Banca Centrală Europeană a anunţat că va injecta în economie 60 de miliarde de euro pe lună, în programul de salvare a Europei

Publicat de Monica Slavici, 27 ianuarie 2015, 09:35

Conducerea băncii se aşteaptă ca această măsură să fie foarte eficientă şi să aibă un impact direct asupra inflaţiei. Cu detalii Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local- Regional- European, EuranetPlus.

Reuniune a miniştrilor de finanţe din ţările zonei euro aseară la Bruxelles pe tema negocierilor cu noul guvern de la Atena

Publicat de Monica Slavici, 27 ianuarie 2015, 09:30

Ministrii de finante din tarile zonei euro s-au reunit aseara la Bruxelles pentru a-si afirma dorinta de a negocia cu noul guvern de la Atena dupa ce alegerile anticipate au fost castigate de formatiunea de extrema stanga, Syriza.

Uniunea europeana este dispusa sa acorde Greciei un termen mai lung pentru continuarea programului de economii si reforme pentru finalizarea celui de-al 2-lea plan de sprijin de 13o de miliarde de euro. Sorin Pavel de la Bucuresti fm ne ofera amanunte despre implicatiile rezultatului scrutinului din Grecia.

Formatiunea lui Alexis Tsipras- Syriza- si partidul nationalist Grecii Independenti, care se opune si el acordurilor de asistenta financiara internationala, au convenit sa formeze un nou guvern a carui componenta urmeaza sa fie anuntata în cursul zilei de astazi

Astăzi se reuneşte Consiliul pentru Agricultură şi Pescuit al Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 26 ianuarie 2015, 13:25

În cadrul Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit al Uniunii Europene, care se reuneşte astăzi la Bruxelles, vor fi abordate aspecte legate de domeniul specific de activitate, dar se va discuta şi despre necesitatea dezvoltării pieţei produselor europene şi, în particular, despre impactul embargoului impus de Rusia asupra produselor alimentare occidentale. Cu detalii despre temele abordate de ministrii agriculturii din tarile membre UE, Cristina Ion, Bucuresti FM

Referitor la înţelegerea despre care se vorbeşte între Rusia şi Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte importul anumitor produse supuse embargoului, purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene Enrico Brivio a declarat:
“Pentru moment, nu aş numi-o înţelegere, dar au avut loc discuţii între comisiile serviciilor europene şi serviciul veterinar al Rusiei.
Rezultatele au fost pozitive şi ar trebui să permită exportul unor produse din Uniunea Europeană către Rusia.
Modul în care vom implementa aceste discuţii va fi stabilit în următoarele ore sau chiar zile.”
Dezbaterile de astăzi se vor baza pe discţiile avute la întâlnirile precedente din septembrie şi octombrie anul trecut.
La acele întâlniri, miniştrii agriculturii din ţările membre Uniunii Europene au ridicat problema consecinţelor asupra celor mai afectate sectoare.
Astazi, accentul se va pune pe durata embargoului, impactul extins al acestuia şi posibilele constrângeri bugetare.

Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN-T) joacă un rol crucial în asigurarea libertăţii de mişcare a pasagerilor şi bunurilor în Uniunea Europeană.

Publicat de Monica Slavici, 26 ianuarie 2015, 10:14

Aceasta include toate modurile de transport şi suportă aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă. Unul din obiectivele importante în ceea ce priveşte crearea unei reţele intermodale, este asigurarea alegerii celui mai potrvit mod de transport pentru fiecare etapă a călătoriei.

Violeta Bulc , comisarul European pentru transport a declarat la o întâlnire cu jurnaliştii, săptămâna trecută, la Buruxelles: Am încredere că putem trece la un nivel superior în ceea ce priveşte serviciile aduse populaţiei şi în transformarea mijloacelor de transport într-un instrument eficient care să vină în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor şi a mediului de afaceri. De exmplu, marele meu vis este a acela de a crea zona biletului unic ceea ce înseamnă că orice cetăţean , stând pe canapeaua de acasă să poată , pe baza nevoilor şi dorinţelor lui să aleagă exact mijlocul de transport pe care vrea să-l folosească între punctul 1 si puntul doi. Ceea ce înseamnă, de ex că dacă vrei să călătoreşti de la Lisabona la Helsinki să poţi să combini cele mai bune variante ca transport şi preţ.

În 2020, TEN-T va include 89500 Km de drumuri şi 94000 Km de cale ferata, incluzând aproximativ 20000 Km de linii de mare viteză. Reţeaua TEN-T va include, de asemenea, un numar de 294 de porturi maritime si 366 de aeroporturi.

Un alt aspect important este acela de a deservi piaţa unică europeană şi de a găsi soluţii pentru a ieşi din zona unică de transport europeană pentru că avem nevoie de extinderea infracstructurii şi trebuie să incepem să gandim şi să găsim soluţii care să ne permită finanţarea acesteia pentru că este invechită şi necompetitivă.

Studiile care privesc coridoarele Rin – Dunăre și Orient – Mediterana de est, prezintă un portofoliu de proiecte de pe teritoriul României eligibile pentru finanţare. Proiectele identificate au ca obiect infrastructura feroviară (tronsonul Arad – Constanța, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă și Fetești; tronsonul Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova / Calafat – București), infrastructurafluvială (segmentul românesc al Dunării, inclusiv canalul Dunăre – Marea Neagră) și conexiunile dintre rețele (conectarea aeroporturilor (Otopeni și Traian Vuia) și a porturilor (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constanta) cu infrastructura feroviară și rutieră).

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a anunţat ieri un program extins de achiziţionare de active

Publicat de Monica Slavici, 23 ianuarie 2015, 09:15

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, spune că un plan de achiziţie masivă de obligaţiuni guvernamentale este necesar pentru a revigora economiile din zona euro.

El a afirmat că politica de relaxare cantitativă, care implică tipărirea de bani, este necesară pentru a evita intrarea ţărilor zonei euro, într-o spirală a deflaţiei prin încurajarea cheltuielilor consumatorilor şi companiilor.
Miliarde de euro vor fi cheltuite lunar pentru a cumpăra obligaţiuni de stat, timp de cel puţin 19 luni, potrivit lui Mario Draghi:
Decizia de politică monetară de astăzi, pe achiziții de active suplimentare a fost luată pentru a contracara două evoluții nefavorabile. În primul rând, dinamica inflației a continuat să fie mai slabă decât se aștepta. În timp ce scăderea bruscă a prețurilor la petrol în ultimele luni rămâne factorul dominant de conducere inflația globală actuală, potențialul pentru efectele secundare asupra salariilor și de stabilire a prețurilor a crescut.

Achiziţiile lunare cumulate se vor ridica la 60 de miliarde EUR. Se intenţionează efectuarea acestora cel puţin până în luna septembrie 2016
După anunţarea detaliilor planului, bursele europene au crescut, iar euro s-a depreciat.
Analiştii afirmă că noile măsuri ale Băncii Centrale Europene vor avea un efect pozitiv pentru programul de împrumut al României pe pieţele internaţionale.

Dezbatere organizata de Euranet la Bruxelles pe tema drepturilor pe care europenii le au în mediul online

Publicat de Monica Slavici, 23 ianuarie 2015, 09:09 / actualizat: 28 ianuarie 2015, 15:58

Sunt cetãţenii europeni conştienţi de drepturile lor digitale, a contribuit Codul Uniunii Europene al Drepturilor în Mediul Online la o informare mai bună a consumatorilor, au luat statele membre mãsuri pentru a proteja aceste drepturi, ce şanse existã ca o legislaþie privind protecþia datelor cu caracter personal sã fie adoptatã cât mai rapid ?
La toate aceste întrebãri au încercat sã gãseascã un rãspuns participanţii la dezbaterea de la Bruxelles, organizatã de Reţeaua Paneuropeanã de Radio Euranet Plus şi de radioul public din Letonia, ţarã aflatã acum în fruntea UE.
Au participat europarlamentari, reprezentanţi ai mediului online şi studenţi. Dezbaterea a fost transmisă de radiourile studenţeşti din campusurile universitare.
Prima dezbatere Euranet Plus din acest an, s-a purtat în jurul încrederii şi a siguranţei pe care utilizatorii de internet le au in mediul on line.
Subiectul se aflã si pe agenda actualei Comisii Europene conduse de preşedintele Jean Claude Juncker, un pachet legislativ privind protecţia datelor cu caracter personal aşteptat încã din 2011şi urmează sã fie adoptat în acest an, în condiţiile în care are susţinerea Parlamentului comunitar.
Utilizatorii de internet reclama adesea lipsa încrederii şi a siguranţei în tranzacţiile prin internet.
În discuţiile, la care au participat şi studenţii, s-a adus în atenţie şi faptul ca 90% dintre consumatorii europeni nu folosesc internetul pentru cumpăraturi întrucât îi îngrijorează securitatea tranzacţiilor.
De aceea, încrederea si siguranţa sunt considerate esenţiale pentru consumatori esentiale şi trebuie consolidate, a precizat Purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, prezentă la dezbatere….

