cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”’, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.
Cu acest prilej, comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström, a ținut să sublinieze că, de fapt, comerțul nu este numai un instrument capabil să creeze noi oportunități economice pentru consumatori, lucrători și angajatori, ci și unul menit să contribuie la creșterea gradului de responsabilitate în întreaga lume.
Comerțul nu promovează doar interese economice, ci și valori, a susținut oficialul european arătând că munca copiilor, precaritatea drepturilor lucrătorilor sau comportamentul iresponsabil al întreprinderilor sunt flageluri mondiale pe care UE dorește să le combată cu ajutorul politicii comerciale.
Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP prezintă o abordare integrată cu privire la comerț și la dezvoltarea durabilă, care înglobează, de asemenea, forța de muncă și mediul, reafirmând dreptul statelor membre ale UE de a legifera în aceste domenii.
Propunerea se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului.
În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.
Comisarul Cecilia Malmström afirmă că negocierile comerciale cu SUA vor deveni cu timpul tot mai transparente și că deși există, încă, aspecte aflate în divergență se lucrează în continuare pentru a se obține un acord comercial avantajos pentru ambele părți.
Cecilia Malmström:
„UE și SUA sunt ambele încredințate că tratatul trebuie implementat și întărit, dar avem abordări diferite în ceea ce privește implicarea societății civile și întărirea regulilor de dezvoltare durabilă în acordul pentru comerț.
Dar TTIP este un acord unic pentru ambele părți, atât ca dimensiune, cât și ca ambiție.
Prin urmare, trebuie să ne așezăm și să evaluăm cu grijă genul de abordare care funcționează în acest context.”
Propunerea UE privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP a fost prezentată Statelor Unite în cursul ultimei runde de negocieri care a avut loc în luna octombrie.
Până acum au fost 11 runde de negocieri între UE și SUA.
Negocierile dintre cele două părți au început în iulie 2013.
Dacă aceste negocieri se vor încheia cu succes, acest parteneriat va acoperi mai mult de 40% din PIB-ul mondial.
Următoarea rundă de negociere va avea loc în februarie 2016, când este de așteptat ca ambele părți să discute problema achizițiilor publice.
În ce context apare acesta, ne explică Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM.
Europa are nevoie de un nou acord cu Statele Unite prin care datele personale transferate în scopuri comerciale peste Ocean să fie protejate.
Timp de 15 ani, transferurile transatlantice de date au fost sub incidenţa unui cadru de reglementări numit Safe Harbour. Acesta însă şi-a dovedit ineficienţa în mai multe cazuri, cel mai recent fiind înregistrat la începutul acestei luni.
În acest context, Comisia Europeană doreşte să finalizeze rapid noul acord.
Vicepreşedintele Comisiei Andrus Ansip a anunţat un termen posibil:
„ Vreau să reasigur cetăţenii şi consumatorii că datele lor sunt protejate. Cred că Europa şi Statele Unite au la îndemână instrumentele care să permită un nou acord în trei luni”
Şi comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova a subliniat necesitatea parafării urgente a acestui acord:
„ Pentru aceasta le cer partenerilor americani să ia măsurile necesare pentru stabilirea acestui nou acord, unul care să conţină limitări ale accesului la date guvernamentale şi măsuri de siguranţă necesare inclusiv control judiciar.”
În așteptarea noului acord, Comisia a publicat un ghid care să ajute companiile să continue în această perioadă de tranziţie transferul de date personale spre SUA.
Datele personale se referă la toate informațiile care permit identificarea unui individ, precum nume, fotografie, amprentă sau număr de asigurări sociale.
Comisia Europeană a lansat cea de-a doua cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, cu investiții de peste 7,6 miliarde euro.
De altfel, mare parte din această sumă este alocată unor proiecte din state membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune al UE, în vederea unei mai bune integrări a acestor țări în cadrul pieței interne. Mai mult, mecanismul pentru Interconectarea Europei, urmărește reducerea decalajelor în materie de investiții din Europa, pentru a relansa creșterea economică și crearea de locuri de muncă, de altfel considerate obiective prioritare de către Comisia Juncker.
În conferința de presă în care a fost anunțată lansarea cererii de propuneri, Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat că executivul comunitar încurajează promotorii de proiecte să apeleze la noua platformă de consiliere pentru a formula propuneri de bună calitate, pe care să le prezinte în cadrul portalului de proiecte ce va fi lansat în ianuarie.
În cadrul aceleiași întâlniri cu jurnaliștii de la Bruxelles, comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a adăugat:
” Facilitățile Mecanismului pentru Interconectarea Europei sunt foarte strâns legate de obiectivele de bază ale acestei Comisii și pot spune că asta înseamnă încă un pas puternic spre o zonă de transport unică, care este un factor de bază al unei piețe unice . În al doilea rând, prin acest nou pas pe sprijinim, în mod direct nevoile de creștere și mai ales noi locuri de muncă, noi oportunități de angajare.
Apelul specific pe care l-am anunțat va acoperi pe de o parte piața digitală, uniunea energetică și, desigur, provocările climatice, iar pe de altă parte, cu suma cea mai mare transporturi, toate acestea însemnând propuneri în valoare de 7,6 miliarde de euro.
Potențialii solicitanți au până la mijlocul lunii februarie pentru a oferi și prezenta propunerile lor și apoi vom lua o decizie pe baza unor criterii predefinite undeva la mijlocul verii”.
În cadrul pachetului general în valoare de 1,1 miliarde de euro, disponibil pentru toate cele 28 de state membre, printre proiectele vizate se vor număra proiecte referitoare la sisteme de transport inteligente sau sisteme de management al traficului. Pachetul „coeziune” în valoare de 6,5 miliarde de euro, disponibil pentru 15 state membre, va completa aceste priorități cu proiecte esențiale în domeniul infrastructurii, cum ar fi proiectele referitoare la moduri de transport durabile din categoria transportului feroviar și pe căi navigabile interioare.
De adăugat că, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei , se vor pune la dispoziție fonduri în valoare de peste 24 miliarde de euro din bugetul 2014-2020 al UE pentru cofinanțarea de proiecte destinate rețelei transeuropene de transport în statele membre ale Uniunii. Din această sumă, 11,3 miliarde de euro sunt alocate pentru proiecte din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.
Connecting Europe Facility este un instrument esential de finantare europeana, un program ce urmareste accelerarea investitiilor in domeniul retelelor de transport, energiei si telecomunicatiilor prin mobilizarea finantarilor publice si private.
Sorin Pavel de la Bucuresti fm stie mai multe
Printre proiectele cu valoare mai mare se numara reabilitarea si modernizarea unor portiuni din legatura feroviara dintre Brașov și Sighișoara in valoare de 890 milioane de euro, transmite Sorin Pavel de la Bucuresti fm.
România îşi va menţine creşterea şi anul viitor, datorită relaxării fiscale şi creşterii consumului. Prognoza de toamnă a Comisiei Europene vine cu veşti bune şi în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi evoluţia şomajului.
De la Reprezenţanta Comisiei Europene în România, ofiţerul de presă, Mihai Roşioru: ”În ceea ce priveşte economia României, Comisia Europeană consideră că aceasta îşi va continua creşterea în următorii trei ani, ajungând la o rată de creştere de 3,5 % în 2015, de 4,1% în 2016 şi de 3,6% în 2017, pe fondul consolidării consumului, datorită relaxării fiscale. Pe de altă parte, previziunile economice menţionează faptul că economia este pe plus, însă creşte şi deficitul. Comisia estimează în 2017 o creştere a deficitului structural până la aproape 4% din PIB. De asemenea, deficitul bugetar este aşteptat să crească la 2,8% din PIB în 2016 şi la peste 3% din PIB în 2017. La fel şi datoria publică va ajunge la 42,8% din PIB în 2017. Aceste date sunt previziuni economice, ele iau în calcul toate datele disponibile până la data de 22 octombrie 2015 şi se bazează pe politicile economice anunţate de statele membre la momentul acestei prognoze. Următorul set de previziuni economice va fi publicat în februarie 2016.”
Economia zonei euro își continuă redresarea moderată. Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare: „Economia europeană își continuă tendința de redresare. În perspectiva anului 2016, vedem accelerarea creșterii și scăderea șomajului și a deficitelor bugetare. Și totuși îmbunătățirile sunt încă distribuite neomogen: în special în zona euro, convergența nu se realizează suficient de repede.”
Redresarea economică se manifestă în toate statele membre: cererea internă este pe plus, şomajul în scădere, iar investiţiile ar putea creşte datorită condiţiilor mai bune de finanţare. Comisia va actualiza previziunile sale economice în februarie 2016.
Al treilea transport de imigranţi din state din sudul Europei a plecat spre o altă ţară a Uniunii Europene, potrivit planului de relocare propus de Comisia Europeană.
Din Grecia, 30 de persoane s-au îmbarcat spre Luxemburg, majoritatea sirieni şi irakieni. Cele şase familii au fost însoţite până la avion de premierul grec Alexis Tsipras, de comisarul european Dimitris Avramopoulus, de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz şi de ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn.
În acest context, comisarul Uniunii Europene pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulus, a declarat:
“Acest proces de relocare se va confrunta cu diverse dificultăţi. Din acest moment, trebuie să se transforme într-un proces regulat, astfel încât, treptat, succesul acestei politici să ofere un răspuns convingător la toate întrebările care sunt ridicate şi, în acelaşi timp, să ducă la realizarea obiectivelor pe care le avem în vedere.”
