Vizita ministrului apărării în Bacău, la obiective de interes militar

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a vizitat marți Baza 95 Aeriană Bacău și două companii cu care ministerul colaborează pentru dezvoltarea unor programe de modernizare a Armatei. La Aerostar Bacău funcționează centrele de mentenanță pentru aeronavele F16 și pentru lansatorul multiplu de rachete Himars și este pregătită o linie pentru asamblarea și fabricare a unor elemente mecanice pentru vehiculul aerian fără pilot tactic-operativ, ale cărui componente vor fi produse de mai multe companii din România. Tot aici, Elmet International fabrică piese pentru transportorul Pirania 5. Din delegația condusă de ministrul Tîlvăr au mai făcut parte șeful Direcției Generale pentru Armamente, generalul-locotenent Teodor Incicaș, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, generalul-locotenent Ciprian Marin, și locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-maior Leonard Baraboi.

Vizita președintelui Comitetului Militar al Uniunii Europene în România

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:06

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, generalul Robert Breger, s-a aflat în vizită oficială în România în această săptămână. Joi, la sediul Ministerului Apărării, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu oficialul european.
Robert Breger: Sunt recunoscător pentru ocazia de a vizita România. Sunt impresionat de angajamentul pe care țara dvs. l-a implementat în diferite eforturi ale Uniunii Europene și voi comunica autorităților că, într-adevăr, putem conta pe acest partener puternic și de încredere.

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:53

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Rotația a XIV continuă seria de antrenamente în cadrul grupului de luptă NATO. Timp de trei zile, aceștia au participat la  „PANTHER SHIELD”, un exercițiu tactic cu trageri de luptă, desfășurat pe baza unui scenariu complex, în condiții specifice câmpului de luptă modern, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Militarii Batalionului III Apărare Antiaeriană Potaisa asigură din luna octombrie anul trecut, alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi, prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței.
Căpitan Vasile Câțan: În fiecare zi dobândim cunoștințe noi, experimentăm lucruri noi. Diferențe foarte mari nu sunt între ceea ce se întâmplă în teatru şi ceea ce se întâmplă în țară, instrucția, exercițiile merg cam pe același traseu, lucrând după aceleași proceduri ca și cele din țară. Bineînțeles că o să implementăm lucrurile noi învățate și în momentul în care o să ne întoarcem acasă.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Polonia, coborâm până în nordul Italiei, mai exact în Val Badia, unde militari din cadrul Brigăzii 61 Vânători de Munte general Virgil Bădulescu, alături de alte 14 loturi au participat la competiția  „ICE PATROL”. Pe timpul celor trei zile și două nopți cât a durat executarea misiunii, acestora le-au fost evaluate rezistența fizică și psihică la efort intens prelungit, dar și punerea în aplicare a tehnicilor, tacticilor și procedurilor de ducere a luptei în zona montană. Punctajul obținut de către vânătorii de munte în urma evaluării s-a concretizat în atingerea nivelului bronz, nivel ce a pus pe același loc patrula noastră și încă patru patrule ale națiunii gazdă, acestea fiind și singurele care au finalizat competiția.

Plutonier major Mihail Dupu: Nu este prima experiență în Munții Alpi, este a treia experiență, dar a fost cu totul diferit. Am avut un exercițiu care a durat 48 de ore, în care am avut mai multe momente tactice – plasarea pe timp de noapte în dispozitivul inamicului, acordarea primului ajutor și transportarea unui rănit și trecerea unor obstacole naturale. Mie personal mi părut cel mai greu, deplasarea pe timp de noapte, bagajul fiind foarte, foarte greu. Va trebui să ne concentrăm foarte bine pentru a nu ieși din tiparul exerciţiului. A fost experiență foarte plăcută, numai destul de solicitantă.
Ciprian Panga (realizator rubrică):Traversăm Marea Adriatică și ajungem în Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menține a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă, mai ales că amprenta războiului bosniac încheiat în urmă cu 29 de ani a rămas întipărită atât în ruinele din unele orașe cât și în memoria localnicilor.
Căpitan Bogdan Ciubuc: Nu sunt foarte mari diferențele între România și Bosnia si Sarajevo, doar că acest oraș, Sarajevo, este un oraș multicultural, multietnic și multireligios, dar într-un fel sau altul reușesc să se înțeleagă și să se dezvolte împreună la momentul de față. Având în vedere trecutul zbuciumat , mă refer la războiul pe care l-au avut în Sarajevo, și pentru generațiile viitoare, cumva să îi învețe să nu repete trecutul și să învețe că ce a fost nu ar trebui să mai fie.

Suedia a devenit țară membră NATO

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:44

Sonia Raicu (realizator rubrică): Suedia a devenit țară membră NATO, după decenii de neutralitate și la aproape 2 ani de la depunerea cererii de aderare. Pentru admiterea de noi membri în Alianța Nord-Atlantică este necesar sprijinul unanim al tuturor țărilor NATO. Ungaria a fost ultimul dintre cele 31 de state membre ale Alianței care a aprobat acest fapt, după câteva luni de amânare a deciziei. Suedia este pregătită să-și asume responsabilitatea în NATO, a declarat luni prim-ministrul Ulf Kristersson, după ce parlamentul ungar a votat în favoarea ratificării cererii țării nordice pentru aderarea la alianța militară. Odată cu acest nou stat membru, NATO deține acum controlul asupra Mării Baltice, un fapt semnificativ pentru apărarea țărilor din regiune. Alianța Nord-Atlantică va superviza accesul în Marea Baltică prin strâmtoarea Oresund și va avea controlul insulei Gotland, considerat a fi un adevărat portavion ce nu poate fi scufundat.

Exercițiu de poliție aeriană româno-turc pe teritoriul României

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:39

Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române și Turce vor desfășura, miercuri, un exercițiu demonstrativ de poliție aeriană întărită. Conform scenariului, aeronavele F-16 vor intercepta o țintă aflată pe traiectul de zbor Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza 86 Aeriană Fetești și retur. Pe timpul exercițiului, piloții români și turci vor aplica procedurile NATO pentru astfel de situații. În Baza aeriană de la Fetești vor fi organizate o expoziție statică și un exercițiu de alertare a personalului implicat în acest gen de misiuni.
În prezent, un detașament al forțelor aeriene din Turcia se află în țara noastră pentru misiuni comune de poliție aeriană, împreună cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO.

Se prelungește perioada de înscriere pentru posturile de soldați gradați profesioniști

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:35

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a prelungit cu o săptămână, până pe data de 8 martie, perioada de înscriere a candidaților pentru posturile de soldați și gradați profesioniști. Probele de selecție vor avea loc până pe 15 martie, iar examinarea medicală în unitățile sanitare militare, până pe 22 martie 2024. Termenul final de întocmire a dosarelor de candidat este 3 aprilie. La nivel național sunt disponibile 5100 de locuri de soldați și gradați profesioniști. Selecția se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, care au absolvit cel puțin primii 2 ani de studiu din învățământul liceal. Înscrierile se fac direct la sediul unităților militare sau la centrele militare județene, zonale sau de sector.

Vizită oficială a Șefului Statului Major al Apărării macedonean în România

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:31

Sonia Raicu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit cu omologul său din Republica Macedonia de Nord, generalul-locotenent Vasko Gjurchinovski, aflat în zilele de 26 și 27 februarie în vizită oficială în țara noastră. Cei doi au discutat despre situația de securitate, accentul fiind pus pe regiunea Balcanilor de Vest și pe flancul estic al c. Programul șefului apărării din Republica Macedonia de Nord a inclus vizite la unități din compunerea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est, una dintre ele fiind Batalionul 1 Infanterie Olt, acolo unde este dislocat, la a treia rotație, contingentul macedonean. În cadrul unei ceremonii, generalul Gjurchinovski a mulțumit pentru sprijinul oferit de militarii români în programul de instruire din țara noastră.

Vasko Gjurchinovski: În calitate de comandant nu poți simți o satisfacție mare decât să asiști la progresele făcute încă de la început. Pentru noi, militarii Republicii Macedonia de Nord, să luăm parte la aceste activități înseamnă mult, chiar dacă suntem doar un pluton de 34 de militari. Națiunea noastră trebuie să înceapă de undeva și, mulțumită partenerilor și aliaților noștri, construim o forță mai puternică, bazându-ne pe lecțiile învățate și îmbunătățind doctrinele și conceptele naționale.

Sonia Raicu (realizator rubrică): La rândul său, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a apreciat contribuția celor trei rotații ale militarilor macedoneni, subliniind că pregătirea în comun și participarea la misiuni NATO și UE consolidează parteneriatul dintre cele două armate.

Gheorghiţă Vlad: Militarii noștri se instruiesc umăr la umăr pe pământ românesc, la granița de est a NATO. Militarii români și cei nord-macedoneni au îndeplinit mai multe misiuni împreună în KFOR EUFOR ALTHEA. În ultimul an, am realizat un parteneriat și o prietenie puternică. Dialogul politico-militar dintre țările noastre este pe un trend ascendent și cred într-o continuă dezvoltare a acestor relații și în viitor.

Vizită oficială a ministrului apărării în Regatul Maroc

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:25

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr s-a aflat, în perioada 27-29 februarie, în vizită oficială în Regatul Maroc, la invitația omologului său Abdeltif Loudyi. Cei doi oficiali au semnat, la Rabat, acordul dintre Guvernele României și Marocului privind cooperarea în domeniul militar și tehnic, o premieră în relațiile dintre cele două țări. Documentul va asigura cadrul juridic al cooperării în domenii de interes reciproc, cum sunt industria de apărare, instruirea personalului în instituții militare și prin exerciții, medicina militară și securitatea cibernetică. Pe timpul întrevederii au fost abordate reperele semnificative ale agendelor de securitate din cele două țări, discuțiile concentrându-se pe situația din zona Mării Negre, din Africa și Orientul Mijlociu, precum și pe eforturile ambelor părți de asigurare a stabilității la nivel regional.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 20:18

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.

Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.

Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.

Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.

Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.

Valeriu Pricină: Patria se apără dincolo de sistemul politic, de viziuni ideologice sau de grup

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 20:07

Cristian Dumitrașcu: Domnule Pricină, bun venit la „Interviul săptămânii”.

Valeriu Pricină: Bun găsit.

Cristian Dumitrașcu: Ascultătorilor mai tineri le spun că ați fost șeful grupului mass-media înaintea înființării Trustului de presă, în 2001, apoi director pentru mass-media în Trustul de presă, drept pentru care ne-am gândit să vă invităm la acest interviu și să vorbim despre o situație fără precedent. Foarte multe voci europene și politice, dar și militare din NATO spun că ne putem aștepta, din păcate, la un posibil atac al Rusiei împotriva unei țări NATO. Se invocă pregătirea populației pentru apărare, de fapt, un concept care nouă nu ne este deloc străin.

Valeriu Pricină: Lumea nu a depășit ideea unei conflagrații mondiale, unei conflagrații devastatoare și toată lumea încearcă să-și pregătească populația, teritoriul, să se înarmeze, să își formeze sisteme militare puternice. Era normal ca acest lucru să ni se întâmple și nouă, pentru că avem de-a face aici cu o neglijență istorică, după părerea mea. După decembrie ’89, mai ales după intrarea în NATO, s-a considerat că nu mai avem o sarcină directă pentru apărarea țării, pentru a ne pregăti pentru apărare. Ne apără NATO, prin acel articol 5, care prevede intervenția în caz de pericol pentru România. Ei bine, lucrurile nu stau așa. NATO este un complex de armate ale unor țări. NATO nu poate intra spontan cu tot sistemul o dată, pentru că sunt și inegalități între statele membre, de potențial, de capabilități militare și așa mai departe.

Cristian Dumitrașcu: Infrastructură.

Valeriu Pricină: Deci cu cine intri în conflict? Să zicem că ar fi un conflict între zona occidental-clasică, să zicem Germania, Franța și Rusia, să zicem. Deci pe unde ar trece? Deci întâi trebuie să lichidezi Polonia, nu țară membră NATO, ca să ajungi să te bați cu nemții și cu francezii. Deci chestiune este foarte complicată. Primul articol din Constituție zice așa: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Și la capitolul privitor la misiunile oștirii române, articolul 118, alineatul 1 zice așa: armata este subordonată exclusiv voinței poporului, pentru garantarea – a cui? – a suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. Și se spune că suveranitatea aparține întregului popor, de unde decurge misiunea apărării, care e sarcina întregului popor. Eu am o definiție a Patriei… Patria nu este legată de sentimente, e legată de conștiință, de datorie, de spirit de sacrificiu, pentru că Patria este totalitatea valorilor convocate sistemic, adică în consonanță, create de un popor în toată existența lui istorică pe teritoriul numit țară, care contribuie la patrimoniul ăsta de valori cu valorile specifice, resurse şi tot ce are ţara mai bun, valori asumate, sporite prin muncă și creație, apărate cu jertfă de sânge. Patria se apără dincolo de sistemul politic, de viziuni ideologice sau de grup, de gașcă sau de nu știu ce, dincolo de neajunsurile momentului. La Mărășești nu l-au apărat pe rege ăia care au sărit…

Cristian Dumitrașcu: În cămășile albe.