“ Pentru Comisia Europeana, piaţa unică digitală este o prioritate, chiar vicepresedinte coordonează lucrările . Noi vrem să dărâmăm barirele cu care se confruntă consumatorii şi menţionez aici copyrwrith-ul. Dorim să creem încrederea. Încrederea poate fi garantată. Dacă cetăţenii au încredere că datele lor sunt protejate atât online cat şi offline, atunci şi drepturile lor sunt respectate. Este, de asemenea, bine pentru afaceri, deoarece astăzi vedem că doar 12 % dintre consumatori cumpără online de peste graniţe. Această piaţă reprezintă un potenţial uriaş, dacă reuşim să dăm jos barierele. ” a mai precizat la iîntâlnire purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene Mina Andreeva
Codul Uniunii Europene al Drepturilor în Mediul Online privind drepturile in a fost lansat în urmã cu doi ani ca parte a agendei digitale stabilite de forul comunitar pentru toate statele membre.
Codul stipuleazã cã toţi cetãtenii Uniunii trebuie sã aibã posibilitatea de a accesa un set minim de servicii de internet si comunicatii electronice de bunã calitate la un pret rezonabil indiferent de sex, religie, vârstã sau venit.
Un capitol aparte al acestui cod este dedicat drepturilor pe care le au europenii în calitate de consumatori la serviciile comerciale online.
Astfel, fiecare consumator din Uniune are dreptul sã primeascã, din partea unui comerciant, informaţii esenţiale, clare şi corecte despre un produs sau un serviciu înainte de efectuarea unei achiziţii online.
Toate aceste drepturi digitale sunt strâns legate de nevoia de protecţie a datelor cu caracter personal şi a libertãţii de expresie si informare. (Claudia Ruse)

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii

Publicat de Monica Slavici, 22 ianuarie 2015, 10:02

În Parlamentul European, Comisia pentru Comerţ internaţional, s- au purtat ieri discuţii despre Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii. Cu detalii, Andreea Drăguleasa, de la Bucureşti FM:

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii dintre Europa şi Statele Unite – TTIP are potenţialul de a deveni cel mai important acord pe comerţ din istorie.
Dacă cele două părţi ar ajunge la un acord privind armonizarea standardelor şi eliminarea barierelor, economia Uniunii Europene ar putea înregistra o creştere echivalentă cu 120 miliarde euro anual, iar cea a Statelor Unite cu peste 90 miliarde euro.
Aflat încă în faza de negocieri, Parteneriatul Transatlantic suscită discuţii intense.
Ieri, în Comisia de Comerţ Internaţional a Parlamentului European au fost dezbateri pe seama unui raport întocmit de preşedintele ei, Bernd Lange, raport ce cuprinde rezultatele discuţiilor purtate pe această temă de-a lungul celor 18 luni de negocieri.
Ignacio Garcia, negociator şef a subliniat că armonizarea standardelor, prevăzută în acord, presupune exclusiv ridicarea lor.
David Martin, europarlamentar englez, consideră că europenii trebuie să susţină păstrarea indicatorilor de regiune geografică şi să menţioneze acest aspect în parteneriat.
La dezbaterea de ieri au fost şi întrebări legate de impactul pe care TTIP l-ar putea avea în alte zone ale lumii, în special asupra ţărilor în curs de dezvoltare.
Raportorul Bernd Lange a dat însă asigurări că Parteneriatul va fi în interesul cetăţeanului:
Noi, Parlamentul European în mod clar putem decide principalele reguli, putem crea reguli pentru o piaţă globală în interesul cetăţeanului şi nu al unor sectoare economice.
Parlamentul European intenţionează să adopte recomandările în luna mai a acestui an.

Planul de Investitii al UE pe „repede-inainte”

Publicat de Monica Slavici, 22 ianuarie 2015, 09:54

Comisia Europeana si BEI au infiintat ‘ghiseul unic’ de consiliere pentru instrumentele financiare structurale si fondurile de investitii. Despre FI-COMPASS, al doilea pilon al implementarii accelerate a Planului de Investitii Strategice, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM

Planul de investitii strategice indraznet al UE avanseaza rapid. Se stie ca acest proiect la care presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker tine mult, este nu doar ambitios, ci si generos, alocand 315 miliarde de euro pentru dezvoltare in perioada 2014-2020. Fondul European pentru Investitii strategice este destinat investiilor publice si private de-a lungul intregii UE. El a demarat deja prin propunerile legislative ale Comisiei Europene. La 50 de zile de la acestea, s-a lansat la Bruxelles ghiseul unic al Planului de Investitii. Parte a retelei de consiliere tip ‘one stop shop’, cum e numit in capitala UE, acest ghiseu unic este o platforma online a instrumentelor financiare structurale si a fondurilor de investitii. Serviciul de consiliere lansat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, intitulat “FI COMPASS”, este, astfel, al doilea pilon al implementarii accelerate a Planului de Investitii in economia comunitara. El isi propune sa asigure atat asistenta tehnica, cat si sa inlesneasca suportul financiar catre promotorii publici si privati, dar si sa asigure o totala transparenta pentru investitori. Pasul trei care decurge de aici va fi o ’conducta de proiecte’ transparenta alcatuita din proiecte viabile ce vor fi lansate de Banca Europeana de Investitii spre finele acestui an.
Revenind la FI-Compass, acest nucleu de consultanta si informatii pentru firme si institutii va detalia tipurile de instrumente ce pot fi aplicate, mecanismele de folosire sau exemplele de bune practici. In sinteza facuta publica la lansarea FI- Compass, Romania a fost data de exemplu pentru instrumentul de garantare in mediul rural, iar Comisarul European Corina Cretu a declarat ca incurajeaza intru totul statele membre sa dubleze, in noua etapa financiara, investitiile directionate prin instrumente financiare. Acestea din urma inseamna imprumuturi, garantii financiare, participare la capitalul social, capital de risc, preluarea riscului si chiar dobanzi subventionate ori subventii pentru garantare. Nu e de neglijat in context nici faptul ca in exercitiul bugetar comunitar 2014-2020 a fost extinsa aplicarea instrumentelor financiare pentru toate domeniile de unde provin fondurile structurale si de investitii.
Instrumentele financiare sunt incluse si in Programele Operationale cu fonduri europene care se vor derula in Romania in urmatorii 7 ani. Ele vor fi utilizate pe anumite Axe si Domenii de interventie.
Deocamdata singura decizie concreta pe care Ministerul Fondurilor Europene a facut-o publica a fost includerea Fondului National de Garantare pentru IMM-uri in schema gestionarii fondurilor europene, pe post de organism intermediar pentru instrumente financiare. Deci, cum remarca EUractiv, cel mai probabil, vor exista scheme de garantare gestionate de aceasta institutie.
La lansarea din aceste zile a ‘ghiseului unic’ a instrumentelor financiare structurale si a fondurilor de investitii, vicepresedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a declarat, la randul sau: “ Sunt multi bani la dispozitie, dar investitorii ne spun ca ei au nevoie de proiecte bine structurate si acces la informatii clare pentru a reconecta investitiile financiare la ‘conducta’ proiectelor fezabile. Vrem sa mergem pe repede inainte in stabilirea retelei tehnice care sa asigure ‘ghiseul unic’ de informatii si sprijin destinat potentialilor investitori. Lansarea FI-Compass este un pas important in directia cea buna”.
Planul de Investitii si-a stabilit ca obiectiv sa dubleze folosirea instrumentelor financiare in 2014-2020. Ele urmeaza sa fie utilizate astfel incat sa dubleze, la randul lor, fiecare euro investit in statele membre ale Uniunii, ba chiar sa aduca un profit mai mare. FI- Compass, creat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, este gandit sa echipeze mai bine si sa intareasca expertiza autoritatilor de management si a investitorilor care lucreaza cu instrumentele financiare in discutie. Dealtfel, tot la lansarea FI-Compass, Comisarul European Corina cretu a amintit nu doar ca instrumentele financiare au puterea sa creasca impactul fiecarui euro investit, ci si ca utilizarea acestora va adduce o crestere de 26 de miliarde de euro in cadrul politicii regionale in urmatorii trei ani.Vesti bune pentru statele Uniunii care au de mers si ele “pe repede inainte” in directia dezvoltarii. Cum este si cazul Romaniei.

Uniunea europeana sprijina eforturile Armeniei in domeniul reformelor si a confirmat un ajutor financiar

Publicat de Monica Slavici, 21 ianuarie 2015, 09:41

Fostele tari din comunitatea statelor independente privesc cu incredere spre occident. Este si cazul Armeniei, dupa cum transmite colegul nostru, Sorin Pavel Bucuresti Fm- 98.3, care a urmarit discutiile de ieri din Consiliul de cooperare Uniunea europeana- Armenia

Uniunea europeana sprijina eforturile Armeniei in domeniul reformelor si a confirmat un ajutor financiar intre 14o si 17o de milioane de euro aferent perioadei 2o14- 2o17 pentru dezvoltarea sectorului privat, administratiei publice si reformei justitiei.

Fonduri UE pentru infrastructura rutieră din România

Publicat de Monica Slavici, 21 ianuarie 2015, 09:33

Comisia Europeană a decis să acopere costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă- Constanţa din Autostrada Soarelui. Au fost alocaţi bani din Fondul de Coeziune pentru 85% din costurile acestui tronson, aflat în exploatare din noiembrie 2012. Cu detalii, Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional-European, EuranetPlus.

Construcția tronsonului de autostradă Cernavodă- Constanța va fi achitată din fonduri europene. Prin această decizie, semnată de Comisarul pentru Politică Regională Corina Crețu, România beneficiază de 305,7 milioane euro din Fondul de Coeziune. Suma acoperă 85% din costurile pentru construcţia a 51,3 kilometri de autostradă, dați în folosință deja în 2012.
Acesta este un foarte bun exemplu despre măsurile care pot fi luate de către autoritățile române pentru a accelera absorbția programelor din perioada 2007-2013, a declarat comisarul european Corina Crețu:
”Am arătat că noi, în Comisia Europeană, înţelegem importanţa politicii regionale pentru România, pentru regiunea noastră, fiind principala sursă pentru investiţiile publice din România. De aceea, am şi creat un grup de lucru pentru a ajuta statelele membre cu o rată de absorbţie scăzută şi vom face tot ce putem în termeni de asistenţă tehnică, vom vizita aceste state membre, suntem într-un dialog permanent cu aceste state membre pentru a utiliza la maximum cele unsprezece luni care au rămas până în decembrie 2015, când este ultima lună în care se pot accesa bani pentru perioada bugetară 2007-2013.
De asemenea, suntem foarte interesaţi să avem un start foarte bun, proiecte bune, viabile, care să creeze locuri de muncă pentru noua perioada de programare 2014-2020. Intenţionăm împreună cu predecesorul meu, domnul comisar Hann, dar care acum este responsabil cu politica de vecinătate, să facem o vizită comună în România şi Republica Moldova, tocmai pentru a arăta că sigur toate ţările candidate dorim să le considerăm aproape şi să aibă aceste sentiment de apartenenţă la marea familie politică europeană.”
Pentru a construi Autostrada Soarelui, statul român a contractat în 2005 un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, iar pe 2 septembrie 2014, România a cerut Comisiei Europene să finanțeze retroactiv construirea acestui tronson. Printre beneficiile finanţării, diminuarea cu 30% a accidentelor grave de circulație între Constanța și Cernavodă și scăderea timpului de călătorie pe relaţia București- Constanța, de la 2h30min la 1h51min.
Banii sunt alocaţi prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii. Printre priorităţile acestui fond se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, din care face parte și Autostrada Soarelui.

Fi-compas – un nou serviciu de consiliere privind instrumentele financiare structurale europene și fondurile de investiții a fost lansat de Comisia Europeană

Publicat de Monica Slavici, 20 ianuarie 2015, 09:18

Comisia Europeană, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, a lansat fi-compas, un nou serviciu de consiliere privind instrumentele financiare structurale europene și fondurile de investiții.

