Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Tîlvăr s-a întâlnit la Paris și cu generalul James Hecker, comandantul Comandamentului Aerian Aliat, cu care a discutat despre importanța menținerii sprijinului aliat pentru misiunile de poliție aeriană întărită în regiunea Mării Negre, inclusiv în ceea ce privește participarea Statelor Unite ale Americii. Cu ocazia vizitei în Franța, ministrul apărării a vizitat și Salonul Aeronautic de la Le Bourget, unde au expus peste 2.400 de companii, reprezentând industria de apărare din 49 de țări, printre care și România.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Franța a găzduit Conferința pentru Apărarea Aeriană Europeană, organizată la inițiativa președintelui Emmanuel Macron. În cadrul reuniunii s-a propus dezvoltarea industriei europene de profil pentru a reduce dependența de importul de tehnologie de apărare din afara continentului. Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a participat la lucrările conferinței la invitația omologului francez, Sébastien Lecornu.
Angel Tîlvăr: Am avut ocazia să spun că România are unul dintre pilonii de stabilitate și generatori de securitate în regiunea Mării Negre. Am avut ocazia să promovez ideea ca Marea Neagră să aibă o importanță mai mare în ceea ce privește conceptul strategic. Și, totodată, ne-am pronunțat în ceea ce privește inițiativele de înzestrare comună. Ne-am pronunțat pentru o colaborare constantă cu partenerii transatlantici, cu Statele Unite. În același timp, suntem de acord și susținem posibilitatea ca pe anumite programe să se poată face achiziții europene comune.
Ioan Stanomir: ”Problema fundamentală a Republicii Moldova, din păcate, este legată de faptul că o parte dintre cetățenii Republicii Moldova se simt mai aproape de Federația Rusă decât de guvernul de la Chișinău.”
La subiectul săptămânii un interviu cu profesorul universitar Ioan Stanomir de la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Luni, în 19 iunie, Curtea Constituțională din Republica Moldova a declarat drept neconstituțional partidul politic ȘOR. Ca urmare, Kremlinul, prin oficialii săi, amenință și declară că Republica Moldova continuă să meargă pe calea regimului nazist ucrainean. Despre acest lucru, dar și despre războiul din Ucraina, propagandă și conexiuni cu lumea est-europeană, în câteva secunde. Constantin Herțanu, de la „Jurnal militar Cluj”: .
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule profesor, în această săptămână s-au întâmplat mai multe evenimente importante, și aș începe prin a spune că luni, 19 iunie, Curtea Constituțională din Republica Moldova a declarat drept neconstituțional partidul politic ȘOR. Reacția Kremlinului nu s-a lăsat așteptată. Prin interzicerea forțelor de opoziție, conducerea Republicii Moldova repetă calea Ucrainei de transformare a țării într-o anti-Rusie. Și de aici au fost doar câțiva pași până la mesaje mult mai virulente. Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Tot acum, probabil toți ascultătorii știu, partidul ȘOR nu este propriu-zis un partid, el este o mișcare finanțată direct și asumat de către un grup de infractori în legătură directă cu administrația rusă. Scopul partidului ȘOR a fost acela de a destabiliza Moldova și de a duce de fapt un război hibrid împotriva autorităților de la Chișinău. Este bine că administrația de la Chișinău s-a hotărât să solicite Curții Constituționale să facă acest pas. Din păcate, însă, problemele Republicii Moldova nu pot fi soluționate doar prin scoaterea în afara legii a partidului ȘOR. Problema fundamentală a Republicii Moldova, din păcate, este legată de faptul că o parte dintre cetățenii Republicii Moldova se simt mai aproape de Federația Rusă decât de guvernul de la Chișinău. Trebuie să spunem limpede acest lucru. Și nu este vorba doar de transnistreni. Îmi este teamă că și pe teritoriul controlat de administrația de la Chișinău simpatiile proruse sunt destul de bine marcate la nivelul cetățenilor. Zilele acestea, guvernatorul provinciei Herson, alipită în mod ilegal de Rusia, a amenințat că va bombarda un… Constantin Herțanu (realizator rubrică):…Pod dintre Republica Moldova și chiar România, stat membru NATO. Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Da, sigur, este tipul de provocare cu care noi suntem obișnuiți. Trebuie să ne păstrăm calmul. Trăim o perioadă foarte complicată, de turbulențe în relațiile internaționale. Federația Rusă face tot ce îi stă în putință ca să creeze acest sentiment de insecuritate. Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbim despre războiul de la granițele României. Ce credeți despre mult vehiculata contraofensivă? Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Eu, nefiind specialist militar, mă voi referi doar la ceea ce pot să înțelegi în calitate de civil. Nimeni nu poate să ceară miracole guvernului ucrainean și trebuie să avem în vedere faptul că, spre deosebire de Rusia, Ucraina nu sacrifică în mod nebunește soldații și nu-i tratează ca pe o carne de tun. Deci această ofensivă, în măsura în care se va dezvolta, va cere timp și resurse. Problema pentru Europa și pentru Statele Unite este că, în modul în care putem anticipa, acest război nu se va termina foarte repede. Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule profesor, la aproape un an de la invazia rusă, ați publicat un articol. Spuneați acolo că realitatea cotidiană în Europa Centrală arată că ceea ce nu ne puteam imagina în anii de după 1991 este în zilele noastre un fapt care intră în economia fluxurilor de știri: orașe bombardate, confruntări în tranșee, crime împotriva umanității, teroare, moarte, dezolare. Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Problema pentru România, în particular, este să își convingă cetățenii că lucrurile care se petrec acolo nu se petrec pe planeta Marte; și că dacă noi ne vom băga ca struțul capul în nisip, când ni-l vom scoate nu vom mai recunoaște lumea în care trăim. Statul român trebuie să fie, în modesta mea opinie, mult mai activ. Trebuie să facă ceea ce fac și alte țări central-europene, anume să dezvolte cooperări directe în materie politică și militară cu Ucraina. Să sprijine Ucraina cât mai mult, pentru că situația este complicată. Și, dacă războiul din Ucraina va avea succes, în viziunea Rusiei, altele vor urma. Noi avem aproape, peste granița noastră Republica Moldova, avem cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina și paradoxul este că românii habar nu au că au această graniță. Și dacă Ucraina este destabilizată militar și politic de Federația Rusă, lucrurile se vor agrava și mai mult. Un alt lucru pe care l-aș spune: mințile multora dintre compatrioții noștri sunt întunecate de propaganda prorusă. Nu mai este o supoziție, este un fapt dovedit. Nu este doar vorba de vizitele unor parlamentari la Ambasada Rusiei la București, este vorba de zeci și sute de mesaje care se diseminează pe canalele de rețele sociale, care intoxică mințile românilor. Este un război hibrid și asta și explică un alt fapt foarte important: procentul scăzut în comparație cu al altor țări europene de sprijin în raport cu Ucraina.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Noi, în emisiunile noastre „Jurnal militar”, am abordat acest subiect al războiului hibrid și al propagandei. Am îndemnat în repetate rânduri ascultătorii să se informeze din mai multe surse. Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Cu siguranță că dvs. vă faceți datoria. Problema este că lupta aceasta este inegală, pentru că noi vorbim un limbaj, operăm într-un anumit mediu, iar dincolo de asta se află sumedenia de minciuni și de elucubrații produse de Federația Rusă și de complicii ei. Aceasta este marea problemă. Eu vreau să vă dau un exemplu limpede: priviți la țările baltice, care au populație cât de mică în raport cu România. Ajutorul lor nu numai că a fost uriaș, disproporționat de mare în raport de restul, dar a fost unul public, asumat, pentru că estonienii, letonii, litunienii știu că, dacă rușii le vin de hac ucrainienilor, vor veni peste baltici, indiferent că balticii sunt sau nu în NATO. Constantin Herțanu (realizator rubrică): La ei se adaugă și Republica Polonă. Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Sigur, Polonia este o altă socoteală. Polonia este o țară mare. Eu mă refer la aceste țări micuțe, că, știți, teoria inițială a NATO spunea că trebuie să recucerim terenul după ce îi lăsăm pe ruși să atace. Între timp, înțeleg că doctrina militară NATO a trecut la un punct de vedere mai rațional, acel al apărării pe granițe. Că dacă noi așteptăm să ne eliberăm de ruși, ultima dată am așteptat să ne eliberăm de ruși 50 de ani. Nu cred că vreunii dintre noi mai doresc să-i aibă pe ruși pe teritoriul lor nicio secundă, darămite ani și luni. Deci politica NATO este o politică sănătoasă, dar trebuie să ne gândim că și statele noastre trebuie să se apere, până le apără alții. Că, la o adică, noi suntem aici, până vin alte trupe de departe, noi și cu aliații noștri trebuie să rezistăm pe acest aliniament. Deci sunt niște probleme pe care noi nu ni le-am mai pus, dar e de ajuns un pic să te uiți și să vezi ce se întâmplă în Ucraina ca să îți dai seama ce s-ar întâmpla și la noi. De aceea Țările Baltice și Polonia sunt atât de preocupate, pentru că ele știu, Republica Moldova, săraca, ce poate să facă? Republica Moldova nu are armată. Timp de 30 de ani, guvernele Republicii Moldova au trădat interesul național al Republicii Moldova, ducând o politică care a lipsit Republica Moldova de orice fel de mijloace de rezistență față de Federația Rusă. Această ficțiune prostească a neutralității. Cum poți să fii neutru astăzi? Cine mai este neutru în Europa cu adevărat, în afară de Austria și Elveția? Austria, care este o sucursală economică a Rusiei, cum foarte bine știm, din păcate. Iar Elveția, care are o tradiție de neutralitate, iar neutralitatea Elveției în Al Doilea Război Mondial în raport de Germania nazistă aș spune că a fost o alianță implicită. Iertați-mi brutalitatea și formula directă. Deci cine mai este neutru astăzi? Ce poți să fii neutru? A, dacă ești între țările simpatizante ale Rusiei din Africa, neutralitatea înseamnă sprijin militar indirect pentru Rusia. Dar în Europa, neutralitate înseamnă de fapt să sprijini agresorul. Toate aceste lucruri trebuie, spuse ca românii să înțeleagă pe ce lume trăiesc și să nu creadă că te duci la Marea Neagră, faci plajă și uiți că la 200 de kilometri de tine e război, că la un moment dat războiul vine peste tine. Și când va veni peste noi, va fi prea târziu. Constantin Herțanu (realizator rubrică): Aș mai avea o întrebare pentru dumneavoastră. Făceați un comentariu referitor la „Cartea neagră a lui Vladimir Putin” și, plecând de la ideea de putinism, aș vrea să vă întreb dacă dumneavoastră credeți că Vladimir Putin va semna în zilele următoare decretul de amnistie totală pentru cei care se vor înrola în acest război nedrept. Am înțeles că Duma de Stat din Rusia a adoptat o lege potrivit căreia militarii mobilizați și contractați care au plecat să lupte în Ucraina sau vor pleca în Ucraina să fie la schimb absolviți de răspundere penală în cadrul infracțiunilor de gravitate mică și medie. Ce credeți? Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Nu știu, acum Rusia ne-a obișnuit deja că ea folosește criminalii pe post de militari. Rusia a făcut de-a lungul istoriei, și când se numea Imperiul Rus, și când se numea Uniunea Sovietică, crime de război și crime împotriva umanității. Mă refer la stat, nu la națiune, ca să nu mai avem discuții și să mi se atribuie mie vreo ură viscerală împotriva națiunii ruse. Națiunea rusă, când totul se va termina, va trebui să explice cum de a susținut un asemenea regim, dar este problema lor. E foarte interesant când lupți cu criminali pe post de militari; și mă întreb ce tip de disciplină și ce tip de discernământ poate avea un infractor condamnat atunci când devine militar. Eu, din câte știu, repet, nefiind militar, eu știu că militarii nu sunt nici mercenari, nici criminali. Ei sunt niște oameni responsabili, antrenați și conștienți, care… Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cu teste psihologice trecute. Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Exact! Și care apără valorile statului pe care îl reprezintă. Cei care au neobrăzarea să susțină că militarii români, francezi, americani, britanici, numiți-i dumneavoastră, polonezi, baltici sunt mercenari sunt niște ticăloși. Noi nu avem militari mercenari, noi avem oameni care, cum spuneți, sunt pregătiți să-și apere nu numai țara lor, dar și țările cu care noi suntem aliați. Adevărații mercenari îi găsim în Rusia, nu numai în armata regulată, ci și gruparea Wagner. Sunt toți cei care au destabilizat întregi țări din Africa Subsahariană. Ultimul caz este Republica Mali, unde în această Republică Mali, poate știu ascultătorii dumneavoastră, mercenarii Wagner s-au făcut vinovați de crime împotriva umanității. Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact. Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Aceasta este adevărata față a Federației Ruse, cea pe care unii politicieni români o prezintă ca pe un fel de apărătoare a credinței ortodoxe. Să fie limpede! Noi nici măcar credința ortodoxă nu o mai avem în comun cu acești criminali, pentru că Biserica Ortodoxă Rusă este o afacere de partid și de stat, iar Patriarhul este la fel de KGB-ist cum erau predecesorii lui. Cine dorește să găsească lumina ortodoxă în Moscova n-are decât să rămână acolo. Nu are ce să caute alături de noi. Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Subiectul săptămânii” profesorul universitar Ioan Stanomir, de la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Vă mulțumim încă o dată și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”. Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Cu mare drag! O zi frumoasă! Sănătate multă! La revedere!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Teodora Mazere (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni din cadrul celei de-a XI-a rotații din Polonia alături de aliații din cadrul grupului de luptă au primit zilele trecute vizita premierului și a ministrului apărării din țara gazdă. Cu această ocazie, militarii români alături de partenerii americani, britanici și polonezi au desfășurat un exercițiu demonstrativ. Tot în aceasta perioadă s-a derulat pentru prima dată și concursul militar aplicativ Gepards Legacy.
Căpitanul Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană -,, Gheparzii Transilvani”: Cele mai bune grupe, formate din 6 membrii, s-au aliniat la startul acesteia. Concurenții au trebuit să parcurgă probe diferite pe un traseu de 15 km în care și-au dovedit abilitățile profesionale dobândite dar și rezistența și pregătirea fizică. În clasamentul final al competiției, două echipe românești au urcat pe podium.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din baza din Bemowo Piskie ajungem pe puntea Navei Școală Mircea care își continuă cel de-al doilea marș internațional de instrucție. Pregătirea cadeților de la bord continuă atât în arboradă cât și prin exerciții, cum a fost cel de abandon al navei desfășurat la un nivel foarte apropiat de realitate. Pe lângă instrucție au fost și antrenamente de tras la rame cu cele două bărci. Deși este un velier, pregătirea la bord se desfășoară și pentru cei cu specializarea electromecanică, ei efectuând carturi la sala mașinilor.
Student caporal Alexandru Mihai Dan: Trebuie să ne echipăm corespunzător pentru că este gălăgie foarte mare, este mult ulei. A fost primul meu contact cu ceva ce ține de specializarea mea, nu știam nimic legat de motoare, nimic legat de fluide. Cadrele, ofițerii, maiștrii, soldații gradați, m-au ajutat foarte mult să înțeleg tot ce se întâmplă, m-au îndrumat și acum încep să-mi pun bazele a ceea ce urmează să studiez mai departe. Cred că m-au pregătit și i-au pregătit și pe colegii mei pentru ceea ce urmează să facem noi în cariera noastră.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava școală Mircea se află în escală în portul Valletta din Malta până pe data de 13 iulie după care se va îndrepta spre ultimul port din acest marș de instrucție, și anume Alexandria din Egipt.
