Politica energetică a UE şi competitivitatea

Publicat de Monica Slavici, 20 noiembrie 2014, 09:36

Cum ar trebui să arate politica energetică a Uniunii Europene dacă vrem să stimulăm competitivitatea europeană? O întrebare la care au căutat răspunsuri oficialii de la Bruxelles, cercetătorii şi specialiştii în domeniu. Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional- European, EuranetPlus.

Realitatea ultimilor ani ne-a arătat că aprovizionarea cu energie este o provocare pe care nu o mai putem ignora, dovadă preţurile tot mai mari şi dependenţa de importuri. O realitate care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării şi chiar funcţionarea economiilor europene. Acestor provocări se adaugă şi efectele pe care le produce o infrastructură energetică îmbătrânită, care generează costuri mari de exploatare.
Acesta este cadrul dezbaterii europene de la începutul acestei săptămâni, o dezbatere despre politica energetică a Uniunii Europene, cu accent pe reducerea dependenţei pe care o are acum Europa de furnizorii de energie din exteriorul Uniunii.
Maroš ŠEFČOVIČ, vicepresedinte al CE, responsabil cu energia: „Avem nevoie să înţelegem mediul complex şi noile realităţi de pe pieţele mondiale de energie. În mod particular, multe dintre ele reprezintă o provocare serioasă pentru competitivitatea noastră. Haideţi să fim oneşti: facturile la energie pentru consumatorii europeni sunt tot mai mari. Acest lucru este în parte din cauza presiunii de creştere a cererii la nivel mondial pe resurse, dar, de asemenea, şi din cauza costurilor pe care le generează infrastructura de îmbătrânire şi deciziile statelor membre cu privire la tarife, taxe şi impozite. În timp ce dependenţa Europei de importurile de combustibili fosili este în creştere, în afara Europei, producţia autohtonă de petrol şi gaze duce la un decalaj tot mai mare între preţurile la energie, în special faţă de Statele Unite ale Americii.”
S-a pus în discuţie o abordare holistică a energiei pe domenii de politici: transport, industrie, cercetare, economie digitală, agricultură şi condiţii climatice. Viziunea este de a realiza un sistem energetic eficient, o piaţă europeană cu diverşi furnizori şi rute de aprovizionare şi cu obiective bine stabilite.
Maroš ŠEFČOVIČ, comisarul european pentru energie: „Unul dintre obiectivele obligatorii este reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră, apoi avem de îndeplinit o pondere de 27% a energiei regenerabile obligatorii şi o ţintă de cel puţin 27% privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, la nivelul Uniunii Europene.”
Dezbaterea europeană a pus în discuţie politica energetică a UE şi competitivitatea în condiţiile în care Europa şi-a propus să utilizeze tot mai mult resurse nepoluante.

Agenda Digitală pentru Europa, una dintre cele șapte inițiative-pilot ale Strategiei Europa 2020

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2014, 12:21

Agenda Digitală pentru Europa  are ca scop definirea rolului motor esențial pe care utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor Europei pentru 2020

Discutăm despre Agenda Digitală cu dl dr ing Gabriel Vlăduţ, vicepreşedintele Comisiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovare:

Care este obiectivul acestei Agende şi ce se doreşte?
Obiectivul acestei Agende, după cum bine aţi spus, inclusă în toate strategiile europene, inclusiv în cea a inovării, este de a facilita un acces cât mai amplu la noile tehnologii informatice, la Internet, la broadband, la programe, tools-uri, în suportul cetăţenilor pentru a le facilita o serie de servicii, prin tehnici de internet, servicii care, pe de o parte să le uşureze viaţa, să reducă timpul de acces, să reducă timpii de aşteptare, pe de altă parte să adauge noi valenţe serviciilor de care pot beneficia.
Întotdeauna când am o discuţie cu dvs îmi place să insist asupra aspectului care ţine de aplicabilitatea tutror acestor lucruri în viaţa oamenilor. Ce va însemna pentru mine, ca cetăţean european, această Agendă Digitală si această „mai bună calitate a vieţii”?
Mai bine dăm câteva exemple. Agendă Digitală este facilitată prin programe de finanţare specifică printre care Horizon 2020, deci este una din componente, nu singura, dar de o valoare foarte mare. Ce se poate realiza? Este bine cunoscut pentru un turist că având un telefon inteligent cînd ajunge în alte oraşe poate să ia o multitudine de informaţii, cu hărţi digitale şi cu servicii de transport, care se suprapun pe acele hărţi.
Pe de altă parte tot ceea ce înseamnă plătirea prin mijloace electronice, taxe şi impozite, sunt facilităţi ale Agendei Digitale.
O Agendă Digitală care va avea, probabil, acelaşi impact revoluţionar pe care l-a avut dezvoltarea reţelelor electrice şi de transport cu un secol în urmă.

Uniunea Europeană continuă să intensifice măsurile luate împotriva extinderii epidemiei de Ebola

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2014, 09:26

Fonduri suplimentare vor fi alocate în acest scop.
Primim cele mai noi informații în rubrica Instantaneu european, realizată astăzi de Andreea Drăguleasa, de la București FM:

Conferința privind politica energetică a UE și competitivitatea, care s-a desfășurat luni la Bruxelles, a atribuit energiei prioritatea-cheie pentru următorii 5 ani

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2014, 09:17

Vicepreședintele pentru Uniunea Energiei, Maros Sefcovic, a declarat că vrea să construiască o Uniune care să însemne energie la prețuri accesibile, sigure și durabile.

Există un cadru politic pentru climă și energie până în 2030 ,construit în jurul a trei obiective:
reducerea internă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40%;
o pondere de cel puțin 27% a energiei regenerabile obligatorii;
îmbunătățirea eficienței energetice cu cel putin 27%.

Acest acord este un pas important pentru a oferi mai multă siguranță investitorilor și va contribui la promovarea locurilor de muncă și creșterea în Europa. Există, de asemenea o strategie de securitate energetică europeană, care a fost salutată de către Consiliul European. S-au făcut progrese substanțiale în vederea realizării pieței interne a energiei.
Miquel Arias Canete, comisar pentru acțiuni climatice și energie a prezentat concluziile conferinței:
”Energia este cheia securității.  Situația din Ucraina a evidențiat vulnerabilitatea noastră și necesitatea de a îmbunătăți securitatea resurselor.
Să nu uităm că nu există securitate fără securitate energetică. Accelerând investițiile în energie vom face să crească exploziv numărul de locuri de muncă pe termen scurt și mediu.”

S-au definit cinci piloni care vor contribui la creșterea economică și a competitivității. Primul pilon va fi construit în jurul principiilor de securitate, solidaritate și încredere. Al doilea pilon va fi dedicat realizării unei piețe interne competitive..
Moderarea cererii ar fi al treilea pilon. Decarbonizarea mixului energetic al UE ar fi al patrulea pilon. Al cincilea pilon ar fi tehnologiile.
UE trebuie să vorbească cu o singură voce.

Politica externă a UE, prezentată de Federica Mogherini la Forumul de Politică al Fundaţiei Körber de la Berlin

Publicat de Monica Slavici, 18 noiembrie 2014, 09:00

Uniunea Europeană este încă văzută de foarte mulţi ca o comunitate mai mult economică decât politică, deşi Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992 a pus bazele unei entităţi politice a cărei influenţă a crescut odată cu fiecare pas al extinderii. Cu toate acestea, în materie de diplomaţie, acordurile inter-guvernamentale continuă încă să predomine. Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 creea funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, al cărui rol este de a conduce politica externă a UE. Această funcţie este îndeplinită începând cu 1 noiembrie de Federica Mogherini, care şi-a sintetizat viziunea în discursul rostit la cel de-al 4-lea Forum de Politică al Fundaţiei Körber de la Berlin.
Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Trecând în revistă crizele de pe glob, nici un alt loc de pe mapamond nu este într-o situaţie mai tensionată, decât tocmai zona care ne-nconjoară – evidenţia Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate. Dacă e ca Europa să devină un actor global influent, acest lucru va fi posibil numai dacă vom reuşi să fim un actor regional influent şi responsabil, să reuşim să ne raportăm la propria noastră zonă într-un mod deschis, incluziv – sublinia demnitarul european.
„Dacă încercăm să ne imaginăm cum ne dorim să devină politica externă europeană în perspectiva a 25 de ani, putem identifica principalele provocări şi direcţii de acţiune.
Mai-nainte de toate aş zice că noi în Europa ne confruntăm câteodată cu o falsă dilemă, valabilă inclusiv pentru politica externă: să ne urmărim interesele naţionale sau pe cele europene? Trebuie să înţelegem că – în special în materie de politică externă – interesele noastre naţionale sau chiar regionale sunt de cele mai multe ori servite cel mai bine din perspectiva europeană!
Punctul doi al capitolului intereselor comune este dezvoltarea unui sistem mult mai eficient de parteneriate în lumea largă. Dacă vrem ca Uniunea Europeană să devină un actor internaţional important, nu putem pretinde că pur şi simplu nu ne raportăm în nici un fel la ţări faţă de care raportarea poate fi dificilă…Aceasta este dimensiunea ambiţiei noastre: de a conlucra, fie confruntativ fie cooperativ cu principalii jucători internaţionali.
Un alt punct esenţial este legat de relaţia Europei cu Statele Unite. Parteneriatul transatlantic este ceva de care trebuie să ne-ngrijim constant. Istoria nu este îndeajuns, trebuie să-mpărţim viitorul! – spunea Federica Mogherini.
„Punctul patru al intereselor comune la care trebuie lucrat împreună, fiindcă nici una din ţările membre n-o pot face singure: să conturăm, să contribuim la conturarea unui multilateralism efectiv. Acum 25 de ani speranţa unei noi ordini mondiale s-a trezit în generaţii întregi. Iată-ne azi confruntaţi cu o puzderie de conflicte!
Nu ne-am regândit modalitatea de convieţuire pe această planetă.
Aceasta este esenţa experienţei UE: cum să tratezi complexitatea! Aş spune că poate aceasta este cea mai palpitantă provocare cu care ne confruntăm noi europenii: cum reuşim să contribuim la nivel global la marele efort de conturare a unui multilateralism funcţional şi a instituţiilor sale.”
Punctul cinci ar fi o structură cuprinzătoare a securităţii. Noi europenii când vorbim de securitate tindem să ne gândim la chestiuni militare. Există însă foarte multe aspecte ale securităţii colective, globale sau regionale aparte de cel militar. Este vorba de prevenirea conflictelor, domeniu în care Europa are o mulţime de instrumente- sublinia Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate.

Fiecare dintre noi- in calitate de sofer ori pasager- vrem sa ajungem in siguranta la destinatie

Publicat de Monica Slavici, 17 noiembrie 2014, 10:16

Atentia, conduita preventiva si respectarea normelor rutiere pot face diferenta dintre viata si moarte. In fiecare an, in intreaga lume, a treia duminica a lunii noiembrie este dedicata memoriei victimelor accidentelor rutiere.
Cu detalii: Sorin Pavel- Bucuresti fm

Economia Uniunii Europene se reface lent cu o inflaţie scãzutã – aratã previziunile de toamnã ale Comisiei Europene

Publicat de Monica Slavici, 17 noiembrie 2014, 09:00

Creşterea produsului intern brut nu este spectaculoasã şi, de aceea, creşterea economicã rãmâne fragilã, mai ales în zona euro, spun aceste previziuni. Sperantele pentru o creştere economicã puternicã în Europa, sunt, însã, mai mari pentru 2015 şi 2016. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor Comisiei europene, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro.