Grecia dispune de mai multe centre localizate în Lesbos, Chios, Samos şi Leros, însă nu are, deocamdată, un număr semnificativ de experţi ai UE promişi de statele membre. Este necesară prezenţa experţilor Frontex şi ai Biroului European de Sprijin pentru Azil. Ambele agenţii sunt utile în cadrul procesului de monitorizare şi evaluare, fiind considerate esenţiale pentru ca schema de relocare să fie cu adevărat funcţională.
Conform planului de relocare decis de UE în luna septembrie, un numar de 160.000 imigranţi, dintre care 66.000 intraţi prin Grecia, urmează să fie distribuiţi între ţările blocului comunitar pe o perioadă de doi ani.
Două serii au plecat deja din Italia în luna octombrie, cu destinaţia Suedia şi Finlanda, în total fiind vorba despre 87 de persoane, sirieni si eritreeni.
Comisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, care vegheaza la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene, a împlinit un an.
Cum a răspuns în aceste 365 de zile de mandat provocărilor și priorităților asumate aflăm de la dna Carmen Oprescu, responsabil networking în cadrul Centrului Europe Direct Craiova.
La începutul mandatului său, Comisia Juncker a elaborat un decalog de priorități pentru mandatul 2014-2019 pe care le-a prezentat Parlamentului European.
1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții
2. O piață digitală unică
3. O Uniune a Energiei solidă cu o viziune asupra politicilor de schimbare climatică
4. O piață internă mai corectă și de substanță, cu o bază industrială puternică
5. O Uniune Monetară și Economică de substanță și mai corectă
6. Un acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat
7. O zonă de justiție și drepturi fundamentate bazată pe încredere reciprocă
8. Spre o nouă politică în domeniul migrației
9. Un actor global mai puternic
10. O Uniune a schimbării democratice
Un eveniment notabil pentru primul an de mandat al Comisiei Juncker îl reprezintă discursul de 77 de minute al șefului executivului european în care acesta a diagnosticat și s-a adresat fiecărui probleme europene. Şi-a exprimat dorința ca Parlamentul European să joace un rol mai important în consolidarea Uniunii Economice și Monetare.
În discursul său de la începutul lunii septembrie 2015, Juncker a declarat, vizibil emoționat, că “Nu prea există spirit european în această Uniune și nu prea există uniune în această Uniune”, remarcând că Europa nu poate să fie gazda tuturor nenorocirilor din lume”. El s-a referit atunci la problema migrației și a refugiaților prin trimitere la declinul demografic al Uniunii pentru a sensibiliza inflexibilitatea statelor și a mers chiar mai departe cu referirile la adresa statelor, declarând că ”atunci când se generează un venit trebuie plătită o taxă”.
Cât despre priorităţile pentru 2016 Comisia Europeană a prezentat, la începutul săptămânii trecute, programul de lucru pentru anul viitor, ce pune accent pe migrație, economie și probleme sociale, precum și pe energie și sustenabilitate.
În privința migrației Comisia intenționează să pornească două procese ce vor fi cu siguranță dezbătute aprig de către statele membre și europarlamentari.
Prima este un set de propuneri pentru o Gardă Europeană de protecție a granițelor și a coastei, pe lângă o consolidare a Frontex-ului.
Al doilea proces este o revizie generală a sistemului comun de azil pentru a corecta deficiențele și slăbiciunile in sistemul Dublin, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți Directiva Cartea Albastră.
Actuala Comisie Europeană își va exercita mandatul conform calendarului și reglementărilor existente până la 31 octombrie 2019.
Comisarul european pentru afaceri economice și monetare, Pierre Moscovici a declarat ieri că Grecia dă semne de progres în domeniul reformelor , dar, mai sunt ” trei sau patru ” probleme trebuie să fie rezolvate în negocierile cu Atena .
Dezacordurile dintre Grecia si creditorii sai se refera la modul de rezolvare a creditelor neperformante și găsirea unor surse suplimentare de venituri . Aceste dezacorduri stau în calea Greciei pentru a primi o sumă de trei miliarde de euro restanță de la o tranșă inițială de ajutor în valoare de 26 de miliarde de euro . Sumă totală de salvare a Greciei ajunge la 86 de miliarde de euro .
Grecia încearcă să echilibreze nevoia băncilor de a face față creditelor neperformante cu asigurările că acțiunile nu vor compromite mii de proprietari de case care sunt în întârziere cu plata ipotecilor .
Pierre Moscovici :
Este important să stabilim reperele până la sfârșitul săptămânii și să concluzionăm, împreună cu primul ministru, unde trebuie să venim cu îmbunătățiri. Sunt încrezător că eforturile pozitive ale celor două părți, vor duce la găsirea unui compromise. Este un moment bun pentru Grecia, acum.
Luni va avea loc o reuniune a miniștrilor de finanțe zona euro, Eurogrup, care va stabili dacă Grecia a îndeplinit condițiile pentru a debloca suma restantă.
După 6 luni de forfotă în care peste 20 de milioane de vizitatori i-au trecut pragul, Expoziţia Universală 2015 din Milano şi-a închis porţile sămbătă. Complexul expoziţional cu o suprafaţă totală de 1,1 milioane de metri pătraţi a găzduit pavilioanele a mai bine de 140 de ţări, 13 organizaţii ale societăţii civile mondiale şi 3 organizaţii Internaţionale: Naţiunile Unite, Uniunea Europeană precum şi Centrul European de Cercetare Nucleară – CERN. Detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
Tema principală a EXPO 2015 din Milano a fost „Hrănind planeta, energie pentru viaţă”.
Fiind unul dintre principalii expozanţi, Uniunea Europeană şi-a propus să-şi prezinte rolul jucat pe scena mondială în domeniul securităţii alimentare, realizările sale din ultimii 50 de ani, principalele provocări şi posibilele soluţii pe termen scurt şi mediu atât la nivel european cât şi mondial.
Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European:
„Ca dovadă a puternicului europenism al Italiei, pavilionului Uniunii Europene i-a fost alocat un amplasament central, aflat în inima complexului expoziţional. Am avut mai mult de 600 de mii de vizitatori, cu un nivel de satisfacţie apropiat de 90%!”
Pavilionul a fost amenajat sub genericul „Cultivând împreună viitorul Europei pentru o lume mai bună”, accentul punându-se pe importanţa cooperării pentru un viitor sigur şi sustenabil pentru toţi locuitorii planetei.
Omenirea a înregistrat un progres semnificativ faţă de stadiul de acum 6 ani, când un miliard dintre locuitorii planetei îndurau foamea. Deşi această cifră s-a redus cu peste 200 de milioane, provocările cu care se confruntă omenirea sunt enorme – sublinia în ajunul vizitei sale la Expo 2015 comisarul european pentru cooperarea internaţională şi dezvoltare, Neven Mimica.
Uniunea Europeană este cel mai mare donator internaţional în materie de investiţii pentru securitate alimentară şi agricultură, oferind atât suport material cât şi politic. Peste 60 de ţări în curs de dezvoltare au ales aceste domenii ca direcţii prioritare în cooperarea lor cu UE, alocările totale depăşind 8 miliarde de euro – a adăugat domnia sa.
Vizita comisarului european pentru cooperare internaţională a constituit de altfel ocazia prezentării Iniţiativei pentru Finanţare în Agricultură – AgriFI – menite să răspundă nevoilor micilor fermieri precum şi a IMM-urilor din domeniul agricol. De asemenea, ca rezultat al programelor sale ştiinţifice din cadrul Expo 2015, UE a fost în măsură să publice un set de recomandări privind rolul ştiinţei şi cercetării în îmbunătăţirea securităţii alimentare.
Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European: „Expo este un succes din perspectiva mea fiindcă a plasat noţiunea sustenabilităţii în primul plan al agendei politice. Acest lucru s-a întâmplat prin intermediul Cartei din Milano, document care adaugă o nouă ambiţie prin stabilirea dreptului la hrană al generaţiilor viitoare. Expoziţia a plasat sustenabilitatea în topul agendei nu numai pentru politicieni, ci şi pentru cetăţenii simpli! Toţi vizitatorii au ieşit de la diversele pavilioane cu o sumedenie de idei noi, punându-şi probabil aceeaşi întrebare-cheie: ce pot face eu pentru a-mi face viaţa pe această planetă mai sustenabilă şi echitabilă? Conştientizarea mai profundă a modului în care opţiunile, obiceiurile noastre afectează lumea, interconexiunile economiei globale, este în sine cel mai însemnat rod al expoziţiei din Milano”! – a spus preşedintele Parlamentului European în discursul său rostit cu ocazia închiderii Expo 2015.
Ne explică Andreea Drăguleasa, de la Bucureşti Fm, în rubrica Instantaneu european.
Egalitatea între femei şi barbaţi există… în teorie, este prevăzută în lege!
Realitatea demonstrează, însă, în fiecare zi, că egalitatea de gen este un obiectiv nerealizat încă. Un argument vine din zona salariilor practicate în Uniunea europeană.
Venitul mediu al unei femei este cu aproximativ 16% mai mic decât cel al unui bărbat cu aceeaşi pregătire.