Acesta are în vedere sporirea asistenței tehnice – sprijin financiar și tehnic – și asigurarea transparenței investitorilor.
Comisia Europeană doreşte crearea unui hub tehnic care va oferi un ghișeu unic pentru consiliere și sprijin pentru potențialii investitori. Lansarea fi-compas este un pas important în aceast sens.
Comisarul pentru politică regională Corina Crețu:
„Fi-compas este o platformă unde putem învăţa şi lucra împreună în scopul de a obține cel mai bun impact pe teren.
Exemplele excelente pot servi drept sursă de inspirație pentru alte țări, în special cele care se luptă să atragă finanțarea UE și să asigure utilizarea eficientă a acesteia.
Încurajez statele membre să dubleze valoarea investițiilor canalizate prin intermediul instrumentelor financiare în noua perioadă de programare”
Aceasta platformă va fi un factor important pentru statele membre să utilizeze instrumentele financiare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, iar politica de coeziune va juca un rol central în atingerea obiectivelor Planului de Investiții – de înființare a noi locuri de muncă și dezvoltare durabilă.
Fi-compas are rolul de a consolida expertiza autorităților de management și a părților interesate care lucrează cu aceste instrumente financiare.

Comisia Europeană a prezentat o analiză privind ocuparea forței de muncă

Publicat de Monica Slavici, 20 ianuarie 2015, 09:08

Criza economică a avut un impact negativ asupra forţei de muncă. Țările care oferă locuri de muncă de calitate şi măsuri eficiente de protecţie socială s-au dovedit a fi însă mai rezistente în fața recesiunii, arată un raport al Comisiei Europene. De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru creșterea locurilor de muncă, mai ales având în vedere scăderea şi îmbătrânirea populaţiei din Uniunea Europeană. Care sunt concluziile ne spune Mirabela Afronie de la Radio România Reșița.

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, în România, numărul tinerilor care nu sunt implicați în niciun fel de activitate este mai mare față de cel din Uniunea Europeană. 16% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au loc de muncă, dar nici nu studiază sau urmează vreun curs de formare profesională, media în cele 28 de state membre fiind de 13%. România a înregistrat în perioada 2007 – 2012, cea mai mare reducere a investițiilor în educație, urmată de Ungaria, Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia și Portugalia.
În schimb, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut în România cu mai mult de 10% din 2007 până în prezent, o excepție pozitivă la nivel european. Și asta deoarece spre deosebire de alte state membre, România a avut o politică de ridicare sau protecție a plafonului minim de salarizare, ce a condus la reducerea discrepanțelor salariale.

Miniștrii afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc astăzi, la Bruxelles

Publicat de Monica Slavici, 19 ianuarie 2015, 09:17

Pe agenda reuniunii sunt prevăzute teme de interes european deosebit precum relaţiile Uniunii cu Federaţia Rusă, combaterea terorismului, evoluţiile din Libia şi diplomaţia schimbărilor climatice.

Parlamentul European a aprobat noua legislaţie privind Organismele Modificate Genetic

Publicat de Monica Slavici, 19 ianuarie 2015, 08:56

Legislaţia în vigoare în Uniunea Europeană admite cultivarea Organismelor Modificate Genetic aprobate de EFSA, Autoritatea Europeană Pentru Siguranţa Alimentară. Ţările membre nu aveau practic libertate de decizie în această privinţă, situaţie care a generat o mulţime de tensiuni, sau chiar litigii. Detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, Regional, European – EuranetPlus.

Fondul European pentru Investiţii Strategice va fi instituit în parteneriat cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii

Publicat de Monica Slavici, 16 ianuarie 2015, 09:32

Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă privind Fondul european pentru investiţii strategice, care va fi instituit în parteneriat strâns cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Fondul va mobiliza cel puţin 315 miliarde EUR în investiţii private şi publice în Uniunea Europeană. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Fondul European pentru Investiţii Strategice, care va fi instituit în parteneriat cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii va mobiliza cel puţin 315 miliarde EUR în investiţii private şi publice, în întreaga Uniune Europeană. Planul de investiții pentru Europa este destinat să coreleze proiectele cu lichiditățile existente și prin direcționarea fondurilor acolo unde este necesar.Proiectul se sprijină pe o platformă europeană de consiliere în materie de investiţii menită să contribuie la identificarea, elaborarea şi dezvoltarea proiectelor în întreaga Uniune şi un portofoliu de proiecte europene de investiţii destinat să amelioreze informaţiile aflate la dispoziţia investitorilor cu privire la proiectele existente şi cele viitoare. Se instituie un Fond de garantare al UE care va furniza o rezervă de lichidităţi pentru bugetul Uniunii în cazul unor eventuale pierderi suportate de Fondul European pentru Investiţii Strategice în cadrul activităţii de acordare de sprijin pentru proiecte. Jyrki Katainen vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat:
„Este foarte important de ştiut că selecţia proiectelor nu este politică. Deciziile sînt luate de profesionişlti din comitetul de investiţii.Acesta este un puct de vedere foarte important din perspectiva oamenilor de afaceri. Ei au subliniat importanţa acestui aspect motivînd că fiabilitatea unui proiect de investiţii trebuie să fie la cel mai înalt nivel în toate punctele critice şi cel al credibilităţii.”
Un Comitet director va decide cu privire la orientarea globală, liniile directoare în materie de investiții, profilul de risc, politicile strategice și alocarea activelor fondului, în conformitate cu Orientările politice ale Comisiei. Banca Europeană de Investiţii și Comisia sunt singurii contribuitori la Fondul European pentru Investiţii Strategice. Numărul de membri și de voturi se va aloca în funcție de cuantumul contribuțiilor și toate deciziile se vor adopta prin consens. „Fondul european pentru investiții strategice va sprijini proiectele cu un profil de risc mai ridicat, astfel încât investițiile să înceapă să înregistreze progrese în țările și în sectoarele în care crearea de locuri de muncă și creșterea economică sunt cele mai necesare” a spus Jyrki Katainen vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate care a mai adăugat:
„Cum vom înainta? Programul nostru este foarte ambiţios. Ne dorim să avem aprobate aceste propuneri pînă în luna iunie în aşa fel încît Fondul European pentru Investiţii Strategice să devină funcţional pentru sfîrşitul acestei veri. Noi ne dorim ca investiţiile să poată fi activate cît mai curînd cu putinţă”.
Ca un element suplimentar al Planului de investiții, Comisia Europeană depune eforturi pentru eliminarea în continuare a obstacolelor în materie de reglementare din calea investițiilor și pentru consolidarea pieței unice. Un prim set de acțiuni este prevăzut în cadrul Programului de lucru al Comisiei pentru 2015.

Intalnire Klaus Iohannis – Jean-Claude Juncker la Bruxelles

Publicat de Monica Slavici, 16 ianuarie 2015, 09:22

România este un membru important al Uniunii europene iar Europa nu ar fi completa fara Romania, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker la intalnirea cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis. Cu detalii- Sorin Pavel de la Bucuresti fm

Statele europene trebuie sa fie mai unite si mai bine coordonate pentru a face fata noilor amenintari la adresa securitatii lor

Publicat de Monica Slavici, 15 ianuarie 2015, 09:29

Detalii de la dezbaterile de ieri din Parlamentul european ne ofera Sorin Pavel de la Bucuresti FM

Lansarea Anului European pentru Dezvoltare la Riga

Publicat de Monica Slavici, 15 ianuarie 2015, 09:18

Săptămâna trecută, la Riga, în Letonia, a avut loc lansarea Anului European, moment care a marcat începutul Preşedinţiei letone la Consiliul Uniunii Europene. Astfel anul 2015 este un an special pentru dezvoltare, nu doar un nou început ci şi un termen limită.

Neven Mimica, comisarul European pentru cooperare internaţională şi dezvoltare despre rolul de donator al UE

Uniunea Europeana si cele 28 de state memebre ale sale sămân cel mai important donator de asistenţă din lume. În anul 2013 am acordat peste 56 de miliarde de euro în cadrul programelor de asistenţă, mai mult de jumătate din ceea ce înseamnă ajutor la nivel mondial. Ceea ce ne dorim insă cu adevărat, obiectivul nostru principal este să devenim, nu cel mai mare ci cel mai bun. Tocmai de aceea noua noastră agendă vizând dezvoltarea este atât de importantă.

Comisarul Mimica a mai precizat că cetăţenii europeni sunt deschişi acestor eforturi, cum reiese din Eurobarometru iar cele trei provocări majore pentru viitorul tărilor in curs de dezvoltare sunt : sănătatea, pacea şi securitatea şi educaţia.

85% dintre ei consideră că este important să ajuți oamenii din țările în curs de dezvoltare, cu 2% mai mulți decât în 2013. De asemenea, 67% din respondenți cred este bine ca acest ajutor să crească- în ciuda situației economice dificile. Nivelul personal de implicare al cetăţenilor Uniunii este, de asemenea, foarte ridicat. Oamenii sunt gata să contribuie și personal la dezvoltarea cooperării-unul din doi europeni ar fi dispus să plătească mai mult pentru produse provenind din țări în curs de dezvoltare, pentru a le susține creșterea. Voluntariatul este, pentru 75% dintre europeni, o altă modalitate prin care se poate sprijini reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare.Este, de asemenea, interesant de observant că trei sferturi dintre cei chestionaţi cred că Europa însăşi beneficiază de pe urma furnizării de ajutor celor care au nevoie de sprijin având o influență pozitivă asupra cetățenilor săi, și contribuind la crearea unei lumi mai pașnice și mai corecte.”

Un moment important al Anului European Pentru Dezvoltare va fi la 1 mai deschiderea Expoziţiei universale de la Milano cu tema: Hrănirea planetei, Energie pentru viaţă.

Ieri a fost votata legislatia privind optiunea statelor Uniunii Europene de a nu utiliza organisme modificate genetic

Publicat de Monica Slavici, 14 ianuarie 2015, 10:06

Parlamentul European a adoptat, ieri, la Strasbourg, o nouă legislaţie care permite statelor membre Uniunii Europene să restricţioneze sau să interzică deplin cultivarea recoltelor care conţin organisme modificate genetic pe teritoriul lor, chiar dacă acest lucru este permis la nivel uniunii.