Claudia Ruse de la Bucuresti Fm ne prezinta toate datele in rubrica Euranet de astazi..

Noi măsuri împotriva fraudei şi evaziunii fiscale transfrontaliere în Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 14 noiembrie 2014, 09:36

Uniunea Europeană ar trebui să fie ‘vârful de lance’ al luptei împotriva evaziunii și fraudei fiscale, a declarat noul comisar european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici.

Frauda și evaziunea fiscală au o dimensiune transfrontalieră importantă, iar lupta împotriva lor reprezintă un obiectiv major al strategiei Comisiei Europene în acest domeniu. Comisia a jucat un rol-cheie în cadrul Uniunii Europene, dar și la scară mondială pentru a le combate. Cooperarea cu șefii statelor lumii este esențială pentru a oferi o soluție eficientă la această problemă.

Pierre Moscovici, comisar european pentru Afaceri economice și financiare a anunțat că s-au decis noi măsuri de transparență fiscală și evitarea legilor fiscale anticipate.

“Angajarea Comisiei Europene în lupta ămpotriva evaziunii fiscale nu este ceva nou, dar astăzi rezultatele sunt mai evidente ca niciodată.

Eficiența economică, justiția socială și concurența loială, iata 3 principii care susțin această luptă. Iar aceste principii se află în centrul acțiunilor noastre. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeana va continua cu ambiție și determinare în această perioadă.”

Este important de subliniat rolul statelor  membre. In cazul în care Comisia propune o inițiativă în lupta împotriva fraudei fiscale, numai statele membre au drept de vot. Este necesară conștientizarea și acceptarea din partea lor a planului de acțiune  în această direcție. Ca urmare a acceptării în unanimitate de statele membre trebuie să se țină cont de capacitatea acestora de a lua masurile ce se impun.

Registrul UE al pasagerilor de pe cursele aeriene intre libertati civile si masurile antiteroriste

Publicat de Monica Slavici, 14 noiembrie 2014, 09:19

Registrul UE al pasagerilor, dreptul lor la intimitate, dar si riscurile de securitate la adresa Uniunii Europene, asociate cu intarirea masurilor antiteroriste au fost dezbatute in aceste zile in Comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Concluzia – se impune o legislatie comunitara in domeniu, ne spune Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM

Eurodeputatii cer armonizare fiscalã si transparenta în deciziile pe care le iau statele membre !

Publicat de Monica Slavici, 13 noiembrie 2014, 09:37

Parlamentul European a convocat ieri o dezbatere extraordinarã pe tema luptei împotriva evaziunii fiscale ca urmare a dezvãluirilor privind acordarea de tratamente preferentiale unor firme pe teritoriul Luxemburgului pe vremea cand actualul presedinte al Comisiei europene, Jean Claude Juncker era premierul acestei tari. Cu detalii Sorin Pavel de la Bucuresti FM.

Sub lupa Parlamentului European – organismele modificate genetic

Publicat de Monica Slavici, 13 noiembrie 2014, 09:30

Deputaţii europeni de la comisia pentru mediu au votat recomandările referitoare la permisivitatea cultivării organismelor modificate genetic pe propriul teritoriu. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Dosarul organismelor modificate genetic, intens discutat în ultimii ani, s-a întors pentru un vot în Parlamentul European. Deputații europeni de la comisia pentru mediu, reprezentaţi de Frédérique Ries, raportor pentru mediu al Parlamentului, au votat ieri recomandările pentru plen referitoare la posibilitatea statelor membre de a restricționa sau interzice cultivarea organismelor modificate genetic pe propriul teritoriu.

Autoritarea Europeană pt. Siguranţa Alimentară continuă să aibă responsabilitatea evaluărilor, statele membre pot aduce argumente specifice fiecărui caz. Directiva oferă statelor posibilitatea de a interzice cultivarea organismelor modificate genetic pe teritoriul lor. Comisia, care propune aceste text, nu a vorbit despre o directivă care să autorizeze cultivarea. Raportul comisiei pentru mediu reflectă multe îngrijorări ale comisiei. Criteriile precum folosirea terenului, respectarea biodiversității, rezistența la pesticide sunt mai bine articulate și mult mai precise decât în textul Comisiei Europene.
Un rezumat al votului exprimat ieri ne este oferit de Baptiste CHATAIN, purtător de cuvînt Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară.

Consiliul acceptă, în linii mari, adoptarea proiectului de lege recomandat de Comitetul pentru Protecţia Mediului al Parlamentului European. Acesta permite noi runde de dialog între Consiliu şi Parlamentul European. Evident, nu sîntem în situaţia de a comenta asupra tuturor amendamentelor Comitetului pentru Protecţia Mediului. Proiectul de recomandare adoptat azi statuează că cele două instituţii au un obiectiv comun, cel exprimat de comisia legislativă în 2010, care permite o libertate mai mare de decizie în legislaţia proprie în funcţie de specificul, contextul naţional şi orientarea, dorinţa populaţiei statelor membre în ceea ce priveşte culturile modificate genetic. Aceasta s-ar întîmpla pe fondul evaluării normelor de securiate şi de autorizare ale Uniunii Europene privind OMG-urile, adică al organismelor modificate genetic. Comisia, per general, este încrezătoare că discuţiile vor permite găsirea unui acord la o a doua lectură a textului. Vor avea loc două întruniri, una încă în această lună şi cealalată, în decembrie. Comisia este încredinţată că va ajuge la un rezultat pozitiv şi, de la finalul acestui an, statele membre vor avea la dispoziţie un nou instrument de lucru pentru 2015.

Recomandările Comitetului au fost aprobate cu un rezultat de 53 la 11 voturi şi 2 absenţe. S-a aprobat şi deschiderea negocierilor într-o proporţie de voturi de 57 la 5 cu 4 absentări.

Cum au fost cheltuiţi banii Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 12 noiembrie 2014, 09:52

Uniunea Europeană a folosit eronat în 2013 bugetul de cheltuieli – relevă raportul anual al Curţii Europene de Conturi. Unele state membre au utilizat fondurile comunitare pentru a nu le pierde, fără a fi preocupate însă de rezultate, spune preşedintele Curţii Europene de Conturi, Vitor Caldeira.

7 milioane de euro din bugetul de cheltuieli a fost folosit în mod necorespunzător. Curtea Europeană de Conturi, Comisia Europeană şi statele membre trebuie să ia mai multe măsuri cu privire la cum se cheltuie fondurile europene. Trebuie să existe un control mai atent asupra plăţilor, pentru a obţine rezultatul pe care cetăţenii aşteaptă să-l vadă, şi astfel vom câştiga încrederea lor. Recomandăm executivului european să se concentreze mai mult pe performanţa proiectelor, decât pe
gradul de absorbţie al fondurilor.

Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli au fost politica regională, transporturile şi energia, dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul şi sănătatea, precum şi programele din sectorul agricol. Raportul arată că un număr mare dintre greşelile în sectorul agricol au fost provocate de declaraţii sau cereri de plată inexacte depuse de beneficiari. Cea mai frecventă greşeală a fost supradeclararea suprafeţei de teren.

Curtea dă exemplu România, Germania, Irlanda, Grecia, Franţa şi Polonia, unde anumite terenuri declarate ca fiind păşuni permanente şi pentru care s-au acordat fonduri, erau de fapt acoperite total sau parţial cu vegetaţie. În aceste cazuri, Uniunea Europeană nu plăteşte. În ce priveşte proiectele de dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate, Italia, România, Ungaria, Olanda şi Polonia sunt printre ţările care nu au respectat cerinţele specifice pentru proiectele de investiţii şi normele în materie de achiziţii.

Cu toate acestea, Curtea Europeană de Conturi estimează că rata de eroare pentru plăţile efectuate în 2013 a scăzut de la 4,8 la 4,7%. Anul trecut, cheltuielile Uniunii Europene au fost de 148 miliarde de euro. Nivelul de eroare nu constituie un indiciu al existenţei fraudei, al lipsei de eficienţă la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare, potrivit Curţii Europene de Conturi, care menţionează că cele 7 miliarde de euro cheltuite eronat nu ar fi trebuit plătite deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Kristalina Georgieva, promite o supraveghere mai atentă pentru intervalul 2014-2020.

În zilele următoare vom publica recomandări pentru constituirea unui grup de lucru inter-instituţional. Comisia Europeană lucrează pentru a îmbunătăţi performanţele Uniunii Europene şi modul de gestionare a fondurilor în următorii ani, pentru a consolida eficacitatea politicilor. Între măsurile avute în vedere de Comisia Europeană se numără simplificarea opţiunilor de plată şi armonizarea regulilor între tipurile de fonduri.

Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranța Alimentelor din Parlamentul European a votat ieri posibilitatea ca statele membre să restricționeze sau să interzică cultura organismelor modificate genetic, pe teritoriul lor – după ce acestea au fost autorizate la nivelul Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 12 noiembrie 2014, 09:35

Interdicțiile ar putea fi întemeiate pe obiectivele politicii de mediu, amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, politica agricolă, politica publică, sau posibilelor efecte socio-economice.

”… vrem măsuri serioase de coexistență, măsuri compensatorii pentru toate sectoarele tradiționale și bio, care se vor simți lezate de culturile OMG; vrem să lărgim toate criteriile, toate argumentele juridice de care au nevoie statele membre pentru a-și susține punctul de vedere, dacă doresc o derogare.”

Negocierile au început aseară, vor mai fi două runde în noiembrie și decembrie, astfel încât până la sfârșitul anului, statele membre vor ști cum pot reacționa din 2015.

Miniștrii europeni ai Agriculturii și Pescuitului și Comisarii europeni pe probleme de agricultură și mediu s-au întâlnit ieri la Bruxelles la Consiliul dedicat acestor domenii

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2014, 09:51

Ce măsuri au fost hotărâte aflăm din rubrica Instantaneu european realizată de Andreea Drăguleasa, București FM

Relaţiile UE cu Republica Moldova

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2014, 09:15

UE dezvoltă relaţii tot mai strânse cu Republica Moldova.  Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio
România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La mijlocul săptămânii trecute, la invitația Premierului Iurie Leancă, a vizitat Republica Moldova comisarul European pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn. Este prima vizită în străinătate a lui Johannes Hahn în calitate de Comisar pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, după preluarea acestui portofoliului.
Cei doi demnitari au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova, reformele interne şi situaţia din regiune.
Cu acest prilej cei doi oficiali au semnat două documente privind extinderea asistenţei Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
Astfel a fost semnat Memorandumul de înţelegere privind suportul oferit Republicii Moldova pentru perioada 2014-2017.
Potrivit acestuia, în următorii trei ani, Republica Moldova va primi un sprijin de până la 410 milioane de euro din partea UE. Această asistenţă va merge prioritar pentru reforma administraţiei publice, dezvoltarea agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi managementul frontierei.
De asemenea, a fost parafat Acordul privind finanţarea Programului de susţinere pentru crearea Zonei de Liber Schimb.
Acordul prevede o asistenţă de 30 de milioane de euro. Acest program va ajuta instituţiile publice, cetăţenii şi comunitatea de afaceri să se folosească la maximum de deschiderea pieței europene pentru produsele moldovenești.
Johannes Hahn a arătat că Republica Moldova va primi în continuare tot sprijinul necesar din partea instituțiilor europene pentru realizarea proiectelor de modernizare a societății întrucât Moldova reprezintă un partener important pentru UE:

„Republica Moldova este o ţară europeană. Eforturile sale pentru a pune în aplicare valorile europene o fac un partener important pentru Uniunea Europeană. Moldova este un lider în Parteneriatul Estic.

