Cartonaș roșu pentru Sri Lanka și verde pentru Belize, Fiji, Panama, Togo și Vanuatu

Publicat de Monica Slavici, 15 octombrie 2014, 09:49

Aceasta este decizia luată de Comisia Europeană în materie de importuri de produse pescărești.

Pe baza avizelor ştiinţifice, Comisia Europeană propune, pentru următorii ani, o reducere a capturilor pentru nouă specii de adâncime, considerate vulnerabile la pescuit

Publicat de Monica Slavici, 15 octombrie 2014, 09:06

Speciile de adâncime au o creştere lentă şi o durată lungă de viaţă, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la pescuit.

Acestea sunt capturate în apele din afara zonelor continentale şi, prin urmare, au nevoie de o protecţie adecvată. Din acest motiv, gestionarea durabilă este singurul mod în care punem la adăpost viitorul zonelor de activităţi pescăreşti de adâncime, spune comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki:

„La fel cum internetul cere reguli de combatere a criminalităţii informatice, noile bio-tehnologii sau sistemele submarine ne determină să reglementăm noi activităţi, în special în apele de adâncime, în zonele din afara jursidicţiilor naţionale. Sistemul actual este fragmentat şi necoordonat. Până acum, am încercat să compensăm cu acorduri între diferite organisme şi ţări, dar, în esenţă, sistemul este ineficient.

De exemplu, nu ne permite să evaluăm impactul general şi să avem zone marine protejate, recunoscute la nivel global. Genul de coordonare de care avem nevoie poate fi obţinut doar printr-un proces sistematic, şi acesta este motivul pentru care UE este atât de hotărâtă să actualizeze normele. Uniunea va lucra cu toate ţările pentru a asigura că avem un rezultat satisfăcător până în luna august 2015.

De la începutul acestui an, avem o nouă politică în domeniul pescuitului, durabilă şi bazată pe ştiinţă. Prin această nouă politică am interzis toate tipurile de subvenţii la nivel european, care să conducă la supracapacitate şi pescuit excesiv. ”

Propunerile Comisiei privind pescuitul de adâncime se bazează pe avizele ştiinţifice ale Consiliului Internaţional pentru Exploatarea Apelor Maritime. Datele disponibile privind majoritatea stocurilor de adâncime sunt însă insuficiente pentru a le permite oamenilor de ştiinţă să evalueze pe deplin starea acestora în ceea ce priveşte atât numărul de peşti, cât şi mortalitatea cauzată de pescuit.

Având avizele ştiinţifice, Comisia propune, faţă de 2014, o creştere a capturilor total-admisibile pentru patru stocuri şi o reducere a acestora pentru alte nouă stocuri vulnerabile la pescuit.

Mandatul Comisiei Europene ar putea să nu înceapă la 1 noiembrie din cauza respingerii de către Parlamentul European a comisarului desemnat pentru energie, Alenka Bratusek –a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Comisiei Europene

Publicat de Monica Slavici, 14 octombrie 2014, 10:36

În cursul după amiezii de astăzi, președintele Juncker urmează să se întâlnească cu dna Violeta Bultch,noua propunere din partea Sloveniei, ca să stabileasca dacă este potrivită pentru funcția de comisar european.

Eliminarea barierelor pentru persoanele cu dizabilităţi

Publicat de Monica Slavici, 14 octombrie 2014, 09:00

Aproximativ 80 de milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică a şasea parte din polulaţia acesteia, suferă de o dizabilitate.

Acestea sunt impiedicate, în mod frecvent, să participe la viaţa socială şi economică prin bariere legate de atitudini şi de mediul în care trăiesc. Mai mult, coeficientul de sărăcie pentru persoanele cu dizabilităţi este cu 70% mai ridicat decât media. 30% dintre persoanele peste 70 de ani suferă intr-o oarecare măsură de limitări iar 20% dintre aceste persoane sunt sever limitate. Procentajul persoanelor cu dizabilităţi este în creştere pe măsură ce populaţia UE îmbătrâneşte. Drepturile persoanelor sunt incluse atât in legislaţia UE cât şi în legile naţionale dar mulţi cetăţeni afectaţi, incă se confruntă cu dificultăţi în viaţa lor personală şi profesională.
Ce se face la nivelul UE, din punct de vedere legislativ, aflăm de la Renate Weber, europarlamentar.
Legislaţia europeană este departe, foarte departe, de a fi suficientă, suntem abia la inceputul unei asemenea legiferări în acest domeniu. Avem ceva, dar foarte puţin, din păcate aici există o mare diferenţă între felul în care Parlamentul European vede lucrurile, este mult mai apropiat de cetăţeni şi-şi doreşte o protecţie, inclusiv pe cale legislativă şi prin politici publice, Consiliul însă, care înseamnă guvernele care gândesc numai în termeni de cât costă fiecare lucru, este mult mai reticent. Pe de altă parte, trebuie să spunem că există legislaţii multe la nivelul statelor membre, pentru că nici UE nu poate legifera in toate domeniile, mai depinde şi de ce prevăd tratatele constitutive. Dar în statele membre, deşi avem legislatii, implementarea acestor legislaţii şi a politicilor este foarte diferită. Veţi găsi ţări în care este o foarte bună implementare şi ţări în care lucrurile lasă de dorit. Suntem de fapt într-un cerc vicios pentru că există deja, în opinia publică, ideea că, de fapt, persoanele cu dizabilităţi nici nu sunt aşa de multe. În realitate, statisticile arată că una din şase persoane are dizabilităţi. Dacă noi ne-am purta în aşa fel încât prin politicile noastre de accesibilitate stradală, instituţională, loc de muncă, educaţie samd, deci, dacă prin toate astea le-am permite oamenilor cu dizabilităţi să vina alături de noi, să fie printre noi, am vedea că , de fapt, numărul lor este mult mai mare. Atunci , poate, şi felul în care am conştientiza nevoile lor ar fi altceva.

Premiul Nobel pentru pace 2014

Publicat de Monica Slavici, 13 octombrie 2014, 09:21

Adolescenta de 17 ani Malala Yousafzai și Kailash Satyarthi sunt cei care au câștigat anul acesta premiul Nobel pentru pace.

Comisia Europeană și Consiliul European au salutat decizia Comitetului de la Oslo.

Conferința Naționalã dedicatã noului Program Național de Dezvoltare Ruralã

Publicat de Monica Slavici, 13 octombrie 2014, 09:14

Dezvoltarea fermelor de famile reprezinta motorul de dezvoltare a agriculturii europene, sustin oficialii din domeniu….

Dacian Ciolos s-a aflat pentru 2 zile in Romania

Publicat de Monica Slavici, 10 octombrie 2014, 09:23

Comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos s-a aflat pentru 2 zile in Romania.
Printre altele comisarul a vorbit despre provocarile viitorului legate de alimentatie si de mediu.

Orizonturile educatiei europene- Horizon Report Europe

Publicat de Monica Slavici, 10 octombrie 2014, 09:19

Despre urgenta si obligativitatea informatizarii invatamantului comunitar la toate nivelele.

Invatamantul? Educatia? Un mare oftat in Romania, cand rostim aceste cuvinte. Dar marele oftat si revoltele inteleptilor se petrec in intreaga UE, nu doar aici. Cu toate problemele sale din educatie, in Romania, foarte recent, s-a decis introducerea in programa scolara a cursurilor de protectie cibernetica si e normal, nu doar din motive strategice, ci, poate, pentru ca vorbim de o tara definita indeobste ca un Sillicon Valley al Uniunii Europene. Asa ca paradigma modernizarii educatiei nu se refera doar la curricula scolara, ci la conceptul mult mai amplu al informatizarii generale a invatamantului in intregul spatiu comunitar. Deoarece trista realitate este ca 63% dintre elevii europeni de 9 ani invata in scoli lipsite de echipamente informatice. Intre 50 si 80% dintre studentii din UE nu folosesc programe informatice, podcasturi, simulari sau jocuri didactice. Asa incat Comisia Europeana in colaborare cu o prestigioasa organizatie de experti in tehnologii educationale din Statele Unite ale Americii, New Media Consortium, au prezentat recent un Raport – alarma despre urgentarea invatarii si evaluarii digitale, utilizarea curenta in scoli a platformelor sociale, introducerea de cloud computing si tablet computing, precum si a jocurilor pe computer ca parte a invatarii si evaluarii didactice. Raportul Horizon Report Europe:2014 Schools Edition, pe scurt Raportul Horizon, pledeaza pentru dobandirea accelerata de competente educationale si digitale inalte in perioada 2014-2020, pentru ca acestea vor fi criteriile de selectie a 90% din locurile de munca pina in 2020. Programul Erasmus Plus, de pilda, are un rol esential in aceasta dezvoltare. Cu sprijinul unor finantari ale UE, s-au introdus deja practici precum Twinningul, care fac scolile sa coopereze peste frontierele geografice prin portalul online ITEC: Designing the future classroom, care promoveaza inovarea si predarea computerizate si Open Discovery Space, ce ofera acces la educatia digitala deschisa. Scoala europeana trebuie sa intre obligatoriu in Era Internet, argumenteaza si Comisarul European pentru cultura si educatie, Androulla Vassiliou, la prezentarea raportului Horizon: “Acest raport ofera informatii si orientari valoroase pentru factorii de decizie si directorii de scoli privind urgenta utilizarii resurselor digitale deschise. Europa trebuie sa ridice stacheta, daca dorim sa ne asiguram ca tinerii nostril sunt pregatiti pentru viitoarele lor cariere”. Combinarea invatamantului formal cu cel non –formal e mai dificil de aplicat in termen scurt. De durata sunt si imbunatatirea predarii mecanismelor de gandire complexa, ca si implicarea studentilor in conceperea activitatilor de invatare. Potrivit raportului Horizon, e nevoie de 2-3 ani pina cand jocurile pe calculator vor deveni complet integrate in procesul de predare. De asemenea, se estimeaza ca telefoanele inteligente si tabletele vor deveni uzuale in procesul de invatamant intr-un an. Iar in 5 ani se preconizeaza ca invatarea personalizata si laboratoarele virtuale ori la distanta vor exista la scara larga. Provocarea digitala nu e doar un curent reformator, optional. Americanii sar in sprijinul Uniunii Europene. In acelasi timp, Bruxelles-ul ia in serios obligativitatea acestor dezvoltari. In luna decembrie,Comisia Europeana si Presedintia italiana a UE duc mai departe concluziile raportului Horizon si decid detaliile aplicarii sale in Conferinta” Invatamantul in era digitala”. Pentru ca maine este azi. Inclusiv in Romania.

Conferinta la nivel inalt de la Milano privind ocuparea fortei de munca

Publicat de Monica Slavici, 9 octombrie 2014, 09:53

Conferinta la nivel inalt de la Milano a stabilit obiectivele prioritare pe Agenda strategica a Uniunii Europene pentru urmatorii 5 ani.