Uniunea Europeanã deblocheazã trei miliarde de euro pentru punerea în aplicare a proiectelor comune ce vizează Cerul unic european

Publicat de Monica Slavici, 14 ianuarie 2015, 09:00

Liniile aeriene, operatorii aeroportuari şi furnizorii de servicii aviatice se numãrã printre beneficiarii noului acord de parteneriat semnat de executivul de la Bruxelles. Claudia Ruse de la Radio Bucureşti are detalii in rubrica EuranetPlus

Comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a prezentat ieri cel mai recent Eurobarometru, pentru a marca începutul Anului European al Dezvoltării

Publicat de Monica Slavici, 13 ianuarie 2015, 09:36

Uniunea Europeană, în acest moment, este cel mai mare furnizor de ajutor în lume, dar trebuie să devină și cel mai performant.

Cetățenii europeni sunt deschiși în această privință, după cum arată datele eurobarometrului prezentate de comisarul Mimica:
” 85% dintre ei consideră că este important să ajuți oamenii din țările în curs de dezvoltare, cu 2% mai mulți decât în 2013. De asemenea, 67% din respondenți cred este bine ca acest ajutor să crească- în ciuda situației economice dificile. Oamenii sunt gata să contribuie și personal la dezvoltarea cooperării-unul din doi europeni ar fi dispus să plătească mai mult pentru produse provenind din țări în curs de dezvoltare, pentru a le susține creșterea. Voluntariatul este, pentru 75% dintre europeni, o altă modalitate prin care se poate sprijini reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare.
Aproape trei sferturi dintre cei chestionați consideră că furnizarea de ajutor celor care au nevoie de sprijin este și în beneficiul Europei, având o influență pozitivă asupra cetățenilor săi, și contribuind la crearea unei lumi mai pașnice și mai corecte.”
Comisarul Mimica a adăugat că cetățenii europeni au toate motivele să fie mândri de politica internațională de dezvoltare.Anul European al Dezvoltării, pentru prima oară, se concentrează asupra a ceea ce se întâmplă în afara Uniunii Europene, nu în interiorul său.Iar cele trei provocări majore pentru viitorul țărilor în curs de dezvoltare, identificate de cetățenii Europei care au răspuns la întrebările Eurobarometrului sunt: sănătatea, pacea și securitatea și educația.

Mobilizare europeană după atacurile teroriste din Franţa

Publicat de Monica Slavici, 13 ianuarie 2015, 09:04

Atacurile teroriste de la Paris au produs un șoc în interiorul Uniunii Europene şi au avut drept urmare o mobilizare masivă a liderilor europeni în elaborarea unei noi strategii antiteroriste la nivel comunitar. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jüncker, a anunţat, imediat după uciderea jurnaliştilor de la „Charlie Hebdo”, că le va propune statelor membre un nou program de luptă împotriva terorismului.
Pe de altă parte, duminică,în aceeaşi zi cu impresionantul marş al solidarităţii, mai mulţi miniştrii europeni de interne au discutat în capitala Franţei despre împunerea unor măsuri de securitate care să împiedice repetarea atacurilor teroriste de săptămâna trecută.
Ei s-au arătat îngrijoraţi,în primul rând, de creşterea numărului conaţionalilor lor care se alătură organizaţiei jihadiste Statul Islamic şi apoi se întorc în ţările de origine.
De aceea, miniştrii de interne propun întărirea controlului la frontierele exterioare ale Uniunii Europene. Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a vorbit despre cooperarea serviciilor europene de informaţii şi despre dezvoltarea sistemului de colectare a datelor furnizate de călători companiilor aeriene:

“Trebuie să acţionăm global şi operaţional. Am identificat două domenii în care putem să ne întărim cooperarea: mijloacele de combatere a deplasării teroriştilor şi a reţelelor lor şi lupta împotriva cauzelor şi actorilor radicalizării, în special pe internet.”

A ieşit în evidenţă şi declaraţia dată presei spaniole de ministrul Jorge Fernandez Diaz, care a anunţat că ţara sa doreşte reintroducerea controalelor şi în interiorul frontierelor Schengen, inclusiv prin modificarea tratatelor în vigoare.

La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a subliniat în discursul său rostit în cadrul reuniunii:

“Aici, astăzi, Europa unită trimite un mesaj puternic. Suntem hotărâți să avansăm în ceea ce priveşte coordonarea eforturilor noastre în cadrul Europei și cu prietenii noștri internaționali, cu scopul de a pune capăt aceastei drame și acestui fenomen, care pune în pericol, valorile noastre democratice, demnitatea umană, și viețile oamenilor.
Deci, aici, în calitate de comisar european pentru afaceri interne și cetățenie, am transmis un mesaj puternic de solidaritate a tuturor europenilor faţă de Franța și poporul francez. Pentru că astăzi, aici, la Paris, putem spune cu voce tare că Europa este Charlie.”

Şi eurodeputaţii vor analiza săptămâna aceasta problema terorismului, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentul European din 2015, care a început ieri la Strasbourg.
Astfel, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va fi prezent azi în Parlamentul European pentru a-i convinge pe deputaţi să accelereze dezbaterile asupra propunerii de directivă europeană privind o bază comună cu numele pasagerilor, proiect blocat din anul 2011.

Grecia a devenit subiectul unei dispute politice între instituțiile europene

Publicat de Monica Slavici, 12 ianuarie 2015, 11:09

Un început de an zbuciumat în Europa. Atacurilor teroriste cu urmările dramatice ce vor aduce noi discuții despre dreptul de circulație, dreptul la intimitate li se adaugă o chestiune așezată într-un alt cadru, și anume acel economico – financiar. Este vorba despre Grecia devenită subiectul unei dispute politice între instituțiile europene, cum este Comisia Europeană și Parlamentul European, și Germania. Un material realizat de Horia Daraban.

Pozițiile contrare ale celor două părți au căpătat contur după ce, în ultima zi din 2014, legislativul de la Atena şi-a anunţat dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor legislative anticipate.
Acest anunţ a venit după eşecul parlamentului în alegerea unui nou preşedinte al ţării, ale cărui prerogative sunt onorifice. Alegerile în sine nu ar însemna un test capital pentru zona euro dacă în sondaje nu ar fi dată mișcarea Syriza – stânga radicală – care, prin liderul său, Alexis Tsipras a promis renunțarea la politica de austeritate pusă la punct de Atena împreună cu FMI și Comisia Europeană.
Pe acest fundal, revista Der Spiegel a publicat că Germania , potrivit unor surse, ar fi dispusă să accepte ieșirea Greciei din zona euro, dacă la Atena, după alegeri, va fi format un guvern care va renunța la traseul economico – financiar de redresare a țării. Lipsa unei reacții clare din partea Berlinului de infirmare a unei astfel de poziții a dus la coagularea unor formulări clare la Bruxelles și Strasbourg.
Din partea Parlamentului European, președintele acestuia, Martin Schulz, a acuzat-o pe Angela Merkel de ”speculaţii iresponsabile” despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro în caz de victorie electorală a stângii radicale la Atena la sfârşitul lunii ianuarie. Tot el a spus că nu se pune problema unei ieşiri a Greciei din zona euro și a avertizat că sfaturile nesolicitate care dau grecilor sentimentul că nu ei sunt cei care decid cu votul lor viitorul, ci Bruxellesul sau Berlinul, chiar îi pot împinge pe alegători în braţele forţelor radicale.
Pe același palier poate fi așezată și poziția Comisiei Europene. Într-o conferință de presă, în una din primele zile ale lunii ianuarie, Comisia, într-un stil sec, a respins categoric ideea ieșirii Greciei din zona euro. Într-o intercalare a formulărilor, doi purtători de cuvânt din cadrul executivului comunitar au punctat care sunt elementele cheie în susținerea ideii că locul Greciei este în zona euro. Annika Breindhardt și Margaritis Schinas, cu precizări în fața jurnaliștilor de la Bruxelles.

”Nu comentăm pe baza unor zvonuri sau speculații sau pe baza unor relatări, iar acum, ceea ce contează este ceea ce vor decide votanții greci la 25 ianuarie. Moneda euro este aici pentru a dăinui, ea și-a demonstrat deja viabilitatea. Mai larg, vă pot spune că articolul 140.3 din Tratatul Uniunii Europene stipulează că obținerea calității de membru al zonei euro este irevocabilă.”

Dincolo de aceste declarații, problemele Greciei sunt de actualitate. Alegerile anticipate la 25 ianuarie pot da îngrijorări: un sondaj realizat chiar în ultimele 2 zile ale lui 2014 arată că Partidul stângii radicale Syriza înregistrează un avans de 3,1% asupra conservatorilor aflați în exercițiul puterii. În plan social, presiunea este la fel de mare, Grecia figurând în statisticile europene cu 25 la sută din populație beneficiară a ajutorului de șomaj

Măsuri de combatere a terorismului în Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 12 ianuarie 2015, 09:09

Ministrii de interne din 11 tari membre ale Uniunii europene s-au intalnit ieri la Paris inainte de marsul de solidaritate cu victimele atentatelor teroriste din Franta pentru a discuta despre cooperarea in ceea ce priveste controlul deplasarilor combatantilor straini si lupta împotriva radicalizarii. Cu detalii Sorin Pavel de la Bucuresti fm

Comisia Europeana apreciaza ca dupa atacul din Franta nivelul de alerta terorista este in crestere in Europa si doreste sa previna radicalizarea miscarilor islamiste prin îmbunatatirea instrumentelor de combatere a finantarii terorismului si prin înfiintarea unui sistem european privind transferul datelor pasagerilor.
O reuniune a responsabililor europeni pe aceasta tema va avea loc pe 29 ianuarie la Riga, ne-a transmis colegul nostru, Sorin Pavel de la Bucuresti fm- 98.3

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi echipa sa se află la Riga în aceste zile pentru a marca preluarea, de către Letonia, a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 9 ianuarie 2015, 12:02

Andreea Drăguleasa, de la Bucureşti FM, ne spune care sunt obiectivele anunţate:

Colegiul Comisarilor şi Guvernul leton s-au întâlnit ieri pentru a reafirma priorităţile următoarelor şase luni în care preşedinţia Consiliului Uniunii Europene va fi asigurată de Letonia.
Implementarea planului de investiţii pe următorii trei ani, combaterea extremismului, dar şi o posibilă rezolvare a problemei ruso- ucrainiene sunt obiective anunţate.
Prim ministrul letonian, Laimdota Straujuma:
“ Printre priorităţile presedinţiei letone sunt şi problemele legate de introducerea planului de investiţii. Cred că adoptarea lui de către Comisia Europeană dovedeşte că suntem preocupaţi de susţinerea mediului economic, de afaceri.”
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a anunţat, tot ieri, alocarea unui nou ajutor pentru Ucraina :
“ Comisia tocmai a decis extinderea ajutorului financiar oferit Ucrainei, o ţară care are nevoie de solidaritate din partea celorlalte state europene. Această decizie, de a pune la dispoziţia Ucrainei încă 1,8 mld. Euro, arată că expresii precum ”solidaritate europeană” nu sunt vorbe în vânt, ci reflectă realitatea zilnică”
Preşedinţia letoniană a Consiliului Uniunii Europene este un excelent prilej de a rezolva criza din Ucraina, consideră Federica Mogherini, vice preşedinte al Comisiei .
De altfel, ministrul de externe din Letonia are programată astăzi o vizită în Rusia, despre care speră că va reprezenta începutul unui nou dialog politic.