Valeriu Pricină: … în cămăşi la arme, și-au apărat țărâna, pentru că noi avem cinci valori de bază, trei instituționale și două care țin de loc: educația adică școala, instituția școlii, credința adică instituția religioasă, apărarea adică instituția militară sunt sacre și două locuri mai sunt sacre împreună cu asta, locul de naștere care te leagă pentru totdeauna de o coordonată geografică, care trece prin personalitatea ta, prin sufletul tău, în creierul tău, prin tot ce ai tu mai bun, și locul care te hrănește, țarina, țărână, de unde vine cuvântul ‘țară’, de acolo de unde răsare bobul ăla de grâu ca să poți să-ți faci pâinea.

Cristian Dumitrașcu: Întorcându-ne la povestea asta, la furtuna asta, începând cu declarația generalului Bauer, „un război nu-l câștigă doar armata, îl câștigă și societatea civilă dacă susține armata”, şi asta vine, cum spuneam, din educație, valul a pornit apoi, după acele declarații ale șefului Apărării, ale generalului Gheorghiță Vlad, ale cărui vorbe au fost răstălmăcite. S-a tras concluzia că acel stagiu militar voluntar ar fi fost de fapt vorba acolo despre stagiul militar obligatoriu.

Valeriu Pricină: Să dea D-zeu ca prin voluntariat să se asigure cuantumul de luptători necesar pentru o eventuală apărare a patriei. Dar eu vă spun un lucru Părerea mea este că este neapărat necesar să asigurăm partea de personalitate care este luptătorul. Adică omul ar trebui că-i place, că nu-i place, că îi întrerupe niște comodități, că-i intersectează niște interese. Sigur, aici trebuie să se intervină juridic și să i se garanteze locul de muncă de unde a plecat…

Cristian Dumitrașcu: Continuitate.

Valeriu Pricină: … ca să fie instruit, să i se acorde şi un salariu, că poate unii dintre ei au copii, au familii, măcar salariul minim sau ăla mediu, nu știu care, țara poate face sacrificiul ăsta. Apăi nu om fi în stare să plătim niște oameni care vin să se instruiască pentru apărarea țării? Șase luni, nu în cazarmă. Te duci ca la serviciu dimineața, la ora 8:00, îți bagi hainele civile într-un dulăpior, ei, hainele militare, opt ore ești instruit, înveţi să tragi, înveţi să te adăpostești, înveţi tot ce trebuie.

Cristian Dumitrașcu: Supravieţuire, toate.

Valeriu Pricină: … pentru un luptător de primă linie, ca să zic așa. După care ai venit la 15:30 și te duci și-ți vezi de treabă.

Cristian Dumitrașcu: Domnule Pricină, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat să fiți cu noi la „Interviul săptămânii”. Vă mai așteptăm și cu alte ocazii și pentru alte subiecte. Mulţumesc tare mult!

Valeriu Pricină: Mulţumesc şi eu!

Schimbare la conducerea forțelor armate ucrainene

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 19:59

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Generalul Valeri Zalujnîi, comandantul forțelor armate ucrainene, a fost demis din funcție de președintele Volodimir Zelenski. Decizia a venit pe fondul punctelor de vedere diferite în ceea ce privește o serie de măsuri luate în ducerea războiului contra Rusiei, una dintre ele fiind cifrele de mobilizare a populației. Generalul Zalujnîi fusese numit la conducerea trupelor ucrainene cu câteva luni înaintea începerii războiului. Noul șef al statului major al armatei din Ucraina va fi generalul Oleksander Sîrski, șeful Forțelor Terestre din țara vecină.

Dynamic Front 24

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 19:55

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică desfășoară până pe 25 februarie exercițiul Dynamic Front 24, destinat instruirii trupelor de artilerie. Exercițiul este condus de Comandamentul 56 Artilerie al Forțelor Terestre Americane în Europa, iar manevrele au loc în Germania, Polonia, Spania și în România. Constantin Herțanu are detalii.

Constantin Hertanu (reporter): Dynamic Front parte din prima fază a celui mai mare exercițiu NATO desfășurat în acest an, Steadfast Defender. La antrenamente iau parte circa 1.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere. Comandantul Comandamentului 56 Artilerie, generalul-maior Andrew Gainey, a declarat că exercițiul oferă ocazia consolidării cooperării printr-un proces continuu de pregătire și un schimb constant de idei. Ediția din acest an a exercițiului include pentru prima dată implicarea Comandamentului Corpului de Dislocare Rapidă al NATO din Spania pentru conducerea tuturor forțelor participante. România participă la Dynamic Front cu 100 de militari în Germania și în poligonul de la Smârdan.

Brigada 81 Mecanizată-105 ani de la înființare

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 19:50

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada 81 Mecanizată a marcat, printr-o ceremonie militară desfășurată marți la Bistrița, 105 ani de existență. Structura duce mai departe tradițiile militare ale regimentelor 81 Infanterie Dej și 223 Mecanizat Bobâlna. În compunerea brigăzii se află două dintre cele mai cunoscute unități ale armatei, cu prezențe multiple în teatrele de operații: Batalionul 812 Infanterie „Şoimii Carpaților” din Bistrița și Batalionul 811 Infanterie „Dragonii transilvani” din Dej. În cadrul festivităților aniversare, a fost dezvăluit un bust al generalului erou Grigore Bălan, al cărui nume este purtat ca denumire onorifică de Brigada 81. Îl ascultăm cu o declarație dată pentru jurnal militar pe comandantul ei, colonelul Cristinel Colibaba.

Col. Cristinel Colibaba: Suntem într-o permanentă evoluție și transformare. În anul 2023, prin exercițiu de evaluare operațională, Brigada 81 Mecanizată a fost declarată gata pentru misiune, iar începând cu 1 ianuarie 2024, este pusă la dispoziția Alianței. Mă bucur că sunt comantul Brigăzii 81 Mecanizată. Vom continua să ducem tradițiile înaintașilor noștri mai departe.

Începe pregătirea operatorilor dronelor de producție turcescă Bayraktar

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 19:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii români care vor opera dronele de producție turcească Bayraktar, achiziționate de România pentru Forțele Terestre, vor începe în această lună pregătirea în Turcia. Instruirea operatorilor români ar fi trebuit să se desfășoare încă de anul trecut, dar a fost amânată din cauza numărului mare de comenzi înregistrat de producătorul turc, iar antrenarea piloților se face în ritmul livrărilor. Aparatele de acest tip pot fi folosite pentru misiuni de supraveghere, pentru dirijarea focului artileriei sau bombardament și atac la sol. Pe lângă cele 18 aparate de zbor fără pilot Bayraktar, România mai cumpără și șapte sisteme, fiecare a câte trei drone Watchkeeper X.

Întâlnire de informare a comisiilor de apărare

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 19:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Conducerea armatei s-a întâlnit marţi cu parlamentarii din comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru obişnuita informare a acestora cu privire la priorităţile Ministerului Apărării și a nevoilor de sprijin legislativ. În cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă principalele activități desfășurate de la ultima întâlnire în acest format, în luna septembrie a anului trecut. Reprezentanții Parlamentului au fost informați cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și cu stadiul principalelor programe de achiziții ale armatei. Discuțiile au vizat și intențiile Ministerului Apărării de actualizare și îmbunătățire a legislației privitoare la pregătirea populației pentru apărare, un proiect care propune serviciul militar voluntar în termen, fiind pe circuitul de avizare. Președinta comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională din Senat, Nicoleta Pauliuc.

Nicoleta Pauliuc: Am avut discuții pe contextul de securitate. De la ultima noastră vizită până astăzi, am avut discuții despre achizițiile pe care Ministerul Apărării le-a angrenat și discuții despre proiectele legislative care vor ține agenda prioritară a Ministerului Apărării. Vorbim despre o inițiativă a Ministerului Apărării, despre un program voluntar de pregătire. Condițiile și modul cum se va desfășura acest lucru le vom vedea în momentul în care acest proiect de lege va ajunge în Parlament.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 17:55

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării. Instituită în aprilie 2016, misiunea acordă sprijin autorităților centrafricane în domeniile consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate. Detalii despre militarii din cadrul misiunii avem de la comandantul acesteia, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.

Cornel Tonea-Bălan: Este o misiune multinațională cu personal din opt țări de pe două continente, respectiv Europa și Asia, și desfășurăm misiunea pe un al treilea continent. În ceea ce privește europenii, suntem atât din țări membre NATO, cât și din țări care nu sunt membre NATO. Suntem și din țări care sunt Uniunea Europeană, dar și din țări care nu sunt Uniunea Europeană. După cum vedeți, este un mediu extrem de divers, un mediu multicultural, un mediu complex, complicat, dar plăcut în același timp.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în zona montană din nordul Italiei, mai exact în masivul Orsiera, unde militari din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte Dragoslavele din Câmpulung Muscel participă la exercițiul Volpe Bianca 24, exercițiu planificat și condus de trupele alpine italiene. Militarii români își vor executa misiunile dintr-o bază de patrulare aflată la o altitudine de 1.900 metri, unde condițiile meteo creează un cadru propice pentru antrenarea trupelor alpine. Mai multe aflăm de la locotenentul Octavian Radu, comandantul plutonului.

Octavian Radu: În cadrul exercițiului, plutonul de vânători de munte românesc este atașat unei companii aparținând  2nd Alpini Regiment din cadrul Brigăzii Taurinense. Până la acest moment, plutonul de vânători de munte a desfășurat activități de integrare în cadrul structurii, iar începând cu dimineața zilei de 18 ianuarie, vânătorii de munte au dislocat în zona de desfășurare a FTX-ului, prin executarea unui marș tactic pe schiuri, pe distanță medie, punând la încercare rezistența fizică și psihică a luptătorilor.

Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații din cadrul grupului de luptă NATO. O structură importantă a detașamentului românesc este grupa medicală, care, pentru a-și menține nivelul de pregătire, participă la exerciții de tip MASCAL, organizate în baza Bemowo Piskie. Detalii avem de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.

Maria Dohotar: Începutul săptămânii a surprins grupa medicală din cadrul detașamentului antrenându-se alături de ceilalți parteneri din cadrul grupului de luptă. Scenariul exercițiului urmărea modul de acțiune în situația în care, la nivelul bazei militare, tipul sau severitatea leziunilor victimelor depășesc capacitatea și capabilitățile disponibile la nivelul formațiunii medicale din cadrul acesteia.

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Prima întâlnire a Comitetului Militar al NATO din 2024

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:05

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șefii apărării din statele Alianței Nord-Atlantice s-au reunit în această săptămână la Bruxelles pentru prima întâlnire a Comitetului Militar al NATO din acest an. Oficialii aliați au discutat despre provocările de securitate și despre cele mai adecvate modalități de creștere a capacității de reacție. Consolidarea posturii de descurajare și a apărării NATO poate fi realizată prin maximizarea punerii în execuție a noilor planuri de apărare adoptate la Summitul de la Vilnius – a declarat amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar.

Amiralul Rob Bauer: Acestea sunt cele mai cuprinzătoare planuri de apărare pe care le-a avut NATO de la sfârșitul Războiului Rece. Ne confruntăm cu cea mai periculoasă lume din ultimele decenii. NATO a intrat într-o nouă eră a apărării colective. Împreună apărăm mai mult decât siguranța fizică a celor un miliard de oameni și a celor 31, în curând 32 de națiuni. Apărăm libertatea și democrația.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost reprezentată la lucrările comitetului de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

Forumul Economic Mondial de la Davos

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 15:59

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cu cât Rusia are mai mult succes în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât crește probabilitatea ca și China să decidă să recurgă la forță pentru a-și atinge obiectivele – a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Alianța Nord-Atlantică nu vede China ca pe un adversar, dar ceea ce se întâmplă în Asia afectează Europa – a mai adăugat oficialul NATO, care a spus și că situația Ucrainei pe câmpul de luptă este extrem de dificilă, dar că există și motive de optimism.

Jens Stoltenberg: Cel mai important lucru este că Ucraina a supraviețuit ca națiune suvenană și independentă. Rusia a pierdut ceea ce și-a dorit să obțină cu acest război, și anume să controleze Ucraina. Sunt destul de încrezător că aliații NATO vor continua să ofere sprijin, deoarece sprijinul pentru Ucraina nu este o acțiune de caritate, ci este o investiție în propria noastră securitate.

A șasea ediție PatriotFest

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 15:55

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cele mai importante inovații în domeniul securității naționale au fost premiate marți la Palatul Cercului Militar Național din capitală. Gala „PatriotFest” a ajuns la a șasea ediție și a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale, în parteneriat cu organizația „New Strategy Center”. La categoria „Creativitate pentru securitate”, premiul I a fost obținut Diana Nițescu pentru proiectul „Quantum Odyssey”, o aplicație web de e-learning. Secțiunea „Inteligență artificială” a fost câștigată de Cornel Amariei, cu inovația „LUMEN”, o pereche de ochelari cu înaltă tehnologie pentru nevăzători.