“OPEN DAYS” – Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor

Publicat de Monica Slavici, 9 octombrie 2014, 08:59

Bruxelles-ul a găzduit un amplu eveniment dedicat dezvoltării urbane şi regionale. Ediţia a XII-a a Săptămânii regiunilor şi oraşelor europene s-a desfăşurat sub sloganul „Creştem împreună – Investiții inteligente în slujba cetățenilor„. Evenimentul organizat în comun de Comisia Europeană și de Comitetul Regiunilor a cuprins 100 de ateliere de lucru şi dezbateri despre priorităţile fiecărei regiuni în perioada 2014-2020. La acţiuni au participat aproximativ 6.000 de reprezentanți ai regiunilor și orașelor din Europa.

Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn:

OPEN DAYS este o ocazie perfectă pentru a releva importanţa politicii reformate de coeziune şi o şansă pentru regiuni şi oraşe de a analiza modalitățile prin care pot să profite cel mai bine de oportunitățile oferite. În plus, OPEN DAYS are scopul de a întări relaţiile dintre autorităţile naţionale, regionale şi locale. Trebuie menţionat că cele mai bune proiecte au fost elaborate în urma Săptămânii regiunilor şi oraşelor europene.

Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn a mai precizat că toate regiunile din întreaga Europă trebuie să crească „împreună”.
Cei aproximativ 6.000 de reprezentanți ai regiunilor și orașelor din Europa, prezenţi la OPEN DAYS au discutat şi despre politica reformată de coeziune a Uniunii Europene, despre modul în care poate fi transformată într-o realitate pentru crearea de locuri de muncă și reluarea creșterii economice.

Cu un buget total de circa 352 de miliarde de euro pentru perioada financiară 2014–2020, politica de coeziune va juca un rol vital în domenii-cheie, precum inovarea, sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea calificărilor profesionale, incluziunea socială și energia.
Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn:
Fondurile structurale ne vor ajuta să ieşim din criza economică, să investim, să contribuim la dezvoltarea reţelei de transport, să devenim independenţi energetic. Reforma a transformat politica de coeziune într-un instrument de investiții modern, indiferent de provocările care vor apărea până în 2020.
Politica de coeziune a atenuat în ultimii ani declinul investiţiilor publice şi a creat o stabilitate financiară vitală pentru atragerea de investiţii private, potrivit unui raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială în Uniunea Europeană.
În perioada 2007-2013 au fost create 600.000 de locuri de muncă investiţiilor în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, au fost sprijinite 80.000 de întreprinderi noi.
Referitor la aceste date, comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn a declarat că politica de coeziune este acum braţul investiţional al Europei.

Ieri au fost audiați ultimii 2 membrii desemnați, din cei 28, ai viitoarei Comisii Europene și a avut loc și o audiere suplimentară

Publicat de Monica Slavici, 8 octombrie 2014, 09:47

Cei doi sunt Frans Timmermans, prim vicepreședinte desemnat și comisar pentru reglementare, relații interinstituționale, statul de drept și carta drepturilor fundamentale și Jyrki Katainen, vicepreședinte desemnat, comisar pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate. Britanicul Jonathan Hill, comisar desemnat pentru stabilitate, servicii și piața financiară a fost audiat din nou, după ce nu a convins membrii comisiei de specialitate ai Parlamentului European, acum 5 zile.

”Prima mea prioritate va fi să mă asigur că vom oferi cele 350 de miliarde de euro – pachetul investițional anunțat de președintele ales Juncker.
Trebuie să asigurăm cât de multe investiții publice sunt necesare și cât de multe investiții private este posibil. Atât la nivel național, cât și european – ca să inițiem o creștere durabilă în Europa. Și avem nevoie de acest lucru, fără să ajungem la noi datorii. De aceea trebuie să mobilizăm fondurile publice și private într-un nou mod.
Noua Comisie va fi pusă în fața a numeroase și mari provocări – dar eu cred că acum avem o șansă reală de a elibera, încă o dată, potențialul Europei.”

Katainen a mai adăugat că el crede în statul care investește masiv în educație, cercetare și inovare, și crede deasemenea, în competitivitate.

Comisia Europeană a publicat raportul pe 2013 referitor la situaţia statelor membre în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei UE

Publicat de Monica Slavici, 8 octombrie 2014, 09:00

Comisia Europeană monitorizează respectarea legislaţiei comunitare de către ţările membre, în speţă transpunerea completă, corectă şi la termen a directivelor europene în legislaţia naţională.

Ea poate iniţia demersuri, solicita lămuriri în această privinţă atât din proprie iniţiativă cât şi pe baza unor petiţii provenind de la Parlamentul European sau a unor plângeri referitoare la posibile încălcări, formulate de cetăţeni, firme sau ONG-uri din statele membre.
Ce se întâmplă dacă se constată o neîndeplinirea a obligaţiilor?
Iuliu Winkler, deputat în Parlamentul European:
„Până să se ajungă la aşa numita procedură de infringement, adică procedura de încălcare a dreptului comunitar, există etape prealabile şi ele sunt foarte importante pentru că un număr mare de proceduri pe care Comisia Europeană le iniţiază nu ajung până la aplicarea procedurii de infringement, de încălcare, ci sunt rezolvate pe parcurs prin dialogul dintre guvernul statului membru, diversele autorităţi competente din statul membru şi Comisia Europeană.
Se poate ajunge bineînţeles şi la sancţiuni financiare, la sancţiuni de suspendare a unor programe europene, fonduri europene, sau de obligare a statului membru la anumite plăţi care să reprezinte de fapt echivalentul în bani a efectelor aplicării defectuoase a legislaţiei!”
Rapoartele succesive de monitorizare ne arată o scădere constantă a numărului cazurilor de neîndeplinire a obligaţiilor. Dacă la finele anului 2009 erau pe rol 2900 de astfel de proceduri, la sfârşitul anului trecut erau doar 1300. Statele membre cu cele mai multe cazuri înregistrate de nerespectare legislaţiei UE au fost Italia, Spania şi Grecia. Dacă Italia figurează în această evidenţă cu 104 proceduri, România, poziţionată undeva la mijloc, era vizată de 47.
Iuliu Winkler, eurodeputat:
„În anii care au trecut, în România procedura de infringement a devenit un fel de sperietoare…Trebuie ştiut că procedura de încălcare a dreptului comunitar şi declanşarea dialogului dintre statul membru şi Comisie pe tema respectivă este un fapt de viaţă! Nu spun că e bine să avem multe proceduri de infringement…Spun doar că este practic inevitabil ca într-o situaţie sau alta, fie printr-o întârziere fie printr-o aplicare defectuoasă să te trezeşti în situaţia în care să fii obligat să intri în dialog cu Comisia Europeană!
Există domenii în care ar trebui probabil mult mai multă atenţie: mă gândesc în primul rând la domeniul obligaţiilor de mediu, dar pot fi precizate şi alte domenii.
Ceea ce este îngrijorător: dacă citim acest al 31-lea raport cu privire la aplicarea legislaţiei europene, în ultimul paragraf vom găsi menţionată România ca unul din statele membre al cărui număr de cazuri de infringement, deşi nu este foarte mare, este în creştere constantă în ultimii ani! Asta înseamnă că după aderarea la Uniunea Europeană practic noi în fiecare an am mai adăugat câteva cazuri… ”

Audierile comisarilor europeni desemnați se apropie de sfarsit

Publicat de Monica Slavici, 7 octombrie 2014, 09:38

În Parlamentul European,  audierile comisarilor desemnați au intrat în linie dreaptă, urmand ca astazi sa fie chemati in fata comisiilor de specialitate ultimii doi.

Încep să crească salariile profesorilor în Uniunea Europeană!

Publicat de Monica Slavici, 7 octombrie 2014, 08:59

Raportul Eurydice pentru anul şcolar 2013/2014 arată o creştere a retribuţiilor profesorilor în 16 ţări ale Uniunii Europene comparativ cu anul precedent. Raportul a fost realizat la solicitarea Comisei Europene interesată de evoluţia reformei salarizării în corelare cu fluctuaţia costului vieţii, adică a condiţiilor de viaţă şi muncă.

Raportul Eurydice arată că România se află printre ţările în care puterea de cumpărare a profesorilor din ciclul primar a scăzut într-un procent ce variază între 5 şi 10% iar pentru cei din ciclul secundar într-o proporţie de 13 pînă la 17%. Cea mai dramatică scădere s-a înregistrat în Grecia, 40%. În aceste condiţii este crucială creşterea atractivităţii pentru meseria de profesor pentru a avea un bazin suficient de mare pentru a putea selecta profesorii cei mai buni pentru a dezvolta îndemînările necesare în mileniul III – a spus Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism și tineret care a mai adăugat încă o observaţie. Calitatea educaţiei şi abilităţile pe care le predau profesorii tinerei generaţii va avea un impact pe termen lung asupra creşterii economice, a locurilor de muncă. O evaluare a activităţii pe care a depus-o comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret îi aduce satisfacţie la încheierea mandatului.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere Guvernului să adopte o lege de salarizare a personalului din învăţământ, deoarece un profesor din România câştigă într-o lună cât un cadru didactic din Luxemburg în patru ore. Pe măsură ce Uniunea Europeană îşi revine din criza economică, a spus d-na comisar Androulla Vassiliou, statele membre trebuie să reflecte cu atenţie la rolul pe care îl joacă remuneraţia şi condiţiile de muncă în atragerea şi păstrarea celor mai buni candidaţi.

Reuniunea Open days la Bruxelles

Publicat de Monica Slavici, 6 octombrie 2014, 09:04

6000 de reprezentanti ai oraselor si regiunilor europene sunt asteptati de astazi si pana joi la Bruxelles pentru a face schimb de experienta in privinta crearii de locuri de munca si a cresterii economice.

Produse cosmetice mai sigure pentru consumatorii din Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 6 octombrie 2014, 09:00

Comisia Europeană a restricţionat folosirea unor conservanţi pentru produsele cosmetice comercializate în UE. Măsura completează alte reglementări europene privind aceste produse.

Comisia Europeană a consolidat și mai mult protecția consumatorilor, în special a bebelușilor și a copiilor mici, adoptând două măsuri de restricționare a folosirii a patrui conservanți în produsele cosmetice

În primul rând este vorba de limitarea concentrația maximă a doi conservanți. Substanțele sunt interzise în produsele care nu necesită clătire, destinate zonei corpului acoperite de scutec la copiii mici, cu vârsta sub trei ani.
Motivul: din cauza pielii iritate și a ocluziei deja existente, pătrunderea în piele poate fi mai mare decât în cazul celei intacte.
De asemenea, Comisia interzice alți doi conservanți folsosiți în compoziția produselor care nu necesită clătire cum sunt cremele de corp.
Măsura urmărește să reducă riscul de alergii cutanate și apariția acestora.
Conservantul poate fi în continuare utilizat în produsele care se îndepărtează prin clătire, de exemplu în șampoane și geluri de duș

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene lîn România

” Aceste două măsuri vor intra în vigoare, pe piață începând din aprilie 2015 și respective iulie 2015. Deci din acel moment toate produsele cosmetice comercializate pe piețele Uniunii Europene nu vor mai conține doi conservanți considerați periculoși li ceilalți doi – limitarea concentrației va fi redusă.”