2015 vine si cu doua noi Capitale culturale europene, Mons, in Belgia si Plzen, in Cehia

Publicat de Monica Slavici, 9 ianuarie 2015, 09:12

Romania e asteptata in 2021. Noile reguli de desemnare a Capitalelor europene ale culturii vizeaza o strategie pe termen lung – pina in 2033. Despre toate acestea, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM.

Suntem deja in Noul An : 2015. Capitalele culturale europene ale acestuia sunt orasele Mons, din Belgia si Plzen, din Cehia. Este o traditie care dateaza inca din 1985 si care are deja o prospectiva pentru perioada 2021-2033. Daca in 1985, la initiativa ministrului grec al culturii de atunci, actrita Melina Mercouri, Atena a fost prima capitala de acest fel, i-au urmat apoi peste 40 de orase, printre care Florenta, Amsterdam, Berlin, Paris, dar si orase mai mici, in ultima perioada chiar si cate doua sau trei orase din Uniune. In 2007 orasul romanesc Sibiu a fost una dintre cele mai de succes Capitale culturale europene Inca de la inceput, rolul acestor fanioane de cultura comunitara a fost de a pune in valoare particularitatile si bogatia patrimoniului cultural, istoric, civilizational al fiecarui oras, dand astfel sens diversitatii culturale ale UE si integrandu-le in contextul complexitatii culturale europene. Daca scopurile au ramas, pe fond, aceleasi, regulile desemnarii s-au schimbat. Incepand cu anul 2021 fiecare stat din Uniune va desemna ‘Capitala europeana’ considerata reprezentativa, iar aceasta metodologie va functiona pina in 2033.Conform unei proceduri votate de Parlamentul comunitar la sfarsitul lui 2014, pina la finele acestui an, cele doua tari care vor reprezenta cultural Uniunea Europeana in 2021 sunt Romania si Grecia. Ele vor trebui sa desemneze Capitalele culturale. In Romania, competitia a inceput deja – Timisoara, Iasi, Cluj, Craiova, Alba-Iulia, Brasov, Sfantu-Gheorghe, Arad, Oradea si nu in ultimul rand, Bucuresti, si-au anuntat intentia de a candida. In procesul de selectie, aceste orase trebuie sa-si prezinte obiectivele, programul, planul financiar, structura de conducere a formulei de ‘Capitala culturala europeana’. Juriul care decide castigatorul competitiei va fi format din 12 membri, 3 desemnati de Parlamentul European, cate 3 de Consiliul si Comisia Europeana, unul din Comitetul Regiunilor si alti doi din Ministerul Culturii. Juriul celor 12 face recomandarea, iar Ministerul Culturii anunta orasul castigator. La baza desemnarii stau cateva criterii principale: contributia la strategia culturala pe termen lung, dimensiunea europeana a programului cultural, continutul artistic si cultural in ansamblu, capacitatea de a produce rezultate durabile si gestionarea strategiei. Termenul limita pentru depunerea candidaturilor este 15 octombrie 2015, iar in 2017 are loc desemnarea. Purtatorul de cuvant pentru cultura si educatie al Comisiei Europene, doamna Lucia Caudet, a si afirmat : “ Studiul Comisiei Europene demonstreaza importanta actiunii ‘Capitalele europene ale culturii’. Un argument este si faptul ca sumele alocate sunt recuperate cu un profit de 6 ori mai mare decat investitia. Dar, esential este ca se implineste obiectivul Comisiei de a proteja si promova diversitatea culturala europeana, se evidentiaza trasaturile comune ale culturilor si e stimulata contributia culturii la dezvoltarea durabila a oraselor din UE”.
Deocamdata, in acest an ne vom bucura de patrimoniul belgian din Mons, si de istoria de 7 secole a orasului ceh Plzen, unde s-a inventat berea Pils. La noi, fie ca cel mai competitiv si atractiv oras sa castige al doilea titlu romanesc de Capitala culturala europeana. Cursa pentru anul 2021 a inceput!

Comisia Europeană a publicat texte legale ale Acordului Transatlantic de Parteneriat, Comert si Investitii, ca parte a inițiativei de transparență

Publicat de Monica Slavici, 8 ianuarie 2015, 16:28

Comisia Europeana a publicat texte legale ale negocierilor Acordului Transatlantic de Parteneriat, Comerț și Investiții cu Statele Unite, în semn de transparență, la solicitarea opiniei publice europene.

Uniunea Europeană reia exporturile de carne de vită în Statele Unite, după un embargo de 17 ani

Publicat de Monica Slavici, 8 ianuarie 2015, 09:28

Irlanda este prima ţară din Uniunea Europeană care va exporta carne de vită către Statele Unite, după ce în anul 1998 au fost impuse restricţii din cauza bolii vacii nebune. Chiar dacă 7 ani mai târziu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor spunea că riscul a trecut, SUA nu a revenit asupra măsurii care includea şi carnea de oaie şi de capră.

Reluarea exportului de carne de vită din Uniunea Europeană către SUA va avea loc în contextul în care, în această perioadă se poartă negocieri pentru acordul de liber schimb. Anul trecut, Statele Unite au importat de pe piaţa mondială 1,2 milioane de tone de carne de vită, în valoare de patru miliarde de euro. Autorităţile din Irlanda estimează că anul acesta vor exporta carne de vită în valoare de 50 – 100 milioane de euro pe piaţa din SUA.
Şi România speră să recâştige accesul pe piaţa americană. Vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din Caraş-Severin, Mihai Şuşară spune că ridicarea interdicţiei de export ar fi binevenită deoarece în 2013, România s-a aflat printre primele 10 ţări care au exportat carne de vită către pieţe din afara Uniunii Europene.
“Deabia aşteptăm reluarea acestei acţiuni fiindcă momentan datorită bolii limbii albastre este sistat exportul de bovine. Numai în gospodării, exceptând marile complexe există un număr mare de tineret bovin care în primavera anului trecut se lua la export şi acum nu se mai ia. Populaţia este alarmată că nu poate să valorifice ca şi până acum. Ar fi bine dacă ar intra şi românia în rând cu Irlanda şi restul ţărilor europene.”

Uniunea Europeana susține consolidarea statului palestinian și găsirea unei soluții pașnice în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian

Publicat de Monica Slavici, 7 ianuarie 2015, 14:58

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, consideră că Uniunea Europeană poate juca un rol esențial în consolidarea unui stat palestinian, dar și pentru găsirea unei soluții pașnice în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian.

Măsurile recente luate de palestinieni și israelieni ar putea agrava situația deja tensionată de pe teren și a-I îndepărta de o soluție negociată. Ambele părți trebuie să se abțină de la măsuri care ar putea ridica obstacole pentru revenirea rapidă la negocieri.
Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene a declarat
“ Decizia guvernului israelian de a stopa transferul veniturilor fiscale Autorității Palestiniene contravine obligațiilor Israelului în baza Protocolului de la Paris. O Autoritate Palestiniană eficientă, non-violentă care să contribuie la soluționarea pașnică a conflictului, este un element-cheie pentru cele două state. Uniunea Europeană va promova și sprijini acum mai mult decât oricând eforturile de a obține o pace durabilă bazată pe o soluție cu două state.”
Obiectivul comun este de a ajunge la un acord de pace între cele două state care să trăiască alături în pace, securitate și să se recunoască reciproc”, potrivit șefei diplomației europene.

Odata cu venirea noului an, preşedinţia Uniunii Europene a fost preluată de Letonia

Publicat de Monica Slavici, 7 ianuarie 2015, 09:13

În decursul celor şase luni ale mandatului, mica ţară baltică va organiza şi găzdui aproximativ 200 de evenimente majore, printre care summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna mai la Riga precum şi 10 întruniri informale ale miniştrilor UE.
Care sunt priorităţile preşedinţiei letone în această perioadă cu multiple provocări economico-sociale şi de securitate? – aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european-EuranetPlus.

Uniunea Europeană reia exporturile de carne de vită în Statele Unite, după un embargo de 17 ani

Publicat de Monica Slavici, 6 ianuarie 2015, 09:14

Anunţul a venit ieri de la Comisia Europeană. Care este prima ţară care va reintra pe piaţa americană, aflăm din rubrica Instantaneu European, realizată astăzi de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM

Statele Unite au decis ridicarea restricţiilor impuse în 1998 importurilor de carne de vită din Uniunea Europeană.
Decizia a fost luată atunci din cauza îngrijorării stârnite de Encefalopatia spongiformă bovină, mai cunoscută sub denumirea de Boala vacii nebune.
Măsura, care includea carnea de oaie şi de capră, a fost menţinută, în ciuda evaluării organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animalelor, care, în 2005, a declarat că, la acest capitol, aproape toate ţările membre ale Uniunii Europene prezintă un risc asemănător sau chiar mai mic, decât oricare alt stat din lume.
Începutul lui 2015 a adus o schimbare, Statele Unite anunţând că reiau progresiv importurile de carne de vită din Europa, începând cu Irlanda.
Comisia Europeană consideră că acesta este un prim pas spre normalizare.
Enrico Brivio, purtător de cuvânt:
“ Acesta este un prim pas pentru Uniunea Europeană.
Este adevărat că Irlanda a fost principala exportatoare de carne de vită către Statele Unite, dar acum credem că SUA ar trebui să fie deschise către întreaga Uniune Europeană.
Acesta este un semnal important şi pozitiv. Sperăm că autorităţile americane să deschidă piaţa pentru toate statele membre.”
Purtătorul de cuvânt Enrico Brivio a mai spus că aceasta a fost o recunoaştere a măsurilor luate de- a lungul timpului de Uniunea Europeană.