Tot către continentul african ne îndreptam și noi atenția, mai precis spre Sudanul de Sud, acolo unde un grup format din șapte militari români participă la misiunea UNMIS ce are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Deplasarea în zonele de securitate se face cu ajutorul patrulelor iar detalii despre specificul organizării acestei activități ne oferă Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud.
Colonelul Dan Ruja: Înainte de fiecare patrulă, această structură de securitate trebuie să-și dea un aviz referitor la nevoia de a folosi forța de protecție a batalionului acesta de protecție. Există și zone în care patrula se poate deplasa fără ei și nu s-au semnalat incidente. Culmea, cele mai recente incidente au vizat chiar membrii acestei forțe de protecție care, bineînțeles, sunt înarmați.
Publicat de prosavioleta,
13 iulie 2022, 07:44 / actualizat: 13 iulie 2022, 9:51
Cristian Dumitrașcu: Domnule doctor, bună ziua și bine ați venit la ”Jurnal militar”.
Bogdan Cârciumaru: Bună ziua, vă mulțumesc că m-ați solicitat.
Cristian Dumitrașcu: Se pare că subiectul săptămânii este chiar o posibilă revenire a unui val semnificativ al pandemiei.
Bogdan Cârciumaru: Din ceea ce constatăm la nivel spitalicesc rezultă că a început să crească numărul de îmbolnăviri în mod semnificativ și acest lucru este probabil datorat faptului că au început concediile, vacanțele și, deci, aglomerațiile umane. După cum s-a văzut și la televiziune, și cum s-a arătat și în mass-media, aeroporturile sunt pline și traficul internațional de călători acționează în sensul creșterii interacțiunii între oameni.
Cristian Dumitrașcu: Și, în, același timp, renunțarea la măsurile de distanțare, la mască în avion, au și asta importanța lor.
Bogdan Cârciumaru: Sigur că da, fără discuție, mai ales că avem de-a face și cu o problemă legată de traficul acesta internațional de călători, care este disrupt în multe aeroporturi din lume din cauzele pe care le cunoaștem. Și atunci sigur că au loc aglomerații nedorite. Aș dori să remarc, acest virus, după cum se vede, nu are o sezonalitate evidentă, ci mai degrabă ține de apariția aglomerațiilor mari umane. Prin urmare, aici e diferența față de virusul gripal. Virusul SARS-CoV-2 mutagen produce subvariante care cresc numărul de îmbolnăviri odată ce crește interacțiunea apropiată interumană, așa cum ați remarcat foarte bine, mai ales fără purtarea de echipamente de protecție necesare, măștile fiind cele mai importante.
Cristian Dumitrașcu: Recomandarea dumneavoastră, așadar, este întoarcerea la un minimum de măsuri care să ne distanțeze, care să ne apere de acest virus, în așa fel. Acesta al câtelea val este, domnule doctor?
Bogdan Cârciumaru: La noi se pare că este al șaselea val, și aici sigur că ar fi bine să rămână la nivel de recomandare, deoarece viziunea actuală este în Europa, cel puțin, și în zona vestică a continentului de a învăța să trăim cu acest virus. Prin urmare, purtarea măștii, care devine o recomandare, nu o obligativitate, igiena personală, aș aminti aici spălarea mâinilor este foarte importantă, distanțarea socială, aerisirea încăperilor, un lucru foarte, foarte important și, bineînțeles, evitarea spațiilor închise și aglomerate.
Cristian Dumitrașcu: Iar o ultimă estimare, astăzi, la „Jurnal militar”, când credeți că va fi vârful și când credeți că vom fi scăpat din nou de acest pericol?
Bogdan Cârciumaru: Vârful care corespunde cu perioada concediilor ar putea fi în august-septembrie, după aceea, datorită scăderii interacțiunilor și terminării concediilor, s-ar putea să avem o revenire a numărului mic de infectări. Oricum, acest virus va rămâne prezent și va circula în populație.