Cu cât mai mult se apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană, apar mai multe oportunităţi pentru a îmbrăţişa valorile europene.
Moldova va deveni mai vizibilă şi mai tangibilă. Lucrul nostru în comun asupra punerii în aplicare a Acordului de Asociere va contribui semnificativ la modernizarea Republicii Moldova şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.
Cred că acesta este cel mai important scop, care ţine de satisfacţia cetăţenilor.”

În opinia oficialului european cooperarea înseamnă nu doar discuţii despre asistenţa financiară sau aspecte legale, aceasta înseamnă creşterea economiei şi îmbunătăţirea oportunităţilor economice.
Johannes Han a mai subliniat că dacă va fi înregistrat un nivel înalt de concurenţă aceasta va aduce beneficii tuturor, inclusiv partenerilor comerciali ai Republicii Moldova.
Comisarul a reconfirmat sprijinul instituţiilor europene pentru implementarea reformelor în Republica Moldova şi a arătat că
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va da rezultate doar după ce autorităţile de la Chişinău vor implementa reforme.
Pentru a atrage investiţii străine, Republica Moldova trebuie să elimine corupţia şi să reformeze sistemul justiţiei, a mai afirmat Johannes Hahn.

Lansarea Acordului de parteneriat UE – România

Publicat de Monica Slavici, 10 noiembrie 2014, 10:47

Potrivit noului acord de parteneriat, 33 de miliarde de euro are rezervate România în perioada 2014-2020. Dintre acestea, peste 20 de miliarde sunt trecute în dreptul politicilor regionale. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Acordul de parteneriat este mai mult decât un simplu document care trasează o linie a modului în care vor fi alocaţi banii europeni. Documentul este un instrument fundamental de investiţii, care aşează România pe drumul corect în direcţia atingerii obiectivelor de creştere economică, sustenabilitate şi dezvoltare durabilă, pentru următorii ani.  O astfel de decalrație s-a desprins din ceea ce au spus comisarul European pentru politici regionale, Corina Crețu, și ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, la lansarea, la București, a acordului de parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020. Cei doi oficiali au oferit, în cadrul unei conferințe de presă, câteva repere pentru următorii șase ani.

Trimiterile comisarului European Corina Crețu  au fost îndreptate către sumele rezervate României, dar și către domeniile identificate ca importante pentru țara noastră.

”În acordul pe care îl lansăm, practic discutăm de cele 33 de miliarde de euro alocați României pentru perioada 2014 – 2020, 33 de miliarde plus încă 10 miliarde pentru plățile directe. Din acești bani, 23 de miliarde reprezintă politica de coeziune și vor fi în responsabilitatea mea directă. Din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, sarcina principală pe care noul Acord de Parteneriat o trasează autorităților de management este să se asigure că banii europene sunt cheltuiți răspunzând în mod direct nevoilor cetățenilor țării. Pentru România, Comisia Europeană a identificat câteva nevoi stringente; este vorba de promovarea competitivității și a dezvoltării locale, de crearea de locuri de muncă, reducerea inegalităților prin programe de incluziune socială, dezvoltarea infrastructurii, creșterea eficienței energetice și protecția mediului.”

Pe lângă declarațiile oficialului de la Bruxelles, importante au fost și precizările venite din partea minsitrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici. La solicitarea jurtnaliștilor ministrul a explicat în ce stadiu se află programle operaționale pentru perioada 2014-2020 și care vor fi primele apeluri de cereri de proiecte.

”Noi sperăm ca până la final de noiembrie să avem deja agreate aceste programe operaționale cu Comisia Europeană, mai puțin programul de infrastructură care a fost ultimul trimis Comisiei și care, desigur, va necesita un timp mai mare de lucru în serviciile comunitare; dar restul au fost toate trimise și sperăm noi să le convenim cu Comisia până la final de noiembrie 2014.”

Dincolo de toate aceste declarații, pentru România rămâne provocarea anului următor: cheltuirea a 80 % din fondurile rezervate pentru perioada 2007-2013. Rămâne de văzut dacă această țintă va fi atinsă având în vedere încetineala cu care sunt cheltuiți banii de la Uniunea Europeană pentru infrastructura de transport și pentru marile proiecte de mediu.

Corina Crețu a mers în acest weekend la Institutul Național Horia Hulubei pentru a vedea în ce stadiu se află proiectul ELI- NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics)

Publicat de Monica Slavici, 10 noiembrie 2014, 10:07

Aflată în România în prima sa vizită oficială în calitate de comisar european, Corina Crețu a mers în acest weekend la Institutul Național Horia Hulubei pentru a vedea în ce stadiu se află proiectul ELI- NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) .

Infrastructura Luminii Extreme- Fizica Nucleară este prima mare investiție a Uniunii Europene în infrastructura din cercetare în noile state membre.
Acesta reprezintă un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fonduri Regio, a declarat comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu.
Aflată la București în prima sa vizită oficială în această nouă calitate, aceasta i-a asigurat pe cei de la Institutul Național de Fizică și Energie Nucleară de tot sprijinul său.
„Veți avea în Comisia Europeană și în mine un sprijin constant pentru următorii cinci ani, în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea; există o nouă legislație în ceea ce privește alocarea de fonduri pentru cercetare si dezvoltare. Este domeniul care se află pe primul loc în cele 11 obiective tematice ale UE care, în opinia noastră, sunt principalii factori care pot duce la creștere economică și la crearea de locuri de muncă.”
Corina Crețu a făcut și o mărturisire; s-a declarat bucuroasă că astăzi se află în poziția de a sprijini relansarea cercetării științifice în România și pentru că tatăl său a fost fizician.
Proiectul ELI-NP constă în construirea unui nou centru european de cercetare științifică, cu implicații aplicative în medicină sau industrie.
A fost început în 2013 și va fi finalizat în 2018.
Finanțarea este din fonduri europene.
Din cele aproape 360 milioane de euro prevăzuți pentru acest proiect, 180 de milioane sunt bani deja virați.

Johannes Hahn, noul comisar pentru politici de vecinătate și extindere, a făcut ieri o vizită la Chișinău

Publicat de Monica Slavici, 7 noiembrie 2014, 09:44

A fost semnată o înțelegere de asistență, prin care Uniunea Europeană oferă 410 milioane  euro Moldovei, pentru perioada 2014-2017.

La începutul lunii octombrie, în cadrul audierilor din Parlamentul European pentru confirmarea în noua sa funcție, Johannes Hahn a promis că pe durata mandatului său de 5 ani va face astfel încât Republica Moldova, Ucraina și Georgia să primească tot sprijinul necesar din partea Bruxelles-ului pentru realizarea reformelor de modernizare.
În discuția sa de ieri cu premierul Iurie Leancă s-a vorbit despre vize, participarea studenților moldoveni la programele Erasmus, despre oportunități de investiții și afaceri.
Hahn a precizat că, dincolo de discuțiile despre asistență și chestiuni juridice, cooperarea înseamnă promovarea economiei și îmbunătățirea oportunităților economice- în folosul atât cetățenilor, al comerțului cât și al partenerilor din afara Moldovei.
Reformele trebuie să continue și cel mai important, a spus Hahn:

Corupția trebuie să dispară. Puteți atrage investitori străini, firme străine, numai dacă reduceți nivelul corupției, creșteți transparența și creați un sistem juridic de încredere.
Trebuie să lucrăm împreună, să găsim modalități ca să vă sprijinim, să vă asistăm în implementarea unui sistem juridic independent.

Moldova este o țară europeană ale cărei eforturi de a implementa valorile europene, o fac un partener important pentru Uniunea Europeană și un actor principal în Parteneriatul estic.

Din 1 noiembrie a devenit activă operaţiunea Triton în Marea Mediterană

Publicat de Monica Slavici, 7 noiembrie 2014, 09:01

Este vorba despre o mobilizare importantă de resurse pentru supravegherea frontierelor externe ale UE si de salvarea imigranţilor care încearcă să ajungă în UE prin Mediterana.

21 de state membre UE sunt împreună cu mijloace materiale şi resurse umane, în operaţiunea Triton, pentru a ajuta Italia să îşi îndeplinească obligaţiunile de supraveghere şi salvare a imigranţilor care încearcă să ajungă în UE prin Mediterana.

Este vorba despre o mobilizare importantă de mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, de a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi a lansa operaţiuni de salvare.

Cecilia Malmström, fost comisar european pentru Afaceri Interne:

“Trebuie să avem nişte reguli foarte clare în ceea ce priveşte amplitudinea acestor măsuri. Este vorba şi despre protejarea persoanelor care vin din zona de conflict şi, Poliţia de Frontieră joacă, aici, un rol important. Sistemul de fontieră este, de asemenea, un instrument important. Permite astăzi luarea unor măsuri pe baza alertelor din sistem.

Comisia face eforturi pentru a accelera şi îmbunătăţi schimbul de informaţii pe baza alertelor şi e important ca statele membre să folosească toate informaţiile oferite de acest sistem, astăzi. De asemenea, este important ca statele membre să întreprindă controalele necesare. Trebuie să vedem care sunt instrumentele şi să le folosim cât mai bine.”

FRONTEX, agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, coordonează schimbul operaţional între statele în ceea ce priveşte frontierele externe. Agenţia lucrează în strânsă legătură şi cu alţi parteneri ai UE responsabili de securitatea frontierelor externe şi cooperarea vamală.

Operaţiunea Triton a devenit activă pe 1 noiembrie, prin implicarea statelor membre şi punerea în comun a resurselor proprii. Desfăşurarea de personal şi echipamente este impresionantă: 21 de nave, patru avioane, un elicopter şi 65 de ofiţeri europeni. Operaţiunea, coordonată de Frontex, agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, are un buget lunar de 2,9 milioane de euro.

Însă Triton nu va înlocui operaţiunea militară italiană Mare Nostrum. Decizia de a pune capăt acestei operaţiuni revine autorităţilor italiene, fiind vorba de o operaţiune naţională, condusă cu mijloace naţionale şi începută după tragedia de la Lampedusa, din octombrie 2013.

După evenimentele nefericite de pe coastele Lampedusei, liderii europeni au cerut o abordare umană a imigrației, pentru ca Mediterana să nu devină „cimitirul Europei”. Astfel, misiunile de căutare şi salvare pe mare ale agenției Frontex trebuie să urmeze proceduri clare pentru a preveni situaţiile în care refugiaţii sunt în pericol.