Aceasta înseamnă că, în fiecare an, între 2 noiembrie şi 31 decembrie, femeile muncesc efectiv fără a fi plătite, în vreme ce bărbaţii continuă să câştige.
Comisia Europeană consideră situaţia nedreaptă, nejustificată şi inacceptabilă, mai ales că are efecte pe termen lung.
Comisarul european Vera Jourova:
“ În cazul femeilor este mai plauzibil să-şi întrerupă cariera pentru a avea grijă de alţii, dar cumularea acestor pauze de-a lungul vieţii înseamnă că femeile, la pensie, câştigă cu 40% mai puţin decât bărbaţii. Inevitabil trebuie să vorbim despre feminizarea sărăciei în Europa. “
Comisia Europeană apreciază progresele făcute de statele membre în privinţa egalităţii între femei şi barbaţi ca fiind mici sau inexistente.
În ritmul actual, sunt necesari 70 de ani pentru a ajunge la un sistem de plată nediferenţiat.
Comisia a anunţat că în programul de lucru pe 2016 sunt prevăzute măsuri menite să ajute femeile care au copii sau care au în grijă rude să îşi poată continua şi cariera profesională.
Raif Badawi, un blogger din Arabia Saudită, este câştigătorul din acest an al Premiului Saharov, acordat de Parlamentul European. Acest premiu reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de persoane şi organizaţii din întreaga lume pentru libertăţile fundamentale. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Raif Badawi este activist pentru drepturile omului şi autorul site-ului Free Saudi Liberals. El a fost arestat în 2012 fiind acuzat de insultarea Islamului şi judecat pentru mai multe capete de acuzare. În 2014 Raif Badawi a fost condamnat la 10 ani de închisoare, 1.000 de lovituri de bici şi o amendă consistentă pentru insultarea valorilor islamice pe site-ul său. Primele 50 de lovituri de bici i-au fost aplicate lui Raif Badawi în fața a sute de spectatori, la 9 ianuarie 2015. În luna februarie, Parlamentul European a aprobat o rezoluţie prin care condamna cu fermitate biciuirea lui Raif Badawi, denunțând „un act crud şi şocant”. Legislativul european a cerut autorităţilor din Arabia Saudită „să-l elibereze imediat şi necondiţionat, considerându-l un prizonier de conştiinţă, reţinut şi condamnat doar pentru că şi-a exercitat dreptul său la libertatea de exprimare”. La începutul acestei săptămâni, soţia sa, Ensaf Haidar, care în prezent locuieşte în Canada cu cei trei copii, a anunţat că autorităţile saudite au decis să organizeze o nouă biciuire.
Anunţul oficial al preşedintelui Parlamentului European, Martin Schultz, prin care Raif Badawi este desemnat cîştigător al premiului Saharov pentru libertatea de gândire pentru anul 2015 a fost îndelung aplaudat de membrii Parlamentului care s-au ridicat în picioare în semn de respect.
Doresc să mulţumesc Parlamentului pentru suportul acordat în luarea acestei decizii. Astăzi, din cauza situaţiei speciale a domnului Badawi care cred că este un om excepţional, un om exemplar de bun, care a primit una din cele mai cumplite condamnări ale acestei ţări, ce nu poate fi descrisă altfel decît tortură, îi solicit regelui Arabiei Saudite să îl achite şi să îl elibereze pe domnul Badawi pentru a-şi putea primi premiul.
Relaţiile dintre ţările membre ale Uniunii Europene cu ţările partenere depind de respectarea drepturilor omului de către partenerii noştri iar în cazul domnului Badawi drepturile fundamentale ale omului nu doar că tu sînt respectate dar sînt călcate în picioare. Aşadar, doresc să chem astăzi regele să oprească execuţia acestei sentinţe, să-l elibereze pe domnul Badawi, să-i permită acestuia să se întoarcă la soţia sa şi să-i permită să călătorească aici, în decembrie, pentru a primi premiul.
Raif Badawi a fost anul acesta unul dintre cei trei finalişti aleși dintre candidații pentru premiul Saharov. Ceilalți doi finaliști au fost liderul opoziţiei ruse, Boris Nemțov, care a fost asasinat în februarie, şi opoziţia democratică din Venezuela, reprezentată de Mesa de la Unidad Democratica şi deținuții politici.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an pentru a onora persoane şi organizaţii care apară drepturile omului şi libertăţile fundamentale.
Motivul- iniţiativa legislativă ar putea duce la reintroducerea unor verificari la granitele dintre statele care susţin şi cele care se opun OMG-urilor. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii in Rubrica Euranet Plus de astăzi….
Parlamentul European a respins propunerea legislativă care ar fi permis fiecărui stat membru UE să restricționeze sau să interzică vânzarea sau utilizarea pe teritoriul său a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE.
Deputatii sunt ingrijorati ca această lege ar putea fi inaplicabila sau că ar putea duce la reintroducerea unor verificari la granițele dintre statele care susțin și cele care se opun OMG-urilor.
Europarlamentarul Giovanni La Via, ale cărui recomandari de a respinge propunerea au fost aprobate cu 577de voturi a spus că decizia legislativului European este un semnal clar adresat Comisiei Europene.
“ Aceasta propunere ar putea să dea peste cap tot ceea ce s-a realizat cu piața unică si uniunea vamala. In ultimele luni, au fost exprimate serioase ingrijorări privind lipsa unui studiu de impact, privind compatibilitatea propunerii cu piața unică și aplicabilitatea ei in realitate. Nu a existat nicio evaluare a posibilelor consecințe sau a altor posibile optiuni”.
Raportorul Giovanni la Via crede că această propunere ar putea avea consecințe negative asupra agriculturii din UE, care este dependentă de suplimentele de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic.
”Ar putea avea efecte negative indirecte și asupra importurilor. Și, în cele din urma, există îngrijorări ca această propunere nici nu ar putea fi aplicată de fapt pentru că nu există controale la granițele din UE” a mai spus Giovanni La Via.
Această propunere, care ar modifica legislația UE existentă pentru a le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea pe teritoriile lor a unor alimente bazate pe organisme modificate genetic aprobate de UE, a fost depusă de Comisie la 22 aprilie 2015.
Comisia a sugerat că această propunere ar trebui modelată pe o altă lege UE, privind OMG-urile destinate cultivării, care a intrat în vigoare în aprilie 2015. Aceasta le permite statelor membre să interzică cultivarea organismelor modificate genetic aprobate de UE pe teritoriul lor. Însă cultivarea acestor organisme are loc doar pe teritoriul unui stat membru, în timp ce comercializarea lor traversează granițele, ceea ce înseamnă că o interdicție națională de „comercializare și utilizare” ar putea fi dificil sau imposibil de aplicat fără a reintroduce verificări la graniță a importurilor.
Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentara Vytenis Andriukaitis a spus că propunerea nu va fi retrasă de Comisia Europeană, dar va fi discutată de Consiliul de Miniștrii.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. Onorează persoane și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.
Raif Badawi este un blogger din Arabia Saudită care în prezent execută o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru insultarea Islamului pe site-ul său, unde promovează dezbaterile sociale, politice și religioase.
Badawi este activist pentru drepturile omului; a fost arestat în 2012 și condamnat la 10 ani de închisoare, 1000 de lovituri de bici și o amendă consistentă. Primul set de lovituri de bici i-a fost administrat în public, în luna ianuarie a acesti an. Restul au fost amânate în urma protestelor internationale.
În luna februarie, Parlamentul European a aprobat o rezoluție care condamnă cu fermitate biciuirea lui Raif Badawi ca fiind „un act crud și șocant” și cere autorităților din Arabia Saudită „să-l elibereze imediat și necondiționat, fiind considerat un prizonier de conștiință, reținut și condamnat doar pentru că și-a exercitat dreptul său la libertatea de exprimare”.
Președintele Parlamentului European, Martin Shultz, a spus despre câștigătorul desemnat al premiului Saharov pentru acest an:
Este un erou al lumii moderne a internetului, care se luptă pentru democrație și libertatea de gândire, și care se confruntă cu tortura. I-am cerut azi regelui Arabiei Saudite să-l grațieze imediat, să-l elibereze și să-I dea șansa de a-și primi premiul în decembrie, aici, în plenul Parlamentului European.
Detalii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Taxele de roaming pentru a suna, trimite mesaje text și a utiliza internet mobil în altă țară din Uniunea Europeană vor fi interzise. Parlamentul European a decis eliminarea tarifelor suplimentare din 2017, precum și reguli clare privind accesul la internet.
Europa va deveni singura regiune din lume care va garanta legal internetul deschis şi neutru, a spus raportorul Pilar del Castillo, în dezbaterea dinaintea votului.
Într-un final, datorită Parlamantului European au fost eliminate tarifele suplimentare de roaming, o decizie așteptată de multă vreme de toată lumea. Tarifele vor fi interzise începând cu 15 iunie 2017, însă începând cu 30 aprilie 2016, preţul va scădea de patru ori faţă de cât este acum. Va veni curând momentul în care vom putea călători în toată Europa fără a ne face griji că atunci când ne vom întoarce acasă vom avea de plătit o factură uriaşă
Taxele de roaming nu trebuie să depășească din primăvara anului viitor 0,02 euro pentru mesajele text, 0,05 euro pe minut pentru apelurile vocale, şi tot atât pe megabyte la utilizarea internetului mobil.