Aceasta decizie vine la aproape un an dupa ce Comisia a interzis utilizarea altor cinci conservanți în produsele cosmetice deoarece lipseau datele necesare pentru reevaluare. Produsele introduse pe piață după 30 octombrie vor trebui să nu conțină aceste substanțe
Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene lîn România

”Această decizie a fost luată în urma unui studio realizat de un Comitet Stiințific independent. Bineînțeles Comisia recunoaște faptul că conservanții au un rol important în produsele cosmetic și o funcție utilă. Dar pe de altă parte trebuie să ne asigurăm că produsele pe care publicul le folosește nu conținene agenți potențiali periculoși. Este a doua măsură de acest gen. a mai fost luată o măsură similară la începutul acestui an care va intra în vigoare la sfârșitul acestui an.”

Produsele cosmetice sunt reglementate la nivel european prin normele Comisiei Europene intrate în vigoare în anul 2009. Astfel se garanteză siguranța consumatorilor și integritatea pieței interne.
Indiferent de procesele de producție sau de canalele de distribuție, produsele cosmetice introduse pe piața UE trebuie să fie sigure. Producătorul este responsabil pentru siguranța produselor și trebuie să se verifice că acestea sunt supuse, înainte de a fi introduse pe piață, unei evaluări științifice de specialitate vizând siguranța consumatorilor.

Jean-Claude Juncker s-a declarat mulțumit de prestația viitorilor comisari europeni

Publicat de Monica Slavici, 3 octombrie 2014, 11:56

În pofida unor dificultăți întâmpinate în timpul audierilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker s-a declarat mulțumit de prestația viitorilor comisari europeni, a precizat Mina Andreeva, purtătoare de cuvânt a CE.

Miercuri, comisarul european desemnat pentru politica regionala, Corina Cretu, a primit aviz pozitiv în cadrul audierilor din comisia de specialitate a Parlamentului European

Publicat de Monica Slavici, 3 octombrie 2014, 11:52

Prioritatea comisarului european Corina Creţu este de a folosi dezvoltarea regionala pentru crearea de locuri de munca.

Domeniul politicii regionale va contribui la politicile de dezvoltare în atât de multe domenii încât este foarte important să discutăm toate aceste aspect, începând cu întreprinderile mici şi mijlocii, inovare, energia şi aşa mai departe, cred că este important să oferim fiecărui domeniu atenţi necesară.
Ea a mai adăugat că politica regionalã este unul din cele mai importante instrumente ale solidaritãţii din interiorul UE pentru a combate inegalitãţile şi a oferi şanse tuturor, indiferent de locul în care trãiesc.
Avem în multe ţări ale UE acest nivel crescut al şomajului, de aceea, prin politica de coeziune şi prin sprijinirea IMM-urilor, este foarte important să generăm creştere economică, locuri de muncă, lucrând împreună cu alţi comisari în toate domeniile lor de activitate, pentru a maximize rata angajărilor în Europa.
Portofoliul politici regionale administreaza aproape o treime din bugetul Uniunii Europene, suma totala fiind, pentru perioada 2014 – 2020, de 350 de miliarde de euro.

Comisia Europeană a prezentat în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile raportul său anual privind imigraţia şi azilul

Publicat de Monica Slavici, 3 octombrie 2014, 09:24

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a fost implicat activ în adoptarea noii legislații privind imigrația.

Pe 24 septembrie, Comisia Europeană a prezentat în cadrul comisiei pentru libertăți civile raportul său anual privind imigrația și azilul, întocmit pe baza datelor furnizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).
Raportul arată că solicitările de azil în UE sunt în creştere. Potrivit documentului, în 2013 peste 430.000 de oameni au completat cereri de azil în Uniunea Europeană, în creștere cu 100.000 față de 2012, ceea ce reprezintă o mărire de 30% a numărului de solicitări de azil.
12% din aplicanţi au venit din Siria, în timp ce mulţi alţii provin din Rusia, Afganistan, Serbia, Pakistan şi Kosovo.
Aceeaşi tendinţă se constată şi în acest an. Potrivit directorului executiv al EASO, Robert Visser, în primele 8 luni din acest an există o creştere cu 28% a numărului de solicitări de azil comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pentru perioada ianuarie-august din acest an cele mai multe cereri de azil au provenit din Siria, din statele din Balcanii de Vest şi din Eritreea.
De asemenea, directorul EASO a mai arătat că din luna martie a acestui an, de când Rusia a anexat Crimeea, a crescut semnificativ şi numărul cererilor de azil provenind din Ucraina.
La rândul său, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a arătat că raportul prezentat de Comisie subliniază necesitatea consolidării acțiunii UE și a statelor membre în domeniul rezolvării solicitărilor de azil și consolidarea eforturilor de combatere a traficului de ființe umane.
Oficialul European a subliniat că în acest domeniu toate statele Uniunii trebuie să facă mai mult pentru a se putea evita tragedii precum cele în care sute de migranţi şi-au pierdut viaţa în urma scufundării unor vase de mai mari sau mai mici dimensiuni, care erau suprapopulate cu migranţi.
Cecilia Malmstrom:
“Toate statele membre trebuie să aibă locul potrivit în acest sistem. În unele state sunt necesare doar ajustări minore, altele au mai multe de făcut şi alte ţări, practic, trebuie să-şi regândească sistemul de la început.
Cu toate aceste reforme, în câţiva ani, sperăm că toate cele 28 de ţări îşi pot asuma responsabilităţi în domeniu, pentru că, aşa cum ştim, în prezent nici jumătate din statele membre nu-şi îndeplinesc partea lor de misiune în ceea ce priveşte solicitanţii de azil.
Sperăm să avem proceduri similare, rezultate similare şi condiții similare indiferent unde îşi trimite aplicaţia un solicitant de azil.
Deci toate statele membre trebuie să-şi asume responsabilitatea şi să se asigure că au făcut tot ceea ce era rezonabil necesar pentru ca sistemul să funcţioneze în bune condiţii.”

Trebuie spus că Parlamentul European a adoptat în ultimul an reguli noi privind azilul.
Aceste reglementări introduc proceduri comune și date limită pentru abordarea solicitărilor de azil și drepturi de bază pentru solicitanții de azil care sosesc în UE.
Noile reguli ar trebui să intre în vigoare în a doua jumătate a anului 2015.

Securitatea energetică a Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 2 octombrie 2014, 09:50

18 state membre își iau gazele în proporție mai mică sau mai mare de la Gazprom, iar șase sunt complet dependente de gazele de la partenerul rus. Numai cu astfel de repere în față, autoritățile europene pot gândi la necesitatea unei strategii energetice a Uniunii.

Securitatea energetică a Uniunii Europene, aceasta însemnând o umbrelă pentru toate statele membre la intemperiile geopolitice, este subiectul de actualitate pentru specialiști, pentru politicienii de la Luxemburg și Bruxelles ce se întâlnesc pe culoarele insituțiilor comunitare, dar este o chestiune viu dezbătută și în cadru formal. Un exemplu este dezbatarea ce s-a consumat la sfîrșitul lunii septembrie în Comisia pentru industrie a legislativului. Eurodeputați, dar și comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, și-au făcut cunoscute pozițiile și viziunile cu privire la tema de dialog.

Ca o idee generală desprinsă din luările de poziții se poate menționa multititudinea de domenii ce se intersectează atunci când se vorbește despre securitatea energetică. Schimbările climatice, dar și eficiența energetică, în sensul consumului cât mai redus de energie cu rezultate cât mai bune, ar putea fi repere. Într-o astfel de ecuație mai pot fi adăugate și turbulențele geopolitice de la granița Uniunii Europene. O explicație a oferit chiar comisarul Oettinger.

În ceea ce privește criza din Ucraina, de la începutul acesteia, securitatea energetică primește din nou o importanță mai mare. Sigur că așa crește și relevanța eficienței energetice. Un prim element în strategia noastră europeană de securitate energetică se referă la eficiența energetică. Mai puțin consum primar și, prin urmare, și mai puțin import de energie primară. Noi suntem cea mai mare piață de import din lume. Așadar, eficiența are o relevanță mult mai pronunțată.

Dincolo de aceste afirmații ale comisarului pentru energie, Günther Oettinger, la aceeași dezbatere, Martina Werner, din partea socialiștilor și democraților și-a manifestat nemulțumirea cu privire la faptul că obiectivele de combatere a schimbărilor climatice au fost aplicate parțial, aceast însemnând o critică asupra directivei privind eficiența energetică.

Dincolo de aceasta, Günther Oettinger a scos în evidență problema numărul unu a Uniunii Europene la capitolul energie.

Miezul problemei îl reprezintă până la urmă gazele. Și trebuie să ne punem întrebarea cum reușim să menținem siguranța în aprovizionarea statelor noastre membre. Am analizat intenționat un scenariu extrem de negativ, worse case scenario.
18 state membre își iau gazele în proporție mai mică sau mai mare de la Gazprom, iar șase sunt complet dependente de gazele de la partenerul rus. Avem depozite de înmagazinare de circa 81 de miliarde de metri cubi în condițiile în care consumul total UE – 27 estede 450 de miliarde de metri cubi; producția internă Regatul Unit, Olanda, România, un pic în Germania, iar depozitele de înmagazinare sunt pline în proporție de 90% din capacitate. Niciodată, depozitele nu au fost atât de pline. Iată că directiva care a fost adoptată și în Parlament acum trei ani ce privește capacitățile de stocare care să fie suficiente pentru 30 de zile, pentru consumul populației are efecte.

Ca elemente concluzive ale întâlnirii trebuie spus UE are deja o bază legală pentru a lucra asupra chestiunilor energetice, dar acum sunt 28 de sisteme fragmentate. De altfel, mai mulți eurodeputați au fost de acord că trebuie intensificate eforturile pentru combaterea acestei fragmentări și interconectarea sectoarelor energetice ale statelor membre.

Comisarul desemnat pentru politici regionale, Corina Creţu, audiată de Parlamentul European

Publicat de Monica Slavici, 1 octombrie 2014, 09:17

Comisarul desemnat pentru politici regionale, Corina Creţu, va fi audiată în această dimineaţă, de Parlamentul European

Ieri, eurodeputaţii au început să-i audieze în comisiile de specialitate ale parlamentului European pe comisarii desemnaţi

Publicat de Monica Slavici, 30 septembrie 2014, 11:24

Primii 4 comisari audiaţi au fost: Cecilia Malmstrom, comisar pentru mediu, Gunther Ottinger, comisar pentru economia şi societatea digital, Neven Mimica, comisar pentru cooperare internatională şi dezvoltare şi Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit.

În timpul audierilor, comisiile responsabile cu portofoliile candidaţilor examinează într’o sesiune de întrebări şi răspunsuri competenţele generale ale candidaţilor. Angajamentul European şi cunoştinţele acestora în domeniul pentru care au fost desemnaţi.
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit a fost întrebat despre afirmaţia sa – mediul aparţine tuturor – tuturor nu va însemna, de fapt, al nimănui?
Karmenu Vella: Cred că mediul are posibilitatea de a înflori, de a fi integrat, prioritizat în toate sectoarele economiei. De aceea am spus foarte clar că, dacă toţi beneficiem de mediu, toţi trebuie să fim responsabilio. Nu doar un comisar şi restul 26, nu!
Astăzi vor fi audiaţi următorii 6 comisari desemnaţi.
Audierile se vor încheia pe 7 octombrie.
Înaintea începerii mandatului noii Comisii Europene, la 1 noiembrie, aceasta trebuie să fie aprobată ca întreg, în plenul Parlamentului European.