Cristian Dumitrașcu: Invitat la subiectul săptămânii a fost colonelul doctor Bogdan Cârciumaru, medic primar în secția boli infecțioase din Spitalul Clinic de Urgență Militar Central „Carol Davila” din București. Domnule doctor, vă mulțumesc.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tabăra de vară pentru cercetași, organizată de Direcția Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării Naționale, a ajuns la cea de a 14-a ediție. Activitatea este găzduită în acest an de Batalionul 21 Vânători de munte din Predeal și se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Şanse și cu asociația de caritate „Camarazii”, cu sprijinul Statului Major al Forțelor Terestre și Clubului Sportiv al Armatei Steaua. 32 de elevi din toată țara, selectați în urma unei competiții naționale, au posibilitatea să afle noțiuni despre armată și despre profesia militară. Tabăra are și o componentă practică, cu ședințe de alpinism, drumeții, tehnici de supraviețuire în natură, instrucție de front, toate adaptate vârstei participanților, sub îndrumarea instructorilor militari. Colonel Mihaela Iliescu, coordonatorul taberei: Tabăra este desfășurată sub deviza „Fii cel mai bun, fii la înălțime”. Avem printre obiective însușirea de către tinerii participanți a unor cunoștințe de bază despre Armata României, despre profesia militară, iau contact cu diferite structuri militare, văd care este viața reală a militarilor, îi văd în acțiune și încercăm să le punem în valoare calitățile fizice, spiritul de competiție și de echipă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit miercuri la București cu președintele Comitetului de Apărare și Securitate din Parlamentul Georgiei, Irakli Beraia, cu care a discutat despre cooperarea în domeniul apărării, despre relația NATO – Georgia, reconfirmată la summitul NATO de la Madrid și despre efectele războiului din Ucraina în regiunea Mării Negre. Simona Cojocaru a confirmat sprijinul pe care țara noastră îl oferă Georgiei în ceea ce privește aspirațiile euroatlantice și în demersurile de aderare la Uniunea Europeană. Ambele părți au agreat necesitatea menținerii unui dialog constant pentru implementarea cât mai eficientă a proiectelor comune în domeniul apărării, asumate atât în context bilateral, cât și multinațional.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noul comandant suprem al Forțelor Aliate în Europa este generalul american Christopher Cavoli. Acesta a preluat oficial comanda forțelor armate comune ale NATO de la compatriotului său, generalul Tod Walters. Transferul de autoritate a avut loc în cadrul unei ceremonii desfășurate luni, 4 iulie, la Cartierul General al Alianței de la Mons, Belgia, în prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg: A fi comandant suprem al Forţelor Aliate din Europa înseamnă a fi în slujba a 30 de ţări şi a unui miliard de oameni. Înseamnă totodată a conduce milioane de femei şi de bărbaţi în uniformă, din toată Alianţa, şi zeci de mii de militari sub comandă directă. În acelaşi timp, înseamnă să aperi valorile democratice şi modul nostru de viaţă. Este una dintre cel mai importante funcţii militare din lume.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandantul suprem al Forţelor Aliate în Europa este cea mai înaltă funcţie în ierarhia militară a forţelor NATO şi este deţinută, prin tradiţie, de un ofiţer american care conduce toate operaţiile militare aliate. La ceremonia din Belgia a fost prezent şi generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Sistemul antiaerian sol-aer de rază medie MAMBA al forţelor franceze, dislocat în țara noastră la Capul Midia, a fost evaluat și certificat operațional de către o echipă a Alianței Nord-Atlantice. Structura are un caracter defensiv și va contribui la asigurarea misiunilor de apărare antiaeriană, fiind integrată în sistemul de apărare aliat. Instalațiile sunt operate de militarii francezi din Grupul de luptă NATO constituit în România și au rolul de a proteja împotriva amenințărilor aeriene, inclusiv rachete de croazieră sau avioane cu și fără pilot. Montarea sistemului MAMBA în țara noastră face parte din setul de măsuri adoptate de Alianța Nord-Atlantică pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO, au declarat reprezentanții echipei de evaluare.