Dacă operatorii pot să dovedească faptul că nu pot recupera costurile și că afectează prețurile interne, autoritățile naționale îi pot autoriza să impună taxe suplimentare minime, dar doar în cazuri excepționale. Pentru a preveni abuzurile cum ar fi roamingul permanent, firmele pot în anumite condiții să aplice o taxă modică, mai mică decât limitele actuale. Companiile care oferă acces la internet nu au voie să blocheze sau să încetinească traficul, decât dacă acest lucru este cerut de sentințe judecătorești sau de legi.
Furnizorii de internet vor fi obligaţi să ofere utilizatorilor care semnează contracte explicaţii clare privind vitezele de descărcare şi încărcare la care se pot aştepta în realitate. Orice diferenţă semnificativă poate fi un motiv pentru rezilierea contractului sau oferă dreptul de a primi compensaţii. Autoritățile naționale de reglementare vor fi responsabile cu verificarea acestor situații pentru a vedea dacă diferența reprezintă o încălcare a contractului sau nu.
Lucrurile nu se vor schimba în ceea ce priveşte țările din afara Uniunii Europene. Cetăţenii sunt sfătuiți de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații să studieze cu atenție ofertele furnizorilor, tarifele pentru serviciile de voce și date în afara zonei. De exemplu un utilizator român aflat în Serbia, Muntenegru, Egipt, Maroc, Canada sau S.U.A. poate plăti peste 2 euro/minut în cazul unui apel efectuat către România sau 1 euro/minut pentru un apel primit în roaming. Comparativ, un utilizator care călătorește în spațiul Uniunii Europene plătește maxim 0,19 euro/minut pentru un apel efectuat către orice destinație din Uniunea Europeană și cel mult 0,05 euro/minut pentru primirea unui apel, în cazul utilizării planului tarifar de bază (Eurotarif).
Despre ce este vorba, aflăm din rubrica Instantaneu European, realizată de Andreea Drăguleasa, BFM.
Statele membre nu vor avea posibilitatea de a restricţiona sau interzice, individual, comercializarea alimentelor bazate pe organisme modificate genetic aprobate de Uniunea Europeană.
Asta deoarece ieri Parlamentul European a respins propunerea legislativă prin care Comisia Europeană dorea să modifice normele în vigoare.
Raportorul Giovanni La Via s-a declarat îngrijorat cu privire la efectele pe care le-ar putea avea o astfel de lege:
“ Reintroducerea controalelor la graniţe între statele membre ar anula ceea ce s-a realizat în privinţa uniunii vamale şia pieţei unice”
Raportorul Giovanni La Via a mai spus că propunerea ar avea consecinţe negative şi asupra zootehniei şi în general asupra agriculturii practicate în Uniunea Europeană, domenii în care sunt folosite suplimente de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic.
În plus, legea ar aproape imposibil de aplicat nemaiexistând controale la graniţele din Uniunea Europeană.
Recomandarea raportorului de a respinge propunerea a fost urmată de 577 de europarlamentari care au votat pentru, s-au înregistrat, de asemenea, 75 voturi împotriva respingerii și 38 de abțineri.
Comisia Europeană a anunţat, prin intermediul comisarului pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis că nu va retrage propunerea legislativă , ci aceasta va fi discutată de Consiliul de Miniștri.
Comisia specială a Parlamentului European pentru deciziile fiscale a finalizat recomandările privind impozitarea echitabilă şi transparentă a companiilor
Formata in luna februarie a acestui an, Comisia specială a Parlamentului European pentru deciziile fiscale şi-a finalizat recomandările privind impozitarea echitabilă şi transparentă a companiilor. Documentul a fost votat în comisie luni, 26 octombrie. Mai multe detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european-EuranetPlus.
Parlamentul European a decis la începutul acestui an formarea unei comisii speciale pentru deciziile fiscale cu scopul de a analiza practicile de impozitare din ţările membre şi de a elabora un set de propuneri pentru instaurarea unui mediu fiscal mai echitabil.
Decizia a fost luată în urma unei serii de investigaţii lansate de Comisia Europeană, vizând manevrele fiscale ale unor mari companii multinaţionale. Este vorba cu precădere de firme cu sediul în Luxemburg, Irlanda, Belgia sau Olanda, care – conform presupunerilor – ar fi obţinut în mod netransparent înlesniri speciale, de natură să distorsioneze mediul concurenţial atât naţional, cât şi european.
Din punct de vedere tehnic, companiilor multinaţionale li se pot acorda anumite facilităţi fiscale, fără ca aceste înlesniri să constituie ilegalităţi. Problema este că în acelaşi timp cetăţenii şi IMM-urile trebuie să se achite de propriile obligaţii financiare în mod integral.
Comisia Europeană a luat recent două decizii deosebit de importante din acest punct de vedere. Conform acestora Luxemburgul şi Olanda au acordat înlesniri de impozitare selective, ca atare ilegale, firmelor Fiat Finance and Trade respectiv Starbucks. Verdictul a fost salutat de eurodeputaţi, care l-au apreciat ca fiind „un important pas înainte pentru combaterea practicilor de planificare fiscală agresivă de către corporaţiile multinaţionale în Europa”.
Elisa Ferreira, eurodeputat din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni, raportor al comisiei speciale pentru decizii fiscale:
„Această decizie dovedeşte că Parlamentul a avut dreptate când a creat comisia specială pentru a aborda problema fraudei şi evaziunii, a privilegiilor fiscale de care beneficiază corporaţiile. Este o chestiune de echitate ca multinaţionalele să nu poată beneficia de privilegii din partea guvernelor care se-ntrec între ele, oferindu-le cele mai reduse impozite pentru a le concentra profiturile în propriile jurisdicţii. Acestea sunt chestiunile abordate de noi, am venit cu propuneri foarte clare, fezabile, este nevoie doar de voinţă politică!”
Principiul care a stat la baza recomandărilor elaborate de cei doi coraportori, Elisa Ferreira şi Michael Theurer a fost cel conform căruia companiile multinaţionale ar trebui să-şi plătească impozitele acolo, unde realizează profitul. Comisia specială propune obligarea acestor firme la o raportare în detaliu a profiturilor realizate, a impozitelor plătite şi a subvenţiilor primite, pe fiecare ţară în care au activitate. Europarlamentarii propun de asemenea introducerea unei baze europene comune consolidate de impozitare a profitului.
Comisia specială a votat luni documentul elaborat de cei doi coraportori. Pe 16 noiembrie este programată o reuniune extraordinară în care companiile multinaţionale care au refuzat invitaţiile anterioare îşi pot exprima opiniile cu privire la evoluţiile recente ale sistemului de impozitare.
În ultima săptămână a lunii va avea loc votul final în plen.
Este al 2-lea program al comisiei Juncker care isi reafirma angajamentul pentru cele 10 prioritati cuprinse in orientarile sale politice. Cu detalii, Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Un Eurobarometru regional, primul din anul 2012, relevă faptul că şomajul reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare pentru cetăţenii Uniunii. Conform aceluiaşi sondaj tot mai mulţi europeni consideră migraţia este un alt motiv de preocupare. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Membrii Comitetului Regiunilor au reacționat la rezultatele celui mai recent Eurobarometru care a cuprins peste 60,000 de cetățeni din 209 regiuni europene. Eurobarometrul regional, primul după 2012, arată o îngrijorare accentuată privind șomajul și, imigrarea, ca temerea ce se extinde cel mai rapid. Președintele Comitetului Regiunilor,, a declarat: ”Uniunea Europeană trebuie să reducă distanța dintre instituții și cetățeni. Pentru asta trebuie, în primul rînd, ca cetățenii să fie ascultați. Acesta este motivul pentru care ne bucurăm să avem sondaje anuale ca parte din eforturile noastre de a crea o Europă centrată pe cetățean.” Susținînd importanța apropierii dintre cetățeni și instituțiile europene, președintele Comitetului Regiunilor Markku Markkula, a explicat:
Rolul Comitetului Regiunilor este să creeze o cultură a cooperării de jos în sus, de la firul ierbii, o nouă abordare. Atmosfera creată este crucială deoarece este singura care ne ajută să schimbăm practicile. Este singura cale prin care putem avea creșterea sustenabilă de care avem nevoie; o dezvoltare centrată pe individ, într-o abordare umană. Rolul Comitetului Regiunilor este foarte important devreme ce este singura instituție europeană care reprezintă opiniile la nivel local și regional.
Rezultatele Eurobarometrului au fost prezentate la cea de-a șasea conferință europeană pentru comunicare publică în prezența primului ministru al Luxemburgului, Xavier Bettel, țară ce deține președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene. Acesta a arătat importanța guvernelor naționale:
Uniunea Europeană este puternică, a dovedit acest lucru de mai multe ori în ultimele luni, dar trebuie să arate și o cale comună de rezolvare a problemelor cu care ne confruntăm la nivel European. Guverenele trebuie să fie mai receptive la nevoile cetățenilor. Studiile despre opinia publică la nivel local pot ajuta în conturarea unor obiective comune.