Propuneri ale Comisiei Europene pentru un regim TVA mai simplu

Publicat de Monica Slavici, 6 noiembrie 2014, 11:49

Comisia Europeană a înaintat mai multe propuneri pentru un regim mai simplu şi mai sigur asupra taxei pe valoare adăugată.

Comisia Europeană a prezentat ieri Previziunile economice de toamnă pentru anul 2014

Publicat de Monica Slavici, 5 noiembrie 2014, 10:15

Creşterea globală a PIB a fost mult mai scăzută decât se aştepta, în prima jumătate a acestui an, a declarat vicepreşedintele Katainen.

Asta s-a datorat în principal slăbiciunii economiilor în curs de dezvoltare, dar şi tensiunilor geopolitice în creştere în Ukraina şi Orientul Mijlociu.
Previziunile pentru creşterea comercială au fost revizuite în jos, iar economia zonei euro se va extinde cu numai 0,8% în acest an, 1,1% anul viitor şi 1,7% în 2016.
Cum ar trebui acţionat, a punctat Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice şi financiare:

Nu există un singur răspuns simplu. Redresarea economică încă se căzneşte să ia avânt, în mare parte din Europa; considerăm că este esenţial ca toate nivelele administraţiei să îşi asume răspunderile şi să mobilizeze politicile, atât pe partea de cerere, cât şi de ofertă, pentru a stimula creşterea şi ocuparea forţei de muncă.
Deci nu avem o soluţie simplă, un unic răspuns.Toate statele membre au nevoie de reforme structurale hotărâte, de politici fiscale credibile şi de susţinerea investiţiilor. Prima noastră prioritate, acum, este să stimulăm investiţiile, să declanşăm creşterea şi să o susţinem în timp.
Vom lucra în mare viteză, sub coordonarea vicepreşedintelui Katainen, pentru a aplica planul de investiţii de 300 de miliarde, anunţat de preşedintele Juncker.

Evoluţia ratei şomajului în UE

Publicat de Monica Slavici, 5 noiembrie 2014, 09:16

Pătrunderea pe piaţa muncii rămâne în continuare o problemă mai ales din cauza lipsei locurilor de muncă. Rata şomajului în Uniunea Europeană, adică în cele 28 de state membre a fost în luna septembrie a acestui an de 10,1%, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În septembrie 2013, 10,8% dintre cetăţeni nu aveau un loc de muncă, a declarat Maria Ciorba, consilier în cadrul centrului de informare Europe Direct Timişoara.

Potrivit celui mai recent studiu, în Uniunea Europeană sunt 24,5 milioane de şomeri, atât femei, cât şi bărbaţi. Faţă de luna august 2014, numărul şomerilor din Uniune a scăzut cu 108 mii, iar comparativ cu anul 2013, numărul a scăzut cu 1,8 milioane. Dintre statele membre, cele mai mici rate ale şomajului sunt înregistrate în Germania – 5,0% şi Austria – 5,1%, iar cele mai ridicate în Grecia – 26,4% şi Spania – 24,0%.

Comparativ cu un an în urmă, numărul persoanelor fără loc de muncă este mai mic în 21 de state membre ale Uniunii Europene. În 6 ţări, rata şomajului a crescut, iar în Belgia, rata şomajului a rămas stabilă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Ungaria, de la 10 la 7,6%, Spania, de la 26 la 24% și Portugalia de la 15,7 la 13,6%. Cele mai mari creșteri au fost în Finlanda de la 8,2 până la 8,7% și Franța de la 10,3 la 10,5%.

Flagelul şomajului se manifestă mai pregnant în zona euro decât pe ansamblul întregii Uniuni Europene. În luna septembrie, 12% dintre cetăţeni nu aveau loc de muncă, însă rata este cu 0,5 procente în scădere faţă de septembrie 2013. Peste 800 de mii de şomeri dintr-un număr total de 18 milioane şi-au găsit un loc de muncă în ultimul an. Cei mai afectaţi sunt tineri, spune Maria Ciorba.

În Uniunea Europeană, 5 milioane de tineri sub 25 de ani sunt şomeri. Comparativ cu luna septembrie 2013, numărul tinerilor fără loc de muncă a scăzut cu aproape 600 de mii. Cele mai mici rate au fost înregistrate în Germania – 7,6%, Austria – 9,1% și Olanda – 9,8%, iar cele mai ridicate în Spania – 53,7%, Grecia – 50,7%, Italia – 42,9% și Croația – 41,8%. În România, rata şomajului în rândul tinerilor este de 24%. Şi în zona euro, din care fac parte Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda, numărul şomerilor este mai mică faţă de anul trecut. În luna septembrie 2013 erau 3,3 milioane de persoane sub 25 de ani fără loc de muncă, iar în acest an sunt cu 200 de mii mai puţini.

Banca Centrală Europeană a preluat supravegherea celor mai mari bănci din zona euro

Publicat de Monica Slavici, 4 noiembrie 2014, 10:27

Banca Centrală Europeană devine primul stâlp de rezistenţă al Uniunii Bancare, preluând supravegherea celor mai mari bănci din zona euro.
Mai multe informatii in rubrica Instantaneu European realizata de Cristina Ion de la Bucuresti FM.

Gazul iernii din Europa si Lacul lebedelor

Publicat de Monica Slavici, 4 noiembrie 2014, 09:05

In plina tectonica occidentala si euroasiatica, Ucraina este un ‘nod gordian’ al intereselor, inclusiv energetice. Mare parte a gazului folosit de Uniunea Europeana, provenind din Rusia, tranziteaza Ucraina.

Daca UE are nevoie in fiecare an de 450 de miliarde de metri cubi de gaz pentru consum, ea importa 300 de miliarde, din care 125 de la gigantul rus Gazprom. Dintre acestea, 75 de miliarde de metri cubi tranziteaza Ucraina. Pentru a evita dependenta de Gazprom, care nu s-a comportat doar ca un stat in statul rus ci si ca o pirghie de santaj economico-energetic si politic, programul politic al noii Comisii Europene cuprinde deja o idee enuntata de Jean Claude Juncker – de a infiinta rapid o Uniune Europeana a Energiei. Aceasta s-ar constitui in negociatorul comunitar unic din cadrul tratativelor comerciale in domeniu..

Pina atunci, si pina va sosi gazul lichefiat american promis ca ajutor de urgenta de presedintele Barack Obama, in discursul de la Bruxelles, asta vara, “tectonica energetica” continentala trece prin masa tratativelor. Si dupa 5 luni de negocieri, Uniunea Europeana, Ucraina si Rusia au semnat zilele trecute la Bruxelles un acord de reluare a livrarilor de gaz prin Ucraina.
Marul discordiei l-a constituit datoria Ucrainei fata de Gazprom inca din iarna trecuta, facturi neplatite de 3,1 miliarde de dolari. Comisarul European pentru energie, Gunther Ottinger, prezent la negocieri a declarat:” Banii sunt cheia negocierilor. In total este nevoie de 4,6 miliarde de dolari. Incercam sa constituim un pachet financiar pentru a acoperi o parte din facturile neplatite ale Gazpromului si sa finantam cumpararea de gaze platite in avans. Ucraina are probleme de plata mari”, a spus Ottinger, care a adaugat ca ea isi plateste acum datoria de 3,1 miliarde dolari, la pretul fixat de 385 de dolari pe mia de metri cubi si ca este capabila sa-si achite integral datoria la gaze catre Rusia. In acest sens, doua programe de sustinere macroeconomica de 1,6 miliarde de euro, acordate de UE, vor fi suplimentate de sprijinul FMI in valoare de 17 miliarde de dolari.
„Sperăm că acesta este un nou început de capitol, mai constructiv, în relaţiile dintre UE, Rusia şi Ucraina”, a anunţat imediat Gazprom într-un comunicat. Pe de alta parte, ministrul rus al Energiei, Alexandr Nowak, a amintit ca datoria Ucrainei fata de Gazprom ar fi de 5,3 miliarde de dolari si ca Rusia accepta, la fel ca Ucraina, sa astepte verdictul Curtii Internationale de Arbitraj de la Stockholm, ce se va pronunta vara viitoare.
Deci, in urma negocierlor tripartite si a asigurarilor comisarului pentru energie Ottinger, europenii pot sta linistiti la iarna. Intregul necesar de gaze va fi livrat si este garantat. Acordurile dintre UE, Ucraina si Rusia acopera asadar, nu doar lichidarea platii restantelor Ucrainei, ci si modalitatile de plata pentru livrarile pina in martie 2015.
E semnificativ ca in seara incheierii acordului, cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au declarat la Bruxelles ca “UE isi va juca deplin rolul de a facilita aplicarea acordului semnat, chiar daca el este o rezolvare provizorie a conflictului gazelor dintre Rusia si Ucraina”. Cei doi s-au intretinut apoi cu presedintele rus Vladimir Putin si cel ucrainean, Petro Porosenko. In cursul acestor convorbiri, Angela Merkel si Francois Hollande au insistat ca UE isi va juca deplin rolul, impreuna cu partenerii sai – SUA, G7,FMI- pentru a pune in aplicare acordul semnat. Astfel ca, iata, confortul elementar al oamenilor din UE ori Ucraina, ori alte state din regiune, se constituie intr-o dimensiune economica a relatiilor UE-NATO-Rusia, putand detensiona sau dimpotriva raporturile politico-militare ale acestora. Intelegerea e valabila doar pina la primavara. Baletul aprovizionarii cu gaze a Europei e deocamdata “Lacul Lebedelor”.

Finanțări UE pentru dezvoltarea telecomunicațiilor din România

Publicat de Monica Slavici, 3 noiembrie 2014, 09:58

Comisia Europeana a aprobat o investiţie pentru dezvoltarea unei infrastructuri de banda larga în România. Este vorba de 3.000 de kilometri in zonele in care nu exista retele de comunicatii electronice. Claudia Ruse de la Bucuresti Fm de la Bucuresti FM ne spune mai multe in rubrica Euranet Plus de astazi.

Aproximativ 60 de milioane de euro sunt investiti de Comisia Europeană in Romania pentru a aduce internetul in zonele unde acum nu exista.
Cu acesti bani tara noastra va dezvolta o infrastructuri de bandă largă de 3.265 km în așa-numitele „zone albe” ale României – zone în care nu există rețele de comunicații electronice de acces sau de distribuție.
Banii sunt alocati din Fondului european de dezvoltare regională dintr-o investiție totală de 69 milioane de euro.
Investiţia va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale spune Mihai Roşioru – purtator de cuvânt Repreyentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

„În urma acestui proiect care va trebui să fie implementat până la finalul anului 2015, vor avea acces la internet în bandă largă aproximativ 130.000 de gospodării cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi și 2.800. Costul total al acestui proiect este de 69 de milioane de euro, din care 57 de milioane fonduri nerambursabile si va acoperi 783 de localitati in prezent fara acces la internet.”