Lituania a aderat la zona euro incepand cu 1 ianuarie 2015 si spera ca isi va spori astfel gradul de securitate

Publicat de Monica Slavici, 6 ianuarie 2015, 09:06

Lituania a devenit al 19-lea stat membru care a adoptat moneda euro. Potrivit unui sondaj publicat în noiembrie de banca centrală, 53% dintre cei 3 milioane de lituanieni susţin adoptarea euro şi 39% sunt împotrivă. Peste 337 de milioane de europeni utilizează moneda unică, la 15 ani de la introducerea acesteia. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Finalizand adoptarea monedei unice europene de catre tarile baltice, dupa Estonia in 2011 si Letonia in 2014, Lituania se vede un simbol al integrarii economice si politice cu Occidentul, a declarat presedinta tarii, Dalia Grybauskaite, potrivit unui comunicat al Presedintiei. Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi monetare, a completat: Alăturîndu-se zonei euro a ales să facă parte din zona de stabilitate, securitate şi prosperitate. Lituania are un bilanţ de rezultate puternic, o politică fiscală de bună calitate, la fel ca şi reformele structurale care au înregistrat cele mai mari rate de creştere din Europa acompaniate de o scădere constatntă a şomajului. Ţara este bine poziţionată pentru a prospera în zona euro.
Moneda naţională, lita, este treptat înlocuită cu euro pe parcursul a două săptămîni, timp în care cele două monede circulă în paralel pînă la retragerea completă a litelor. Pregătirea minuţioasă face ca restul pentru cumpărăturile în lite să se poată primi în euro.
Valdis Dombrovskis, vice-preşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru Euro şi Dialog social, a declarat:
„Vreau să urez un călduros bun-venit Lituaniei în zona euro!
Aderarea Lituaniei semnifică încheierea parcursului de integrare a ţării baltice în nucleul politic şi economic al continentului nostru. Acesta este un moment simbolic pentru Lituania dar şi pentru zona euro însăşi care s-a păstrat stabilă, atractivă, capabilă să primească noi membri. Sunt convins că apartenenţa statului baltic la zona euro va întări economia din regiune făcînd-o şi mai atractivă pentru afaceri, schimburi comerciale, investiţii. Doresc să confirm, să reafirm efortul impresionant pe care le-au făcut guvernul şi poporul lituanian în continuarea crizei economice pentru a ajunge la stabilitate financiară, creştere economică şi, ca o consecinţă, să se integreze în zona euro ”
Desi o parte a populatiei se asteapta la scumpiri, ministrul de Finante, Rimantas Sadzius, a afirmat ca preturile nu vor creste cu mai mult de 0,2%-0,3% dupa trecerea la moneda euro.
Intrarea în zona euro a Lituaniei va influenţa sistemul de votare în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Totodată, Lituania s-a angajat să contribuie cu câteva sute de milioane de euro la fondul european de salvare, pentru susţinerea ţărilor îndatorate din sudul Europei.
Aderarea la zona euro conincide cu afirmarea importanţei rolului membrilor mai recenti ai UE cum ar fi alegerea ca preşedinte al Consiliului European a fostului premier polonez Donald Tusk sau cu preluarea, de la 1 ianuarie, a preşedinţiei semestrile a Uniunii Europene.de către Leton

Prima zi a lui 2015 a însemnat pentru Lituania trecerea la moneda unică europeană

Publicat de Monica Slavici, 5 ianuarie 2015, 09:24

Uniunea monetară europeană numără astăzi 19 state. De la 1 ianuarie, Lituania a intrat în zona euro, finalizând adoptarea monedei unice europene de către ţările baltice, după Estonia în 2011 şi Letonia în 2014. Cu detalii, Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM:

Astfel, acest stat a devenit al 19- lea din cadrul Uniunii care foloseşte euro.
Evenimentul, anunţat încă din vara anului trecut, a fost primit cu entuziasm, atât de cetăţenii obişnuiţi, cât şi de oficiali.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru Euro şi Dialog Social, a spus:
“ Este un moment simbolic nu doar pentru Lituania, ci şi pentru zona euro, care rămâne stabile, atractivă şi deschisă către noi membri. Sunt convins că parteneriatul Ţărilor baltice va întări economia în regiune, făcând+o mai atractivă pentru afaceri, comerţ şi investiţii.”
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Şi comisarul Vytenis Andriukaitis, lituanian de origine, s- a declarat extreme de fericit:
“ Este cu adevărat un moment istoric în viaţa mea, în existenţa Lituaniei şi desigur, a Uniunii Europene. Acum suntem 19 în zona euro…şi asta înseamnă că suntem mai puternici împreună,înseamnăo mai mare solidaritate şi dreptate socială, şi mai mujlte posibilităţi de a crea condiţiim mai bune pentru fiecare dintre noi. Da, sunt atât de ferici! ”
Pe 1 ianuarie, 50 de sucursale ale celor mai mari bănci din Lituania au fost deschise în cursul după amiezei.
În următoarele două săptămâni, litas, moneda lituaniană, şi euro vor circula în paralel, la fiecare plată efectuată în litas primindu-se rest în euro.
Moneda unică europeană a fost introdusă pe 1 ianuarie 1999, fiind folosită în prezent de 337 milioane europeni.

Municipiul Alba Iulia şi-a dublat numărul de turişti in ultimii cinci ani, cu ajutorul fondurilor europene

Publicat de Monica Slavici, 5 ianuarie 2015, 09:17

Ştiaţi că există o localitate importantă din România care şi-a dublat numărul de turişti cu ajutorul fondurilor europene?
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

5 ani și 150 milioane de euro. De atât a fost nevoie ca un oraș important din România să-și dubleze numărul de turiști. Este vorba despre Alba Iulia, municipiu cunoscut şi ca “Oraşul Unirii” sau “Capitala de suflet a tuturor românilor”.
Alba Iulia şi-a început călătoria ca “destinaţie turistică” imediat după intrarea României în Uniunea Europeană.
Întregul Centru Istoric al oraşului a fost refăcut, cetatea oraşului a fost renovată din fonduri europene, iar anual noi evenimente şi spaţii comerciale populează această zonă.
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică în vreme ce în 2009 Alba Iulia atrăgea puţin peste 18.000 de turişti şi avea 40.000 de înnoptări, în anul 2013 oraşul s-a apropiat de pragul de 40.000 de turişti şi avea aproape 82.000 de înnoptări.
Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, s-a arătat mulţumit de aceste rezultate, dar a declarat că se poate face şi mai mult pentru ca oraşul să devină cu adevărat o destinaţie turistică de top în România.
El a menţionat că, până acum proiectele au avut în vedere modernizarea zonei centrale a oraşului, dar şi restaurarea spaţiului public aferent celei mai mari şi celei mai bine păstrate cetăţi de tip Vauban din Europa Centrală şi de Sud – Est.
De asemenea, tot cu fonduri europene s-a amenajat zona de agrement Mamut – Parcul Dendrologic şi s-a construit una din cele mai pitoreşti piste de biciclete din România, denumitâ de pasionaţii acestui sport „Transalpina de Mamut”.
Efectul acestor investiții s-a văzut nu doar în numărul turiștilor care au vizitat Alba Iulia, ci şi prin faptul că au adus oraşul în atenţia forurilor internaţionale.
Astfel, Alba Iulia a apărut în noiembrie 2010 în numărul special al revistei oficiale UNESCO, World Heritage, dedicat turismului sustenabil și de promovare a patrimoniului istoric.
Merită reţinut că turismul reprezintă o ramură economică ce are un mare potenţial în România.
Este cunoscut faptul că industria turistică poate genera un număr semnificativ de locuri de muncă, iar economia locală, în ansamblu, poate beneficia de pe urma dezvoltării turismului.
De aceea, merită investit în acest domeniu, iar fondurile europene reprezintă un sprijin important pentru administraţiile locale pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a celei turistice.
Acest lucru a fost subliniat şi de către comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.
Aflată la București în prima sa vizită de la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a lansat anul trecut, la începutul lunii noiembrie, „Acordul de parteneriat” cu România pentru perioada 2014 – 2020.
În cadrul unei conferințe de presă, Corina Crețu a declarat că “noi, românii, trebuie să învățăm să ne dezvoltăm împreună, altfel nu ne vom dezvolta niciodată pe termen lung.”
În acest sens, comisarul european a îndemnat autorităţile să utilizeze cu eficienţă cele 43 de miliarde de euro, pe care România le are la dipoziţie din fonduri comunitare: “Comisia Europeană încurajează utilizarea instrumentelor financiare, pentru că toate acestea vor maximiza fondurile puse la dispoziţie. În orice caz, în această primă vizită pe care o fac în România, vreau să vă asigur că veţi avea, în mine şi în Comisia Europeană, un partener de încredere şi sunt convinsă că România are capacitatea de a se mobiliza şi de a face performanţă.”

Ieri a avut loc ceremonia de predare a președinției Consiliului Europei

Publicat de Monica Slavici, 2 decembrie 2014, 09:52

Herman Van Rompuy i-a predat mandatul de președinte lui Donald Tusk, fost premier al Poloniei. Acesta din urmă i-a mulțumit, apreciind că Rompuy reprezintă principiile politicii tradiționale ale Europei, adică: încredere, bun-simț, moderație, în care crede la rândul său. Dacă președintele Herman Van Rompuy a reușit să țină Europa în afara furtunii în ultimii 5 ani, noul președinte Donald Tusk și-a propus următoarele:

Am venit aici foarte motivat. In aceste momente dificile, Europa are nevoie de succes, și o Europă de succes, în anii următori, înseamnă în opinia mea, 4 lucruri:
Întâi, protejarea valorilor noastre fundamentale: solidaritate, libertate, unitate împotriva amenințărilor, care vin atât din exterior cât și din interior- azi nu există doar eurosceptici, din păcate avem și dușmani.
Apoi, să acționăm fără milă împotriva crizei economice- și tratez această responsabilitate cu toată seriozitatea. Moneda noastră, euro, trebuie privită ca un avantaj pe care îl avem, nu ca pe un dezavantaj.
Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Europa trebuie să-și securizeze granițele și să-i sprijine pe vecinii care ne împărtășesc valorile.
În al 4-lea rând, relațiile Europa-Statele Unite constituie baza comunității, a democrației; și unii și alții suntem responsabili de viitorul acestei relații.