Maria Ciorba, reprezentînd centrul Europe Direct Timișoara ne rezumă datele sondajului:
Șomajul a fost identificat a fi cea mai importantă problemă pentru 46% dintre respondenți, o temere aflată în scădere cu 9 procente față de 2012. Tendințe crescătoare au fost semnalate la capitole ce descriu situațiile economice ale regiunilor în sensul aprecierii ca ”bună” a calitătii vieții și a situației generale. Cu toate acestea, datele privind temerea de șomaj sînt încă foarte accentuate în întreaga Europă. Au arătat un nivel crescut de preocupare în legătură cu imigrarea 35 pînă la 50% dintre respondenții din diverse regiuni europeneși mai mult de 50% din respondenții din Bavaria și Baden-Wurttemberg au declarant că imigrația este cea mare problemă a regiunii lor.
Comitetul Regiunilor încurajează Uniunea Europeană să beneficieze de potențialul pieței unice europene, să întărească legăturile directe și economice de-a lungul întregii Uniuni și să încurajeze inovația. În punctajul realizat, Comitetul Regiunilor subliniază importanța transformării dezbaterii pe termen lung asupra imigrării în acorduri ferme și juste pentru toată lumea.
Propunerea legislativă privind pachetele de vacanţă, agreată deja de Consiliul Europei şi aprobată de acesta la 18 septembrie, va actualiza legislaţia Uniunii Europene în acest domeniu, care datează din 1990.
De atunci, zborurile ieftine şi vânzările pe internet s-au intensificat, modificând substanţial obişnuinţele de planificare şi achiziţionare a vacanţelor. Noua legislaţie se va aplica unui număr de 120 milioane de consumatori care preferă să rezerve online pachetele de călătorie
Directiva actualizată, care urmează să fie supusă votului astăzi în cadrul Parlamentului European, îi asigură pe turişti că nu vor rămâne blocaţi în cazul în care un operator de transport aerian sau de călătorie dă faliment, protejează cumpărătorii împotriva creşterilor de preţuri sau modificărilor în orarul curselor aeriene şi specifică drepturile acestora în situaţii neprevăzute.
Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare a precizat
“Sunt de accord cu cei care au spus că trebuie sa discutăm mai mult despre turism şi să adaptăm oferta la noua eră digitală în care trăim. Vă mulţumesc pentru sprijinul manifestat în cadrul dezbaterii de astăzi. După votul final, Comisia Europeană va trebui să se se asigure că noua directivă va fi transpusă la timp şi în mod corect de statele membre oferind în acelaşi timp sprijin şi asistenţa acestora.”
Noua directivă dă posibilitatea anulării unui contract pentru un pachet de vacanţă dacă preţul creşte cu mai mult de 8% înainte de plecare.
De asemenea, turiştii vor primi informaţii clare privind contractul şi compania care îşi asumă responsabilitatea dacă ceva nu merge bine.
Organizatorul unei călătorii va fi obligat să asiste turiştii aflati în dificultate, de exemplu cu informaţii privind serviciile medicale şi asistenţă consulară şi să ajute la planuri alternative de călătorie.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a invitat, duminică, la Bruxelles, lideri din 10 state central şi est-europene la o discuţie de principiu legată de găsirea unei soluţii comune la criza refugiaților cu care se confruntă Europa.
La acest mini-summit regional au participat șefii de stat sau de guvern din 8 țări membre ale UE (Germania, Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, România și Slovenia) și din două state din afara Uniunii – Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Țara noastră a fost reprezentată la această reuniune de către președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului român a declarat aseară, într-o conferință de presă, că discuțiile s-au axat pe modul în care pot fi sprijiniți refugiații, cum li se poate asigura acestora adăpost în condițiile în care se apropie iarna.
De asemenea, s-a discutat despre modalitățile în care se poate realiza o cooperare mai strânsă între statele din regiune şi despre eficientizarea schimbului de informaţii între state pentru cațările UE să-și poată corela mai bine acţiunile.
Klaus Iohannis:
„În acest context, după mai multe dezbateri, s-a agreat sporirea capacităţilor de recepţie în Grecia şi în celelalte ţări aflate pe ruta migratorie din Balcanii de Vest.
Sigur, în cazul în care capacităţile statelor afectate nu vor fi suficiente, va putea fi activat şi mecanismul de protecţie civilă al Uniunii.”
La mini-summitul de la Bruxelles a fost convenit un plan în 17 puncte pentru gestionarea comună a fluxului de imigranţ care pătrund prin Peninsula Balcanică.
Principalele măsuri se referă la mărirea numărului locurilor de cazare înainte de venirea iernii în centrele unde sunt primiţi şi înregistraţi imigranţii cu scopul de a se ajunge la un total de 100.000 de locuri de-a lungul rutei din Balcanii de Vest şi Grecia.
De asemenea, vor fi desfăşuraţi în următoarele zile 400 de ofiţeri de Poliţie de Frontieră în Slovenia pentru a ajuta la înregistrarea migranților.
În același timp, liderii europeni au decis să intensifice eforturile pentru trimiterea înapoi a imigranţilor care nu au nevoie de protecţie internaţională şi să intensifice cooperarea asupra repatrierii cu țări ca Afganistanul, Bangladesh-ul, Irakul şi Pakistanul.
Liderii europeni au mai convenit că este nevoie de o acţiune comună cu Agenţia pentru securizarea graniţelor, Frontex, pentru a detecta trecerea ilegală a frontierei şi ca UE să ofere sprijin de înregistrare şi amprentare în Croaţia.
În acest context, șeful executivului european a mai subliniat că nu este o soluție nici închiderea granițelor și nici facilitarea circulației migranților spre granița altei țări.
Jean-Claude Juncker:
„Să fim sinceri: nu există o rezolvare miracol. Închiderea frontierelor nu este o soluție pe termen lung. Soluția este de a acționa în calitate de europeni , în mod solidar și responsabil, combinând toate instrumentele noastre politice, legislative, financiare si operaționale.
În Europa problema unora este, de asemenea, și problema altora.”
Cel puțin 400 de grăniceri și experți în migrație vor fi trimiși de UE în Balcani, pentru a ajuta țările din regiune să stăvilească migrația refugiaților veniți dinspre Turcia și doritori să ajungă în Europa de vest
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a întâlnit ieri după-amiaza cu liderii a 8 țări ale UE :Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, România, Slovenia şi Ungaria, dar și cu cei ai Serbiei și Muntenegrului- pentru a-i soma să răspundă coordonat afluxului de refugiaţi, înainte de venirea iernii.
Mini-summitul este ultima dintr-o serie de întâlniri UE la nivel înalt, care nu au reușit până în prezent să ajungă la o abordare comună a felului în care trebuie gestionată situaţia miilor de migranţi care ajung în Europa zilnic.
Bulgaria, Serbia şi România au anunţat că îşi vor închide frontierele, dacă Germania sau alte state închid uşa refugiaţilor, avertizând că nu vor lăsa Balcanii să devină o „zonă-tampon” cu migranţi blocaţi.
Decizia Ungariei de a-şi închide frontiera cu Serbia şi Croaţia a determinat alte ţări să-i urmeze exemplul, ceea ce a condus la blocarea a mii de oameni, în condiţii inumane, în frig.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că liderii din Europa Centrală şi de Est nu vor solutiona singuri criza migraţiei care afectează Uniunea Europeană şi au nevoie de ajutorul Turciei.
„Comisia (Europeană) se așteaptă ca fiecare să respecte regulile jocului, dacă nu vrem să punem sub semnul întrebării spațiul Schengen”, a spus înainte de întâlnire președintele Comisiei Europen Jean-Claude Juncker, cerând statelor din Balcani să pună capăt „politicii permisului de trecere”.
Țările din Balcani consideră însă că decizia închiderii frontierelor și blocării refugiaților nu trebuie să le revină lor. Martin Schultz, președintele PE, present la întâlnire, a declarant la final:
Țările trebuie să protejeze granițele externe ale uniunii-unele dintre ele sunt aici: Grecia, Bulgaria- instituțiile europene le vor furniza bani și personal, dar trebuie să fie pregătite să protejeze mai eficient frontierele.
În discuțiile de la Bruxelles, în această perioadă, se folosesc foarte des noțiuni precum întreprinderi mici și mijlocii, inovare, agenda digitală, cercetare.
Pe de altă, parte aceste cuvinte ar a nu se potrivi cu realitățile din România, țară a cărei populație trăiește în proporție de peste 40% în mediul rural. De aici și nevoia unor particularizări în funcție de regiuni. Potrivit comunicatelor oficiale, politica regională la nivelul Uniunii se adresează tuturor regiunilor și orașelor, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții.
Ca cifre, în perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde € – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective şi a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE. Într-un interviu pentru Radio Iași, purtătorul de cuvânt din cadrul Comisiei Europene, Jakub Adamowicz, a oferit câteva explicații menite să apropie dezideratele Bruxelles-ului de realitățile românești.
”Rolul principal al politicii regionale este să contribuie la ajungerea pe termen lung la un standard de trai uniform și oportunități egale pentru toți cetățenii Uniunii Europene, neținând seama că ei sunt din Iași, din Lisabona, din Helsinki sau Barcelona. Avem, bineînțeles, în estul Europei o situație din cauza celor 40 de ani de totalitarism și comunism și de aceea există nevoia de a ajunge din urmă la capitolul infrastructură grea. Asta înseamnă că societatea în România, cele din statele baltice nu au avut posibilitatea să se dezvolte în același fel așa cum s-a întâmplat în vestul Europei.