Oficialii europeni considera ca proiectele de acest tip servesc la crearea unor condiții-cadru îmbunătățite pentru mediul de afaceri și cetățeni și permit regiunilor mai puțin dezvoltate din România să beneficieze de oportunitățile oferite de economia digitală.
Acesta este un exemplu perfect privind modul în care politica de coeziune poate contribui, în mod direct, la atingerea obiectivelor definite în agenda UE pentru creștere economică, „Europa 2020”, și la dezvoltarea economică a regiunilor.
Investiția are loc în cadrul programului „Creșterea competitivității economice” şi este considerat un „proiect major, spune Mihai Roşioru , purtator de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

“Este aşadar vorba despre un proiect major pentru că costurile acestuia se ridică la peste 50 de milioane de euro.
Din acest motiv aprobarea acestui proiect a fost făcută direct la Brixelles de Comisia Europeană în condiţiile în care alte tipuri de proiecte cu bugete mai reduse sunt aprobate la nivel national sau regional.”

Proiectul RO-NET va veni în completarea infrastructurii de telecomunicații aparținând operatorilor existenți în regiunile respective și va conferi acces deschis și nediscriminatoriu la furnizorii de servicii pentru întreprinderi sau consumatori.
Decizia de cofinanțare a proiectului se încadrează în perioada de programare 2007-2013. României i-au fost alocate fonduri în valoare de aproximativ 20 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune în perioada 2007-2013.
Prin acesata investitie Romania creste nivelul de absorbtie a fondurilor europene.
Pentru perioada 2014-2020, României îi sunt alocate aproximativ 30 de miliarde de euro .

Comisia Europeană condusă de Jean- Claude Junker și-a inceput mandatul de cinci ani

Publicat de Monica Slavici, 3 noiembrie 2014, 09:44

Noua Comisie Europeană, condusă de Jean- Claude Junker, din care face si romanca Corina Cretu, și-a preluat mandatul care va dura cinci ani. Care a fost drumul parcurs până aici, aflăm din rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa, București FM

Provocările Europei nu pot aștepta!
Acesta a fost motto-ul zilei de sâmbătă, 1 noiembrie, când Comisia Junker şi-a început oficial activitatea.
Este pentru prima dată, după introducerea audierilor în Parlamentul European, în 1994, când o Comisie Europeană își preia atribuțiile la termen.
Și tot ca o premieră: președintele ei, luxemburghezul Jean- Claude Junker, a ajuns să ocupe această funcție după ce Parlamentul European l-a ales, și nu doar i-a aprobat numirea, ca urmare a propunerii Consiliului European.
După alegerea lui, în iulie anul acesta, cu o majoritate covârșitoare, Jean- Claude Junker a prezentat echipa Consiliului European. Împreună au convenit asupra listei finale a comisarilor desemnați, care a fost înaintată Parlamentului în septembrie.
Au urmat audierile în comisiile de specialitate și, după o schimbare de componență și mai multe ajustări negociate, Comisia Junker a fost votată şi pe 23 octombrie Consiliul European a numit-o oficial. De astăzi, noua Comisie Europeană își începe efectiv activitatea, iar președintele Jean- Claude Junker consideră are echipa potrivită :
“Cu această nouă Comisie avem oportunitatea extraordinară dar și obligația de a asigura un nou început, de a lucra pentru a îndrepta situația dificilă geopolitică și pentru a întări revigorarea economică, să construim o Europă unită care asigură locuri de muncă și dezvoltare cetățenilor ei. Cred că am echipa potrivită pentru așa ceva.”
Mandatul Comisiei Junker se va încheia la 31 octombrie 2019.

Uniunea Europeană, Ucraina şi Rusia au ajuns la o inţelegere privind livrările de gaz rusesc către Ucraina

Publicat de Monica Slavici, 31 octombrie 2014, 09:31

Acordul prevede o finantare de 4 miliarde 6oo de milioane de dolari care acopera plata datoriei Kievului catre Moscova precum si pretul livrarilor pana in martie anul viitor.

Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice

Publicat de Monica Slavici, 31 octombrie 2014, 09:23

Comisia a publicat cu sprijinul Agenției Europene de Mediu, raportul anual privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice, măsurând totodată și drumul care mai rămâne de străbătut. Potrivit celor mai recente estimări, în 2013, emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 1,8 % față de volumul din 2012, atingând cele mai mici niveluri din 1990 până în prezent. Astfel, pașii parcurși până în prezent îi permit Uniunii Europene nu doar să realizeze, dar chiar să și depășească obiectivul stabilit pentru 2020.

Raportul privind progresele realizate în legătură cu Protocolul de la Kyoto și cu Strategia Europa 2020 este elaborat anual de Comisie, care-l prezintă Parlamentului European și Consiliului. Raportul se bazează pe datele comunicate de statele membre. Informațiile centralizate prezintă progresele realizate de Uniunea Europeană în atingerea obiectivelor lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Scăderea emisiilor cu 1,8 % în 2013 în comparație cu anul precedent înseamnă că volumul total al emisiilor din UE a scăzut cu circa 19 % față de nivelul înregistrat în 1990.
Eforturile făcute la nivel naţional au fost valorizate de d-na Connie Hedegaard – comisarul UE pentru politici climatice:

„Astăzi, transmitem un mesaj ferm şi extrem de constructiv al Uniunii Europene înainte de întrunirea de la Lima la care se adaugă, desigur, decizia de spăptămîna trecută privind obicetivele din Strategia 2030 care joacă un rol foarte important. Cred că am reuşit să transmitem unsemnal forte puternic întregului mapamond, am cerut toturora să-şi rezoilve problemele specifice pînă la finele primului trimestru al anului viitor. Noi am rezolvat acum problema la nivelul Uniunii Europene. Cineva ar putea spune că este uşor, că este simplu. Nu, nu este simplu în Uniunea Europeană să ai 28 de state membre ale gbordului de decizie şi taote să fie de acord să adopt, este o decizie adoptată de acum, să reducă cu 40 % emisiile de gaze pînă în 2030. Nu toate statele europene au de făcut acelaşi lucrur dar toate au de făcut ceva!

Realizarea obiectivelor în materie de schimbări climatice stabilite pentru anul 2030 prezintă noi date de luat în calcul. Connie Hedegaard – comisarul UE pentru politici climatice:

Am reuşit ca anul trecut, în Euroopa, să scădem nivlul de emisii de gaze în atmosferă cu 1,8%. Vom avea aşadar o întrunire semestrială pentru a discuta obiectivele şi o alta pentru a stabili ţintele pe termen lung iar, pe termen scurt, sînt încîntată că sîntem în parametri, un lucru plăcut de recunoscut la finalul unui mandat de 5 ani.

Pentru a putea respecta obiectivele stabilite statele membre au decis să folosească cea mai mare parte a veniturilor obținute în prezent în cadrul schemei ETS pentru a investi în domeniul climei și energiei precum energia din surse regenerabile și transporturile durabile.

Ieri, la Bruxelles, s-a desfășurat ultima reuniune a Comisiei Europene sub președinția lui Jose Manuel Barrosso

Publicat de Monica Slavici, 30 octombrie 2014, 09:45

Președintele Barrosso s-a declarat foarte mulțumit, deoarece s-a apreciat încă o dată rolul de lider al Uniunii Europene în combaterea schimbărilor climatice.

Statele membre au adoptat în unanimitate propunerea privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40%, până în 2030. De asemenea, s-a reconfirmat faptul că UE rămâne cel mai mare donator de ajutor, cel mai imporrtant bloc comercial și cea mai mare economie din lume.Sigur că de-a lungul acestor 10 ani nu toate acțiunile au foat perfecte, a recunoscut Barrosso:

”Regret că, datorită unui sistem decizional foarte complex în UE, nu a fost întotdeauna posibilsă ne mișcăm suficient de repede. Regret că mobilizarea a suficientă solidaritate a durat, atunci când era mai mare nevoie de ea.”

Președintele Barrosso a mai adăugat că există și o mare neîncredere din partea cetățenilor afectați de criză, vizavi de întregul sistem și de instituțiile Uniunii. Trebuie remediate aceste lucruri, această percepție de nedreptate și să ne asumăm proiectul european la nivel de guverne, instituții, opinie publică și societate civilă. La finalul discursului, Jose Manuel Barrosso a rostit un poem in portugheză și a mulțumit tuturor ziariștior prezenți.

Sănătatea financiară a celor mai importante bănci din Europa a fost verificată prin testele de stress

Publicat de Monica Slavici, 30 octombrie 2014, 09:04

Banca Central Europeană (BCE) a evaluat cele mai importante 130 de bănci din zona euro.
La rândul ei, Autoritatea Bancară Europeană a analizat 123 de instituţii bancare din întreaga Europă, inclusiv din statele care nu aparţin zonei euro.

“Exercițiul oferă, cu o transparență fără precedent, o gamă largă de date din bilanțurile băncilor și de la rezultatele finale.
Amploarea exercițiului merită să fie recunoscută. Iar rezultatele sale sunt credibile, deoarece ele au la bază o metodologie precisă, o implementare riguroasă și un control centralizat, exigent, al rezultatelor.”

În urma testelor efectuate e important de subliniat că toate marile bănci au trecut simulările.
În urma analizelor s-a dovedit că acestea au suficient capital pentru a face faţă unei eventuale noi perioade de instabilitate economică
La fel de important, însă, este și că 25 dintre cele 130 de bănci din zona euro au picat testul.
Este vorba despre 9 bănci italiene, şi câte 3 din Grecia şi Cipru.
De asemenea testul a fost picat de câte două bănci din Belgia şi Slovenia urmate de câte o bancă din Portugalia, Irlanda, Franţa, Germania şi Austria.
Toate aceste bănci la un loc au înregistrat bilanţul lor contabil de la finalul anului trecut cu un deficit de capital colectiv de 25 de miliarde de euro.
Băncile care au picat testul de stres vor avea la dispoziţie 9 luni pentru a acoperi deficitul de capital.
Vicepreşedintele BCE a declarat că în urma testelor de stres şi a analizei calităţii activelor, din cele 25 de bănci, 12 au luat deja măsuri în 2014, care sunt suficiente pentru a acoperi deficitul.

Europa mai puțin poluată !

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2014, 10:46

Obiectiv îndeplinit, după cum arată raportul anual privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice. Datele acestuia, publicate ieri de Comisia Europeană cu sprijinul Agenției Europene de Mediu.

Ebola continuă să fie o amenințare căreia Uniunea Europeană trebuie să-i reziste

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2014, 10:36

Ieri, la Bruxelles, noul comisar european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a anunțat strategia de luptă împotriva febrei hemoragice.

Comisia Juncker – suport parlamentar asigurat pe următorii 5 ani ?

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2014, 09:00

Mai sunt trei zile şi noua Comisie Europeană îşi intră în atribuţiuni. Aşteptările sunt mari şi chiar dacă votul din plenul Parlamentului European a adus a majoritate convingătoare echipei lui Jean-Claude Juncker, glasurile prudente sau chiar sceptice nu lipsesc. Cât de solid şi în special cât de durabil va fi deci sprijinul parlamentar de care va beneficia Comisia?