Cornel Amariei: Ceva făcut să ajute milioane de oameni, să schimbe viața a milioane de oameni, inclusiv pe câmpul de luptă. Ceea ce noi am dezvoltat, patentat internațional, este doar la un pas de a salva vieți atunci când mediul nu mai permite să vezi sau, în cel mai rău caz, atunci când ochii nu mai permit să vezi.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La categoria „Spațiu”, primul loc a fost ocupat de Ionel-Romeo Petruț și Raul Iacoban, pentru proiectul „FLEX-SPACE”, o platformă completă pentru testarea transmisiunilor 5G prin rețele non-terestre cu acces direct.

Raul Iacoban: Mulțumesc structurilor Ministerului Apărării Naționale pentru suportul necondiționat în sprijinirea noastră în proiectele de cercetare și dezvoltare pe fonduri European Defence Fund și sperăm ca în curând să vedem produsele și tehnologiile la care lucrează de ceva ani, ca parte a infrastructurii naționale de securitate și apărare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): „PatriotFest” este primul concurs național de inovare în domeniul securității naționale și este organizat cu sprijinul instituțiilor din sistemul național de apărare din România.

A fost publicat planul de școlarizare în instituțiile militare

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 15:49

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a publicat planul de școlarizare în instituțiile militare de învățământ pentru anul 2024-2025. 816 locuri sunt disponibile pentru învățământul liceal în colegiile militare de la Alba Iulia, Breaza, Câmpulung Moldovenesc, Craiova și Constanța. Alte circa 1.500 de locuri sunt destinate formării maiștrilor militari și subofițerilor în școlile de profil ale forțelor terestre, aeriene și de marină, în cea pentru comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică și în cea de logistică. 1.200 de ofițeri vor fi pregătiți în Universitatea Națională de Apărare, Academiile Categoriilor de Forțe și Academia Tehnică Militară. Înscrierile vor începe în curând și se fac la birourile informare-reccrutare din cadrul centrelor militare existente la nivelul fiecărui județ și în municipiul București.

Exercițiile de mobilizare continuă și în acest an

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 15:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale va continua să desfășoare și în acest an verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare, prin exerciții de mobilizare. În 2024, acestea vor fi organizare în șase județe, iar perioadele și locurile de desfășurare vor fi anunțate din timp. Potrivit reprezentanţilor Armatei, scopul exercițiilor este de a verifica completarea cu resurse umane și materiale a unităților, realizarea coeziunii acționale între militarii activi și rezerviști, precum și instruirea specifică fiecărei arme. Documentele pentru convocarea rezerviștilor la exerciții vor fi trimise prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Schimbare de comandă la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 15:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est de la Sibiu are, începând de pe 15 ianuarie, un nou comandant. Generalul-maior Cristian Dan a preluat funcția de la generalul locotenent Dragoș Iacob, promovat în poziția de locțiitor al Şefului Statului Major al Apărării. Pentru generalul Dan, prioritare sunt nivelul de instruire al comandamentului și adaptarea la provocările actuale de securitate.

Generalul Cristian Dan: Cea mai mare provocare va fi să menținem aceleași standarde la nivelul personalului. De ce nu, să creștem numărul de personal în cadrul comandamentului și să ne menținem același nivel de instruire. Mediul de securitate se schimbă, dacă vreți, zilnic; e greu de făcut anticipări. Ceea ce avem noi de făcut este să ne asigurăm că suntem pregătiți, gata să răspundem la orice provocare armată.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La ceremonia de schimbare de ștafetă desfășurată la Sibiu a participat și șeful apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a arătat rolul important al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în ansamblul structurilor de comandă ale Alianței Nord-Atlantice.

Generalul Gheorghiță Vlad: Comandamentul Corpului Multinațional este un element foarte important în arhitectura de comandă-control a Alianței Nord-Atlantice și, bineînțeles, al României. Trebuie să fim conștienți că acest comandament va conduce acțiunile militare în caz de război pentru tot flancul estic.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 16 țări aliate contribuie cu militari la Comandamentul Corpului Multnațional de Sud-Est, care are ca zonă de responsabilitate teritoriile României și Bulgariei.

Misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 11:40

Bogdan Dinu (reporter): Domnule colonel, iarna nu-i ca vara! Iată că misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă. Care ar fi diferențele?
Marius Georghescu: Condițiile meteorologice: avem temperaturi negative, avem umezeală, avem vânt. Recent, am trecut de două episoade de iarnă accentuată, cu viscol, cu condiții foarte ostile. Este mult mai ușor, dar continuăm misiunea așa cum ne-a fost ordonată.
Bogdan Dinu (reporter): Brațul Chilia este o provocare în sine, de la trecerea cu bacul de la Tulcea, care durează ceva, calea de acces până acolo, care nu cred că s-a schimbat în ultimele trei luni – drum pietruit sau pur și simplu cu nisip sau de pământ – vă pun o problemă în realizare a schimburilor, pentru că trebuie să precizăm, infanteriștii marini lucrează în schimburi acolo.
În momentul de față, durata unei ture este de o săptămână.
Marius Georghescu: După cum știm, în general, infrastructura nordului Dobrogei este destul de austeră. Au existat niște proiecte ale Consiliului Județean care să modernizeze anumite elemente de infrastructură, de circulație, de trafic, dar încă nu s-au materializat. Infanteriștii marini se instruiesc pentru a lupta în cele mai ostile condiții. Ne continuăm misiunea de supraveghere, așa cum știm, avem tehnica și echipamentele cu care suntem dotați și continuăm misiunea în condițiile date.

Bogdan Dinu (reporter): Ce înseamnă mai exact observare și supraveghere?
Marius Georghescu: Am putea spune că este limita dinaintea apărării Alianței Nord-Atlantice. Execută misiuni de cercetare și supraveghere a spațiului fluvial, spațiului terestru și spațiului aerian, misiuni de căutare și de descoperire, recuperare a eventualelor resturi și fragmente de sisteme aeriene fără pilot ostile, căzute pe teritoriul național. Există misiuni de raportare, de informare asupra tuturor evenimentelor care se petrec în limita postului de observare. Misiunea se execută prin observare, prin patrulare, prin tehnicile cunoscute pe care le știm.
Bogdan Dinu (reporter): Cum sunt relațiile cu autoritățile locale?
Marius Georghescu: Ne-au sprijinit atât cât au putut, în măsura în care au avut disponibilă infrastructura. Colaborăm foarte bine cu ei, sperăm să menținem această colaborare și acest sprijin reciproc pe toată durata misiunii.

Tudoran Ciprian: Sunt sublocotenent Tudoran Ciprian de la Regimentul 307 de Infanterie Marină. S-au schimbat multe din cauza condițiilor nefavorabile. Cu ajutorul primăriei locale, ne-am mutat locul de dispunere chiar în sat, unde avem acolo și căldură și adăpost, tot ce ne trebuie. Misiunile, acum, pe timp de noapte sunt puțin mai grele, din cauza frigului.
Bogdan Dinu (reporter): Fac observare, dar și patrulare; cum rezistă?
Tudoran Ciprian: Pe timp de noapte, băieții au acum o gheretă de pază, în care se adăpostesc acolo, stau puțin la căldură, ies afară, mai patrulează pe malul Dunării, mai intră înapoi, iar pe timp de zi, cu ajutorul mijloacelor de transport, cercetăm tot malul Dunării și în caz că observăm ceva în neregulă, anunțăm mai departe și vin echipe specializate.

Bogdan Dinu (reporter): Și drumurile au devenit o provocare

Tudoran Ciprian: Din cauza ploilor și a nămolului. Cu Dusterul nu putem să ne mai deplasăm acum, ne deplasăm cu un camion 6 x 6, care ne ajută cu militarii să-i aducem aici în posturi.
Bogdan Dinu (reporter): La începutul lunii decembrie, a existat un atac asupra orașului Ismail. Ce ne puteți spune?
Tudoran Ciprian: Au venit în jur de patru-cinci drone aici, deasupra portului de la Ismail. Am înțeles că unele au fost doborâte și unele au lovit portul, în anumite locații. Pe malul românesc n-a ajuns nimic. Au fost băieții, au căutat și nu au descoperit nimic. Exploziile au fost destul de puternice. Localnicii s-au plâns că li s-au zguduit geamurile pe la case. S-a simțit și la noi, în locul nou de dispunere.
Bogdan Dinu (reporter): Nu v-aș dori, dar se pare că o să vă prindă și Revelionul aici, la datorie.
Tudoran Ciprian: Da, o să avem și colegi care fac de serviciu și de Revelion, asta este! Ne ducem misiunea mai departe. N-avem ce face.

Cerchia Claudiu Andrei: Sunt locotenent Cerchia Claudiu Andrei, comandant vedetă militară 178 Smârdan, navă dislocată în raionul Reni-Ismail. Temperaturile nu mai sunt cum erau în toamnă, când ați venit prima oară, acum au scăzut. Totuși sunt prielnice. Nu avem sloiuri de gheață sau Dunarea înghețată cât să ne pună în dificultate cu navigația sau cu siguranța navei. Vântul ne-a pus la încercare, săptămânile trecute; după cum știți, au fost destul de mari rafalele. Asta nu a însemnat că nu ne-am desfășurat misiunea. Pe timp de ceață suntem pregătiți, având senzorul optic la bordul navei.Oamenii s-au obișnuit. Misiunea se execută cu navele de tip vedetă blindată din compunere Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie din subordinea Comandamentului Flotilei Fluviale. Această misiune se execută prin rotație a câte trei nave. Echipajul este verificat și instruit zilnic în activități standard de instrucție și evaluare, cu alerte planificate sau inopinate.
Bogdan Dinu (reporter): Care sunt condițiile? Există căldură? Lumea poate se întreabă.
Cerchia Claudiu Andrei: Echipajul dispune, într-adevăr, de căldură, avem instalații de caldarin, avem instalații electrice de încălzire. Sănătatea morală este foarte bună la bordul navei, menținem spiritul de echipă ridicat pentru a nu intra într-o monotonie.
Bogdan Dinu (reporter): Deci, de Revelion vă vom găsi tot aici, la datorie.
Cerchia Claudiu Andrei: Unii sunt fericiți și vor fi acasă, într-adevăr, cu familiile, pe când unii dintre noi vor fi în misiune, inclusiv de sărbători. Noi am interacționat, încă de la început, cu autoritățile locale, cu populația civilă. Pe lângă funcția de comandant de nave pe care o îndeplinesc, am fost numit și comandant local, tocmai pentru a interacționa cu presa și cu populația din jur.
Bogdan Dinu (reporter): O să fie o pată de culoare în cariera dumneavoastră, comandant local în satul Pătlăgeanca, comuna Ceatalchioi, în vreme de război, aici, la granița cu Ucraina.
Cerchia Claudiu Andrei: Ne îndeplinim misiunea cu mândrie și ne bucurăm că am avut această ocazie de a apăra teritoriul național.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:30

Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații.
Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate.
Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor.
Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!

Bugetul militar al NATO pentru anul 2024

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Bugetul militar al NATO pentru anul 2024 a fost suplimentat cu 12 procente față de acest an, până la suma de 2 miliarde de euro. Fondurile acoperă costurile de funcționare a structurilor de comandă ale Alianței, misiunile și operațiile NATO din întreaga lume. La rândul său, bugetul civil aliat a crescut cu 18% față de 2023, ceea ce înseamnă aproape 440 de milioane de euro, care vor fi folosiți pentru plata personalului internațional civil și costurile de operare pentru sediul NATO. Un alt element de buget este și programul NATO de investiții în securitate pentru construcțiile majore și investiții în sistemul de comandă și control. Plafonul pentru 2024 a fost stabilit la 1,3 miliarde euro, în creștere cu 30% față de acest an. Într-un comunicat al Alianței Nord-Atlantice se arată că sporirea fondurilor comune ale NATO va permite țărilor aliate să soluționeze mai eficient provocările actuale de securitate.

Sportivii anului 2023 de la Clubul Sportiv al Armatei Steaua au fost premiați

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:10

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Clubul Sportiv al Armatei Steaua București și-a desemnat sportivii anului 2023. În cadrul unei gale desfășurată la Cercul Militar Național din Capitală au fost premiați cei mai buni performeri ai clubului, precum și sportivii care s-au evidențiat în acest an în competițiile interne și internaționale. Pentru al patrulea an consecutiv, Simona Radiș, campioană mondială și europeană la proba de dublu vâsle și campioană europeană cu echipajul de opt plus unu, a obținut titlul de Cea mai bună sportivă a anului a Clubului Steaua. Echipa anului 2023 este formația masculină de polo, câștigătoare a Campionatului Național și a Cupei României. Comandantul Clubului Sportiv al Armatei, colonelul Răzvan Bichir.
Colonelul Răzvan Bichir: La final de an, când se face bilanțul pe anul 2023, putem spune că a fost un an cu rezultate extraordinare, care ne fac să privim cu speranță spre Jocurile Olimpice de la Paris. 26 de medalii la Campionatele Mondiale, din care cinci de aur, șase medalii la Campionate Mondiale Militare, din care două de aur, 78 de medalii la Campionate Europene, din care 32 de aur, cinci medalii la Cupele Mondiale, trei medalii la Cupele Europene, patru medalii la Cupa Națiunilor, 283 de Campionate Naționale și 51 de trofee ale Cupei României, sunt rezultate care stau mărturie că Steaua reprezintă în continuare unul din cele mai puternice cluburi din România.