Priorităţile preşedinţiei italiene, sub lupa Parlamentului European

Publicat de Monica Slavici, 30 septembrie 2014, 11:13

Priorităţile preşedinţiei italiene a Consiliului European au fost discutate la Bruxelles de către comisiile parlamentare europene. Care sunt acestea şi ce oportunităţi se deschid, aflăm de la de la info-officer-ul Europe Direct Craiova, Carmen Oprescu.

Oamenii şi dorinţa de a le oferi la o viaţă mai bună se află în centrul politicilor de la Bruxelles. În acest context, când vorbim despre o piaţă europeană unică se doreşte o protecție cât mai bună a consumatorilor și cât mai puține bariere în calea funcționării acestei piețe. Printre priorităţi se numără dezvoltarea economiei digitale, promovarea investițiilor și asigurarea accesului firmelor mici la fonduri accesibile. Când a venit vorba de politica regională, s-a arătat că Europa încă suferă de o “situația economică și socială foarte gravă”, cu șomaj ridicat în multe țări, așa că “acțiunile orientate spre creștere” economică sunt absolut necesare, iar Președinția italiană intenționează să consolideze politica de coeziune 2014 – 2020.
Deputaţii europeni s-au arătat optimişti când a venit vorba despre transport și turism, Directiva Travel devenind o prioritate pentru ei. În acest sens, a fost citată dezvoltarea unei strategii digitale pentru a sprijini serviciile turistice și îmbunătățirea legăturilor de transport pentru a deschide accesul spre zone mai puțin cunoscute, dar foarte atractive. De asemenea, transportul și infrastructura de transport sunt vitale pentru prioritățile cheie de creștere și ocuparea forței de muncă. În plus, președinția italiană își propune să simplifice anumite documente publice, tocmai pentru a facilita libera circulație a cetățenilor în interiorul spaţiului comunitar. Dincolo de acestea a fost prezentată Strategia de creștere economică până în 2020. Aceasta se concentrează pe o integrarea mai bună a pieței, pe reforme structurale și pe investiții pe termen lung.

Reprezentanţii italieni au spus clar că atunci când securitatea UE este în joc, „politica externă are prioritate față de cea comercială”. Aşa că s-au reiterat negocierile comerciale mondiale, care vizează accesul pe piețele din Vietnam și Japonia pentru întreprinderile mici și mijlocii. În ceea ce priveşte poziţia Rusiei de a interzice importul de alimente din spaţiul comunitar, președinția italiană a Consiliului va căuta să atenueze efectele acestor interdicții.

Provocarea-cheie este „punerea în aplicare a acordurilor de asociere cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia. S-a mai adăugat că libertățile religioase, eradicarea pedepsei cu moartea și promovarea drepturilor femeilor sunt pe agenda de politică externă italiană.

Şapte personalităţi au fost nominalizate pentru Premiul european Saharov 2014 pentru libertatea gândirii

Publicat de Monica Slavici, 29 septembrie 2014, 12:15

Acesti au fost aleşi de grupurile politice din Parlamentul European si prezentate la o şedinţă comună a comitetelor pentru Afaceri Externe şi Dezvoltare şi a subcomitetului pentru Drepturile Omului. Comitetele vor alege trei finalişti pe 7 octombrie.

Mahmoud Al ‘Asali, profesor de drept la Universitatea din Mosul, a luat poziție pentru drepturile creștinilor și a fost ucis în iulie, și Patriarhul catolic caldeean al Babilonului, Louis Raphael Sako, născut în Irak – au fost nominalizați pentru apărarea libertății religioase de către grupul Conservatorii și Reformiștii Europeni.

Cântăreții de rap Mouad Belghouate din Maro, Ala Yaacoubi din Tunisia și bloggerul egiptean Alaa Abdel Fattah – au fost nominalizați de grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică

CHREDO, Open Doors, Oeuvre d’Orient și Aid to the Church in Need, organizații pentru protecția minorităților creștine – au fost nominalizate de Philippe Juvin și alți 60 de eurodeputați;

Mișcarea ucraineană proeuropeană EuroMaidan, reprezentată de jurnalistul Mustafa Nayem, (câștigătoare Eurovision) cântăreața Ruslana Lijiciko, activista Yelyzaveta Schepetylnykova și jurnalista Tetiana Cernovil – au fost nominalizată de Jacek Saryusz-Wolski și alți 52 de eurodeputați;

Activista americană născută în Somalia Ayaan Hirsi Ali, apărătoare a drepturilor femeii în societățile islamice, cunoscută și pentru că se opune mutilării genitale a fost nominalizată de grupul EFDD.

Denis Mukwege, medic ginecolog congolez, specializat în tratarea victimelor violurilor și fondator al spitalului Panzi din Bukavu,– a fost nominalizat de grupurile S&D și ALDE.

Leyla Yunus, din Azerbaidjan, activistă pentru drepturile omului și director al Institutului pentru Pace și Democrație, a fost nominalizată de grupul Verzilor.

Anul trecut, Premiul a fost acordat activistei pakistaneze pentru drepturile fetelor la educație Malala Yousafzaï

Astazi in Parlamentul european incep audierile comisarilor desemnati sa faca parte din comisia Jean Claude Juncker

Publicat de Monica Slavici, 29 septembrie 2014, 08:59

Corina Cretu, desemnata pentru portofoliul de politica regionala va fi audiata miercuri.

Audierile vor continua pana pe 7 octombrie. Parlamentul European urmeaza sa se pronunte prin vot asupra noii Comisii pe 22 octombrie astfel încat la 1 noiembrie executivul condus de Jean-Claude Juncker sa-si poata începe activitatea.

Europarlamentarii sustin că piaţa digitală trebuie să fie mai bine integrată

Publicat de Monica Slavici, 25 septembrie 2014, 09:04

Europa este încă departe de a dispune de o piaţă unică digitală, însă se depun eforturi în acest sens. Acest domeniu reprezintă o prioritate pentru Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană, deoarece poate duce la relansarea economiei şi implicit la crearea de noi locuri de muncă. Potrivit unui studiu, piaţa unică digitală ar putea genera 260 de miliarde de euro.

Comisarul european pentru piața internă, Michel Barnier, spune că pentru ca acest lucru să se întâmple ar trebui luate o serie de măsuri, cum ar fi desființarea tarifelor de roaming, promovarea comerțului electronic, asigurarea accesului liber la internet pentru utilizatori, un tratament egal faţă de furnizorii de servicii şi o mai bună protecție a datelor.
Dacă comerţul electronic ar reprezenta 15% din comerţul din interiorul pieţei unice, în loc de 5 procente, am avea un câştig suplimentar de 1,7%. Telecomunicaţiile, serviciile online şi drepturile de autor sunt trei domenii în care am făcut progrese mari atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi. Prin implementarea facturii electronice şi semnăturii electronice am putea economisi în fiecare an, prin digitalizare între 50 şi 71 miliarde de euro, bani care ar putea fi dirijaţi spre alte investiţii.

Comisarul european pentru piața internă, Michel Barnier a mai spus că în prezent, doar 14% din întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană fac comerț on-line. Unul dintre scopurile pieței unice digitale este înlăturarea barierelor din calea tranzacțiilor online, astfel încât de exemplu, un român să poată cumpăra cu ajutorul internetului un produs din Germania, Italia sau orice altă ţară.
Intensificarea comerțului electronic ar putea genera beneficii concrete pentru consumatori, cum ar fi prețuri mai scăzute, o ofertă mai variată și o mai bună calitate a bunurilor și a serviciilor.
Piaţa unică digitală ar trebui să fie pusă în practică până la sfârşitul lui 2015. Un pas extrem de important a fost făcut în această vară când Uniunea Europeană a decis reducerea tarifele de roaming cu peste 50%.
România mai are de lucru la acest capitol. În prezent, doar 46% dintre români au acces la internet, deşi viteza de conectare este printre cele mai mari. România întrece Statele Unite ale Americii, Germania, Norvegia, Japonia, dar şi multe alte ţări dezvoltate.

Migraţia economică şi piaţa forţei de muncă din UE

Publicat de Monica Slavici, 24 septembrie 2014, 13:18

Mobilitatea lucrătorilor în spaţiul UE este esenţială pentru a rezolva problemele cu care se confruntă piaţa europeană a muncii.

Un raport comun al Uniunii Europene şi Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică – OCDE –arată că posibilitatea lucrătorilor de a se mişca de la un loc de muncă la altul, în ţara lor sau între statele membre, este esenţială pentru a combate şomajul şi alte probleme de pe piaţa europeană a muncii.
În context, comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a afirmat că este o realitate faptul că multe țări din UE nu își pot acoperi necesarul de personal numai cu forța de muncă autohtonă.
La rândul său, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor, a fost de părere că raportul oferă indicații utile cu privire la provocările demografice serioase care ne așteaptă în viitor.
Legat de ostilitatea arătată, în unele state europene, de către muncitorii autohtoni faţă de migranţi merită reţinut ce declara comisarul László Andor în cadrul unui discurs rostit, la începutul acestui an, la Universitatea Bristol din Marea Britanie, în legătură cu mobilitatea forţei de muncă din UE:

“Adevărul, chiar dacă ar putea fi neconvenabil pentru unii, este că marea majoritate a oamenilor care se migrează de la o ţară europeană la alta, o face pentru a munci şi nu pentru a avea beneficii sociale.
De fapt, aceşti muncitori reprezintă un câştig pentru economie şi pentru sistemele de asigurări sociale din ţările de destinaţie.
Pentru toate ţările cu o populaţie îmbătrânită precum Marea Britanie disponibilitatea lucrătorilor migranţi reprezintă un bun de preţ.
În ţări ca Germania, unde forţa de muncă autohtonă îmbătrâneşte rapid şi se reduce, pur şi simplu nu ar mai putea funcţiona fără un influx de muncitori din alte ţări europene.”

Comisarul László Andor a mai subliniat că asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă în interiorul UE, îmbunătățirea formării pentru a elimina deficitul de competențe și o mai bună integrare a lucrătorilor din afara UE pot fi o parte a soluției la îmbătrânirea populației și la lipsa viitoare de personal calificat pe piața europeană a muncii.

Legat de contracararea efectelor îmbătrânirii populației, raportul OCDE arată că Uniunea Europeană va trebui să elimine diferențele dintre femei și bărbați și să asigure prezenţa pe piața muncii atât a lucrătorilor tineri, cât şi a celor vârstnici.
În plus, datele din raport arată că, în următorii zece ani, nevoile în materie de forță de muncă se vor concentra pe ocupații care presupun un nivel înalt de calificare.
De aceea, şcoala va trebui să se adapteze la cererea de meserii de pe piața muncii, astfel încât tinerii pe care îi pregăteşte să nu întâmpine dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, după absolvire.