Așa că, pentru estul Europei, în general, este acum important ca mai întâi să-și pună la punct infrastructura care este necesară pentru a prinde din urmă restul statelor la standardele de viață, la productivitatea economică și asta să ducă la capacitatea de a trăi la un nivel comparabil cu vestul Europei.
De aceea, politica regională, și cea mai mare parte a banilor rezervați acesteia, pentru estul Europei, sunt îndreptați către infrastructura grea. Acesta este cazul și pentru România, o țară mare, și în care, după această perioadă de finanțare, 2014 -2020, vom vedea o dezvoltare a infrastructurii, așa cum a fost cazul Poloniei pentru perioada 2007 – 2013. Acum, România este pe cale să facă acest salt important.
Cred că ceea ce se întâmplă la Bruxelles, nu arată doar că dezvoltarea economică a Europei depinde de cercetare și dezvoltare, ci și de investiții în infrastructură, ceea ce și facem. Chiar dacă România se concentrează în a face acest pas mare în față în următorii șapte ani, acum, este deja timpul să se anticipeze ce va fi după aceasta, ce se va întâmpla în anii de după 2020. Va fi foarte important să se profite de momentum în a prinde din urmă și aceasta se va face prin infrastructura soft și prin capacitățile intelectuale. Așa că, nu este prea devreme să gândim în această direcție”.
Peste 12 mii de imigranti au intrat in tara in numai 24 de ore si alte mii sunt asteptati sa soseasca astazi si in zilele urmatoare. Sorin Pavel de la Bucuresti fm are amanunte
Comisia europeana a convocat pentru duminica la Bruxelles o reuniune la nivel inalt a tarilor din sud- estul Europei pentru a gasi solutii concrete, coordonate la nivel european, in contextul in care se apropie iarna si mii de refugiati vor continua sa soseasca in Europa, ne-a transmis Sorin Pavel, 98.3 fm sau bucuresti fm.ro
Agenția Europeană de Mediu (AEM) a publicat pe 20 octombrie raportul anual de mediu, intitulat „Tendințe și previziuni în Europa în 2015”.
În acesta se arată că, în Europa, emisiile de gaze cu efect de seră au atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată. UE depune deja eforturi în vederea atingerii obiectivului stabilit pentru 2030 de reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor; aceasta este contribuția UE la noul acord global privind schimbările climatice care urmează să fie încheiat la Paris, în luna decembrie.
Acest raport anual al AEM oferă o evaluare actualizată a progreselor înregistrate de Uniunea Europeană și de țările europene în direcția realizării obiectivelor energetice și de atenuare a schimbărilor climatice.
Miguel Arias Cañete- comisar pentru politici climatic si energie
Uniunea Europeană este în grafic pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. Raportul de astăzi ne arată că în perioada 1990-2014 Europa a reușit să reducă emisiile cu 23 %, aceste rezultate fiind peste aşteptări. Şi da-ţi-mi voie să vă spun că in aceeaşi perioadă economia a înregistrat o creștere de 46 %, demonstrând că protecţia mediului şi creşterea economică merg mână în mână.
Până in anul 2020 reducerea totală a emisiilor trebuie să scadă cu 24% faţă de 1990.
Raportul de astzi ne demonstrează că politicile noastre de mediu funcţioneză şi rezultatele vorbesc de la sine.
Acesta este un semnal puternic înaintea Conferinței de la Paris unde vom aproba noul accord climatic global în mai puţin de cinci saptămâni.
Conferința privind schimbările climatice din decembrie, de la Paris, are ca scop semnarea unui acord internațional pentru limitarea încălzirii globale pentru perioada de după 2020
Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 1992 a încercat să limiteze creșterea temperaturii globale, dar deja în 1995 era clar că aceasta nu era adecvată. De aceea, națiunile lumii au lansat negocieri pentru consolidarea reacției mondiale la schimbările climatice. În 1997 a fost adoptat Protocolul de la Kyoto.
În urma summit-ului de la Copenhaga din 2009, care nu a avut rezultate, Amendamentul Doha la Protocolul de la Kyoto a fost adoptat în 2012, introducând o a doua perioadă de angajamente, 2013-2020.
În decembrie 2014 s-au întâlnit la Lima experți, specialiști și parlamentari pentru a negocia un text care să urmeze Protocolului de la Kyoto. Se speră că acesta va fi aprobat în decembrie, la Paris. Parlamentul European a trimis la Lima 12 deputați europeni.
Agenția Europeană de Mediu (AEM) este o agenție a Uniunii Europene care urmărește să susțină dezvoltarea durabilă și să contribuie la îmbunătățirea semnificativă și măsurabilă a mediului în Europa prin furnizarea, în timp util, de informații specifice, relevante și fiabile instituțiilor care elaborează politicile și publicului larg. În activitatea sa, agenția beneficiază de sprijin din partea Rețelei europene de informare și observare a mediului (Eionet), care cuprinde 39 de țări europene.
Detalii în rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM
Uniunea economică şi monetară, prioritate a Comisiei Junker, este mai stabilă de ieri, odată cu măsurile concrete adoptate de colegiul comisarilor.
Acestea includ o reprezentare unificată pentru zona euro în cadrul Fondului Monetar Internațional, președintele Eurogrupului devenind reprezentantul zonei euro şi o abordare revizuită privind semestrul european, prin formarea unor consilii naționale pentru competitivitate și a unui consiliu fiscal european cu rol consultativ.
Instituirea unui sistem european unitar de garantare a depozitelor, indiferent de zona geografică şi diminuarea riscurilor din sistemul bancar sunt alte prevederi prin care Comisia Europeană urmăreşte consolidarea Uniunii economice şi monetare.
Pachetul de măsuri reprezintă, practic, începutul realizării complete a acestui obiectiv, după cum declară comisarul pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis:
” Pachetul prezentat astăzi este piatra de temelie a unei Uniuni Economice şi Monetare complete. Realizată cu succes, aceasta este în interesul tuturor statelor membre.”
Această etapă va fi urmată de lansarea unui set de criterii privind convergența astfel încât, cel târziu în 2025, să avem o UEM reală şi stabilă, care să ofere prosperitate statelor membre care au moneda unică și un mediu atractiv pentru aderare celorlalte ţări, dacă sunt pregătite să facă acest pas.
Este indemnul pe care îl lansează Comisia europeana și oferă peste 100 milioane de euro pentru promovarea agriculturii europene în 2016…
Claudia Ruse de la București fm ne oferă mai multe detalii în rubrica Euranet plus de astăzi…
Producătorii agroalimentari europeni vor avea la dispoziție anul viitor programe în valoare de 111 milioane de euro pentru a găsi noi piețe în afara Uniunii și pentru a promova consumul atât în interiorul, cât și în exteriorul acesteia.
Sloganul noii campanii este ”Savurează produsele europene!” iar obiectivul este de a avea o politică dinamică și proactivă, adaptată în fiecare an la noile oportunități de piață și la nevoile sectorului.
Măsurile de promovare reprezintă o parte esențială din obiectivele prezentate de Comisia Europeană în sprijinul agricultorilor.
Noua politica de promovare adoptată de Comisia Europeană va sprijini profesioniștii din sector să pătrundă pe piețele internaționale sau să își consolideze poziția pe aceste piețe și să sensibilizeze consumatorii europeni la eforturile depuse de agricultorii europeni.
Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia va pune la dispoziție mai multe resurse, va crește rata de cofinanțare și va reduce formalitățile administrative pentru aprobarea proiectelor.
Aceste măsuri fac parte din efortul de creștere progresivă a bugetului UE disponibil pentru promovare, de la 61 de milioane EUR în 2013 (anul în care au fost propuse noile reguli), până la 200 de milioane EUR în 2019.
Potrivit noilor reguli, ratele de cofinanțare ale UE vor crește de la 50 % la 70-80 % ba chiar până la 85 % pentru Grecia și Cipru.
În același timp, cofinanțarea națională dispare, creând astfel condiții de concurență echitabile între statele membre. Formalitățile administrative se vor reduce în mod semnificativ în timpul procesului de selecție a proiectelor, făcând-o mai ușor de aplicat.
Programul pentru 2016 vizează o listă de țări selectate care prezintă cel mai mare potențial de creștere, în special pentru sectoarele care se confruntă cu o situație deosebit de dificilă pe piață, cum ar fi sectorul produselor lactate și sectorul cărnii de porc.
Din suma totală, 30 de milioane EUR au fost alocate cu precădere în pachetul de sprijin prezentat de Comisarul Hogan la începutul lunii septembrie pentru a sprijini acțiunile de promovare în aceste două sectoare.
Comisarul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală,
a declarat că producția agroalimentară europeană deține locul întâi pe piața mondială. Piața de export a UE, în valoare de 110 miliarde de euro este creatoare de locuri de muncă și de creștere economică în zonele rurale din întreaga Europă. Pentru a încuraja acest efort al activităților de export oficialul european a prezentat acest nou sistem de promovare, care va face ca cele 111 miloane de euro să creeze oportunități suplimentare pentru producția agroalimentară a UE pe piețe noi și să sporească prezența noastră pe piețele existente.
Phil Hogan…
”Stiți că Europa are alimente de înaltă calitate, are sisteme de alimente de înaltă calitate și producători excelenți. Dar, într-o eră în care avem ofertă în exces la nivel global și european, avem nevoie de noi oportunități de piață pentru aceste produse europene de calitate. Iar eu sunt hotărât să mă implic într-o ofensivă diplomatică, care va conduce misiuni comerciale pentru deschiderea de noi oportunități pentru producătorii din UE pe plan mondial.”