Congresul S.U.A. a aprobat strategia de securitate la Marea Neagră

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:01

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a adoptat strategia de securitate la Marea Neagră. Potrivit oficialilor români, acest lucru înseamnă mai multă siguranță și mai multe investiții în țara noastră. Bogdan Dinu a urmărit subiectul și vine cu detalii.
Bogdan Dinu: Securitatea la Marea Neagră a devenit un punct esențial pentru strategia de securitate a Statelor Unite, mai ales după ce Rusia a atacat Ucraina la începutul anului 2022. Este pentru prima dată când importanța strategică a Mării Negre este recunoscută formal de Statele Unite, a transmis Ambasada României la Washington. Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a numit aprobarea documentului drept o zi istorică pentru Parteneriatul strategic româno-american și a declarat că România este pregătită să colaboreze cu Statele Unite la această strategie atât de necesară, consolidând securitatea și stabilitatea regională.

A început modernizarea avioanelor IAR-99

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 09:56

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Primul avion de vânătoare IAR-99 modernizat la Fabrica de Avioane Craiova a început testele la sol. Acesta parcurge un program de revitalizare și modernizare a aeronavelor de acest tip din dotarea Ministerului Apărării Naționale. 10 avioane vor trece prin acest proces, urmând să fie dotate cu aparatură de bord ultramodernă, compatibilă cu cea de pe aeronavele F-16. Aparatele IAR-99 modernizate vor fi folosite pentru adaptarea piloților la aeronavele de ultimă generație, ne-a declarat comandantul Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic de la Boboc, generalul de flotilă aeriană Ovidiu Bălan.
Generalul Ovidiu Bălan: Este un moment deosebit pentru Avioane Craiova SA, pentru Forțele Aeriene Române, pentru Baza Aeriană Boboc, este un moment mult așteptat, cu importanță deosebită pentru instruirea viitorilor piloți de F-16 și chiar F-35, programe majore și deosebit de importante pentru Forțele Aeriene Române, pentru Ministerul Apărării Naționale.

Cătălin Tomescu: China a devenit jucător global. Lumea deja trece la societatea bipolară la nivel global

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 09:49

Cristian Dumitrașcu: Domnule general locotenent, bine ați venit la „Interviul săptămânii”.
Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitație.
Cristian Dumitrașcu: Am să vă rog să trecem un pic în revistă acest an din nou complicat – 2023.
Cătălin Tomescu: Un an greu, după părerea mea. Dacă mă întrebați de evenimentele fundamentale, principala mutare, zic eu, a făcut-o China. Lumea aia unipolară care s-a creat după 1989-1990, după primul război din Golf, destrămarea Tratatului de la Varșovia, destrămarea URSS-ului ș.a.m.d., care a fost un fenomen geopolitic la scară globală care a dus la crearea lumii unipolare, respectiv Statele Unite ca cea mai mare putere politică, economică și militară – și încă mai este. Deja acuma, din punctul meu de vedere, lumea deja trece la societatea bipolară la nivel global. Bineînțeles că există mai multe teorii cu cele cinci clustere, ș.a.m.d. – nu vreau să contrazic pe nimeni, n-am o problemă, fiecare vede din unghiul lui de vedere -, dar, în opinia mea, China deja a ieșit la rampă și nu mai poate fi desconsiderată sau trebuie luată în seamă. Și cred eu că s-a dovedit că a fost luată în seamă prin organizarea summitului de la San Francisco între președintele Statele Unite și președintele Chinei, care numai organizarea acestui summit la nivel de vârf reprezintă o recunoaștere a partenerului, că altfel nu se organiza. Că e bine sau că e rău, nu știu. Personal mă bucur că s-au întâlnit, pentru că situația la conflicte – și o să ajungem și acolo – nu e roză și nu se întrevăd linii de oprire, prin urmare, eu salut, bine, cu umila mea poziție, vă dați seama, faptul că cei doi lideri au decis să se întâlnească. Nu o să știm rezultatele foarte curând. E ca un fel de summitul de la Yalta, de acum 80 de ani. Prin urmare, China a devenit jucător global – politic, economic, financiar și al controlului resurselor strategice importante. Am lăsat la urmă ‘militar’. De ce? Pentru că au spus-o și analiștii militari americani și oameni cu funcții de răspundere în America. Am urmărit pe unul din liderii armatei americane spunând că ei prevăd 2035-2040 perioada în care ei consideră că China va putea deveni o amenințare militară pentru ei. De aceea am lăsat ultima și sunt de acord cu treaba asta, chinezii nici nu au avut în proiecție până acum 15 ani să devină o putere militară. Ei au fost axați mai mult pe domeniul politic, economic, financiar și al resurselor. De aia au și revenit la nivel global.
Al doilea punct ar fi conflictul Federației Ruse și Ucraina. Încă o dată, nu intrăm cu operație specială ș.a.m.d., problemă de semantică și de lege. Dar ideea e că timpul a lucrat în favoarea rușilor. Dacă ați observat poziția rușilor din ultimele două-trei luni, începând cu nereușita contraofensivei, o să vedeți că sunt foarte liniștiți, Putin e chiar jovial, nu mai are nici boli, nu mai are nimic, chiar se ține de vizite în plan extern; de asemenea, inclusiv Medvedev nu mai tot amenință cu arma nucleară, cum când erau la greu tot o vânturau ideea asta, că avem arme nucleare și putem să apelăm la ele, acuma sunt liniștiți. De unde vine liniștea asta? Pentru că și-au dat seama că ei sunt cu cărțile mari. Industria de apărare le produce armamentul de toate categoriile, de toate calibrele, inclusiv acum, de curând, au dat la apă două submarine nucleare de atac, unul din ele în clasa Borei, care e clasa superioară. Ce să vă spun? În plan politic le-a ieșit, a fost admis la anumite forumuri în plan internațional, în care au fost prezenți 60 de șefi de state. Rușii arată foarte mulțumiți de ei. Putin – citeam în ultima lui luare de cuvânt – el a spus că ar vrea ca, că vorbim de limitele acceptabile, aici revin, el a zis: domnule, eu aș vrea ca Ucraina să se retragă cu trupele ei din cele patru provincii, în Crimea nu a ajuns, vă aduceți aminte când spuneam Crimea e nu că mult prea tare, eu nu m-aș fi apucat de ea. Ideea este că el a spus că să se retragă forțele armate din cele patru provincii din teritoriile care sunt încă controlate de forțele ucrainene şi el ar fi mulțumit. Deci să rămână cu cele patru și Crimea. Zaharova, purtătoarea de cuvânt, și mai mulți lideri politici ai lor spun: domnule, nu ar fi momentul să mergem înainte. Am spus-o de mult: el va viza tot timpul Marea Neagră, nordul Mării Negre. El ar vrea cele patru provincii să continue până la Odesa; că nu i-a ieşit Odesa, e altă problemă, e o problemă de strategie, au greșit, și bine că au greșit. Dar vreau să spun ca idee, vorbind tehnic,  vorbind militar. Problema este că mai sunt care vântură ideea asta, că ar trebui să luăm nordul Mării Negre, că de acolo vin resursele, de acolo vine controlul gurilor Dunării, de acolo vin multe – n-aș vrea să se ajungă acolo. Personal am spus că Odesa nu se ia fără debarcare şi îmi mențin ideea iar ca să ajungă la Odesa îi trebuie minim șase divizii, chiar dacă le-ar avea, dar sigur o divizie cu pierderi și nu știu dacă își permite să piardă 20.000 de oameni, cam cât are o divizie de luptă la ruși.
Preşedintele ucrainean, linia lui directoare este să-i scoată afară din țară. Personal sunt de acord cu el, că e ţara lui și e atacată. Ideea este că dacă își menține acest obiectiv, care, din punctul meu de vedere, e cel mai înalt posibil, nu știu dacă va fi realizabil în cursul anului 2024, cu tot sprijinul. Încă o dată, rămân la ideea că timpul îi favorizează pe ruși. Nu știu dacă coeziunea politică la nivelul UE și la nivelul NATO va rămâne aceeași, nu știm dacă sprijinul american va fi la fel. Uitați că sunt probleme încă, nu intrăm în detalii, dar, pentru ascultători, sunt…
Cristian Dumitrașcu: Vin alegerile…
Cătălin Tomescu: … ce argumente am. Poate și dânșii ar trebui, liderii ucraineni ar trebui să se gândească și ei la cât să coboare linia și să treacă la negociere cu Federația Rusă. Știu că sună urât, știu că a fost un război barbar, știu că omenirea nu trebuie să conducă ăla cu mai mulți mușchi trebuie să-l bată pe ăla cu mai puțin mușchi, că nu așa merge treaba, dar, din păcate, cred că ar trebui să se meargă pe o negociere între cele două părți, susținute de cele două mari puteri şi alți jucători, nu intru în detalii, dar cumva să se oprească pentru că nu cred că să mai poate elibera tot teritoriul și ca nu cumva să se prelungească să le vină rușilor o idee să nu cumva să se dezvolte ofensiva.
La al treilea punct de discuție pentru 2023, s-a iscat conflictul din Israel, când am fost atacați pe 7 octombrie de către forțele Hamas. Acțiunea a fost pregătită bine. Nu poți să desfășori o asemenea acțiune împotriva unui stat ca Israel fără să ți-o pregătești cu un an-doi, sprijinită, ticluită cu consilieri militari serioși. Că e atac terorist este că e purtat de o organizație teroristă, dar acel atac a fost organizat militar. Doar în durata conflictului. Păi, Israelul are o armată serioasă. Ei sunt în război de… era să zic de când s-au născut. Am tot respectul pentru poporul lor, dar țara aceasta este una dintre cele mai bine pregătite țări din punct de vedere militar din toate punctele de vedere: din punct de vedere al teritoriului, a populației, mobilizare, tehnică de luptă, ce vreți dvs. şi am multe argumente în sprijinul ideii ăsteia. Prin urmare, uitați-vă că încă se luptă cu ei, care normal ar fi trebuit să-i distrugă într-un timp mai scurt. Ce înseamnă asta? Tot la fel, a fost bine pregătit. Acolo au fost zeci de mii de soldați, toate tunelurile alea, tot sistemul de comandă și control – lupta nu se duce fără comandă și control. Ca să reziști atâta trebuie să ai sistem de comandă şi control. Deci acolo a fost pregătită militar, nu terorist. Terorist a fost tipul de atac, încă o dată, și organizația, structura care a asigurat luptătorii, dar n-are nicio legătură cu o acțiune pregătită, cum te-ai duce să pui o bombă într-un metrou. Acolo au fost și sunt oameni pregătiți milita.
Cristian Dumitrașcu: De către?
Cătălin Tomescu: N-aș putea spune ce consilieri au avut. Pot să fie consilieri de-ai lor, militari, pot să fie și străini, pot să… Se vorbește de implicarea iraniană, se vorbește de mai multe țări care i-ar putea sprijini, Hezbollah, în partea cealaltă, în Liban – n-aș face o afirmație dacă există o țară terță. Ce pot să spun eu, ca, să zic, expert militar, este că sigur a fost pregătită din timp de către militari și susținută logistic cu echipamente, muniție. Păi ucrainenii au terminat muniția după două luni de război și o țară întreagă și cu putere militară și cu industrie de apărare… Păi ăștia cum mai au muniţie acum? Aia a fost adusă acolo, a fost depusă cu un an de zile, luni de zile, pentru că și pe-acolo nu puteai să aduci dinspre Israel, dinspre mare. Să nu uităm că Israelul, încă o dată, e țară serioasă pe domeniul de securitate și apărare și în multe alte domenii, dar aici chiar știu ce vorbesc. Că dacă au fost surprinşi sau nu sunt surprinși ne mai trebuie vreo două emisiuni ca să elucidăm treaba asta. Ideea fundamentală este că a fost pregătit, asta spun. Nu m-aş hazarda să zic neapărat că au fost rușii, probabil au fost, dar sigur nu vor avea nicio șansă. Deci dacă se gândește cineva că poate să-i dovedească pe Israel, din punctul meu de vedere nu are dreptate. Şi aici, ca și în conflictul de la graniță cu Federația Rusă și Ucraina, problema va fi aceeași: cum se va finaliza? Care sunt premisele de pace?
Aici este toată esența. Conflictul în sine va fi rezolvat clar. Israelienii vor mătura tot ce există acolo. Eu nu spun că au dreptate sau nu, deocamdată vorbim tehnic.
Cristian Dumitrașcu: Analizați tehnic puterea militară.
Cătălin Tomescu: Absolut. Problema este că sunt convins că armata israeliană și liderul Netanyahu nu vor accepta să mai rămână picior de luptător acolo, că e Hamas, că e terorist, că nu e terorist, cine luptă împotriva lor acolo sigur ori pleacă…
Cristian Dumitrașcu:… ori e lichidat…
Cătălin Tomescu: … ori va fi arestat ori e lichidat, cu consecințele și pentru armata israeliană. Dar sigur se va termina, nu în foarte mult timp. Problema fundamentală va fi ce urmează după. Pacea, exact ca în Federația Rusă și Ucraina, ajungem la nivelul de pace, corect, cum o scriem, cine o scrie, cine o stabilește, cine să fie de acord?
Cristian Dumitrașcu: E important cine o stabilește.
Cătălin Tomescu: Dacă la Federația Rusă și Ucraina avem doi lideri, două țări, două conduceri care trebuie să cadă de acord, aici cu cine negociezi? Cu Hamasul exclus. Cu Hezbollahul exclus.
Cristian Dumitrașcu: Şi atunci?
Cătălin Tomescu: Cu liderii palestinieni, care nu mai au lideri? Cine va stabili viitorul? Aici va fi marea problemă.
Cristian Dumitrașcu: Deci, e un pic mai complicat decât în cazul…
Cătălin Tomescu: Păi, v-am spus că e mai complicat. Acolo sunt doi lideri. Problema fundamentală este că aici cine va stabili liniile cumva trebuie să ajungă la o soluție. Acolo să nu uităm că, în afară de băieții răi, ca să spun așa, sunt probabil câteva sute de mii, probabil chiar un milion or mai fi rămas, nu știu, n-am date concrete, de oameni normali, familii normale, cu copii, cu bătrâni, care n-au nicio treabă nici cu terorismul, nici cu nimeni, ei vor să trăiască liniștiți, da, cum vor să trebuiască şi israelienii. Cum să trăiești tot timpul cu amenințarea că îţi cade o ploaie de rachete în cap? Cum să îți trimiți copiii la școală ș.a.m.d.? Și palestinienii au și ei argumentele lor. Bă, dar țara noastră unde e, că noi am fost aici? Problema e foarte complicată. Gândiți-vă conflictul ăsta e de 70 de ani, nu putem să rezolvăm nici în 10 minute și nu se poate rezolva, cum să spun eu, după ureche, cum li se pare lor bine. Aici cumva trebuie luată rescrisă cartea de la început, dai la prima pagină din nou, pui geografia pe masă, pui harta pe masă. Vedem toate elementele, începând de la demografie, începând de la zone. Toate chestiile astea trebuie analizate de către cei care vor participa la la negocierile de pace acolo, pentru că din punctul meu de vedere cel mai greu lucru pentru 2024 va fi să se găsească o soluție. Cam astea ar fi principalele trei elemente fundamentale din punctul meu de vedere pentru 2023: faptul că China a devenit jucător global; conflictul între Federația Rusă și Ucraina, din punctul meu de de vedere, nu poate să aibă o soluționare militară, în sensul că, indiferent ce resurse ar veni, practic, pe ucraineni îi vor ajuta să obţină succese limitate și să își păstreze o mare parte din teritoriu, dar nu cred că vor fi suficiente sau mai are capacitatea necesară de a-i scoate pe ruși afară din toate teritoriile sau provinciile cucerite și anexate; și al treilea, conflictul israeliano-palestinian. Sunt multe alte elemente, dar m-aş opri la astea trei, pe care le consider eu fundamentale pentru anul 2023.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general Tomescu, vă mulțumesc foarte mult. Să aveți un an mai bun, să fie cu sănătate!
Cătălin Tomescu: Mulțumesc frumos!
Cristian Dumitrașcu: Vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitație. Le urez tuturor celor care ne ascultă, tuturor românilor, un an bun, sănătate în primul rând, cu pace, să-și îndeplinească toate aspirațiile împreună cu familiile lor!