Programul Erasmus+

Publicat de Monica Slavici, 23 septembrie 2014, 09:10

Comisia Europeana a prezentat ieri concluziile unui studiu de impact privind programul Erasmus.

Initiativa a demarat a in 1987 si s-a dovedit a fi cel mai de succes program de schimb de studenti din intreaga lume.
Noul program Erasmus plus, lansat in ianuarie anul acesta beneficiaza de un buget de aproape 15 miliarde de euro, fapt ce va permite ca pana in 2020 aproape 4 milioane de oameni sa invete, sa se pregateasca, sa predea sau sa faca voluntariat in alta tara.

Parlamentul European cere fermitate pentru combaterea IS

Publicat de Monica Slavici, 23 septembrie 2014, 09:04

La mijlocul acestei luni, eurodeputații s-au întâlnit la Strasbourg. Unul dintre subiectele pe ordinea de zi a fost și situația critică în urma crimelor comise de Statul Islamic. Mai mulți aleși europeni au luat cuvântul făcând trimiteri directe la executarea jurnaliştilor James Foley şi Steven Sotloff şi a lucrătorului în ajutor umanitar David Haines.

E necesar să vedem problema nu ca una națională, ci ca una regională. Și ca această problemă regională să fie abordată, ne trebuie un răspuns la nivel de regiune. Irak nu poate fi văzut ca o problemă separat de Siria, de aceea statul islamic trebuie mai întâi limitat și, apoi, învins. Însă , aceasta nu se poate întâmpla dacă nu putem găsi soluții adecvate și pragmatice. Avem de-a face cu un grup extremist fundamentalist care se folosește de o interpretare foarte restrictivă a Shariei și aceasta este prima noastră responsabilitate de a face diferența între acest grup violent și Islam. Nu trebuie să identificăm statul islamic cu islamul. ca să concluzionez îngăduiți-mi să enunț trei chestiuni: cooperarea cu cei trei actori regionali: Iran Arabia Saudită și Liga Arabă, a doua chestiune, tăierea resurselor financiare ale statului islamic care sunt la nivel ridicat astăzi și consolidarea comunităților și autorităților locale, inclusiv oferind arme populației kurde.

Concluziile vorbitorului s-au regăsit în rezoluția adoptată de legislativul comunitar. Elementelor enunțate li se adaugă și faptul că extinderea ”califatului islamic” reprezintă ameninţări directe la securitatea ţărilor europene.
Vinovaţii de atacurile asupra unor ţinte civile, de execuţiile şi de violenţele sexuale din Irak şi Siria trebuie să fie pedepsiţi.
De asemenea, deputaţii salută eforturile SUA de a organiza o coaliţie împotriva IS, precum şi decizia Ligii Arabe de a coopera cu comunitatea internaţională în confruntarea cu militanţii din Siria şi Irak.
Nu în ultimul rând, rezoluția face referire la întoarcerea în siguranţă a minorităţilor tradiţionale şi a tuturor cetăţenilor care au fost forţaţi să îşi părăsească casele pe fondul conflictului.

Săptămâna aceasta, la New York, comisarul european pentru politici climatice, Connie Hedegaard, participă la Summitul ONU pentru climă

Publicat de Monica Slavici, 22 septembrie 2014, 09:35

Summitul este organizat de secretarul general ONU, Ban-Ki moon; va participa și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru a le cere liderilor mondiali să-și unească eforturile împotriva schimbărilor climatice și să prezinte contribuțiile țărilor lor la noul acord global asupra climei, care va fi agreat anul viitor, la Paris.

Sute de mii de oameni în întreaga lume au manifestat ieri în marile oraşe, inclusiv la Bucureşti, împotriva încălzirii glogale.
Connie Hedegaard, comisar european pentru politici climatice:
” Este cea mai mare reuniune a șefilor de state, care discută despre climă la cel mai înalt nivel atins vreodată în istoria ONU.În plus, vor fi și investitori, comunități de afaceri, vor fi deasemenea, foarte multe declarații -nu doar politice, cu intenții frumoase- ci și acțiunile foarte concrete care au fost derulate de politicieni, guverne, state, comunități de investitori. Va fi un mesaj foarte, foarte, puternic pentru lume, că politica este de folos și soluțiile sunt acolo!”

Connie Hedegaard a mai adăugat că summitul de la New York va reprezenta un impuls puternic pentru urmatorul congres asupra climei, de la Lima, și pentru ceea ce se va întâmpla anul viitor, la Paris.

Divergenţe între europarlamentari şi Consiliul European la dezbaterea bugetului european pentru anul 2015

Publicat de Monica Slavici, 22 septembrie 2014, 09:25

La dezbaterea bugetului european pentru anul 2015, au apărut divergenţe între europarlamentari şi Consiliul European. Sumele mai mici nu sunt singurele probleme. Europa acumulează datorii, iar cheltuielile anuale suplimentare sunt transferate în bugetul anului următor.

Parlamentul European a cerut Consiliului să îşi respecte promisiunile legate de bugetul pe 2015, pentru creşterea economică şi crearea noilor locuri de muncă. Solicitarea vine după ce plenul Parlamenului a sesizat diferenţe între promisiunile făcute de Consiliul European şi proiectul de buget pe anul viitor.

Proiectul a fost prezentat, în plen, de Enrico Zanetti, reprezentantul preşedintiei Consiliului European.

„Consiliul înţelege necesitatea asigurării sprijinului financiar din partea UE pentru garantarea creşterii, ocupării forţei de muncă şi continuării strategiei europene 2020.“

Cifrele arată o realitate diferită. Statele membre doresc ca suma alocată programelor să fie de 145 de miliarde de euro. Faţă de propunerea Comisiei apare o reducere de 2,6 miliarde de euro.

Este vorba tocmai depre banii pentru programele care ar stimula creşterea economică, într-o perioadă caracterizată de creştere minimă. Spre exemplu, firmele mici şi mijlocii reprezintă 70% din mâna de lucru a Europei şi, cu toate acestea, sumele alocate IMM-urilor sunt reduse.

Iată ce spune europarlamentarul responsabil de proiectul de buget pentru 2015, Eider GARDIAZÁBAL Rubial :

„Vorbim de 1% din PIB, o sumă insignifiantă, însă acest procent minuscul poate canaliza investiţiile de care are nevoie Europa pentru a obţine locuri de muncă şi creştere economică, atât de necesare pe continent. “

Toamna este anotimpul în care ia formă bugetul UE pe anul următor. Parlamentul și Consiliul lucrează pentru a ajunge la un compromis acceptabil privind nivelul veniturilor europene și felul în care acestea vor fi cheltuite.

În sesiunea plenară de marţea trecută, deputaţii europeni şi-au arătat nemulţumirea faţă de versiunea Consiliului European privind proiectul de buget pentru 2015 şi i-au reproşat că nu ține cont de propriul angajament politic pentru a determina creşterea economică.

Parlamentul European va decide, luna viitoare, dacă dorește să facă modificări la sumele propuse de Consiliu. Dacă vor apărea aceste modificări, deputații europeni vor intra în negocieri cu reprezentanții guvernelor pentru un acord, înainte de sfârșitul anului.

Sănătatea animalelor este din nou în atenţia Comisiei Europene

Publicat de Monica Slavici, 19 septembrie 2014, 09:32

Revizuirea normelor de identificare a cailor a fost aprobată săptămâna trecută de către experți din statele membre ale UE. Ce prevăd aceste norme, aflăm de la de la info-officer-ul Europe Direct Craiova, Carmen Oprescu.

Iată că după scandalul de anul trecut, sănătatea animalelor este din nou în atenţia Comisiei Europene, care prin acest nou regulament va înăspri normele privind pașapoartele destinate cailor. În acest sens, este prevăzut un sistem european mai sigur pentru înregistrarea și identificarea cailor din spaţiul comunitar. Trebuie precizat că în Europa există 7 milioane de cai, iar noile norme impun ca mânjii, până la împlinirea vârstei de un an, să fie echipaţi cu un singur pașaport care conține un număr unic de identificare. Acest pașaport va acționa, la fel ca dosarele medicale și va însoți calul pe tot parcursul vieții. Mai trebuie adăugat că toţi caii născuți după 1 iulie 2009 vor trebui să poarte un microcip, iar aceste caracteristici tehnice de securitate vor fi puse în aplicare pentru a reduce riscul de falsificare a pașapoartelor. Acestea vor asigura mai multe garanții că în farfuriile noastre nu va poposi carne de cal de calitate necorespunzătoare, iar caii nu vor mai împuşcaţi accidental sau fraudulos în scopul consumului uman. În acest fel este exclusă frauda din lanţurile alimentare.
Aplicarea acestui nou regulament va incepe la 1 ianuarie 2016. Până atunci, Uniunea Europeană are timp să realizeze o bază de date centralizată. În plus, pentru deținătorii de cai, se vor simplifica procedurile pentru actualizarea datelor de identificare, atât în ​​pașaport, cât și în baza de date a organismului emitent.
Conform legislației UE privind medicina veterinară, este reglementată sacrificarea cailor care au primit tratament medicamentos. Astfel, este interzisă comercializarea de carne de cal, dacă animalul a fost tratat cu fenilbutazonă sau cu alte substanţe neautorizate. În cazul în care unui cal i s-a făcut un tratament specific şi i-au fost administrate substanțe pe bază de droguri, este necesară o perioadă de așteptare de șase luni înainte de sacrificare pentru consum uman.

Cetățenii europeni declară că acordă importanță protecției mediului

Publicat de Monica Slavici, 18 septembrie 2014, 09:00

Marea majoritate a europenilor consideră că protecția mediului este importantă pentru ei. Conform unui sondaj Eurobarometru, europenii cred că se poate face mai mult în acest domeniu. 91% dintre romani considera protectia mediului extrem de importantă….