Europa Jurnaliştilor din  Amfiteatre

Publicat de Monica Slavici, 2 decembrie 2014, 09:44

Reprezentanţa Comisiei Europene în România  a început vizitele de prezentare a  programului ”Europa Jurnaliștilor din Amfiteatre”. Competiţia de comunicare pe teme europene se adresează studenţilor  din facultăţile de  jurnalism.  Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional- European, EuranetPLus.

La întânirile de prezentare a competiţiei, studenţilor li se explică  felul în care poate fi abordată o temă cu deschidere europeană. Recomandarea organizatorilor este de a pune în discuţie subiecte care sunt pe agenda de priorităţi a Uniunii Europene, şi, implicit,  la nivel local şi regional.

Temele europene trebuie abordate din unghiuri diferite tocmai pentru a surprinde complexitatea implicaţiilor în viaţa cetăţenilor. De la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, ofiţerul  de presă Mihai Roşioru:

„Este vorba despre cea de- a V-a ediţie a programului „Europa Jurnaliştilor din Amfiteatre ”, un program pe care Reprezentanţa Comisiei Europene  l-a început în anul 2010, când am făcut un fel de experiment, să vedem cum ar răspunde universităţile care au în componenţă facultăţi de  jurnalism şi cum ar răspunde studenţii la jurnalism , la un astfel  de program. Este de fapt vorba de o competiţie de materiale audio-video, dar şi materiale publicabile în mediul online, pe teme europene, o competiţie pe care reprezenţanţa CE o deschide studenţilor la jurnalism şi comunicare, tocmai pentru a le aduce în vedere temele aflate, în acest moment, în dezbatere, teme care au legătură atât cu UE dar şi cu România, ca stat membru al UE.“

Domnule Mihai Roşioru, ce înseamnă pentru jurnalişti, dar şi pentru publicul ascultător, un reportaj cu deschidere europeană ?

Mihai Roşioru : „Un reportaj cu deschidere europeană înseamnă, în primul rând, acel material jurnalistic care reuşeşte să ia informaţia de la Bruxelles şi să o traducă pe înţelesul ascultătorilor din România şi să scoată acele elemente care sunt relevante pentru România şi pentru cetăţenii ei.“

Ca jurnalist, ca  ofiţer de presă în Reprezentanţa din România a Comisiei Europene, ce recomandare puteţi face participanţilor  în concurs ?

Mihai Roşioru : ”Să-şi aleagă o temă cu care se simt confortabili, o temă pe care o simt c-ar fi aproape de interesul lor, pentru că e nevoie de documentare şi de un studiu puţin mai aprofundat, pentru a fi în măsură să realizeze un material audio-video care să corespundă cerinţelor pe care noi le avem şi limitărilor pe care noi le impunem şi care să reuşească să transmită un mesaj foarte clar către publicul căruia i se adresează.“

În ultimii trei ani, peste 2000 de jurnalişti din 53 de universităti româneşti au fost implicaţi în programul „Europa Jurnaliştilor în Amfiteatre. 45 dintre ei au ajuns la Bruxelles, într-o vizită de studiu, unde se s-au întâlnit cu  oficiali ai instituțiilor europene şi cu jurnalişti de prestigiu.

De această dată, competiţia de comunicare pe teme europene se desfăşoară până în aprilie 2015.

Plan spectaculos de investiţii strategice pentru Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 28 noiembrie 2014, 09:59

‘Uniunea Europeana e inapoi in business’ este semnalul pe care l-a dat Comisia Europeana lansand un plan spectaculos de investitii strategice, de 315 miliarde de euro. El urmeaza sa relanseze cresterea economica europeana si sa creeze 1,3 milioane de noi locuri de munca in Uniune in urmatorii trei ani. Cum se vor intampla acestea si cat de plauzibila e cresterea economica vizata, in rubrica EURANET semnata azi de Lucia Jurca, de la Radio Bucuresti FM.

“Europe is back in business”- adica Europa e din nou pe val, a spus presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker in aceste zile, cand a lansat planul gigant de investitii comunitare, in valoare de 315 miliarde de euro. Este vorba de un proiect strategic de relansare a economiei Uniunii Europene in urmatorii trei ani, menit sa propulseze cresterea economica si sa reduca somajul. In discursul de prezentare a Planului, Presedintele Juncker a spus ca acesta se bazeaza pe trei piloni – crearea unui nou Fond European de Investitii Strategice in luna iunie 2015; stabilirea unei “conducte de proiecte”, dublate de un program de asistenta pentru canalizarea investitiilor in zonele unde este mai mare nevoie si o foaie de parcurs pentru a face Europa mai atractiva pentru investitii si pentru inlaturarea blocajelor de reglementare. Tot referitor la acest plan, leaderul Comisiei Europene a declarat:” Chestiunea este foarte simpla : daca Europa face mai multe investitii, va fi mai prospera si va crea mai multe locuri de munca. Planul prezentat azi in strans parteneriat cu Banca Europeana de Investitii este o modalitate noua si ambitioasa de a stimula investitiile fara a crea datorii. Acum este momentul sa investim in viitorul nostru, in domenii strategice-cheie pentru UE, cum sunt energia, transporturile, retelele in banda larga, educatia, cercetarea, inovarea”. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, in ansamblu, masurile propuse ar putea adauga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul Uniunii in urmatorii trei ani si ar putea crea 1,3 milioane de noi locuri de munca. Planul detaliat de presedintele Comisiei Europene a atras pe data criticile euroscepticilor si Grupului Verzilor.”Magicianul Juncker ne vorbeste despre bani care nu exista”, au exclamat euroscepticii. La dubiile si temerile exprimate si de deputati din mai multe grupuri europarlamentare, reprezentantii Comisiei au raspuns imediat. Vice-presedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a replicat ca noul fond va maximiza impactul asupra economiei reale, va debloca investitiile publice si private in proiecte reale si va crea locuri de munca. El a mai subliniat si contributia statelor membre la fond ca fiind neutra in relatie cu Pactul de Stabilitate si Crestere. Vicepresedinte al Comisiei responsabil cu locurile de munca, crestere, investitii si competitivitate, Katainen a declarat la randul sau:” Fiecare euro din banii publici mobilizat in cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub forma de investitii, care altfel nu s-ar fi realizat. Comisia invita statele membre si bancile nationale sa adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia si a genera mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeana”.
Odata ce Romania are nevoie de o crestere economica accelerata si politici bune in domeniu pentru a atenua decalajele fata de ‘vechea Europa’, Planul strategic propus de Juncker ne-ar veni manusa. Ar fi, poate, mai mult decat oportun si benefic. Vazand si facand…

Parlamentul European a respins moţiunea de cenzură împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker

Publicat de Monica Slavici, 28 noiembrie 2014, 09:45

Investigatiile vor continua sub conducerea comisarului european pentru concurenta, Margrethe Vestager, si vizeaza pe langa Luxemburg si Olanda si Irlanda, ne-a transmis Sorin Pavel- Bucuresti FM- 98.3 MHz

Comisia Europeană a anunţat ieri detaliile unui plan de redresare economică, pe care îl descrie ca o adevarată „ofensivă a investiţiilor”

Publicat de Monica Slavici, 27 noiembrie 2014, 11:47

Ar urma ca în urmatorii trei ani sa fie mobilizate fonduri de peste 300 de miliarde de euro, pentru investitii suplimentare. Detalii, Cristina Ion, Bucuresti FM.

Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să creeze mai multe locuri de munca.
Referitor la acest plan, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat:

„Astăzi Europa dă o nouă pagină. După ani de zile în care am luptat să ne recâştigăm credibilitatea fiscală şi am promovat noi reforme, astăzi facem un nou pas în această direcţie. Este vorba de un plan ambiţios, dar realist pentru Europa. Europa are nevoie de un nou impuls, impuls pe care Comisia Europeană îl dă astăzi. Investiţiile în Europa înseamnă mult mai mult decât cifre, proiecte şi bani. Oamenii sunt importanţi, mai ales cei care nu au locuri de muncă. Trebuie să le transmitem un nou mesaj, lor şi lumii întregi – în Europa se fac din nou afaceri.”

Planul are trei direcţii principale – instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro, crearea unei rezerve de proiecte pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele şi o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele.
Experţii Comisiei susţin că măsurile propuse ar urma să contribuie cu cel puţin 330 de miliarde de euro anual la produsul intern brut european şi să creeze până la 1,3 milioane de locuri de muncă noi.

Întârzieri la demararea politicii de coeziune din perioada 2014-2020

Publicat de Monica Slavici, 27 noiembrie 2014, 09:24

Punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru următorii 6 ani va începe abia din 2015, deşi acest lucru trebuia să se întâmple încă de anul acesta. Prin urmare, proiectele vor fi demarate cu întârziere, spune comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.

Bugetul politicii de coeziune pentru 2014-2020 este de 376 miliarde euro, cu 10% la mai mult faţă de perioada anteroară. Fondurile vor fi direcționate către regiunile în care Produsul Intern Brut pe cap de locuitor se situează sub 75% din media la nivelul Uniunii Europene.
Prioritățile au fost stabilite printr-un proces de consultare între Comisia Europeană și țările Uniunii Europene. Fiecare stat membru a elaborat un proiect de acord de parteneriat, toate fiind deja aprobate. Acestea evidențiază strategia țării și propune o listă de programe.

Ieri, Papa Francisc a vizitat instituţiile europene de la Strasbourg-prima vizită a unui Suveran Pontif după 26 de ani

Publicat de Monica Slavici, 27 noiembrie 2014, 09:13

Suveranul Pontif a fost întâmpinat de preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, care a spus:

„ În ultimii 26 de ani, Europa a trecut printr-o criză, care a lăsat urme profunde. Pierderea încrederii în instituţii este enormă, cooperarea tutror forţelor este esenţială pentru recuperarea încrederii cetăţenilor; eforturile noastre şi ale Bisericii catolice merg în aceeaşi direcţie.
Cuvintele dvs. au importanţă pentru că ne privesc pe toţi şi pentru că au validitate pentru noi toţi; temele pe care le abordaţi sunt teme universale; cuvintele dvs.ne vor oferi o orientare în timpuri în care orientarea e rară; trebuie să fim uniţi, pentru că aşa suntem mai puternici decât singuri.”