Comisia Juncker a obţinut 423 voturi favorabile, 209 contra, 67 de parlamentari abţinându-se. Sprijinul parlamentar scriptic este unul însemnat, totuşi mai puţin substanţial decât cel cu care pornea la drum precedenta Comisie, acum cinci ani.
Noul preşedinte al Comisiei Europene în alocuţiunea sa rostită în faţa plenului Parlamentului lansa apelul de a pune Europa din nou în mişcare. „Cetăţenii îşi pierd încrederea, extremiştii de stânga şi de dreapta se ţin scai de noi, concurenţii noştri îşi permit prea multe”. În faţa acestor provocări noua Comisie se va apuca de lucru imediat, dorind să obţină rezultate rapid şi în mod eficace– spunea Jean-Claude Juncker, adresându-se parlamentarilor europeni.
Dar să vedem ce cred eurodeputaţii despre conjunctura în care-şi începe drumul noul executiv european!
Pervenche Berès, membră a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European:

„Noul Parlament European are compoziţia mult schimbată ca rezultat al alegerilor din 25 mai. Tripartismul care există la ora actuală, cu un grup de stânga, unul de dreapta şi cel al euroscepticilor, s-a manifestat din plin cu ocazia votului de validare a noii Comisii.”

Manfred Weber, preşedintele grupului PPE din Parlamentul European:

„Avem un nou Parlament în care Comisia propusă de Jean-Claude Juncker a obţinut o majoritate stabilă, democratică. Putem începe deci să lucrăm şi exact aceasta este ceea ce se aşteaptă de la noi.”

Unul din angajamentele cele mai concrete ale noului preşedinte al Comisiei Europene este ambiţiosul pachet de investiţii cifrat la 300 de miliarde de euro, destinat creării a noi locuri de muncă, stimulării creşterii economice şi îmbunătăţirii competitivităţii produselor şi serviciilor europene. De îndată ce-şi preia mandatul, Colegiul va începe să lucreze zi şi noapte la acest proiect, pe care-l va prezenta înainte de Crăciun – afirma Jean-Claude Juncker în faţa parlamentarilor europeni.
Pervenche Berès, deputat socialist francez:
„Condiţia votului meu favorabil cu ocazia investirii în funcţia de preşedinte al Comisiei a fost îndeplinirea angajamentului său privind alocarea celor 300 de miliarde în decursul a trei ani. În ceea ce mă priveşte nu este vorba de un credit nelimitat! A făcut nişte promisiuni în faţa noastră, iar eu voi contabiliza îndeplinirea acestora!”
Manfred Weber, deputat german al PPE:

„Jean-Claude Juncker şi echipa sa au un mandat de 5 ani, dar după cum ştim, aşteptările sunt mari, deci cele mai importante proiecte trebuie demarate în primele luni! Îl sprijinim pe Jean-Claude Juncker. Cu ocazia audierilor s-a dovedit a fi un preşedinte de Comisie rezonabil, bine intenţionat. Este un om cu multă experienţă şi o cunoaştere profundă a structurilor europene. Va beneficia de susţinerea fără rezerve pe următorii cinci ani a grupului său politic.”

José Manuel Barroso a prezentat în plenul Parlamentului European bilanţul executivului european pe care l-a condus

Publicat de Monica Slavici, 28 octombrie 2014, 13:10

După două mandate caracterizate de crize succesive, actualul preşedinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso,  îşi încheie activitatea. Din 2004,  de când a preluat preşedinţia Comisiei Europene, au fost cei mai dificili ani de la începutul integrării europene, spune José Manuel Barroso.

“Astăzi avem 28 de țări membre, aproape de două ori mai mult de-a lungul unei perioade dificile. Există o dovadă mai bună a capacităţii de rezistenţă şi adaptare a Uniunii noastre? Faptul că suntem capabili să rămânem uniţi și deschişi în timpul crizei confirmă rezilienţa extraordinară și puterea Uniunii Europene și nu ar trebui să subestimăm aceste lucruri.

În momentul în care criza a izbucnit, nu am avut aproape niciun instrument pentru a reacţiona . Ne-am confruntat cu o criză fără precedent. Nu am avut mecanisme pentru a sprijini țările care au fost sub amenințarea imediată. Și ceea ce am făcut, am facut împreună: Comisia, statele membre, și întotdeauna, cu sprijinul puternic al Parlamentului, împreună, am creat un nou sistem de guvernare.”

Chiar dacă Europa a dovedit că este mult mai puternică decât se credea, rămân ecourile privind zona euro.

José Manuel Barroso: “Comisia are astăzi mai multe competențe în ceea ce privește guvernarea din zona euro decât înainte de criză. Banca Centrală Europeană are astăzi posibilitatea de a efectua supravegherea directă a băncilor din Europa, ceea ce a fost considerat imposibil. Ar fi fost aproape de neimaginat înainte de criză. Și îmi amintesc când am vorbit atunci despre o uniune bancară că am primit telefoane şi eram întrebat de ce o uniunea bancară, pentru că acest lucru nu este în tratate”, și am răspuns: „Da, nu este în tratate, dar avem nevoie, dacă vrem să îndeplinim obiectivele tratatelor, și anume obiectivele de stabilitate pentru creștere economică!”

Discursul nu putea fi lipsit de tema competitivităţii:
“Investițiile private vor veni mai mult atunci când avem economii competitive, care pot atrage aceste investiții private și, într-adevăr, eu sunt acum fericit să văd că cele mai multe dintre țările noastre, într-un ritm diferit, au reforme structurale ambițioase, reforme pe care le-au considerat imposibil de realizat înainte de criză.”

Actualul preşedinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, va înmâna puterea europeană succesorului său, Jean-Claude Juncker, şi noii sale echipe executive.

25 de banci din zona euro nu au trecut testele de stress ale Bancii Central Europene

Publicat de Monica Slavici, 27 octombrie 2014, 09:03

Bancile cu deficit de capital trebuie sa anunte in urmatoarele 2 saptamani care este strategia lor pentru a acoperi deficitul dupa care vor avea la dispozitie o perioada de 9 luni pentru a-si rezolva problemele.

Ultimul Summit european prezidat de actualul preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, Herman Van Rompuy

Publicat de Monica Slavici, 27 octombrie 2014, 08:57

O agenda a forumului extrem de încărcată în cadrul căreia liderii Europei au discutat despre viitorul energetic și schimbările climatice, situația economică în spațiul comunitar, Ebola și eforturile de limitare a epidemiei sau căile de îndeplinire a înţelegerilor de la Minsk privind încetarea focului în Donbas .

Sunt fericit sa pot anunța alocarea a unui miliard de Euro pentru lupta împotriva Ebola.
Suportul european nu constă numai în fonduri ci și în expertiză medicală și personal de suport. Aș vrea să salut munca depusă de lucrătorii din domeniul sănătății și să-i asigur, de asemenea, că vor avea parte de cele mai bune îngrijiri.

Consiliul European a mai adoptat Decizia de numire a Comisiei Europene. Următorul Summit UE va fi condus deja de către Donald Tusk, ex-premierul Republicii Polonia.
Au mai fost Consilii Europene înainte de mine și vor fi și mai departe, nimeni nu este de neînlocuit. Continuitatea și unitatea instituțiilor noastre democratice sunt cele care contează.

Uniunea Europeană va aloca 24,4 milioane de euro pentru crearea unui vaccin împotriva virusului Ebola

Publicat de Monica Slavici, 24 octombrie 2014, 09:35

Biroul de presă al Comisiei Europene a anunțat ieri ca Uniunea Europeană va aloca 24,4 milioane de euro pentru crearea unui vaccin împotriva virusului Ebola.

Aceasta suma din bugetul Uniunii Europene va finanța cinci programe de cercetare clinică pentru descoperirea unui potențial vaccin sau testarea vaccinurilor experimentale, se menționează în comunicatul CE. Pentru a demara cât mai repede cercetările, acești bani vor fi alocați în baza unei proceduri înlesnite.
‘Suntem într-o cursă cu timpul în ceea ce privește virusul Ebola. De aceea, pe de o parte trebuie să acționăm repede, iar pe de altă parte să avem un răspuns pe termen lung la această problemă. De aceea, sunt fericit să anunț alocarea a 24,4 milioane de euro, care vor ajuta la accelerarea celor mai de perspectivă studii pentru crearea vaccinului și metodelor de tratare a acestui virus, a declarat președintele în exercițiu al CE, Jose Manuel Barroso.
Pe langa aceasta măsură, Tonio Borg, comisarul pentru sănătate a mai anunțat că:
”Statele membre sunt de acord să consolideze campaniile de conștientizare la punctele de intrare in UE și vom crea o rețea de medici voluntari, care au experiență în domeniul Ebola, pentru a susține prevenirea bolii.”
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, infecția virală a cauzat deja moartea a 4.900 de persoane, din cele aproximativ 10.000 de persoane bolnave de Ebola. Aproape toate cazurile de deces și infectare cu Ebola s-au produs în trei țări din Africa de Vest: Guineea, Liberia și Sierra Leone.

Redresarea economică fragilă în Uniunea Europeana…

Publicat de Monica Slavici, 24 octombrie 2014, 09:30

Cel mai recent Buletin trimestrial al Comisiei Europene privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială arată că redresarea economică care a început în primăvara anului 2013 este încă fragilă. Rămâne incertă, totodată, evoluţia ocupării forţei de muncă. Comisia Europeanã impulsioneaza lucrurile și readuce în prim-plan Garanția pentru tineret si efectele pe care aceastã reformã ar urma sã le producã.

În comunicarea publicatã Comisia Europeanã remarcã faptul cã multe dintre statele membre au început deja sã implementeze Garanția pentru tineret și cã, spre deosebire de alte reforme structurale, aceasta prinde contur cel mai rapid.
De asemenea, Buletinul realizează o analiză comparativă a inegalității privind veniturile între statele membre și subliniază faptul că este important să se promoveze dobândirea de competențe pe tot parcursul vieții pentru a crește capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor.
Belgia și Spania sunt, potrivit executivului european, țãrile în care se observã deja primele rezultate. Alte șapte state, printre care și România, implementeazã la acest moment proiecte-pilot, prin care încearcã sã vinã în ajutorul tinerilor.
Ocuparea forței de muncă a continuat să crească în majoritatea sectoarelor începând cu jumătatea anului 2013. Numărul de ore lucrate a crescut și, pentru prima dată din 2011, s-a înregistrat o mică creștere a numărului de contracte de muncă cu normă întreagă, precum și o îmbunătățire a situației tinerilor. Cu toate acestea, multe dintre noile locuri de muncă create sunt cu fracțiune de normă sau temporare.
Situația tinerilor s-a îmbunătățit, rata șomajului înregistrând o scădere importantă în majoritatea statelor membre. Dintre tinerii care au un loc de muncă, aproape jumătate au un contract de muncă temporar și aproape un sfert lucrează cu fracțiune de normă.
Statele membre trebuie să își continue eforturile pentru ca programul Garanția pentru tineret să devină realitate, astfel încât să poată asigura tinerilor ajutor pentru a-și găsi un loc de muncă decent, a urma un curs de formare sau a dobândi experiența sau cunoștințele necesare pentru a obține un loc de muncă în viitor.
Garanția pentru tineret este o inițiativã creatã cu scopul de a mai reduce din problema șomajului în rândul tinerilor europeni. Potrivit celor mai recente date de profil, la sfârșitul lunii august erau în jur de cinci milioane de persoane cu vârstã de pânã în 25 de ani fãrã slujbã sau ocupație în UE. Peste trei milioane dintre ei provin din zona euro. Altfel spus, în medie, în UE, cel puțin unul din cinci tineri nu-și poate gãsi un serviciu. La fel de grav este cã, în jur de 7,5 milioane de tineri nu sunt încadrați pe piața muncii, nici în vreun sistem educațional sau de pregãtire profesionalã, iar decalajele din interiorul Uniunii sunt uriașe.
Aproximativ 10 miliarde de euro se aflã la dispoziția țãrilor membre ale UE pentru realizarea programului Garanția pentru Tineret creat în pentru eradicãrea șomajului din rândurile tinerilor, a declarat comisarul european pentru ocuparea forței de muncã, afaceri sociale și incluziune, László Andor.