Cel mai interesant aspect relevant de acest sondaj este faptul că în ciuda crizei economice, preocupările cetățenilor europeni cu privire la mediu nu s-au redus. Majoritatea covârșitoare a celor 28 000 de cetățeni care au participat la sondaj recunosc importanta problemelor de mediu si impactul lor asupra vieții de zi cu zi intr-o proportie similara cu impactul problemelor economice asupra vietii cotidiene. Ei spun chiar ca se poate face mai mult.
Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene în România.
”Comisia Europenă apreciază faptul cvă protecția mediului se bucură de în continuare de un sprijin atât de puternic din partea populației în această perioadă extrem de dificilă, după criza economică și financiară. Este în opinia Comisiei un bun semnal pentru autoritățile naționale și europene în favoarea unor eforturi mai susținute pentru protecția mediului.”
Marea majoritate a respondenților împărtășesc punctul de vedere conform căruia utilizarea eficientă a resurselor naturale și protecția mediului pot stimula creșterea economica. 85 % dintre europeni consideră că pot juca un rol în protejarea mediului. Cei mai mulți dintre ei acționează și se comportă dintr-o perspectivă ecologică.
”Marea majoritate dintre cei intervievați consideră că economia are un impact direct asupra vieții lor , dar 77% consideră că problemele de mediu au impact similar. De asemenea, 60% consideră că aautoritățile naționale ar trebui să favorizeze considerentele ecologice în locul celor economicela momentul luarii unor decizii importante.”
La nivelul Romaniei, marea majoritate a cetățenilor consideră protecția mediului ca fiind un domeniu deosebit de important din punct de vedere personal. Cei mai multi romanii apreciază că poluarea aerului reprezinta una dintre principalele probleme cu care se confruntă din acest punct de vedere. Nu în ultimul rând românii cred că UE ar trebui să aibă posibilitatea de a verifica dacă legislația în domeniu este aplicată în mod corect în România.Totodata ei considera că ar trebui alocate mai multe fonduri UE pentru activități favorabile protecției mediului înconjurător.
”Marea majoritate a romanilor consideră că fiecare dintre noi poate juca un rol personal deosebit în protecția mediului și că problemele de mediu au un impact direct asupra vieții cotidiene. Și aproape jumătate dintre români consideră că introducerea unor amenzi serioase pentru cei care comit infractiuni de mediu este una dintre cele mai eficiente modalități de soluționare a acestor probleme.”
Eurobarometru privind mediul a fost efectuat la trei ani de la publicarea raportului anterior pe această temă. Acesta a fost realizat în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în perioada 26 aprilie – 11 mai 2014, cu scopul de a evalua percepțiile, atitudinile și practicile cetățenilor UE în ceea ce privește mediul.
Pentru realizarea sondajulu au fost intervievați, în mod direct și în limba lor maternă, 28 de mii de respondenți aparținând unor grupuri sociale și demografice diferite.

Comisia Europeană analizează 18 proiecte-pilot de garanţie pentru tineret

Publicat de Monica Slavici, 16 septembrie 2014, 09:26

Acestea au fost lansate între august și decembrie 2013, în urma unei solicitări din partea Parlamentului European, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Jonathan Todd.

Aceste proiecte vizează şapte ţări: Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie. Numărul tinerilor implicaţi este destul de mic, dar adevărata valoare a acestor proiecte este aceea de a oferi statelor membre exemple practice despre punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret şi accesarea fondurilor prin intermediul Fondului social european. De exemplu, se doreşte consolidarea legăturilor dintre angajatori şi şcoli, creşterea sprijinului acordat tinerilor de către serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, de a-i ajuta pe tineri să se angajeze şi a le oferi oportunităţi de formare.
România se află pe listă cu două proiecte-pilot. Dacă proiectul din judeţul Alba se axează pe punerea în practică, în cadrul şcolilor, a unui model de cercuri de pregătire şi consiliere profesională, proiectul din judeţul Neamţ se concentrează pe crearea de planuri individualizate de încadrare pe piaţa muncii pentru tinerii ce părăsesc sistemul de asistenţă socială.
Cele 18 proiecte-pilot arată că această abordare funcţionează şi dă rezultate. Garanţia pentru tineret, înfiinţată în iunie 2013 s-a dovedit a fi reforma structurală din Uniunea Europeană cel mai rapid pusă în aplicare. Aceasta care prevede ca statele membre să garanteze în termen de patru luni de la terminarea şcolii sau pierderea unui loc de muncă, că tinerii fie îşi pot găsi un loc de muncă adecvat, fie dobândesc educaţia, competenţele şi experienţa necesare pentru a găsi un loc de muncă în viitor.
Atunci, toate cele 28 de state membre au prezentat planuri de punere în aplicare a garanţiei pentru tineret şi în prezent sunt pe cale să adopte măsuri pentru a-şi înfiinţa sisteme de garanţie pentru tineret.
Principala sursă de finanţare este Fondul social european, care pentru perioada 2014-2020, pune la dispoziţia statelor membre peste 10 miliarde de euro. Pentru a suplimenta sprijinul financiar din partea Uniunii Europene, Consiliul şi Parlamentul European au convenit să creeze o Iniţiativă privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor. 6 miliarde de euro vor putea fi accesate de statele membre cu regiuni în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%. Sunt vizaţi tinerii de până la vârsta de 25 de ani sau chiar 29 de ani, care nu sunt încadraţi în muncă, învăţământ sau urmează cursuri de formare profesională. Banii pot fi folosiţi pentru finanţarea unor măsuri, cum ar fi subvenţiile pentru angajare şi sprijinirea tinerilor în începerea unei afaceri.

Mii de bucuresteni au vizitat ieri Rural fest

Publicat de Monica Slavici, 15 septembrie 2014, 13:41

Mii de bucuresteni au vizitat ieri Rural fest, eveniment prin care Reprezentanta Comisiei europene in Romania si-a propus sa ofere oamenilor posibilitatea de a redescoperi satul romanesc prin bucate traditionale si mestesuguri populare.

Jean-Claude Juncker a prezentat componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019

Publicat de Monica Slavici, 15 septembrie 2014, 09:21

Preşedintele ales al noului Executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, a prezentat, la mijlocul săptămânii trecute, componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019.

Preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri, 10 septembrie, într-o conferinţă de presă, lista cu împărţirea posturilor precizând că a dat portofolii persoanelor şi nu ţărilor.
Jean-Claude Juncker a definit cabinetul său ca pe unul politic, dinamic şi eficient, o echipă pregătită să dea un nou elan Europei:

„Cu această nouă Comisie, avem o ocazie excepţională, dar şi o obligaţie să avem un nou start în Europa şi să începem să muncim, ca să redresăm o situaţie geopolitică dificilă şi să ajungem la o revenire economică a Uniunii Europene.
Vrem să clădim o Uniune Europeană capabilă să ofere locuri de muncă şi creştere economică. Cred că am echipa potrivită pentru a face asta.”

Jean-Claude Juncker a mai precizat că noua Comisie este una politică, în care se regăsesc cinci foşti şefi de guvern şi 13 miniştri sau foşti miniştri, dar şi europarlamentari.
Noul executiv comunitar vine cu o nouă organigramă prin care doreşte să concentreze mai bine politicile comunitare. Astfel, vor fi echipe de comisari concentrate pe anumite politici coordonate de către vicepreşedinţi.
Prim vicepreşedintele comisiei va fi olandezul Frans Timmermans. În această calitate, el va fi nu doar un înlocuitor al lui Juncker, când acesta nu va fi disponibil, ci şi un super ministru de justiţie, care se va îngrijii ca legea şi carta drepturilor fundamentale să fie respectate în toate activităţile Comisiei.
Juncker are nouă femei în noua comisie, acelaşi număr ca în echipa actualului preşedinte Jose Manuel Barroso, însă puterea de decizie a femeilor este mai mare ca niciodată.
Între cei 7 vicepreşedinţi sunt 3 femei. Este vorba despre vicepreşedintele pentru buget şi resurse umane, Kristalina Georgieva din Bulgaria, Alenka Bratusek din Slovenia, responsabilă cu uniunea energetică, şi Federica Mogherini, din Italia, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politici de Securitate.
Şi România este reprezentată în noua Comisie tot printr-o femeie. Este vorba despre eurodeputata Corina Creţu, care va deţine portofoliul Politicilor Regionale.
Este considerat un portofoliu important, în condițiile în care are unul dintre cele mai mari bugete alocate. Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate politicii regionale şi de coeziune sunt de peste 351 miliarde de euro.
Membrii noului executiv comunitar urmează să fie audiați de diverse comisii din Parlamentul European, urmând ca acesta să se pronunțe prin vot în plen asupra întregii Comisii Europene în sesiunea din 20-23 octombrie de la Strasbourg.
Noii comisari europeni ar urma să-și înceapă mandatele la 1 noiembrie.

Raportul anual asupra competitivității, care analizează performanțele Uniunii Europene ca un întreg precum și a statelor membre a fost prezentat ieri, la Bruxelles.

Publicat de Monica Slavici, 12 septembrie 2014, 10:04

Datele se referă la la diverse aspecte ale competitivității, precum: inovația, performanța la export, mediul de afaceri, administrația publică, finanțele și investițiile.

Comisarul european pentru industrie și antreprenoriat ,Fernando Nelli Feroci, a comentat:
” Europa iese din criză și dă, încet-încet, semne de revenire. Totuși, chiar dacă facem progrese, încă nu am atins nivelul de creștere pe care-l vizam și de care aveam nevoie pentru a crea locuri de muncă. Mai sunt destule de făcut. În ciuda diferențelor între performanțele și politicile statelor membre, sunt unele probleme comune. Lipsa investițiilor, accesul la finanțare, prețul energiei, ineficiența administrației loca le, necesitatea schimbărilor structurale.”
Comisia Europeană duresteca în urma acestui raport, statele membre să se concentreze asupra rezolvării acestor probleme pentru ca industriile, companiile, IMM-urile să devină competitori mai puternici pe piața globală.
Din puct de vedere al nivelului de competitivitate, statele membre ale Uniunii au fost împărțite în 4 grupe; România se clasează în cea de-a 3-a, caracterizată prin competitivitate modestă, dar în creștere.

Repartizarea spectrelor de frecvenţă UHF operatorilor europeni

Publicat de Monica Slavici, 12 septembrie 2014, 09:00

Difuzarea de programe ca şi serviciile mobile de internet în bandă largă reprezintă sectoare cheie pentru prosperitatea şi viitorul Europei. În acelaşi timp ambele sunt utilizatoare din ce în ce mai nesăţioase ale frecvenţelor radio. Un spectru mult disputat al acestora îl reprezintă frecvenţele ultra înalte, folosite atât pentru difuzarea de programe cât şi pentru serviciile de internet mobil. O reglementare de perspectivă, comună, europeană a devenit indispensabilă pentru ca agenţii economici implicaţi să-şi poată trasa strategiile de dezvoltare în cunoştinţă de cauză.

Fostul comisar european pentru comerţ Pascal Lamy a prezentat vicepreşedintelui Neelie Kroes un raport privind utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio ultra înalte în deceniile care urmează. Este vorba în primul în rând de recomandări privind alocarea pe viitor a benzii de 700 Mhz.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Neelie Kroes:
„Este vorba de o resursă extrem de importantă în domeniul frecvenţelor radio, frecvenţe care susţin funcţionarea televizoarelor, radiourilor şi telefoanelor noastre mobile. 2012 a fost un an important, anul în care la Conferinţa Mondială de Radiocomunicaţii s-a decis alocarea benzii de 700 de Mhz telefoniei mobile şi difuzării de programe, moment în care mi-a fost clar că vom avea nevoie de o abordare strategică europeană şi de o decizie politică pentru a asigura frecvenţe suficiente serviciilor de bandă largă concomitent cu protejarea serviciilor audiovizuale.”
Raportul întocmit de fostul comisar Pascal Lamy propune o soluţie denumită pe scurt formula „20-30-25”.
Cifrele corespund unor termene de alocare pentru diverşii actori de pe piaţă.
Pascal Lamy:
„20 – adică 2020- pentru că până la această dată (plus/minus 2 ani) ar urma să alocăm banda de 700 de Mhz în întregime serviciilor de bandă largă mobilă. Dată fiind tranziţia necesară, cred că este un orizont de timp corespunzător. Acest lucru implică bineînţeles ca difuzorii de programe să elibereze frecvenţele din domeniu. Pentru ca şi ei la rândul lor să beneficieze de suficientă securitate şi perspectivă, am propus ca până în 2030 frecvenţele cuprinse între 470 şi 694 Mhz să rămână ale lor. De aici a doua cifră din formulă. Acest lucru presupune ca Uniunea Europeană să nu mai accepte la următoarea Conferinţă Mondială de Radiocomunicaţii utilizarea comună a acestui domeniu de frecvenţe mai joase de către difuzorii de programe şi furnizorii de servicii în bandă largă mobilă.
În ceea ce priveşte a treia cifră, 2025 ar fi momentul în care ar trebui să reconsiderăm dacă are într-adevăr sens să menţinem termenul de 2030 pentru exclusivitatea utilizării spectrului inferior de către difuzorii de programe, având în vedere evoluţiile de pe piaţă şi progresul tehnologic. Mai avem 10 ani până atunci şi ştiţi că în aceste domenii lucrurile se pot schimba rapid.”
Raportul lui Pascal Lamy se bazează pe un dialog de 6 luni întreţinut cu personalităţi cheie din managementul difuzorilor europeni de programe, operatorilor de reţele şi companiilor de telefonie mobilă.