Papa Francisc a susţinut un discurs în faţa legislativului european în care a vorbit despre demnitatea umană, lupta împotriva discriminării, despre crizele internaţionale sau luptele împotriva terorismului. Deasemenea, Sanctitatea sa a deplâns imaginea unei Europe îmbătrânite.
Celor 500 de milioane de cetăţeni ai statelor europene le-a adresat un mesaj de speranţă şi încurajare, pentru a învinge toate fricile pe care Europa şi lumea întreagă le are în momentul de faţă. Autorităţilor le-a amintit ca trebuie să protejeze fragilitatea persoanelor şi a popoarelor, să regăsească încrederea, pentru o Europă unită, în pace, creativă, conştientă de drepturile şi datoriile sale.

Adunarea Generală a Forumului European al Tineretului a avut loc săptămâna trecută la Cluj

Publicat de Monica Slavici, 26 noiembrie 2014, 09:24

Reprezentanţii tineretului întregii Europe şi-au dat întâlnire săptămâna trecută la Cluj-Napoca pentru a participa la Adunarea Generală a Forumului European al Tineretului.
Evenimentul a prilejuit prima apariţie publică importantă a Comisarului european pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, Navracsics Tibor.
Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport şi-a început discursul rostit în faţa a 250 de delegaţi ai tinerilor reuniţi la Cluj, declarând că portofoliul dobândit i se pare cel mai frumos dintre toate, provocările fiind şi ele pe măsură.
Îşi propune să fie comisarul tinerilor în Comisia Europeană, motiv pentru care le propune o alianţă strategică – a spus Navracsics Tibor.
Tinerii din Europa se confruntă cu o provocare fără precedent. Criza economică nu numai că a dus la un şomaj cronic în anumite ţări, unde rata acestuia a atins chiar 50 la sută, dar a ridicat în acelaşi timp întrebări dificile legate de locul tinerilor în societate. Graţie aşa zisei „social media” mulţi tineri sunt mai bine informaţi, mai bine conectaţi decât oricare din generaţiile precedente. Fără ca vocea lor să se facă în mod necesar auzită şi în politică, pentru a contribui la formarea societăţii viitorului! Misiunea comisarului pentru tineret constă în schimbarea acestei stări de fapt – a conchis Navracsics Tibor, care doreşte să plaseze tinerii în centrul politicilor europene concentrându-se pe trei priorităţi:
„Prima ar fi lărgirea dialogului purtat cu tineretul.
În al doilea rând doresc să-i ajut să se implice mai mult în procesul democratic.
Direcţia a treia este sprijinirea tuturor căilor de învăţare informală.
În ceea ce priveşte dialogul, noul comisar nu se va mulţumi cu structurile existente, ci îşi propune să stabilească un contact cu cel puţin un milion de tineri, folosindu-se de idei, de platforme noi.
Navracsics Tibor:
„Ţin deosebit de mult la un ţel aparte: să găsesc o cale de a–i asculta pe cei mai defavorizaţi dintre tineri, cei care nu au resursele sau mijloacele de a participa.
Cea de-a doua prioritate pe care o am este de a oferi mai mult spaţiu ideilor originale, proprii ale tinerilor.
Cu ocazia Săptămânii Europene a Tineretului plănuiesc să lansez un nou laborator al ideilor. Vreau să le ofer tinerilor şansa de a-şi contura ideile atât on-line cât şi off-line şi de a vota despre ele.
Cea de-a treia prioritate este să clădesc pe ceea ce s-a făcut deja la nivelul UE pentru a promova incluziunea şi solidaritatea tinerilor. Pe lângă cunoştinţele tehnico-profesionale de un înalt nivel, tinerii au nevoie şi de competenţe soft, să-şi dezvolte o receptivitate pentru celelalte culturi, capacitatea de a lucra în echipă, de a comunica clar, de a rezolva probleme şi de a se adapta schimbărilor. Din acest motiv doresc să fac mai mult pentru a promova învăţarea non-formală şi informală.”
Este conştient de faptul că singur nu poate face nimic, însă împreună cu tinerii, totul este posibil! – a conchis în încheierea discursului său Comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, Navracsics Tibor.

Statele membre UE vor fi obligate să reducă utilizarea pungilor de plastic obișnuite cu cel puțin 80% până în 2019

Publicat de Monica Slavici, 25 noiembrie 2014, 09:19

Deșeurile din pungi de plastic reprezintă o mare problemă de mediu, întrucât acestea poluează mai ales cursurile de apă, eco-sistemele în general. Din acest motiv parlamentarii europeni îndeamnă la reducerea deşeurilor de plastic stabilind obiective precise pentru procesul de sortare, colectare şi reciclare a deşeurilor din material plastic. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Plan de investiţii al Comisiei Europene pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică

Publicat de Monica Slavici, 25 noiembrie 2014, 09:08

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, va prezenta mâine, in faţa Parlamentului european, planul său de investiţii de 300 de miliarde de euro pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Amănunte ne oferă Sorin Pavel de la Bucuresti FM

Statele membre UE au un nou termen limită pentru a depune propriile programe operaţionale la Comisia Europeană

Publicat de Monica Slavici, 24 noiembrie 2014, 09:28

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a anunţat la mijlocul săptămânii trecute, că au fost încheiate toate acordurile de parteneriat privind fondurile europene cu toate cele 28 de state membre. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

“ Ne aşteptăm să adoptăm până la sfârşitul anului în jur de 150 din cele 310 programe operaţionale. Este imposibil pentru Comisia Europeană să adopte toate programele operaţionale, deoarece nu vrem să sacrificăm calitatea acestor programe. Vorbim de investiţii pentru următorii zece ani.”

Corina Creţu mai spune că a fost creat un grup de lucru pentru a ajuta ţările care au o absorbţie mai scăzută de 60%.
Va fi făcută şi o analiză în statele membre unde, deşi fondurile au fost alocate în mare măsură, ele nu s-au regăsit în dezvoltarea economică a regiunilor respective.

“În unele regiuni, care au plecat cu un start întârziat, cum este şi cazul României, dar sunt şi alte ţări care, practic, primesc de foarte mulţi… deci în cazul României, şi al Bulgariei, şi Poloniei şi, în fine, sunt ţările din regiunea noastră în general, atunci când se investesc bani, se văd în termeni de ridicare a nivelului de trai.
Dar sunt regiuni unde, indiferent câţi bani dăm, nu se înregistrează creştre economică, nu se înregsitrează îmbunătăţirea vieţii oamenilor, cum este sudul Italiei. “

Pentru mai multe state, inclusiv România, fondurile de coeziune reprezintă 50% din politicile de investiţii, a spus comisarul pentru politici regionale, după reuniunea cu miniştrii din toate statele membre.
Reamintim că Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii.
Fondul de coeziune vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
Printre priorităţile acestui fond se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.
De menţionat că, în data de 18 noiembrie, Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.
Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene ajunge la 439 milioane de euro, bani care sunt folosiţi la finanţarea a două tronsoane de autostradă în România: Arad -Timişoara şi centura municipiului Constanţa.

Comisarul European Johannes Hahn s-a aflat ieri în Serbia

Publicat de Monica Slavici, 21 noiembrie 2014, 09:31

Este prima sa vizită în străinătate în noua sa funcție, semn clar că Uniunea Europeană dorește extinderea în regiunea Balcanilor de Vest.

Cum a decurs vizita aflăm de la Andreea Drăguleasa, București FM:

În prima jumătate a lunii noiembrie, șefii de stat major din spațiul comunitar s-au întălnit în cadrul Comitetului Militar al Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 21 noiembrie 2014, 09:24

Variatele provocări, inclusiv de ordin militar , din diferite zone ale globului pot fi traduse în cheia pe care o folosește Uniunea Europeană: și anume, cooperarea. Deși este în urmă când se vorbește despre o forță militară unică, Uniunea Europeană are câteva pârghii în a acționa și în acest plan. Este vorba despre Comitetul Militar al Uniunii Europene. Șefi de stat major din cele 28 de state member, precum și reprezentanți din țări ce colaborează în acest domeniu se întâlnesc într-un astfel de cadru. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio Iași.

Ultima întrunire de acest fel a avut loc în prima jumătate a lunii noiembrie. Reprezentanții militari din statele membre, dar și din țări din afara Uniunii au discutat în acest cadru chestiuni de actualitate.

În primul rând este vorba chiar de parteneriatele militare esențiale pentru desfășurarea unor operațiuni în diferite zone ale globului. Un exemplu este operațiunea Atalanta sau Forța Navală a Uniunii Europene pentru Somalia. Scopul acesteia este combaterea pirateriei maritime în largul coastei somaleze. Cu precizări legate de această colaborare, dar și cu privire la alte parteneriate a venit Președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, generalul Patrick de Rousiers.

Noua Zeelanda tocmai s-a retras din operațiunea ATALANTA în cadrul căreia a făcut operațiuni de patrulare aeriană; ea afăcut alături de noi, schimbul de informații în cadrul operațiunii ATALANTA. Turcia este un partener care contribuie foarte consistent pentru operațiunile noastre din Bosnia și Herțegovina, adică Operațiunea ALTHEA. Pe acest fundal am avut o primă discuție cu privire la modalitatea de a continua împreună și cum să interacționăm mai bine cu aceste țări partenere cu care suntem alături în operațiuni și misiuni.

Același general Patrick de Rousiers a anunțat în conferința de presă că un alt subiect de actualitate este cel legat de folosirea dronelor.

Am avut ca temă și ceea ce spune Comisia, care a subliniat progresele care se fac legat de permisiunea folosirii dronelor în misiuni de supraveghere și se știe foarte bine cât de important este acest subeict . Aș spune că mai este mult de muncă, dar progrese există.

Cerul unic european a fost un alt element al dialogului în cadrul Comitetului militar al Uniunii Europene. Șefii de stat major au solictitat continuarea măsurilor de unificre a spațiilor naționale în beneficiul civil și militar. Președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, generalul Patrick de Rousiers.

Șefii din domeniul apărării au vrut să discute problema cerului unic european care după cum știți este un program foarte important, cu impact majorasupra modului în care activitățile aeriene civile și militare vor funcționa. Astfel cei prezenți au subliniat cât decât de mult doresc să continue punerea în aplicare a acestui program care este pe cale de a avea prima sa implementare în teren .

Uniunea Europeană vrea să descurajeze folosirea pungilor de plastic de unică folosinţă

Publicat de Monica Slavici, 20 noiembrie 2014, 09:47

Propunerea se refera in primul rand la pungile foarte subtiri care sunt si cele mai daunatoare pentru mediu.
Sorin Pavel de la Bucuresti fm stie mai multe.