Lansarea cărții „Gânduri împurpurate sub tricolor”-povestea unor biruitori, Gheorghe Arhip și Constantin Popa

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:25

Virgil Pavel: El a trăit în viață mai mult prin tranșee. Momente foarte, foarte grele la care a participat și în momentul de față are o stare fizică foarte bună, dar și o stare mentală foarte bună. Nu i s-au șters din minte multe din episoadele pe care mi le-a povestit dumnealui. Cartea mea a fost scrisă pe viu, este o istorie vie. Este o carte cu totul atipică, în sensul că în plimbările mele cu dumnealui sau în serile lungi când am stat de vorbă, mi-a povestit episod cu episod cum au trecut acești ani. A vrut, de exemplu, domnul Arhip, înainte de a scrie cartea, să-și revadă, dacă mai există, în satul Matca, biserica în care a fost botezat. Am mers cu dumnealui la biserica satului Matca în care a fost creștinat acum 100 de ani. Am fost la școala în care a învățat. Am mers la cimitirul din comună, din satul natal, Matca, unde sunt îngropați moșii-strămoșii. Am mers la Mărășești, unde pătrunzând în aula centrală, a putut găsi cu inscripții, alături de generalul Eremia Grigorescu, și numele bunicului patern, căzut în luptele de la Mărășești în 1916-1917.

Sonia Raicu: Și aici ajungem, domnule profesor, și la o legătură a dumneavoastră cu acești eroi ai neamului. Și bunicul dumneavoastră a luptat pe front?
Virgil Pavel: Da. Și ca dedicație, când am pornit să scriu această carte am pus un motto. „Văd mai bine viitorul dacă mă urc pe umerii strămoșilor”, marele Nicolae Iorga. Și așa este. Noi de fapt suntem mai tineri și eu zic că-s mai tânăr, sigur sunt mai tânăr decât domnul Gheorghe Arhip, și dumneavoastră și elevii mei și rudele mele. Noi pe umerii lor ne-am ridicat și trăim și astăzi. Nu pot ca să nu amintesc și ar fi o impolitețe sau eu știu, un semn de uitare și nu vreau să se întâmple al doilea erou prezentat în această carte, „Gânduri împurpurate sub tricolor”. Eu terminasem aproape volumul și cineva, chiar domnul profesor, un francez, dar noi în Tecuci mai avem un veteran care se numește Popa Constantin, chiar mai în vârstă cu un an decât domnul Gheorghe Arhip. Am refăcut întreg scheletul cărții și am introdus și pe domnul maior Popa Constantin care a plecat la Domnul acum 40 de zile. Și domnul Popa Constantin a primit și el destule medalii. L-am tratat cu aceeași reverență, cu aceeași grijă și cu aceeași iubire.

Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:19

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o perioadă în care ne apropiem de bilanțul anului 2023, un an complicat din punct de vedere geopolitic. Am avut multe discuții cu dumneavoastră la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, în care ați fost apreciat de către ascultători ca un om optimist în ceea ce privește direcția lumii libere.