Finanțare suplimentară de 30 de milioane de euro din fondurile UE pentru programele de promovare a politicii agricole comune (PAC)

Publicat de Monica Slavici, 11 septembrie 2014, 09:09 / actualizat: 11 septembrie 2014, 15:17

Comisia Europeana a confirmat intenția de a aloca o finanțare suplimentară de 30 de milioane de euro din fondurile UE pentru programele de promovare a politicii agricole comune (PAC), începând din 2015, la cele 60 de milioane de euro, prevăzute anual în bugetul PAC.

Pe de o parte, sancțiuni impuse Rusiei, pe de altă parte, măsuri pentru a contracara embargoul de la est pentru diferitele produse ce vin din comunitate, acestea sunt liniile sub care se consumă începutul de toamnă de la Bruxelles.
Interdicția rusă vizează anumite sectoare, în special cel al fructelor și legumelor. 29 % din exportul de fructe și legume al UE merge la Rusia, dar, de asemenea, și sectorul de brânzeturi, unde 33 % din exportul UE ajunge în Rusia .
Pe aceste paliere Comisia Europeană a confirmat că are intenţia de a aloca o finanţare suplimentară de 30 de milioane de euro pentru programele de promovare ale Politicii Agricole Comune (PAC) care încep în 2015, pe lângă cele 60 de milioane de euro prevăzute deja anual în bugetul PAC pentru aceste programe, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
Având în vedere că aceste scheme sunt cofinanţate, modificarea operată de CE ar putea să însemne o finanţare suplimentară în valoare de 60 de milioane de euro pentru măsurile de promovare.
Confirmând această decizie, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Dacian Cioloș a declarat

Am avut un prim pachet de măsuri, după cum știți, adoptat la 11 august, pentru piersici și nectarine; apoi la18 august am ajuns , împreună cu un pachet mai larg care să acopere alte fructe și legume și apoi am anunțat măsuri pentru sectorul produselor lactate , în special ce vizează depozitarea de brânză , unt și lapte praf, depozitare temporară pentru câteva luni până când vom găsi alte piețe sau alte destinatii .

Acum, pot anunța că vom prezenta un pachet de 60 de milioane , astfel încât să putem finanța , pe cât posibil, un program de promovare, de marketing care să încerce să găsească piețe alternative, astfel că vorbim despre un buget total de 120 de milioane: 60 de milioane de la UE și 60 de milioane din sectorul privat .
Suntem perfect conștienți de faptul că , în anumite sectoare , în special pentru IMM-uri , care sunt deosebit de grav afectate , exploatații mici , ferme mici, în cazul în care mare parte din producția lor a fost în mod tradițional exportată în Rusia ar putea avea nevoie de ajutor sau sprijin specific , compensații financiare . Vom face , de asemenea, o analiz a altor posibilități și aștept cu nerăbdare să discutăm acest lucru cu miniștrii. Asta pentru că avem nevoie de acțiuni comune între Comisie și statele membre în condițiile în care executivul comunitar trebuie să acționeze în limitele bugetare stabilite de Parlamentul European și de Consiliul.

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Dacian Cioloș. De adăugat că ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat recent că România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA şi Uniunea Europeană (UE), deoarece exporturile nu erau foarte mari, undeva la 41 de milioane de euro în 2013.

La începutul acestei săptămâni a fost publicat Eurobarometrul pe tema atitudinii cetățenilor europeni în privința protecției mediului

Publicat de Monica Slavici, 10 septembrie 2014, 09:20

Au participat la sondaj 28.000 de cetățeni din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

95% dintre repondenți au afirmat că protecția mediului este foarte importanta pentru ei și că se poate face mai mult în acest domeniu. Rezultatele relevă și că sunt necesare, în opinia cetățenilor, amenzi serioase pentru cei responsabili de infracțiunile de mediu.
Pentru 60% dintre românii participanți la sondaj, una dintre principalele probleme o reprezintă poluarea aerului, iar 80% dintre ei cred că Uniunea Europeană ar trebui să poată verifica dacă legislația în domeniu este aplicată corect în țara noastră. Deasemenea, ei cred că ar trebui alocate mai multe fonduri europene pentru activitățile de protecție a mediului.
Față de anteriorul Eurobarometru, de acum 3 ani, mai mulți cetățeni ( 75% dintre cei chestionați) au declarat că sunt gata să cumpere produse ecologice, chiar dacă acestea sunt ceva mai costisitoare.
Cea mai mare parte a europenilor (85%) consideră că pot juca un rol în protejarea mediului prin separarea deșeurilor pentru reciclare, reducerea consumului de energie, reducerea consumului de apă și prin utilizarea mijloacelor de transport în comun.
In ceea ce privește reciclarea, comisarul de mediu, Janetz Potocnik, declara la inceputul lunii iulie:

” Cum va trebui să arătăm până în 2030 – să reușim să reciclăm 70% din deșeurile municipale și 80% din deșeurile produse de ambalaje, în funcție de materialele specifice.Iar până în 2025 să interzicem lanfiling deșeurilor reciclabile și a celor biodegradabile.”

In legătură cu rezultatele Eurobarometrului, Janetz Potocnik a apreciat că: faptul că protecția mediului se bucură de un sprijin atât de puternic, pe o scară atât de largă, chiar și într-o perioadă dificilă, este un aspect pozitiv.

În urma unei investigaţii antitrust, Comisia Europeană a amendat cu 138 de milioane de euro trei companii care produc cipuri pentru carduri

Publicat de Monica Slavici, 10 septembrie 2014, 09:10

Trei producători de cipuri pentru carduri bancare şi telefoane mobile, Infineon Technologies, Samsung si Philips, au fost amendaţi de Comisia Europeană cu 138 de milioane de euro pentru formarea unui cartel între anii 2003 si 2005.

În urma investigaţiei antitrust, Comisia Europeană a concluzionat că cele trei companii şi-au transmis informaţii comerciale despre preţuri, clienţi şi capacitatea de producţie.

Dacă firmele aleg să încheie astfel de înţelegeri, de pe urma cărora companiile care cumpără cipuri şi consumatorii au de pierdut, acestea ar trebui să se aştepte la sancţiuni”, spune vicepresedintele CE, Joaquin Almunia:

“Comisia Europeană a descoperit un cartel format din producători de cipuri inteligente folosite pentru SIM-urile telefoanelor, cardurile bancare şi cărţile de identitate. Am aplicat amenzi de 138 de milioane de euro în acest caz. Companiile implicate în acest cartel sunt Infineon, Philips, Samsung şi un joint-venture între Hitachi şi Mitsubishi, numit Renesas.

Aceste companii s-au înţeles asupra comportamentului lor pe piaţă, au discutat şi au făcut schimb de informaţii comerciale sensibile privind preţurile, clienţii, negocierea contractelor, capacitatea de producţie sau de utilizare, precum şi informatii despre comportamentul lor pe piaţă, în viitor.

Acest cartel a fost organizat printr-o reţea de contacte bilaterale, între septembrie 2003 si septembrie 2005. Înţelegerea le-a permis să aibă raspunsuri la cererea clienţilor de a avea preţuri mai mici.”

Din totalul amenzii stabilite de Comisia Europeană, producătorul german de componente semiconductoare Infineon a primit cea mai mare parte, respectiv suma de 82,7 milioane de euro, în timp ce compania olandeză Philips are de achitat 20 de milioane de euro.

Vicepresedintele CE, Joaquin Almunia:

“Una dintre companii, Renesas, acest joint venture pe care l-am mentionat mai devreme, a scăpat fără sancţiuni, deoarece a fost compania care a dezvăluit Comisiei Europene existenţa cartelului.
Samsung a beneficiat de o reducere a sancţiunii cu 30% datorită cooperării pe parcursul investigatiei.”

Cipurile pentru carduri inteligente sunt utilizate în telefonia mobilă, în sistemul bancar, pentru cărţile de identitate şi paşapoarte, precum şi în diverse alte aplicaţii.

Cele utilizate în telefonia mobilă se bazează în principal pe memorie, de exemplu pentru a stoca numere de telefon. În alte aplicaţii, se bazează pe dispozitive de securitate pentru a asigura confidenţialitatea datelor.

Rolul politicii de coeziune in UE

Publicat de Monica Slavici, 9 septembrie 2014, 10:34

La Bruxelles se discută în aceste zile rolul politicii de coeziune în contextul economic și social actual și contribuția pe care o poate aduce aceasta la redresarea Europei.

Alerte mai precise în caz de inundaţii

Publicat de Monica Slavici, 9 septembrie 2014, 09:04

Pentru a a salva vieţi şi a preveni pagubele materiale, statele membre ale UE au dezvoltat sisteme de prognoză şi alertă. Astfel de sisteme destinate avertizării comunităţilor cu privire la iminenţa inundaţiilor au beneficiat de suportul unor programe de cercetare finanţate din fonduri europene.

Implementarea reformelor în UE trebuie să continue, a declarat presedintele in exercitiu al CE, José Manuel Barosso

Publicat de Monica Slavici, 8 septembrie 2014, 09:17

Flaxibilitatea este un mod inteligent de a pune în aplicare normele pe care le avem, a declarat preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, José Manuel Barosso, în cadrul forumului economic ce s-a desfăşurat la sfârşitul acestei săptămâni.

„O mare parte din ceea ce ne-am propus a fost făcut. Sarcina de acum înainte este de a menţine ritmul, de a implementa şi de a aplica în mod concret reformele pe care le-am pus în mişcare, la toate nivelurile. Creşterea a fost scopul nostru de la început.
Trebuie să evităm tot ceea ce distrage atenţia de la necesitatea unor reforme.
Regulile Pactului de stabilitate şi de creştere trebuie să fie respectate sută la sută. Cel mai rău lucru pe care îl putem face acum este să nu respectăm regulile pe care noi le-am stabilit.”

După revizuirea Pactului de stabilitate şi de creştere trebuie pus accentul mai degrabă pe deficitul structural decât pe deficitul nominal, luând în considerare aşa-numitul ciclu economic. Iar acest lucru cu atât mai mult cu cât fiecare stat se confruntă cu dificultăţi şi provocări proprii.