Un element-cheie al noii politici de promovare este stabilirea unui program anual de lucru care prevede prioritățile strategice pentru măsuri de promovare în ceea ce privește produsele, sistemele și piețele vizate și bugetele alocate corespunzătoare.
Obiectivul este de a avea o politică dinamică și proactivă, adaptată în fiecare an la noile oportunități de piață și la nevoile sectorului.
UE şi-a propus reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră cu 20% până în 2020. Raportul prezentat ieri de Agenția Europeană de Mediu arată că Uniunea este în grafic
Intitulat „Tendințe și previziuni în Europa în 2015”, raportul arată că, în Europa, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 23 % între 1990 și 2014 și au atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.
Cele mai recente previziuni ale statelor membre arată că UE se îndreaptă spre o reducere cu 24 % până în 2020, cu ajutorul măsurile deja în vigoare, sau spre o reducere cu 25 %, în cazul adoptării măsurilor suplimentare deja planificate.Obiectivul stabilit pentru 2030 este reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor și Uniunea depune deja eforturi în acest sens; aceasta este contribuția sa la noul acord global privind schimbările climatice care urmează să fie încheiat la Paris, în luna decembrie.
În legătură cu acest subiect, Miguel Arias Cañete, comisar pentru politici climatice și energie, a spus că Europa a reușit să reducă emisiile cu 23 % între 1990 și 2014, perioadă în care economia a înregistrat o creștere de 46 %. Adică protecția climei și creșterea economică pot merge mână în mână. Acesta este un efort global fără precedent , care trebuie salutat , dar este clar din discuțiile noastre că acest lucru nu este suficient ; contribuțiile curente , ale celor 150 de țări , care reprezintă 90 % din emisiile globale , în cazul în care sunt puse în aplicare pe deplin , ne duc spre scăderea cu aproximativ 3 ° , astfel că trebuie să facem mai mult .
Aceste rezultate, a mai spus comisarul Canete, sunt un semnal puternic înaintea Conferinței de la Paris privind schimbările climatice, care confirmă faptul că Europa își respectă angajamentele și că politicile sale în materie de climă și energie dau roade.
Muncitorii detaşaţi în alte state ale Uniunii Europene ar putea beneficia de aceleaşi condiţii de muncă şi salarii egale ca şi cei din ţara în care au fost detaşaţi. Comisarul european pentru muncă şi afaceri sociale, Marianne Thyssen, a anunţat că se lucrează la un proiect de lege în acest sens care va fi gata până la sfârșitul anului, dat fiind faptul că a crescut numărul detaşărilor internaţionale.
În prezent, 8,1 milioane de cetăţeni europeni trăiesc și lucrează într-un alt stat membru decât cel de origine. Este vorba de doar 3% din totalul forței de muncă a Uniunii Europene, dar ştim că există încă un mare potențial neexploatat pentru mobilitate. În plus, există 1,6 milioane de lucrători transfrontalieri şi 1,3 milioane de lucrători detașați.
Să nu uităm că libertatea de a lucra într-un alt stat membru este unul dintre drepturile fundamentale ale Uniunii Europene și unul dintre pilonii pieței interne. Avem însă nevoie de reguli clare, corecte și aplicabile pe teren.
Acesta este motivul pentru care am cerut Comisiei Europene să analizeze normele existente, să vadă unde este loc de mai bine și să vină cu soluţii pentru îmbunătăţirea acestora. Ne propunem să finalizăm noile norme în următoarele săptămâni, iar până la sfârșitul anului să prezentăm un pachet privind mobilitatea forței de muncă.
În acest context, va fi necesară revizuirea directivei privind angajaţii detaşaţi, elaborată în 1996 și modificată anul trecut, astfel încât lucrătorii să beneficieze de o mai bună protecție. Aceștia trebuie să știe clar perioada de muncă şi de odihnă; la câte zile de concediu au dreptul anual; salariul, inclusiv modul în care sunt plătite orele suplimentare. Sănătatea, siguranța și igiena la locul de muncă sunt alte aspecte extrem de importante pentru persoanele care sunt detaşate să lucreze într-o altă ţară.
Noile reglementări trebuie să fie însă justificate și proporționale, astfel încât să nu genereze sarcini administrative sau să îngrădească potențialul întreprinderilor mici și mijlocii, de a crea noi locuri de muncă.
Angajaţii români detașați în alte state membre ale Uniunii Europene ar trebui să beneficieze deja de aceste drepturi, să aibă salarii egale şi aceleaşi condiţii de muncă ca şi cei din ţara în care lucrează. Guvernul a modificat în vara acestui an printr-o ordonanţă de urgenţă legea privind detașarea salariaților.
Detaşările internaţionale au devenit o practică tot mai des întâlnită, mai ales în cazul companiilor mari, motivele fiind diverse, de la schimburile de experienţă, dezvoltarea afacerilor şi până la lipsa personalului specializat. Până acum câţiva ani, detaşările se făceau doar spre România, însă acum au loc şi dinspre noi spre Europa.
Radicalizarea – punct-cheie al Agendei europene de securitate
Publicat de Monica Slavici,
20 octombrie 2015, 10:21 / actualizat: 21 octombrie 2015, 9:52
Comisia Europeană ia măsuri pentru a face faţă radicalizării prin intermediul sistemului de justiţie penală. Amanunte Cristina Ion, Bfm
Rezolvarea problemei de radicalizare este un punct-cheie al Agendei europene de securitate, care stabileşte răspunsul colectiv al Uniunii Europene la terorism.
Radicalizarea reprezintă o provocare ce depăşeşte graniţele naţionale şi necesită eforturi colective din toate statele membre Uniunii Europene.
Prevenirea acesteia este un prim pas în lupta împotriva terorismului, iar dezvoltarea unor programe eficiente reprezintă o prioritate de acţiune la nivel politic.
In cadrul conferinţei la nivel înalt privind răspunsul justiţiei penale la radicalizare, Vera Jourová, comisarul pentru Justiţie, consumatori şi egalitatea de gen, a precizat:
„Împreună vrem să găsim soluţii pentru a dezvolta iniţiative de abordare concretă a acestei provocări. Reunirea experienţei tuturor statelor Uniunii Europene va contribui la conturarea unui răspuns eficient de justiţie penală. Comisia se angajează să sprijine statele membre prin proiecte de finanţare în acest domeniu şi de formare a specialiştilor în sistemul de justiţie penală care se confruntă cu problema radicalizării ”
Comisia Europeană a anunţat lansarea, la începutul lunii decembrie, a unui “forum” european împotriva propagandei teroriste online, la care vor fi prezenţi principalii actori ai reţelei de internet, reprezentanţi ai autorităţilor, dar şi ai societăţii civile
Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, este vorba despre “o platformă pentru iniţierea unui dialog cu companiile de internet”, pentru căutarea de soluţii practice împotriva radicălizării online.
“Grupări teroriste precum Statul Islamic devin tot mai eficace în difuzarea propagandei în recrutare”, a avertizat Avramopoulos, dezvăluind că, în prezent, grupărilor extremiste le sunt necesare doar între 6 şi 8 săptămâni pentru a radicaliza tineri pe internet.
Oficialul a mai precizat că în cadrul Europol va fi creată o unitate responsabilă cu depistarea şi eliminarea propagandei teroriste difuzate online.
Comisia Europeană va stimula competitivitatea prin investirea a aproape 16 miliarde de euro în perioada 2016-2017 în cercetare şi inovare în cadrul programului Orizont 2020. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
Noile oportunităţi de finanţare oferite se integrează în linia priorităţilor politicii economico-sociale ale Comisiei prezentate de preşedintele Jean-Claude Juncker, contribuind în mod direct la crearea a noi locuri de muncă, creşterea economică şi investiţiile în ramurile de vârf.
Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare ştiinţă şi inovare:
„Prima prioritate a preşedintelui Juncker au fost întotdeauna locurile de muncă, investiţiile şi creşterea economică. Tocmai în acest scop vom aloca 2 miliarde de euro întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu demult anunţam împreună cu colega mea Corina Creţu lansarea a ceea ce noi am numit „marca de excelenţă”, etichetă menită să faciliteze conlucrarea programului Orizont 2020 şi a fondurilor structurale. Este vorba de un instrument creat să propulseze pe o traiectorie „VIP”proiecte, care deşi nu sunt finanţate prin Orizont 2020, sunt foarte bune şi merită a fi realizate cu utilizarea unor fonduri structurale. Noi am ales instrumentul pentru IMM-uri pentru că este unul simplu. Multă lume se gândeşte la Comisia Europeană şi programele sale, ca fiind birocratice. Instrumentul pentru IMM-uri este un excelent contraexemplu! Dacă ai o idee bună în Europa, completează 10 pagini cu aceasta şi poţi primi 50.000 de euro pentru punerea ei în practică! „
Noul program de lucru alocă aproximativ 140 de milioane de euro proiectelor legate de internetul obiectelor, 200 de milioane pentru domeniul uniunii energetice, 700 de milioane pentru eficienţă energetică şi tehnologii cu emisie redusă de carbon.