Ștefan Ciochinaru: Cu toate că am spus că 2023 va fi un an greu și nu se va termina războiul.
Cristian Dumitrașcu: Şi s-a confirmat.
Ștefan Ciochinaru: Da.
Cristian Dumitrașcu: Am trăit, iată, în această a doua parte a anului, deschiderea unui alt front important în Orientul Mijlociu. Aș vrea să începem discuția de aici, pentru că mai apoi vom veni către Ucraina și să vedem ce legătură este între deschidere acestui front și, de fapt, toată situația internațională, că avem acolo înspre China și acolo ceva de discutat.
Ștefan Ciochinaru: Ştiți, istoria își are ironiile sale. În Orientul Mijlociu avem de-a face într-adevăr cu o operațiune specială a armatei unui stat național împotriva unor organizații teroriste. În Ucraina nu avem de-a face cu o operațiune militară specială, ci cu un război dus de un stat împotriva unui alt stat, un război nedrept, un război de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, atacată fără niciun fel de motiv. Este mai dificil pentru oamenii obișnuiți să vadă legăturile dintre cele două teatre de operațiuni, dintre cele două fronturi, dar ele există. Să reamintim celor care ne privesc că doar cu trei săptămâni înainte de atacul Hamas din Israel, ministrul apărări Şoigu a fost la Teheran. În urma discuțiilor de la Teheran, după câteva zile, rușii au plasat un satelit geostaţionar deasupra Israelului. Noi știm foarte bine că acestea au rolul în primul rând spionaj, de culegere de informații, iar în ziua atacului ați văzut că atacatorii, teroriștii Hamas, aveau camere care filmau operațiunea. Unii dintre ei au căzut în luptă, pentru că israelienii au opus și rezistență acolo unde au putut. De la cei căzuți s-au recuperat camerele şi surpriza foarte mare a fost că pe camere, înregistrările arătau că acești, unii dintre acești atacatori vorbeau între ei rusește. Iată trei elemente pe care experții le pun întotdeauna în legătură directă, pentru că ei nu cred în coincidențe. De ce experții sunt atât de pesimiști şi nu cred în coincidențe? Probabil că e o chestiune care ține de cantitatea și valoarea informației pe care o dețin. Există o această legătură, așa cum nimeni nu se mai îndoiește, că toată operațiunea din Orientul Mijlociu, din Israel a dus la o depresurizare a tensiunii pe care o aveau trupele ruse pe frontul din Ucraina și la o deplasare a atenției opiniei publice mondiale la ceea ce se petrece în Ucraina, către ceea ce se petrecea acum într-un mod absolut barbar în Israel. Toate lucrurile astea nu au făcut altceva decât să-l ajute pe Vladimir Putin. Ca dovadă că după doi ani de zile este pentru prima dată când președintele Putin începe să călătorească peste hotare, dincolo de fostele republici sovietice, nu? Chiar în timp ce noi vorbim, domnia sa s-a aflat în Orientul Mijlociu, în Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.
Cristian Dumitrașcu: Şi cu o deplasare absolut spectaculoasă, însoțit de Suhoi, de patru avioane
Ștefan Ciochinaru: De patru avioane de Suhoi, ultimul tip și de o mulțime de oameni de afaceri și specialiști ruși. Când spun specialiști, sugerez că nu știm cu ce se ocupă chiar toți cei din delegația care l-a însoţit pe președintele Putin.
Cristian Dumitrașcu: Ca de obiceia. Ce înseamnă asta pentru noi? Pentru noi, dar mai întâi pentru America?
Ștefan Ciochinaru: E o întrebare foarte dificilă, pentru că comportă două planuri de analiză total diferite. Să începem cu ultimul, cu planul american, pentru că în funcție de ce se petrece acolo, lucrurile se aranjează și în întreaga lume. În momentul de față, America se pregătește să intre în anul electoral, în anul 2024, la capătul căruia au loc alegerile prezidențiale. În America, președintele este conducătorul direct al executivului. Deci cine câștigă președinția este cel care conduce America și conduce și lumea liberă, lumea democrată. Pentru că Statele Unite ale Americii sunt cea mai importantă țară din această lume democrată, liberă, bazată pe drepturile omului și pe o economie liberă, o economie de piață liberă. Ei bine, lucrurile nu stau foarte bine, pentru că singurii candidați anunțați, previzibil până acum, sunt tot Biden din partea democraților și Trump din partea republicanilor. Ori Biden este erodat de aflarea la putere. Întotdeauna cel care se află la putere, persoană sau guvern, este erodat de guvernare. În schimb, Trump încearcă să se aureoleze ca victimă a democraților și a justiției americane. Sunt patru mari procese cu peste 70 de capete de acuzare penale împotriva lui pentru evenimentele care au avut loc la sfârșitul mandatului său și au culminat cu asediul Capitoliului. Dar au început cu nerecunoașterea rezultatului alegerilor de către Trump și echipa sa.
Cristian Dumitrașcu: Fapt fără precedent.
Ștefan Ciochinaru: Absolut. Şi de aceea și reamintesc acest lucru. Ori aici lucrurile sunt foarte clare. Partidul Republican, din păcate, este rupt în două. Cam 60% este dominat de partizanii lui Trump și ceilalți 40% sunt vechii republicani, anti-comuniști, pro-democrați, puri și duri, dar ei deja nu mai controlează partidul. Și aici este o foarte mare problemă, pentru că dacă ei ajung la putere, se va întâmpla ceea ce se întâmplă acum în congres. Ei domină congresul, după rezultatele de la mid term, de la jumătatea termenului, și ați văzut Congresul, iată, refuză să valideze ajutorul pentru Ucraina. Acolo nu e vorba – și acum ajungem și la noi, nu este vorba de Ucraina. Atenție foarte mare. Da, războiul se desfășoară în Ucraina, dar este un război între o internațională fundamentalistă, iliberală, antidemocratică, împotriva lumii democratice, a lumii libere, bazată pe drepturile omului și pe reguli. Ori aici avem Rusia, avem Iranul, avem Coreea de Nord aici, avem China, pentru că Xi Jinping, care este un om format de elita comunistă de pe vremea lui Mao Zedong, tatăl său fiind un înalt funcționar al regimului Mao, Xi Jinping e un om care fundamental e anti-occidental, care a instituit în China un regim de conducere personală. El de când a venit la putere și până astăzi, deci din 2012, a epurat zeci de mii de oameni, a declanșat o așa-numită campanie anticorupție, foarte populară, nu? Întotdeauna poporul se bucură.  Atunci când se declanșează o campanie anticorupție, poporul se bucură: „foarte bine le face, domnule, au furat, să fie pedepsiți!” Dar sub această umbrelă a luptei anticorupție, el și-a eliminat toți adversarii, culminând cu dispariția – că pur și simplu au dispărut – dispariția ministrului de externe și a ministrului apărării din China. Deci, astea sunt cele mai recente, care erau – atenție foarte mare – erau oamenii lui, erau oameni promovați de Xi Jinping. Xi Jinping înscrie China, împotriva intereselor Chinei, înscrie China în această internațională antidemocratică. El a și transformat de altfel începutul de economie de piață din China, într-un fel de capitalism de stat, unde statul decide ce se fabrică, ce se construiește, unde, ce se exportă, unde se exportă ș.a.m.d. Știm foarte bine unde duce o astfel de politică. Ne întoarcem, deci, la noi. Noi suntem – în România, foarte puțini oameni înțeleg și pe mine mă doare acest lucru, că noi, românii nu înțeleg că noi facem parte din această lume democratică – noi facem parte din Uniunea Europeană, noi facem parte din NATO. De la al Doilea Război Mondial și până acum nu a mai fost război în Europa și a fost o înțelegere. De aceea a apărut OSCE-ul, da. OSCE-ul, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, era menită să adune în jurul mesei de negocieri toți protagoniștii, toți actorii europeni, ca să nu mai fie niciodată război pe acest continent, pe bătrânul continent. Și iată că acum avem război, pentru că s-au încălcat toate înțelegerile, toate cutumele. E un război de agresiune și este extrem de dramatic. Deci, noi suntem – noi, ca parte a lumii libere – suntem în acest război cu internaționala antidemocratică, internaționala fundamentalistă, a celor care interzic oamenilor să vorbească liber, să gândească liber. Interzic femeilor să umble cu părul descoperit, poți să mori pentru asta.
Cristian Dumitrașcu: Pentru asta.
Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige, astfel încât să asigure un viitor mai bun omenirii, nu un viitor în care ne întoarcem fiecare în țările noastre, în spatele unor metereze, ca în Evul mediu, ne înconjurăm de șanțuri de apărare, le umplem cu apă și țăruși otrăviți și stăm acolo și suntem liberi înăuntrul zidurilor. Suntem liberi ca într-o temniță. Așa ceva nu se poate. Spre lumea aceasta nu vrem să mergem. Și atunci, da, fiecare dintre noi plătește acum costurile acestui război. Nu plătim, slavă Domnului, cu sângele tinerilor noștri pe front, dar plătim prin inflație, prin creșterea costurilor vieții, prin problemele care sunt în economie. Pentru că e război.
Cristian Dumitrașcu: Vă propun să ne referim, în finalul interviului, la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Urmărim, vin și spun încă o dată, de mult timp, de când a început agresiunea Rusiei din Ucraina, urmărim evoluția războiului, ați fost optimist într-o bună parte din intervențiile dumneavoastră, exact cum previzionați dumneavoastră în interviurile trecute, lucrurile nu stau deloc bine pentru ucraineni.
Ștefan Ciochinaru: Era previzibil. Primul an a fost anul ucrainenilor. A fost atacul parat de ucraineni, i-au azvârlit înapoi pe ruși. Toată lumea a fost entuziasmată de reușitele militare ucrainene. După care, vă aminte că discutam, urma să se intre într-un război de poziție. Exact asta s-a întâmplat în acest an. S-a intrat într-un război de poziții, care, însă, a avut niște particularități. Iată că încep să iasă informații la iveală că între consilierii americani și generalii ucraineni au existat o nepotrivire de strategie. În vreme ce americanii au cerut continuarea inițierei contraofensivei și continuarea ei și abandonarea Bahmutului, ucrainenii au spus: „Nu, rămânem la Bahmut, apărăm Bahmutul. Și, practic, în toată acea bătălie surdă pentru Bahmut, care a durat mai bine de jumătate de an, rușii au avut timp să își facă toate pregătirile defensive, toate fortificațiile defensive, inclusiv minarea, ați văzut, a teritoriului pe o adâncime de trei-patru kilometri, astfel încât atunci când ucrainenii au trecut la contraatac după patru zile, au avut niște pierderi extraordinare și comandantul ucrainean a fost nevoit să oprească acest tip de ofensivă, pentru a încerca să găsească alte soluții și între ele fiind aceste desanturi care să treacă pe malul celălalt al Niprului, să constituie capete de pod. Lucruri complicate. Cu atât mai mult, cu cât timpul a trecut și, iată, a venit iarna. Iarna ce se va întâmpla? Probabil că vom asista la un fel de contraofensivă rusă, da, care se va baza în continuare pe artilerie, pe bombardamente strategice asupra facilităților ucrainene de bază, în așteptarea primăverii, când va fi o nouă încleștare de forță. Ce se va întâmpla anul viitor, rămâne de văzut. De ce spun că rămâne de văzut? Pentru că nu pot să nu ascult ceea ce a spus fostul comandant al trupelor americane în Europa, care a spus: da, domnule, sigur că ucrainenii au primit arme occidentale, au primit suficiente cât să nu piardă, dar nu destule ca să câștige. Și gândiți-vă doar că Uniunea Europeană se angajase ca până în martie, deci din martie anul acesta, până în martie anul viitor să furnizeze 1 milion de obuze Ucrainei. Ne apropiem, cred că, deși e sfârșitul anului, de vreo 300.000.
Cristian Dumitrașcu: Poate fi una dintre explicații.
Ștefan Ciochinaru: Sigur că da, pentru că în timpul acesta rușii au primit obuzele din Coreea de Nord, au primit rachete și drone din Iran, au trecut deja la fabricarea în facilitățile industriale proprii de drone, după modelul celor iraniene. Economia trece pe picior de război și eu vă duc aminte un singur lucru, apropos de corul de detractori care spun: domnule, ce sancțiuni, Rusia nu simte nimic. Păi, evident că nu simte. Putin s-a pregătit 20 de ani pentru acest război, pentru această confruntare cu lumea liberă, cu Occidentul. Știm cu siguranță de 600 de miliarde de dolari puși deoparte pentru acest război și probabil peste 1.000 de miliarde rezerve în aur, pentru că au cumpărat masiv aur și ei, și chinezii, dar acum ne referim la ruși. Deci, dacă a cheltuit până acum, să zicem, 100 de miliarde, mai are bani pentru încă cinci ani în acest ritm. Lucrurile sunt limpezi aici. Gândiți-vă că ajutorul dat Ucrainei de Statele Unite a fost undeva la 44 de miliarde de dolari, față de 100 de miliarde cât au avut ruşii. Bun, hai să spunem că am mai dat și Marea Britanie, și Uniunea Europeană. Sunt 50 de miliarde, jumătate din banii rușilor pentru acest război. Ucrainenii sunt efectiv de admirat, sunt efectiv, dar sunt eroici în ceea ce fac, în lupta pe care o duc. Merită susținuți până la capăt prin toate mijloacele pe care le avem, pentru că, repet, acolo, pe câmpiile Ucrainei, se decide viitorul Europei.
Cristian Dumitrașcu: Oamenii de acasă la ce ar trebui să se aștepte? Mesajul de final, așa cum vă invită în fiecare interviu.
Ștefan Ciochinaru: Oamenii de acasă sunt înțelepți. De foarte multe ori, poporul e mai înțelept decât bănuiesc unii. Sunt convins că nu-și fac planuri înflăcărate, că sunt prudenți, că își chivernisesc cu grijă ceea ce au și că se pregătesc pentru un an după chipul și asemănarea celui pe care l-am traversat.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor, mulțumesc mult și vă mai așteptăm la interviul săptămânii!
Ștefan Ciochinaru:Cu placere!
Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:05

Ciprian Panga (realizator rubrică): În perioada 28 noiembrie – 6 decembrie, militarii români din cadrul Divizionului 175 nave scafandri de luptă au participat la exercițiul multinațional NUSRET 23, organizat de Forțele Navale ale Turciei. Obiectivul principal al exercițiului a vizat dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre forțele specializate în lupta împotriva amenințărilor subacvatice din Malta, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii, România și Turcia. Cu detalii despre exercițiu vine căpitan-comandorul Mihai Iordache, șeful secției scafandrii de luptă EOD.
Căpitan-Comandorul Mihai Iordache: Din partea română au participat 14 scafandrii de luptă EOD pentru secțiunea de ape de foarte mică adâncime, „very shallow water”, unde s-au executat diferite proceduri de neutralizare și distrugere a minelor, atât cele aflate pe fundul mării, ancorate sau de fund, cât și cele în derivă. S-au folosit ambarcațiuni rapide și o intervenție cu un elicopter.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintată consolidată în Flancul estic al Alianţei, conform măsurilor adoptate în cadrul Summit-ului de la Varșovia din anul 2016 și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, desfășurând diverse exerciții de antrenament și instruire. Mai multe aflăm de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Maria Dohotar: Poligonul Vireby a fost locul în care aceștia au desfășurat exerciții tactice de rezolvare a unor situații care s-au dovedit a fi o modalitate de dezvoltare și îmbunătăţire a modului de reacție în situații specifice câmpului de luptă modern, atât pentru comandanții de secţie, tinerii ofițeri, cât și pentru membrii echipajelor.

Ciprian Panga (realizator rubrică):  Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact, în Kosovo, acolo unde compania din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte, destinată ca rezervă strategică de forțe, și-a încheiat misiunea în cadrul grupului de luptă, alături de militarii britanici. Misiunea Vânătorilor de Munte din Predeal va continua însă pentru încă o perioadă, de această dată, în cadrul unui batalion multinațional, a cărui comandă și control aparțin partenerilor americani. Despre cum a fost misiunea în cele două luni în care au acționat acolo aflăm de la căpitanul Paul Neculoiu, comandantul companiei românești.

Căpitanul Paul Neculoiu: Am finalizat misiunea în cadrul batalionului multinațional format din militarii români și britanici. A fost foarte interesantă. În cadrul misiunii am reușit să punem în practică tot ce am învățat, tot ce am exersat în partea de pregătire înainte de dislocare. A fost o provocare, atât partea de dislocare, cât și partea de executare a misiunilor în aria de operații, dar prin faptul că suntem pregătiți, nu au fost probleme.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Ultima oprire de săptămâna aceasta o facem în Bosnia și Herțegovina, unde militarii români participă la misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene. Chiar dacă misiunile zilnice le ocupă aproape tot timpul, aceștia au participat și la o acțiune caritabilă organizată în baza militară Camp Butmir din Sarajevo. Mai multe informații avem de la locotenentul Daniel Rezeanu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Daniel Rezeanu: Personal din cadrul Companiei de Stat Major și Deservire, Companiei IRF și Plutonului de Infanterie pentru operația EUFOR ALTHEA, a participat la campania de donare de sânge organizată de Centrul de Transfuzie Sanguină al Federației Bosnia și Herțegovina, cu sprijinul Comandamentului EUFOR. Militarii donatori au răspuns ‘prezent’ pentru acordarea ajutorului semenilor aflați la nevoie. Prin participarea la această activitate, militarii doresc să încurajeze alți posibili donatori, indiferent de locul unde se află, să le urmeze exemplul.

BNR lansează monedă aniversară

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă de 10 lei din argint, la 100 de ani de la înființarea Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I. Tirajul maxim pentru moneda aniversare este de 5000 de piese, iar prețul de vânzare 490 lei. Pe aversă sunt redate clădirea Muzeului Militar Național, inscripția România, stema țării, valoarea nominală și anul de emisiune 2023. Reversul monedei prezintă primul sediu al muzeului, Palatul Artelor din București, portretul Regelui Ferdinand I și inscripțiile Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I și 100 ani. Monedele sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile române, engleză și franceză. Monedele aniversare au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea lor în circuitul numismatic se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Timiș și Iași ale Băncii Naționale a României. Muzeul Militar Național Ferdinand I s-a înființat la 18 decembrie 1923.

Certificarea detașamentului forțelor aeriene turce dislocat în România

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:46

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul forțelor aeriene turce dislocat în țara noastră a fost certificat pentru misiune în cadrul unei ceremonii desfășurate marți, în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Patru aeronave și 80 de militari sunt în România pentru misiuni de poliție aeriană întărită împreună cu forțele aeriene Române. La eveniment au fost prezenți comandantul Centrului de Operații Aeriene Multinaționale de la Torrejón, generalul-locotnet Juan De Lara și comandantul forțelor aeriene din Turcia, generalul Ziya Kadioglu. Ministerul român al Apărării a fost reprezentat de șeful statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad și de secretarul de stat Simona Cojocaru, care a punctat importanța acestei misiuni.

Secretar de stat Simona Cojocaru: Această misiune NATO este de o importanță vitală pentru postura aliată de descurajare și apărare, pentru protejarea spațiului aerian și pentru menținerea securității și stabilității regiunii noastre. Turcia este un partener strategic și un aliat al României. Cea de-a XII-a aniversare a acestui parteneriat strategic, în acest an, reprezintă un important reper al relațiilor dintre noi.