Priorităţile noii Comisii Europene

Publicat de Monica Slavici, 23 octombrie 2014, 10:27

Parlamentul European a votat noua Comisie Europeana, care isi va incepe mandatul la data de 1 noiembrie.

Reconfigurari ale grupurilor politice europarlamentare

Publicat de Monica Slavici, 23 octombrie 2014, 10:17

Eurofobii dispar si apar in Parlamentul European.

Un licar de bucurie i-a strabatut pe eurofili saptamina trecuta la aflarea vestii ca grupul de eurofobi a lui Nigel Farage din Parlamentul European s-a dizolvat. Grupul Europa Libertatii si Democratiei Directe (EFDD), condus de britanicul Farage, lider al Partidului Independentei Marii Britanii- care a facut valuri xenofobe si antieuropene nu doar la Londra, ci si in legislativul comunitar – EFDD, asadar, a pierdut-o pe drum pe deputata letona, Iveta Grigule. Astfel, s-a dizolvat. Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pe de alta parte, desi a dorit constituirea unui asemenea grup, nu s-a aliat cu Nigel Farage pentru ca, declara ea: „Noi avem valori”. Eei, ca extremele nu se inteleg si fac doar pata de culoare a noului legislativ, este previziunea facuta pentru Radio Romania de inalti oficiali europeni chiar inaintea alegerilor din primavara. Iata: confirmata. Dreapta extrema moare, dar nu se preda?! Formatiunea EFDD a reusit luni sa convinga un deputat polonez, Jaroslav Iwaskiewicz, din partea Congresului Noii Drepte poloneze. Semnatura lui de aderare trebuie validata de seviciile Parlamentului European. Seful partidului eurodeputatului polonez este recunoscut pentru provocarile sale rasiste si antisemite, Janusz Korwin Mikke gererand recent o furtuna in plen cand i-a comparat pe tinerii someri cu ‚negrii’. „Euroscepticii s-au intors! De fapt nu am plecat niciodata”, a exclamat fericit Nigel Farage dupa ce nou venitul Iwaskiewicz a declarat ca „vrea sa ajute unicul si vitalul grup parlamentar eurosceptic”. In opinia britanicului, EFDD a dejucat astfel o masinatiune de marginalizare, pusa la cale de popularii si socialistii europeni. Nu e nevoie de ‚masinatiuni’ pentru ca cei impinsi in birourile Bruxellesului de diverse medii si interese sa se clatine la o adiere de vant a regulilor. Decizia nu sta neaparat in mainile celor doi mari, Popularii si Socialistii, majoritari, ci in regulile si procedurile stricte, legiferate si asumate de institutiile comunitare, inclusiv de Parlament. Pe de alta parte,migratia eurodeputatilor, reconfigurarile in grupurile politice, miscarile independentilor, care adera la un grup europarlamentar sau altul, sunt pentru competitorii europarlamentari deopotriva prilejuri de izbanda sau esec si financiare si administrative, nu doar politice. La fel de adevarat, eurofob sau eurofil, inainte de orice, trebuie sa te subsumezi regulilor de constituire a unui grup politic europarlamentar. Sefa Biroului Parlamentului European in Romania, doamna Madalina Mihalache, in direct de la Strasbourg despre regulile si procedurile de functionare ale unui grup politic europarlamentar: „ Odata alesi in Parlamentul European, eurodeputatii se pot organiza in grupuri politice alaturi de deputati din alte state membre, care impartasesc o perspectiva similara. Prin urmare, europarlamentarii nu se grupeaza in functie de nationalitate, ci in functie de afinitatile lor politice. Pentru a se constitui un grup politic, trebuie sa fie intrunite doua conditii : numarul minim de deputati este de 25, iar componenta grupului trebuie sa fie reprezentativa la nivel european, ceea ce inseamna ca membrii grupului trebuie sa fie deputati alesi in cel putin o treime din statele membre, adica minim 7 state membre in acest moment. Un eurodeputat poate sa apartina unui singur grup politic. Exista si deputati care nu apartin niciunui grup politic, deputatii neafiliati. Fiecare grup politic isi asigura organizarea interna, prin desemnarea unui presedinte si a doi vicepresedinti si beneficiaza de un secretariat al grupului, inclusiv de anumite facilitati administrative. In prezent, exista in Parlamentul European 7 grupuri politice.”, ne-a explicat doamna Madalina Mihalache, confirmand ca grupul EFDD functioneaza din nou.
Asa incat, cu rigoare si culoare, show-ul european merge mai departe.

Comisia Europeană dă în judecată România pentru nerespectarea legislaţiei privind deșeurile miniere

Publicat de Monica Slavici, 22 octombrie 2014, 09:07

Ca urmare a încălcării normelor comunitare de mediu în cazul iazului de
decantare de la Boşneag din judeţul Caraş-Severin, Comisia Europeană
introduce o acțiune în justiție împotriva României,  explică consilierul din cadrul Centrului de informare Europe Direct Timişoara, Maria Ciorba.

Scopul este de a se asigura că sunt luate mai rapid măsuri corective. Conform procedurilor,
Comisia a transmis în primă fază o scrisoare de întârziere în luna
octombrie 2012. Prin aceasta solicită informaţii cu privire la măsurile
luate de România pentru soluţionarea problemei deşeurilor toxice
generate de exploatarea minieră de la Moldova Nouă. Scrisoarea a fost
urmată în februarie 2014 de avizul motivat al Comisiei, prin care
României i-a fost acordat un termen de două luni pentru a informa
Comisia cu privire la măsurile luate în acest sens. Ţara noastră a fost
de acord să ia măsuri, însă progresele au fost insuficiente. De
menţionat că, în 95% din cazurile în care Comisia demarează procedura de
infringement, statele vizate iau măsuri şi nu se ajunge la acţiunea în
justiţie. În acest caz, având în vedere gravitatea riscurilor pentru
sănătatea umană şi pentru mediu, şi la recomandarea comisarului pentru
mediu, Comisia acţionează România la Curtea Europeană de Justiţie. şi
poate cere curţii inclusiv sancţiuni financiare.

Cu o suprafaţă de peste 100 hectare, iazul de decantare Boşneag aparţine
societăţii Moldomin, în prezent aflată în insolvenţă. Iazul reprezintă o
sursă majoră de poluare şi afectează atât sănătatea umană, cât şi
mediul. 30.000 de persoane, atât din ţară, cât şi din Serbia suferă, în
fiecare zi cu vânt puternic, din cauza prafului, amestecat cu steril şi
metale grele. Dacă iazul Tăuşani nu mai crează probleme fiind umectat şi
monitorizat conform contractului de conservare, în zona iazului Boşneag
se înregistrează periodic depăşiri la indicatorul pulberi în suspensie.

Şef serviciu monitorizare şi laborator din cadrul Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Caraş-Severin, Simona Săndulescu:

În vecinătatea iazurilor am constatat depăşiri de 7 ori limita admisă
pentru particule în suspensie, iar în zonele locuite de 3 ori. Anul
acesta, în total am avut patru poluări accidentale sesizate. Au fost şi
situaţii în care depăşirea a fost în zona iazurilor de până la 27 de ori
limita admisă.

Potrivit legislației europene, statele membre au obligația să se asigure
că deșeurile miniere sunt gestionate astfel încât sănătatea umană să nu
fie pusă în pericol, dar şi nici mediul. Deasemenea, trebuie luate
măsurile necesare pentru interzicerea abandonului, aruncării sau
depozitării necontrolate a deșeurilor miniere, chiar și după închiderea
instalației de tratare a deșeurilor.

Suplimentarea masurilor pentru prevenirea si controlul contaminarii cu virusul Ebola

Publicat de Monica Slavici, 21 octombrie 2014, 09:48

Ministrii de externe din Uniunea Europeana au decis ieri, la Luxemburg, suplimentarea masurilor pentru prevenirea si controlul contaminarii cu virusul Ebola.

Mâine, 22 octombrie, eurodeputații vor vota asupra componenței întregii Comisii Europene

Publicat de Monica Slavici, 21 octombrie 2014, 09:11

Dacă aceasta va trece, atunci cei 28 de membri vor intra în pâine în luna ce urmează. Și asta timp de un mandat așezat pe parcursul a cinci ani.

Ziua de astăzi este repausul binemeritat după ce, până aseară, Parlamentul European, prin comisiile sale, a supus întrebărilor europedeputaților pe cei desemnați să facă parte din echipa președintelui, Jean Claude Junker. Ultimii doi aflați în fața aleșilor europeni au fost slovena Violeta Bulc și slovacul Maroš ŠEFČOVIČ.
Deși, la prima vedere, ar putea părea formalități, audierile nu au fost nici pe de parte așa. Mai multe planuri s-au intersectat atunci când cei înaintați pentru portofolii viitoarei Comisii Europene nu au oferit răspunsuri potrivit așteptărilor.
Este vorba despre neînțelegerile dintre principalele grupuri politice din legislativul comunitar, dar și despre gesturile politice ale celor intervievați în țările de proveniență. În aceeași măsură a contat și pregătirea lor pentru a face față discuțiilor din comisiile parlamentare.
Au trecut cu greu testele: francezul Pierre Moscovici, englezul Jonathan Hill, dar și spaniolul Miguel Arias Canete.
Dacă cei trei au primit undă verde în cele din urmă, nu același lucru s-a întâmplat cu slovena Alenka Bratusek, fost prim ministru la Ljubljana. Slaba pregătire în a oferi răspunsuri, dar și faptul că s-a autopropus din partea Sloveniei pentru portofoliul uniunii energetice au dus respindegerea ei după ce 112 eurodeputaţi s-au pronunţat împotriva nominalizării.
Astfel, Slovenia a pierdut postul uniunii energetice și l-a primit pe cel al transporturilor, primul fiind rezervat slovacului Maroš ŠEFČOVIČ care poate deveni, astfel, și vicepreședinte al Comisiei Europene.
Important este faptul că echipa de 28 de oameni a trecut testul comisiilor. Se va vedea în ce măsură cele declarate de comisarii desemnați în fața eurodeputaților vor conta mâine. La fel și ceea ce spunea președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.