Ar fi o greşeală să ne concentrăm numai pe consolidarea fiscală.
Stabilitatea este foarte importantă, dar stabilitatea este doar o parte a programului european.
“Avem nevoie atât de stabilitate, cât şi de creştere. Şi avem nevoie de reforme structurale pentru a face economiile noastre mai competitive”, a mai precizat preşedintele în exerciţiu al CE, Jose Manuel Barosso.

Sprijin pentru sectorul laptelui din spatiul comunitar

Publicat de Monica Slavici, 8 septembrie 2014, 09:00

Comisia Europeană adopta masuri de protejare a producatorii de lapte pentru a atenua impactul restrictiilor rusesti la importurile de produse lactate din Uniunea europeana.
De asemenea, Comisia a precizat că perioada de intervenție publică în sectorul untului și laptelui praf degresat va fi prelungită până la sfârșitul anului.
Claudia Ruse de la Bucuresti Fm ne aduce informatii suplimentare despre acest subiect in rubrica Euranet Plus de azi.

Comisia Europeană a anunțat că va oferi sprijin pentru depozitarea în regim privat a untului, laptelui praf degresat și anumitor brânzeturi, cu scopul de a atenua impactul restricțiilor rusești la importurile de produse lactate din UE și pentru a limita efectele negative pe piața internă.
Având în vedere că valoarea exporturilor UE către Federația Rusă a fost anul trecut de un milliard de Euro, Comisia dorește să extindă această măsură și în acest sectorul brânzeturilor.
Deoarece regulile privind piața existente în cadrul Politicilor agricole comunitare prevăd doar plata unui sprijin pentru depozitarea în regim privat în cazul untului, laptelui praf degresat și doar anumitor brânzeturilor, măsuri excepționale vor trebui mobilizate pentru a acoperi marea varietate de brânzeturi exportate în Federația Rusă spune Roger Waite, purtatorul de cuvant al Comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Dacian Cioloș.
El a explicat ca semnalele de pe piața europeană a produselor lactate în ceea ce privește prețurile arată că embargoul impus de Federația Rusă începe să afecteze acest sector.
Câteva state membre ale căror venituri din exporturi scad, trebuie să găsească noi piețe de desfacere. Sectorul european al produselor lactate are nevoie de timp și de ajutor pentru a se adapta mai spune Roger Waite:
”Ceea ce încercăm să facem este să apelam la depozite private pentru unt , lapte praf degresat si anumite brânzeturi, pentru că acum există un surplus de aceste produse pe piata europeană. Tocmai de aceea Comisia Europeana anunță că va oferi sprijin pentru depozitarea în regim privat a acestor produse, sprijin care să acopere costurile zilnice de depozitare a acestor produse intre 3 și 7 luni, astfel încât sa le fie usorin special țările membre să scadă presiunea prețului și să le dea timp acestora să caute alte piețe pentru a-si vinde produsele lactate.”
Potrivit regulilor privind piața existente deja în cadrul politicii agricole comune , Comisia ajută la finanțarea costurilor de depozitare temporară intre 90 și 210 de zile, pentru unt, lapte praf degresat si doar anumite brânzeturi.
Exporturile de produse lactate din UE către Federația Rusă au fost, anul trecut, în valoare de 2,3 miliarde €.
25 de state membre au exportation anul 2013 brânzeturi în Federația Rusă.
Cei mai mari exportatori europeni fau fost Olanda, Lituania, Finlanda, Polonia, Danemarca, Germania, Italia, Franța și Letonia.
Măsurile din sectorul produselor lactate vin ca adaos la măsurile de urgență de sprijinire a pieței deja anunțate pentru sectorul de piersici și nectarine.

Summit Nato

Publicat de Monica Slavici, 5 septembrie 2014, 09:26

Liderii principalelor state membre NATO au convenit ieri ca trebuie instituite noi sanctiuni împotriva Rusiei ca urmare a interventiei acesteia în estul separatist al Ucrainei.

Concursul anual de traduceri Juneves Translatores

Publicat de Monica Slavici, 5 septembrie 2014, 09:20

Lansat în 2007, concursul anual de traduceri Juneves Translatores va avea loc în data de 27 noiembrie, simultan în toate liceele selectate. În ziua respectivă, toţi participanţii vor traduce un text de o pagină dintr-o limbă oficială în alta, în principiu fiind posibile toate cele 552 de combinaţii lingvistice între cele 24 de limbi oficiale ale UE. Textele care urmează a fi traduse vor avea ca temă identitatea europeană.

Obiectivul concursului anual “Tineri traducători” este de a promova învăţarea limbilor străine şi profesia de traducător. „Competenţele lingvistice lărgesc orizonturile şi îmbogăţesc vieţile oamenilor. Doresc să încurajez mai mulţi tineri să înveţe limbi străine. Trebuie să ne asigurăm că aceştia sunt conştienţi de toate avantajele practice, la capacitatea de a vorbi în limba locală atunci când sunt în vacanţă sau călătoresc, la multiplicarea opţiunilor de carieră – un mare atu într-un moment în care mulţi tineri se confruntă cu dificultăţi în găsirea unui loc de muncă în ţările de origine,” a declarat d-na comisar Androula Vassiliou la premierea câştigătorilor celei mai recente ediţii.
Un traducător talentat ştie că fiecare limbă se înscrie într-un context cultural, social şi geografic specific iar traducerile unor texte de specialitate presupun dobîndirea limbajului adecvat. Întrebată de o elevă care este importanţa traducătorilor în desfăşurarea activităţii Comisiei Europene, d-na Androula Vassiliou, comisarul european pentru Educaţie, Ştiinţă, Tineret şi Sport, a declarat:
“Sînt convinsă că nu am putea funcţiona fără dumneavoastră. Multilingvismul este unul din puctele centrale ale sistemului nostru de organizare. Noi, creatorii de politici, interpretăm sau traducem cutume ori principii. Pentru aceasta folosim cuvinte care trebuie să fie pe înţelesul tuturor. Aşadar, limba este foarte importantă. Orice spunem, orice facem, dumneavoatră, translatorii, trebui să oferiţi o interpretare fidelă în cuvinte comprehensibile a ideii originale. Aceasta este responsabilitatea dumneavaostră. O traducere bună este esenţială în activitatea noastră. Ştiu că traducerea este o profesie ce va deveni tot mai importantă. Va crea mai multe locuri de muncă, mai multe oportunităţi. Imaginaţi-vă că nu am avea translatori şi am pune condiţia ca toţi participanţii la conferinţe ori toţi miniştrii la şedinţele de Consiliu ar trebui să vorbească în engleză, de exemplu. Asta ar însemna o diminuare a standardului muncii noastre! Asta pentru că, primordial ar deveni cunoaşterea limbii şi nu pregătirea într-un domeniu. Bazîndu-ne pe multilingvism, oferim posibilitatea ca specialiştii să se exprime în limba în care se pot exprima confortabil iar traducătorii oferă tutor posibbilitatea de a înţelege fidel mesajul.”
Concursul anual de traduceri ”Juneves Translatores” va avea loc în data de 27 noiembrie, simultan în toate liceele selectate. Ediţia acestui an a concursului este deschisă tinerilor născuţi în 1997. Pentru a participa, şcolile trebuie să se înscrie în baza de date. Detaliile se găsesc pe pagina electronică a Comisiei Europene. Tema din acest an va fi „identitatea europeană”.

Siguranta aprovizionarii cu gaze a UE

Publicat de Monica Slavici, 4 septembrie 2014, 09:00

Escaladarea tensiunii legate de conflictul din Ucraina, deteriorarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia, aparenta lipsă de progres în găsirea unei soluţii politice la criză a adus din nou în prim plan problema securităţii energetice a Europei. Aproximativ o treime din necesarul de gaz al Uniunii este acoperită de importurile din Rusia, livrările făcându-se în procent de 50% prin Ucraina. Iată de ce declara comisarul european pentru energie Günther Oettinger că UE îşi completează stocurile de gaz şi depune toate eforturile pentru a dezamorsa conflictul înainte de venirea iernii.

Dispute ruso-ucrainiene legate de preţul gazului au dus până acum de două ori la crize de aprovizionare: în iarna anului 2006 şi 2009. Anul acesta, în luna iunie, compania rusească Gazprom a închis din nou robinetul către Ucraina, după ce Kievul a refuzat să accepte noul preţ, substanţial majorat, pretins de partea rusă. Atât partea rusă cât şi cea ucraineană au înaintat plângeri către Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm. Livrările către ceilalţi beneficiari europeni nu au fost până acum perturbate.
La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul rus al energiei, Alexander Novak avertiza însă că există un risc pronunţat ca Ucraina să-şi însuşească o parte din gazul destinat terţilor. Ucraina admite că nu dispune de rezerve suficiente pentru iarna care vine.
Comisarul european pentru energie Günther Oettinger:
„Principala noastră preocupare este legată de gaz. Am avut şi avem contacte bilaterale şi trilaterale, discuţii şi negocieri cu Federaţia Rusă, Gazpromul pe de o parte şi Ucraina, Naftogaz, respectiv Uniunea Europeană. Ne-am înţeles să continuăm aceste întâlniri trilaterale. Ne-am propus să evităm orice probleme de aprovizionare în lunile următoare. Deci gaz pentru toţi în Uniunea noastră cu 28 de membri plus Balcanii de Vest, plus Ucraina şi Moldova este ambiţia noastră. Aşteptăm pe de o parte o rezoluţie de la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, dar acolo este vorba de un proces de durată, care va necesita 12 până la 15 luni. Ori noi nu putem aştepta atât! Avem nevoie de o soluţie pentru iarna care vine. Poate că ar trebui să cădem de acord asupra unei soluţii provizorii şi asupra unui preţ provizoriu…”
Ce soluţii rămân totuşi în cazul unei crize de aprovizionare?
Norvegia s-a oferit deja să suplinească în caz de nevoie o parte din gazul de provenienţă rusească.
Gaz natural lichefiat este importat şi din Algeria, respectiv Qatar, o bună parte din aceste cantităţi fiind la ora actuală reexportate.
UE a tras învăţămintele legate de blocajele de aprovizionare din anii trecuţi. Marlene Holzner, purtătoare de cuvânt a comisarului Günther Oettinger:
„Am lucrat foarte mult şi am implementat măsuri pe termen lung. Una dintre acestea a fost obligativitatea ca fiecare stat membru să acumuleze stocuri de gaz suficiente să-şi aprovizioneze consumatorii vulnerabili timp de o lună. Ne-am dezvoltat şi infrastructura în sensul că în situaţia în care unii membri rămân într-adevăr fără gazul tranzitat în mod normal prin Ucraina, alte state membre să le poată veni în ajutor cu livrări. De altfel noi am chestionat fiecare stat membru referitor la posibilităţile lor de a soluţiona pe termen scurt o criză de aprovizionare cu gaz. Ce posibilităţi de stocare au, dacă există surse alternative de care să poată uza. Vom avea o imagine de ansamblu în octombrie.”