Carlos Moedas:
„Urmează unul din cele mai importante feluri ale meniului nostru ştiinţific european: Consiliul European pentru Cercetare. Unii îi spun mini-premiile Nobel. Pentru că oamenii de ştiinţă care trec prin Consiliul European pentru Cercetare îşi schimbă viaţa în mult mai bine! Pătrund într-un club deosebit de exclusiv al excelenţei în domeniul cercetării. În perspectiva anului 2016 vom avea în jur de 1000 de granturi C.E.C şi 10.000 de burse de cercetare Marie Curie, deosebit de importante pentru viitor.”
Programul va sprijini de asemenea modernizarea industriei producătoare europene cu 1 miliard de euro iar economia circulară cu 670 de milioane. Vor exista alocări inclusiv pentru cercetare în domeniul securităţii frontierelor sau impactului fluxurilor migratorii asupra Europei.
Programul Uniunii Europene de finanţare a cercetării şi inovării Orizont 2020 a fost lansat la 1 ianuarie 2014. Pe parcursul a şapte ani, se vor investi 77 de miliarde de euro în proiecte de cercetare şi inovare pentru a sprijini competitivitatea economică a Europei şi pentru a extinde frontierele cunoaşterii umane.
Uniunea energetica- unul din principalele subiecte ale Consiliului european de primavara- revine pe agenda europarlamentarilor. Colegul nostru, Sorin Pavel ne aduce informatii de la dezbaterea organizata de biroul de informare al Parlamentului european in Romania
Dezbaterile vor continua in Parlamentul european si vor fi urmate de votarea unor masuri concrete care sa sustina strategia Uniunii energetice adica: securitatea surselor, diversificarea rutelor de aprovizionare si interconectarea lor, valorificarea resurselor interne si eficienta si competitivitate, transmite Sorin Pavel- Bucurestifm- 98.3.
In acest fel oamenii şi au adus cauze importante direct în atenția factorilor de decizie europeni. Un raport al Comisiei Europene trece în revistã progresele, dar şi obstacolele care împiedicã bunul mers al acestor iniţative. Claudia Ruse de la Bucuresti fm ne prezinta toate datele în rubrica Euranet Plus de astazi
Comisia Europeanã a anunţat cã, în ultimii trei ani, au fost primite 51 de cereri de a lansa o iniţiativã cetãţeneascã.
Dintre acestea, 31 au vizat domenii care ţin de competenţa comisiei şi au fost înregistrate.
Trei au atins pânã în prezent pragul de un milion de semnãturi, iar 12 au ajuns la sfârşitul perioadei de colectare a declaraţiilor de susţinere, fãrã a atinge însã pragul corespunzãtor.
Raportul executivului comunitar mai aratã cã trei astfel de iniţiative cetãţeneşti sunt încã în fazã de colectare a declaraţiilor de susţinere, adică a semnăturilor iar zece au fost retrase de organizatori.
Doar douã iniţiative au parcurs întregul proces prevãzut în regulament şi au primit un rãspuns din partea Comisiei Europene.
Este vorba de un demers legat de dreptul la apã şi salubritate în privinţa cãruia Bruxelles s-a angajat sã ia noi mãsuri care sã asigure o mai mare transparenţã şi un altul referitor la dreptul la viaţã şi la protecţia embrionului uman, folosit în activitãţi de cercetare în domeniul celulelor stem.
În ceea ce priveste România, raportul Comisiei europenerelevă că cetăţenii români s-au mobilizat doar într-un singur caz, pentru a strânge numarul necesar de semnaturi, spune Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentaţa Comisiei Europene la Bucureşti.
“Este vorba despre initiativa cetăţenească”Unul dintre noi” care se referă la dreptul la viaţă, protecţia demnităţii şi integrităţii umane. În cazul acestei initiative cetăţeneşti peste 110 mii de cetăţeni români au susţinut prin semnături această initiative, un număr cu mult peste pragul necesar pentru România, de 25 de mii de semnături. Aşadar, există disponibilitate din partea cetăţenilo români pentru a susţine iniţiativele cetăţeneşti.”
Aproape sase milioane de europeni au sprijinit iniţiative cetãţeneşti în ultimii trei ani, de când aceastã practicã a devenit posibilã în spaţiul comunitar.
Iniţiativa cetãţeneascã reprezintã unul dintre elementele de bazã care vizeazã consolidarea încrederii în instituţiile europene şi promovarea unei participãri active a cetãţenilor la procesul de elaborare a politicilor europene – spune prim vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans. În opinia sa, trebuie cãutate noi modalitãţi pentru a încuraja cetãţenii sã recurgã mai frecvent şi mai eficient la acest instrument.
De altfel, raportul Comisiei Europene aratã cã declaraţiile de susţinere primite au provenit de la cetãţeni din toate cele 28 de state membre ale Uniunii.
Existã însã situaţii în care unii cetãţeni nu au putut sã sprijine iniţiativele din cauza unor criterii diferite impuse de statele membre. Este şi motivul pentru care Comisia Europeanã a început discuţii cu statele membre pentru a soluţiona aceste probleme. Iniţiativa cetãţeneascã europeanã a fost introdusã de Tratatul de la Lisabona de funcţionare a UE.
Normele şi procedurile sunt prevãzute într-un regulament care este in vigoare de la 1 aprilie 2012. Pentru a lansa o iniţiativã, europenii trebuie sã formeze un comitet al cetãţenilor. O iniţiativã trebuie apoi susţinutã de cel puţin un milion de europeni, provenind din cel puţin şapte state membre din cele 28.
O apărare europeană competitivă şi eficientă bazată pe tehnologie avansată necesită mai multe investiţii în cercetare şi inovare. Dar, în ultimii ani, investiţiile în acest domeniu au suferit reduceri masive în Europa, ceea ce a condus la o deteriorare rapidă a securităţii în zonă. Cu detalii, Cristina Ion, Bucuresti FM.
În acest context, comisarul pentru piaţă internă, industrie, spirit antreprenorial şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a înfiinţat un grup la nivel înalt de consiliere a modului în care Uniunea Europeană poate sprijini cercetarea legată de securitatea comună şi politică de apărare.
Comisarul Elżbieta Bieńkowska a declarat:
“Lucrăm, pe de o parte, cu acest grup format din oameni de ştiinţă, politicieni şi personalităţi reprezentative din industrie şi, pe de altă parte, cu miniştrii ai apărării. Industria noastră de apărare este în interesul tuturor, atât la nivel naţional, cât şi colectiv. Comisia poate juca un rol important de sprijin pentru consolidarea industriilor de apărare şi a capacităţilor naţionale de cercetare. Datorită experienţei, aceste personalităţi pot propune obiective de bază pentru cercetarea în domeniul apărării.”
Lansarea grupului la nivel înalt privind cercetarea în domeniul apărării urmează concluziile Consiliului European din decembrie 2013, de creare a unui nou mod de abordare politică şi de cercetare în domeniul apărării.
Înaltul Reprezentant Federica Mogherini s-a arătat încrezătoare în activitatea grupului la nivel înalt, cu atât mai mult cu cât UE a evoluat, transformându-se într-un furnizor de securitate.
De la 1 aprilie, europenii ştiu exact ce cumpără. Producătorii de carne sunt obligaţi să informeze detaliat populaţia despre provenienţa cărnii pe care o vând. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Din această lună, pe etichete vor fi trecute obligatoriu ţara sau ţările în care animalul s-a născut, a fost crescut, sacrificat şi procesat.
Daniel Rosario din partea Comisiei Europene:
Regulile se vor aplica pentru carnea de porc, oaie, capră şi pasăre. Este vizată carnea proaspătă, refrigerată sau congelată, însă fac excepţie produsele preparate sau procesate. Acestea nu trebuie să ofere informaţii despre originea produsului.
Regulile de etichetare se aplică pentru carnea preambalată, însă statele membre pot decide să le extindă şi la carnea care nu este preambalată.
Până acum, menţiunea era necesară doar pentru carnea de vită. Măsura este o consecinţă a scandalului cărnii de cal de acum doi ani. Atunci, s-a descoperit că hamburgerii vânduţi în mai multe lanţuri de magazine din Marea Britanie şi Irlanda conţineau în loc de carne de vită, carne de cal. Ulterior, scandalul s-a extins în mai multe ţări din Uniunea Europeană, fiind găsită carne de cal şi în lasagna din Elveţia şi Germania.
Noile reguli de etichetare au fost elaborate în temeiul regulamentului din 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Ele au fost agreate de statele membre în luna decembrie 2013. Regulile se aplică însă şi pentru carnea din ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene.
În Uniunea Europeană sunt produse anual 45 de milioane de tone de carne, iar potrivit unui studiu, 90% dintre consumatori vor să ştie de unde provine carnea de pe rafturi. Marii producători din Franţa, Spania, Italia sau Germania respectă deja noile reguli de etichetare. În România, produsele vor avea etichete noi, pe măsură ce rafturile marilor magazine vor fi aprovizionate cu stocuri de carne proaspătă.
Majoritatea consumatorilor din Uniunea Europeană – 83% mănâncă carne cel puţin de două sau trei ori pe săptămână. Carnea cea mai consumată este cea de porc, aproape jumătate dintre europeni prefer acest tip de carne, de pasăre – 29% şi de vită – 19%, în timp ce carnea de oaie, de capră şi alte tipuri de carne reprezintă numai 3% din consumul de carne din Uniunea Europeană.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.