Cyber Coalition 2023

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:39

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Specialiștii din Ministerul Apărării Naționale au participat la cel mai important exercițiu anual de apărare cibernetică al NATO, Cyber Coalition 2023, organizat de Comandamentul Aliat pentru Transformare prin Centrul de Excelență pentru Apărare Cibernetică din Tallinn, Estonia. La nivel național, exercițiul a fost coordonat de Comandamentul Apărării Cibernetice și au fost implicați peste 80 de profesioniști din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, mediul academic și privat, cu atribuții în domeniul securității și apărării cibernetice. La ediția din acest an, accentul a fost pus pe domeniul tehnic și pe cel operațional, dar s-a urmărit și cooperarea între participanți în cazul unor incidente cibernetice în infrastructura critică națională și schimbul de informații în timp real cu aliații și partenerii. Am aflat de la colonelul Sorin Manole, șeful agenției de apărare cibernetică a Ministerului Apărării Naționale.

Colonelul Sorin Manole: România participă de peste 10 ani la cel mai important exercițiu de apărare cibernetică organizat de NATO, Cyber Coalition. Exercițiul este un important mijloc de testare a capacității organizației noastre de a desfășura operațiuni în spațiu cibernetic, precum și de a descuraja atacurile și de a ne apăra împotriva posibilelor amenințări din mediul cibernetic. Exercițiul a reprezentat și o bună oportunitate de a ne testa procedurile de cooperare interinstituțională.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cyber Coalition 2023 a reunit în total peste 1.300 de specialiști din 28 de țări aliate NATO și șapte țări partenere.

Comisiile de apărare au aprobat achiziția dronelor turcești Barayktar

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:33

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comisiile de apărare din Senat și Camera Deputaților au aprobat cumpărarea de către Ministerul Apărării Naționale a 18 drone militare turcești, Bayraktar. Valoarea achiziției este estimată la 300 de milioane de dolari și cuprinde pachetul de suport logistic inițial și echipamentele necesare pentru instruire și antrenament. Sistemele sunt destinate Forțelor Terestre Române. Ministerul Apărării a solicitat aprobare și pentru cumpărarea a 200 de rachete pentru sistemele Patriot. Achiziția, în valoare de 1 miliard de euro, se va derula prin Agenția NATO pentru sprijin și achiziții. Livrarea rachetelor ar urma să se facă gradual, astfel încât va permite distribuirea multianuală a efortului bugetar atât pentru achiziție, cât și pentru mentenanța rachetelor – se mai precizează în Memorandumul înaintat de Ministerul Apărării Naționale. Achiziția urmează să fie aprobată de Parlamentul României.

Vizita premierului și a ministrului apărării la Washington

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a aflat în această săptămână în Statele Unite ale Americii, în cadrul delegației care l-a însoțit pe premierul Marcel Ciolacu. La Pentagon, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării și despre contribuția Statelor Unite la securitatea regiunii țării noastre. Cei doi au abordat și subiectul inițiativei comune dintre România, Turcia și Bulgaria pentru înlăturarea pericolului minelor marine din Marea Neagră. Ministrul român al apărării a vorbit și despre modernizarea Armatei României, un demers extrem de important în actualul context de securitate.

Angel Tîlvăr: Această vizită nu a avut în vedere doar înzestrarea Armatei Române, am pus un mare accent pe termene. Există o mare presiune și pe producători, dar există o mare cerință de echipamente militare la nivel global și ne interesează ca să primim la timp lucrurile pe care le-am contractat. Aceasta este a doua mea vizită la Washington, acum ca membru al delegației condusă de premier, dar la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, eu m-am mai aflat aici la o întâlnire bilaterală cu secretarul Austin. M-am bucurat să constat că lucrurile pe care le-am discutat atunci s-au întâmplat.

Piloții români participă la numeroase exerciții naționale și internaționale

Publicat de prosavioleta, 27 iunie 2023, 11:04

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Între 2 și 9 iunie, un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT din cadrul Bazei 95 Aeriană Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu din Bacău a participat la exercițiul „ADRIATIC STRIKE 23”, care a avut loc în Baza Aeriană Cerklje din Slovenia, iar între 6 și 17 iunie, un atașament format din 30 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT participă la stagiul de instruire aplicativ APROC 22, în Baza Aeriană Albacete din Spania. Acolo, aviatorii militari români vor executa o gamă largă de exerciții de tip instruire în comun conform procedurilor NATO. Am fost vineri la Bacău, unde am vorbit cu comandantul Bazei 95, comandorul Ioan Mischie. Ascultăm.
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): De aproximativ o lună și un pic suntem implicați permanent în exerciții internaționale și naționale. Dacă acum aproximativ o lună, o parte din colegii mei au finalizat misiunea „Adriatic Strike” în Slovenia, ulterior acum două săptămâni a participat la DV Day-ul de la „Dacian Strike”, în România. Ieri au început dislocarea pentru Spania, un drum de aproximativ 3.500 de kilometri, cu aproximativ trei escale. Luni ar trebui să înceapă exercițiul în Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, aviatorii. În momentul de față sunt la PAPA, au un zbor de trei zile până în Spania, dacă condițiile meteo permit desfășurarea acestui zbor în siguranță. Luni, 26, ar trebuit să înceapă exercițiu în Spania. „Adriatic Strike” a fost un exercițiu desfășurat în Slovenia, în care s-au exersat tehnici, tactici, proceduri specifice misiunii de sprijin aerian nemijlocit al trupelor de suprafață. În cadrul acestui exercițiu, detașamentul nostru a executat, printre altele, trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate, atât ziua, cât și noaptea. Cred că a fost o premieră tragerea de noapte într-o țară străină. Ulterior au revenit în țară, așa cum spuneam, la exercițiul „Dacian Strike”, în cadrul căruia au lansat real patru rachete antitanc. Și nici după o săptămână, după alte pregătiri, au început dislocarea pentru Spania. În Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, pentru că are două părți practic acest curs. Un curs de predare teoretică a elementelor despre ceea ce înseamnă mod de planificare și executare a misiunilor specifice și a doua parte a cursului este punerea în practică a învățămintelor, adică zborul efectiv într-un cadru multinațional integrat și cu forțe atât albastre, cât și roșii în teren.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Acum, pentru că vorbim despre exerciții, lipsește întrucâtva o misiune reală, așa cum ați avut-o dumneavoastră în Mali? Suplinește această experiență un astfel de exercițiu? Sigur că ele sunt diferite, au avut valențe diferite.

Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Acest tip de exercițiu ne pregătește pentru misiune reală.  Nu pot fi comparabile. O misiune reală înseamnă amenințări reale. Or, orice pilot care merge într-un exercițiu știe că de fapt acele amenințări sunt doar simulate, adică cumva îți permiți să greșești. Din punctul meu de vedere, este foarte important ca Armata României să continue misiunea internațională, pentru că fiecare misiune este un câștig operațional pentru fiecare militar al ei, lucru care ne face să fim mai buni pentru misiunile reale care ar putea să se întâmple în România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Câți militari aveți dintre cei pe care-i aveți în subordine care au fost cu dumneavoastră în Mali, aveți?
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): În momentul actual, dislocat în Spania este un singur militar dintre cei care au fost cu noi în Mali, dar poate vor veni și în alte misiuni viitoare. Vom vedea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ceea ce voiam să întreb este, și aproape că eu zic că știu răspunsul, că ați împărtășit din experiența asta înainte să plece în exercițiu și le-ați mai povestit cum a fost acolo și cum ați reacționat la riscurile reale de acolo.
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Așa este. Toate lecțiile identificate au devenit lecții învățate. Ne antrenăm în conformitate cu lecțiile pe care le-am dedus din acea misiune. Mai mult decât atât, să știți că învățăm și din lecțiile învățate din războiul care este în vecinătatea granițelor noastre. În acest sens, spre exemplu, am schimbat inclusiv tehnicile și tacticile de tragere cu elicopterele într-un mediu simulat. În ultimul timp tragem doar din zbor orizontal, de la o înălțime foarte mică, observând că nu mai este nevoie să tragem scolastic, adică să fim la înălțime mare, cu o expunere foarte mare a aeronavei. Și lucrurile merg foarte bine. Tinerii sublocotenenți practic asta au învățat și sunt convins că așa vor duce mai departe. Nu mai este ca vechea generație care învăța pentru început să tragă de sus, cu viteză mică, fapt ce expune aeronava forțelor adversarului.

Gheorghe Ioniță: ”Viața bate filmul!”

Publicat de prosavioleta, 27 iunie 2023, 10:55

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Iată și o poveste despre piloții de vânătoare de ieri, mai exact de acum 20-30 de ani. Locotenent-comandor în retragere Gheorghe Ioniță a fost pilot militar, pilot pe MiG-21, MiG-23 și chiar pe elicopterele de luptă PUMA. Însă povestea domniei sale, oricât de des ar fi spusă, este bine venită, pentru că ne reamintește despre pasiune și despre vocația de militar. Sunt mulți cei care se visează la manșa unui supersonic și doar câțiva reușesc să-și îndeplinească acest vis. În interviul următor, realizat de Larisa Vasile de la „Jurnal Militar Timișoara”, ascultăm care sunt provocările acestei meserii. Vă mai spun doar că interviul integral poate fi ascultat de la ora 16:00, pe Antena Satelor, la „Feciori la oaste”, și, de săptămâna viitoare, poate fi găsit interviul pe pagina noastră de Facebook. Ascultăm interviul.
Gheorghe Ioniță: Faptul că am făcut sport de performanță la Buzău, eu sunt buzoian, toată ziua vedeam avioanele, că acolo era școala la Boboc, care forma piloți, dar nu m-am gândit vreodată că o să ajung în cabina unui astfel de aparat de zbor. Și, făcând sport de performanță, am avut șansa să fim în divizia școlară cu echipa de la Liceul Militar. Dommule, când apăreau ei în sală cu vipușca aia roșie de general și zic: uite, mă, dar de ce nu aș putea să fiu și eu îmbrăcat așa frumos, să joc și volei? Eu eram cu voleiul. Și uite-așa mi s-a părut o școală de formare deosebită Liceul Militar și cu un grad ridicat de educație, de cultură, în sensul că profesori foarte buni, atașați pentru cei care doreau să acceseze acest serviciu, serviciul militar erau o pepinieră și o școală de formare extraordinară. Cu atâta drag îmi aduc aminte de anii ăștia de liceu, pentru că am făcut și sport de performanță, am făcut și carieră și ne-au format cum trebuie. Cel puțin eu, cu totul, cu volei, sunt întrebat de cumnatul meu, care era profesor la școala de la Mediaș, Școala de Maiștri și preda aparate speciale, și cumnatul ăsta mă întreabă în casa a XII-a: mă, dar tu ce armă te duci, că tu ești viitor ofițer de carieră. Eu, cu voleiul în cap: mă duc la Sibiu, că aveau o echipă în divizia B. Zice: mă, dar dacă tot eșți cu sportul ăsta, am înțeles, dar tu nu o să fii sportiv de carieră, tu o să faci o activitate pe linie militară. Alege și tu o armă, dacă vrei tu, du-te la artilerie, tu ești cu matematica, du-te la o armă specială, uite marina, aviația și spune… Domnule, și mă gândesc, mă, dar are dreptate cumnatul ăsta al meu, ia să încerc eu la aviaţie. Domnule, și șansa și bucuria e imensă. Am fost sănătos, am fost acceptat și am început o carieră deosebită. Arma aviației este o armă a unor eroi. Vă spun sincer, că nu exagerez spunând eroi, pentru că cu avionul se moare la fel și pe timp de pace și pe timp de război. Numai că pe timp de război folosim muniţie reală, pe timp de pace nu tragem real, dar totuși sunt aceleași misiuni, cu greutate, cu sacrificii, cu viață echilibrată. Nu există să-ți poți permite să-ți bați joc de o asemenea carieră, de o asemenea meserie. Acuma este Academia de Aviație la Brașov, atunci era la Boboc. Admiterea a fost pentru mine o satisfacție extraordinară, pentru că, când am văzut ce înseamnă aviație și când am înțeles ce înseamnă să devii pilot, pentru mine a fost un vis. Şi faptul că am început cu, cum se începe, întâi cu avionul clasic, pe urmă a fost pentru prima dată folosit în anul I de școala militară avionul Zlin, Zlin 526-F, este un avion de înaltă acrobație, nu pentru începători care vin și văd prima dată avionul și pun mâna pe manșa aia zici că e un făcăleț. Deci, până la urmă ne-au format bine, pentru că era un avion cu mișcări mici, foarte fâșneț, foarte manevrabil, am învățat să zburăm. Și cine a trecut de acest Zlin, s-a demonstrat, a făcut carieră, avion care te formează. După aia, am zburat în anul II, L-29, un avion cehoslovac foarte bun de formare ca pilot de luptă. Ne-am făcut programul în totalitate. Am zburat atunci în anul doi de școala militară pe Ianca, se repara pista de la Buzău, și acolo am luat prima dată contact cu MiG-21. Într-o noapte cei de la Kogălniceanu, care aveau MIG-21, i-a prins o furtună și au aterizat pe drumul de rezervă Ianca. Şi când ne-am trezit cu supersonicele alea, noi care eram înnebuniți după MiG-21, domnule, nu mai știam cum să ajungem să zburăm MiG-21. În ’76 am terminat școala militară și în ’77 am pus prima dată piciorul într-un supersonic la Bacău. Era centrul de formare a piloților pe supersonice, un centru cu niște piloți deosebiți, niște instructori extraordinari, care ne-au învățat ce înseamnă un interceptor. Ne-am format pe MiG-21, un an de zile a fost trecerea acolo pe supersonice și după care am fost repartizați în unitățile de luptă. Noi, opt colegi am fost repartizați pe Borcea. Am fost fericiți, că acolo știam că e centrul de formare a elitei aviației românești. Așa a fost și așa va rămâne.
Larisa Vasile (realizator rubrică): Ce s-a întâmplat după cei cinci ani la Borcea, ați venit pe Timișoara?
Gheorghe Ioniță: Da, deci am fost selectat pentru escadrila, atunci pe vremea lui Ceaușescu, în ’81 am fost mutat aici. Ceaușescu a luat decizia să aibă două escadrile superdotate, care una era pe Timișoara, una pe Kogălniceanu. Am fost surprins că am fost selectat și chiar și întrebat: unde vrei, la Kogălniceanu? Poți să alegi, acum uite sunt două escadrile noi. Domnul comandant, vă spun sincer, mi se pare Timișoara dincolo de granița ţării. Mă duc la Timișoara, să cunosc și eu. Băi, copile, dar ai pe cineva acolo? Că acolo e altă lume. Nu, nu, nu, nu, n-am pe nimeni, dar mă descurc.
Larisa Vasile (realizator rubrică): Cred că e cea mai mare parte din cariera dumneavoastră în Timişoara?
Gheorghe Ioniță: Da. 10 ani am zburat numai cu MiG-23, până în ’91, când am fost mutat pe elicoptere, tot de luptă, Puma. IAR-330 H. Şi să zbori MiG-23 la Timișoara, domnule nu ştiu cum, eram şi tânăr, domnule, nu știu cum, dar așa îmi creștea inima. Făceam parte din elita bănățeană. Colegii de aici, zburători de elită, au reprezentat ţara pe tratat. Cu regimentul de la Giarmata am reprezentat de două ori în grupele de tragere. Am fost avansat la excepțional aici în Timișoara.
Larisa Vasile (realizator rubrică): Acum înțeleg și înțelegem cu toții de unde toată energia pe care ne-ați transmis-o astăzi. Vă mulțumesc foarte mult.
Gheorghe Ioniță: Eu vă mulțumesc pentru invitație și vă mulțumesc de două ori pentru că m-ați întors în timp. M-am simțit foarte bine, pentru că toate au fost trăite, și mă bucur tare mult pentru că viața bate filmul.