Uniunea Europeană se află într-o criză în ceea ce privește posibilitatea de a oferi răspunsuri, explicații. Toți care se uită la noi, adesea, nu înțeleg ceea ce facem. Îmi doresc să apropii Uniunea Europeană de europeni. Eu vreau ca europenii să fie mândri de Uniunea Europeană și îmi doresc ca pe plan internațional Uniunea Europeană să poată face diferența, în special, în momente istorice, tragice și periculoase. Nu îmi voi începe mandatul spunând că totul va fi bine. Sunt multe lucruri care nu merg bine în Europa și îmi doresc să îmbunătățesc ceea ce merge bine și să găsim soluții pentru ceea ce nu merge.

Cu siguranță, Jean Claude Junker își dorește ca votul de mâine din plenul Parlamentului European să meargă bine. Eurodeputații vor vota asupra componenței întregii Comisii. Dacă aceasta va trece, atunci cei 28 vor intra în pâine la începutul lui noiembrie. Și asta timp de un mandat așezat pe parcursul a cinci ani.

Audierile comisarilor desemnati continua saptamana aceasta la Strasbourg

Publicat de Monica Slavici, 20 octombrie 2014, 10:02

Deputații europeni îi vor audia pe Violeta Bulc, comisar desemnat pentru transport, și Maroš Šefčovič, propus vicepreședinte și responsabil cu uniunea energetică. Votul de aprobare sau respingere a Comisiei ca întreg, sub președinția domnului Juncker, este programat pentru miercuri.

Înainte să își poată prelua mandatul, comisarii desemnați trebuie să participe la o audiere de trei ore la Parlamentul European. În cadrul acesteia, deputații europeni evaluează competența și expertiza candidaților în domeniul portofoliului fiecăruia.
Audierile sunt evaluate de comisiile parlamentare și Conferința Președinților (președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice).
Pe 22 octombrie este programată în plen o dezbatere înaintea căreia președintele ales Jean Claude Juncker  va prezenta noua Comisie Europeană și programul de lucru al acesteia.
În aceeași zi este programat votul Parlamentului de aprobare sau respingere a Comisiei Europene ca întreg. Dacă este aprobat, noul colegiu își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie.

Acord de creare a unei platforme europene pentru prevenirea şi descurajarea muncii nedeclarate

Publicat de Monica Slavici, 20 octombrie 2014, 09:11

Miniștrii din Consiliul „Ocuparea Forţei de Muncă şi Politică Socială” al UE au ajuns la un acord referitor la o „metodă generală” de creare a unei platforme europene pentru eficientizarea, prevenirea şi descurajarea muncii nedeclarate.

În sumarul prezentat presei, Laszlo Andor a trecut în revistă tematica dezbaterilor:

Încurajez statele membre să completeze cît mai repede şi să ratifice noul protocol precum şi legea privind munca forţată pentru a avea instrumente mai bune de control şi de compensare a celor care au suferit a mai spus comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

În discuţiile din Consiliu despre rezultatele obţinute în Strategia 2020 am subliniat importanţa orientării sociale pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creşterea economică şi a competitivităţii. Semetrul European oferă ghidul politic guvernelor naţionale, modul de implementare a reformelor la nivelul statelor precum şi al Uniunii Europene.
Doresc să mai subliniez că analiza la mijloc de termen a Strategiei 2020 iniţată de Comisie în martie trebuie să fie suţinută de investiţia în capitalul uman în corelare cu o mai profundă reflecţie sistemică asupra reconstrucţiei monetare şi economice la nivelul Uniunii Europene prin întărirea dimensiunii sociale.
În ceea ce priveşte apropiata revizuire a ghidurilor referitoare la regimul angajărilor am invitat Consiliul să capitalizeze politicile strategiei dezvoltate de Comisie începînd din 2012, a pachetului de măsuri sociale şi de agajare. De asemenea, să întărească rolul diferenţiat al factorilor cheie din sistemul de angajare şi indicatorii sociali aşa cum reies din analiza primului semestru european.

În ceea ce priveşte activităţile din viitorul apropiat, comisarul Laszlo Andor a menţionat summitul tripartit la care intenţionează să participe activ. Întrunirea se va concentra pe tema investiţiilor.

Aceasta este o temă – cheie în prezent în Uniunea Europeană : cum să intensifice investiţiile în diferite forme. Pentru a evita să fie doar o discuţie de formă trebuie să aibă conţinutul potrivit şi sursele noile investiţii trebuie, de asemenea, să fie clarificate. Ceea ce subiniez în această dezbatere este importanţa în investiţia în capitalul uman în toate ţările Uniunii Europene pentru că avem o forţă de muncă în scădere şi îmbătrînire iar pentru a creşte competitivitatea şi pentru a obţine un grad mai ridicat de coeziune socială trebuie să investim în capitalul uman utilizînd instrumentele fundamentale ale Uniunii Europene. Voi încuraja miniştrii şi partenerii sociali să exploreze şi alte opţiuni armonizate pentru crearea de locuri de muncă, de exemplu, în economia verde, iniţiativă adoptată de Comisie în 2014.

Prezent la ultima şedinţă a Comisiei în calitate de comisar, Laszlo Andor a evaluat că în contextul complex în care şi-a desfăşurat mandatul portofolilul guvernaţei social-economice a devenit esenţial în politicile Uniunii Europene, a Semestrului European. Noul buget este dimensionat pentru a asigura fonduri suficiente pentru politicile sociale îmbogăţind agenda socială, a măsurilor ce pot fi luate cum ar fi libertatea în migraţia forţei de muncă.

Miniştrii sănătăţii din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit, la Bruxelles, pentru a discuta măsurile care se impun în vederea prevenirii răspândirii virusului Ebola

Publicat de Monica Slavici, 18 octombrie 2014, 11:41

Ultimul bilanţ global al epidemiei de Ebola este de aproape 4.500 de morţi dintre cele cca 9000 de cazuri înregistrate în şapte ţări din vestul Africii.

Previziunile pentru următoarea perioadă sunt şi ele sumbre. Organizaţia Naţiunilor Unite a avertizat că „lumea este pe cale să piardă cursa împotriva Ebola”, anticipând între 5.000 şi 10.000 de noi cazuri pe săptămână în Africa de Vest începând din decembrie, precum şi apariţia de noi cazuri în alte zone ale lumii. În Europa primele cazuri au apărut la sfârşitul verii odată cu repatrierea unui misionar spaniol care a lucrat în Liberia. După decesul acestuia un nou caz, cel al unei asistente medicale, a provocat îngrijorare în rândul populaţiei spaniole, dar şi al întregii opinii publice europene. Pe fundalul acestor îngrijorări, miniştrii europeni ai sănătăţii s-au reunit, ieri,la Bruxelles pentru a discuta măsurile care se impun în vederea prevenirii răspândirii virusului. Reuniunea a fost una la nivel tehnic şi a dezbătut, între altele, măsurile preventive care ar trebui luate în acest sens pe aeroporturile europene. Până acum fiecare ţară pare că şi-a stabilit un protocol privind Ebola, însă lucrurile sunt departe de a lua o formă unitară. Până în prezent, doar Marea Britanie a introdus pe aeroportul Heathrow scanarea corporală a pasagerilor veniţi din ţările vest-africane. Franţa a decis şi ea că va începe verificări speciale pe aeroporturi în cazul pasagerilor care vin din Guineea, una dintre cele mai afectate ţări. Pe de altă parte, la reuniunea de ieri de la Bruxelles nu s-a reuşit ajungerea la un consens, unii specialişti îndoindu-se de eficienţa unor asemenea controale precum cele decise de Londra şi Paris. S-a convenit, totuşi, că Uniunea Europeană va începe imediat verificarea eficienţei controalelor anti-Ebola puse în aplicare pe aeroporturile din cele trei ţări vest-africane cel mai afectate de epidemie: Liberia, Sierra Leone şi Guineea. Comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a anunţat că reprezentanţii statelor europene au decis să ajute țările africane la verificarea controalelor pe care acestea le fac la plecarea din aerorporturile lor.

Noua politică europeană antitero

Publicat de Monica Slavici, 16 octombrie 2014, 10:10

3000 de luptători provenind din Uniunea Europeană sunt activi în teritoriile controlate de Statul Islamic, în Siria și Irak
Cifra a apărut în această lună pe fondul discuțiilor de la Luxemburg, unde, miniștrii de interne și de justiți din Uniunea Europeană s-au întîlnit în formulă oficială pentru a discuta chestiunea migrației căte spațiul comunitar, dar și despre pericolele pe care le aduce conflictul din Orient.

Printre țările ce au luat poziției au fost Franţa şi Germania care au susținut ideea adoptării  normelor spaţiului Schengen ca urmare a numărului semnificativ al cetăţenilor europeni care se alătură jihadiştilor. Aceiași miniștri de interne, german și francez au readus în discuţie propunerea creării unei baze de date europene care să cuprindă informaţii despre pasagerii companiilor aeriene, acest lucru nefiind posibil la momentul de față. Motivele blocajului se regăsesc în cele precizate de coordonatorul politicilor europene antitero, Gilles de Kerchove

Important este angajamentul de a începe o muncă de conștientizare a legislativului comunitar, ca să explicăm de ce avem nevoie să punem la un punct un nou sitem de înregistrare a numelor călătorilor. Probabil știți că această cerere este blocată în Parlament de doi ani, iar specailiștii care operează știu că este unul dintre puținele mecanisme care permite identificarea călătorilor suspecți din suma celor pe care nu îi cunoaștem și care plănuiesc să ajungă în Siria și Irak. S-ar putea să ne confruntăm în curând cu întoarceri masive din cele două state. Loviturile aeriene ar putea avea un impact în a oferi motive pentru mai multe întoarceri, de aceea trebuie să fim pregătiți acum ca să identificăm persoanele. Sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a îmbunătăți sistemele existente cum este Sistemul Informatic Schengen, verificarea sistematică a validității documentelor de călătorie și o modalitatea armonizată de a controla dacă un cetățean european se află în bazele de date ale poliției și, mai precis, în sistemul informatic Schengen. Documentele pe care președinția italiană le-a înaintat spre discuție acoperă mai mult de douăsprezece aspecte pentru a formula un răspuns, cum ar fi folosirea Europol, folosirea Interpol. De asemenea, ce putem face cu marii jucători din zona internetului pentru a putea folosi în mod pozitiv internetul pentru a contracara ideologia Statului Islamic, dar și pentru a fi mult mai eficienți în îndepărta website-urilor ilegale.

Trebuie spus că subiectul cu privire la amenințarea care vine din partea europenilor ce s-au alăturat statului islamic a intrat pe agenda UE după un incident armat, soldat cu morţi, petrecut la Muzeul Evreiesc din Bruxelles şi în urma căruia a fost pus sub acuzare un bărbat francez de origine algeriană care ar fi luptat alături de grupări jihadiste din Siria.

Astazi este ziua mondiala a alimentatiei

Publicat de Monica Slavici, 16 octombrie 2014, 09:51

In fiecare an pe 16 octombrie factorii responsabili incearca sa sensibilizeze opinia publică internaţionala asupra problemei securitatii alimentare.