Interviul săptămânii: Vizita Secretarului General Adjunct al NATO în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 23:15

Mircea Geoană a efectuat o vizită în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, unde a fost informat cu privire la rolul acesteia în cadrul Forțelor Aeriene Române, despre modul de operare și misiunile pe care le pot îndeplini dronele MQ-9 Reaper și elicopterele IAR-330 Puma SOCAT.

Mircea Geoană: Câmpia Turzii și în general ceea ce aliatul român, aliatul american și britanic fac aici este de o excepțională importanță pentru Alianța noastră. Avem nevoie de un flanc estic cât mai robust, avem nevoie de colaborare în cadrul NATO, și bilaterală, pentru a asigura apărarea și descurajarea în zona Mării Negre. Și ceea ce se întâmplă aici este, cred eu, embrionul unei armate române și unei forțe aeriene române de primă calitate. Sunt bucuros că NATO va continua să investească pentru modernizarea acestei baze importante. Salut faptul că aliații românii trec la o nouă generație de avioane de luptă, care sunt foarte importante, și cred că și colaborarea cu aliatul american și britanic aici vor face forțele noastre și mai interoperabile, mai performante și mai capabile să-și facă datoria. Le-am mulțumit militarilor români și aici, la Câmpia Turzii, și o fac cu orice ocazie, și o fac și acum, prin intermediul dumneavoastră. Armata Română este cea mai de încredere instituție în societatea românească. Și avem cu toții obligația să investim în păstrarea și întărirea acestei credibilități, investiții financiare, investiții logistice, dar mai ales investiții în materie de recunoaștere a rolului vital pe care armata îl joacă în societatea românească și în acest context foarte, foarte complicat. De aceea, felicitările mele au venit in inimă. Ele vin și de la mine, ca român, dar vin și din partea secretarului general, vin din partea întregii Alianțe. România este un aliat foarte respectat, foarte influent și pe care îl știm că ne putem baza.

Cornel Mituț (realizator rubrică): În contextul viitorului summit de la Vilnius, atât despre România, cât și flancul de est, în defensivă a NATO, trebuie să luăm în calcul și vecinii noștri, în special Republica Moldova, ca să nu mergem poate și către parteneriatul care se dezvoltă cu Ucraina, în ceea ce privește sprijinul tuturor membrilor NATO în conflictul de acolo. Ce se anunță în agenda summit-ului?
Mircea Geoană: Va fi un summit foarte important. Liderii noștri vor aproba noua generație de planuri de apărare pentru NATO, cea mai importantă transformare în cultura de apărare și descurajare din ultimele decenii. Vom decide continuarea sprijinului pentru Ucraina. Vom avea ca invitați și Republica Moldova, Georgia și Bosnia, pentru că și acești parteneri ai noștri se află sub o imensă presiune de război hibrid din partea Rusiei. De aceea suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina, iar drumul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și relațiile tot mai apropiate cu NATO sunt lucruri de care credem că și prietenii noștri din Republica Moldova au nevoie. Am constatat la nivelul opiniei publice din Republica Moldova, a leadership-ului politic, o oarecare trezire strategică la o nouă realitate. Pentru decenii probabil că au crezut că a fi neutri și a nu deranja vecinul mare de la răsărit reprezintă o soluție. Iată că nu, Rusia este agresivă, și că noi avem obligația să încurajăm drumul european al Republicii Moldova, un lucru pe care NATO îl susține din toată inima.

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 22:48

Edi Nicola (realizator rubrică): Detașamentul de apărare antiaeriană “Gheparzii de Fier”, generat de Batalionul 348 Dobrogea, continuă instruirea în Polonia. În această săptămână, militarii din cadrul grupului de luptă au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în poligonul Wierzbiny. Detalii, ne oferă căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice.
Căpitan Gabriela Nohai (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului românesc „Iron Cheetahs”): Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente similare câmpului de luptă real, pe care le-am soluționat folosind tehnicile, tacticile și procedurile existente la nivelul subunității. Obiectivul principal al exercițiului l-a constituit antrenarea secțiilor de artilerie antiaeriană.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în flancul estic și următoarea oprire o facem în Lituania, unde, pe timpul executării misiunii de poliție aeriană întărită din țările baltice, piloții Detașamentului „Carpathian Vipers” se instruiesc periodic cu militarii țărilor aliate. În prezent, cele patru F-16M ale detașamentului participă la cel mai important exercițiu aerian multinațional aflate în desfășurare „Air Defender 23”. Piloții români au executat misiuni în sprijinul trupelor de la sol, sub coordonarea unui militar specialist, care a transmis aviației datele esențiale pentru îndeplinirea acestora. Amănunte ne oferă locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Carpathian Vipers”.

Laura Bașturea (ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Carpathian Vipers”): Piloții români au executat misiuni de „Close Air Support” în sprijinul trupelor de la sol, sub coordonarea unui JTAC, Joint Terminal Attack Controller, în spațiul aerian al Lituaniei. JTAC lituanieni și piloții detașamentului au stimulat lovituri de precizie asupra țintelor terestre și au asigurat securitatea apelor teritoriale ale Lituaniei în Marea Baltică, în condiții tactice complexe.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Lituania coborâm în Balcanii de Vest și ne oprim în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii, EUFOR Althea. Pentru efectuarea patrulelor, compania este dotată cu transportoare blindate Piranha III C, URO VAMTAC și Humvee-uri. În cadrul activităților de mentenanță se aplică o serie de operațiuni în vederea pregătirii tehnicii pentru misiunile viitoare.
Căpitan Alexandru Călin (comandantul Companiei Manevră Rotația a III-a): Compania este dotată cu mașini de luptă ușor blindate. Acestea necesită o mentenanță executată cu foarte, foarte, mare atenție și foarte mare seriozitate. În principiu, lucrările de mentenanță se execută atunci când compania nu se află dislocată din Camp Butmir.

Noua strategie de securitate a Germaniei

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:51

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Germania a prezentat noua sa strategie de securitate națională, care definește prioritățile și ambițiile Berlinului într-o Europă despre care cancelarul Olaf Scholz spune că a fost transformată de invazia Rusiei în Ucraina. Ideea de bază a conceptului arată că sunt luate în considerare toate amenințările interne și externe la adresa siguranței țării. Strategia de securitate națională nu se limitează doar la apărarea ţării, ci implică mai multe domenii. Pentru a combate dezinformarea și alte forme de influență străină, guvernul federal are în vedere modificări la nivelul serviciilor secrete germane. Strategia prevede beneficii pentru întreprinderile care stochează materii prime esențiale și dezvoltă rezerve strategice. Documentul vorbește și despre o consolidare substanțială a Bundeswehrului – armata federală. Guvernul german dorește să atingă, încă de anul viitor, obiectivul de două procente din produsul intern brut pentru apărare, agreat de NATO.

Exerciții de mobilizare în Belarus

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Belarusul, unul dintre principalii aliați ai Rusiei, a declarat că forțele sale armate încep 10 zile de exerciții de mobilizare anuale, relatează canalul britanic de știri Sky News. Ministerul belarus al Apărării a declarat că exercițiile au ca scop evaluarea gradului de pregătire a țării pentru mobilizarea rezerviștilor. Toți bărbații din această țară trebuie să efectueze serviciul militar și să rămână în rezervă după ce îl termină. Deși forțele belaruse nu s-au alăturat direct războiului din Ucraina, țara a rămas strâns legată de Rusia și a permis Moscovei să îi folosească teritoriul ca rampă de lansare pentru invazie. Belarusul a organizat frecvent exerciții militare cu Rusia și i-a dat voie să utilizeze bazele sale pentru antrenament. La începutul acestei luni, Rusia a anunțat că a mutat rachete nucleare tactice pe teritoriul belarus, lucru infirmat de serviciile de informații ucrainene.

Armata română achiziționează avioane fără pilot Watchkeeper X

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:42

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Compania Elbit Systems a anunțat prima comandă de achiziție, în valoare de aproximativ 180 de milioane de dolari, pentru furnizarea primelor trei din cele șapte sisteme tactice de avioane fără pilot Watchkeeper X, ca parte a contractului cu Ministerul Român al Apărării. În comanda de achiziție, producătorul va furniza sisteme modernizate, cu capabilități avansate de culegere de informații, supraveghere și recunoaștere. Potrivit contractului, Elbit va transfera tehnologie în țara noastră și va coopera cu filialele sale din România și cu societatea Aerostar pentru a produce aici platforma și stația de control la sol și pentru lucrările de întreținere pe durata ciclului de viață al sistemului. Compania israeliană operează în România de 27 de ani, fiind un furnizor tradițional al Ministerului Apărării Naționale. Elbit Systems a participat la programe majore de modernizare a Armatei Române – MiG-21 LanceR, Puma SOCAT și IAR-99 Șoim pentru Forțele Aeriene, LAROM și Piranha pentru Forțele Terestre sau elicopterele Puma Naval ale Forțelor Navale Române.

Eurasian Partnership MCM DIVE

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Forțele Navale Române desfășoară, până pe 30 iunie, exercițiul multinațional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, la care iau parte și militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia. Antrenamentele sunt conduse de Centrul 39 Scafandri și au loc în largul țărmului românesc de la Marea Neagră și în portul militar Constanța. La exercițiu participă nave militare, scafandri de luptă EOD și de mare adâncime și aeronave ale Forțelor Aeriene. Potrivit comandantului Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu, exercițiul contribuie la creșterea nivelului de instruire pentru acțiunile împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor, precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.

Comandor Fănel Rădulescu: Încercăm să aducem în realitate toate exercițiile, într-un mediu complex, foarte solicitant și real. Ne concentrăm pe un mod practic de intervenție, luând în calcul toate posibile sau potențialele amenințări care pot veni în zona aceasta de responsabilitate a scafandrilor sau în zona de responsabilitate a forțelor și structurilor care sunt destinate luptei împotriva minelor.

Crește contribuția Armatei României în Bosnia și Herțegovina

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:29

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Participarea Armatei României la Operația „EUFOR Althea” în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina va crește începând cu luna octombrie a acestui an, cu un efectiv total de până la 180 de militari, cu tehnica, echipamentul, armamentul și muniția necesare îndeplinirii misiunilor. Suplimentarea forțelor a fost aprobată de președintele Klaus Johannis și adusă la cunoștința parlamentului, conform protocolului. Pentru asigurarea unei prezențe relevante a României în această operație, după retragerea companiei de manevră, care va avea loc în luna octombrie 2023, și pentru a susține demersurile de preluare a comenzii forței în luna ianuarie 2025, a fost analizată posibilitatea asigurării de către țara noastră a companiei stat major și deservire a batalionului multinațional dislocat în teatru, se arată în scrisoarea transmisă de șeful statului conducerii legislativului. Conform legislației în vigoare, participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român se aprobă de președinte, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.