Locotenent-Colonel Marcel: MAMBA este o parte esenţială a sistemului integrat anti-rachetă al NATO şi în situaţia în care suntem acum, cu o criză de securitate în desfăşurare, sistemul ne va sprijini în aplicarea măsurilor de descurajare şi va fi parte a scutului de apărare integrat aliat. Prin această certificare desfăşurată cu succes, sistemul MAMBA dislocat în România va fi acum cu adevărat sub comanda şi controlul NATO şi astfel va deveni o parte foarte importantă a apărării aeriene a Alianţei Nord-Atlantice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a lansat în procedură de transparență legislativă un proiect de lege pentru modificarea și completarea legii privind pregătirea populației pentru apărare. Una dintre prevederi este adăugarea categoriei militar voluntar în termen în structurile armatei. Astfel, pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita voluntar participarea la un program de pregătire militară de bază cu durata de până la patru luni. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creșterea rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaționale pe timp de pace, similar rezerviștilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menținerii aceluiași nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti, care pot completa în situațiile prevăzute de lege, structurile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. Proiectul propune și stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării – încorporării în situația reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, pe durata stării de război, a stării de mobilizare sau de asediu. Textul inițial al propunerii legislative poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Ministerului Apărării Naționale.
Bogdan Răducan (realizator): În școlile militare, de maiștri militari și subofițeri din întreaga țară, au avut loc ieri festivități de absolvire a promoțiilor ce poartă denumirea ,,Încoronarea de la Alba-Iulia 100”. Peste 400 de absolvenți, dintre care cei mai mulți proveniți din rândul soldaților și gradaților profesioniști, au fost avansați la Școala de subofițeri și maiștri militari „Basarab I”, din Pitești, urmând să-și înceapă activitatea în unitățile militare din teritoriu. Aceleași neobosit, Cristian Dumitrașcu, a fost prezent la ceremonie.
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Sg. Cicherea Alexandru Marian
Cristian Dumitrașcu: Şef de promoție în arma?
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Intendenţă.
Cristian Dumitrașcu: Cea mai mare medie pe școală?
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Da.
Cristian Dumitrașcu: Cât a fost?
Sg. Cicherea Alexandru Marian: 9,61. Am avut colegi deosebiți care ne-au ajutat și ne-au ajutat la fiecare pas și totul ne-a făcut să fie mult mai ușor. Dar într-adevăr a fost foarte foarte greu.
Cristian Dumitrașcu: Ați venit din viaţa civilă sau aţi fost militar angajat înainte?
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Militar angajat.
Cristian Dumitrașcu: Unde și pe ce?
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Am fost în Craiova pe arma auto.
Cristian Dumitrașcu: Ați schimbat arma de la auto la intendență?
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Da, doar am avut… a fost un pic diferit pentru că am avut opțiuni limitate, ținând cont de facultate.
Cristian Dumitrașcu: Repartiția?
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Timișoara.
Cristian Dumitrașcu: Așa ați vrut?
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Da, prietena mea este acolo și am ales să merg să fim amândoi.
Cristian Dumitrașcu: Felicitări, succes în carieră și ne vedem la Timișoara!
Sg. Cicherea Alexandru Marian: Mulțumesc frumos!
Sg. Ghiță Gelu: Bună ziua! Numele meu este Ghiță Gelu.
Cristian Dumitrașcu: Sergent Ghiță Gelu și dumneavoastră sunteți soția?
Ghiţă Ana-Maria: Da, Ghiță Ana-Maria!
Sg. Ghiță Gelu: El este băiat. Copilul nostru, Luca Valentin.
Cristian Dumitrașcu: Ghiță Luca Valentin. Cum vi s-a părut așa?
Ghiţă Ana-Maria: Da, foarte emoționant când i-am văzut pe toți!
Cristian Dumitrașcu: V-a trecut de toată greutatea și de toată lipsa de acasă și perioada?
Ghiţă Ana-Maria: Da, da.
Cristian Dumitrașcu: Care a fost cel mai greu moment așa, până astăzi?
Ghiţă Ana-Maria: Toate momentele au fost grele, mai ales acum, că este foarte mic și este în creștere. Acum, în perioada aceasta când trebuie să știe de tată, el a fost plecat, dar acum suntem împreună toți.
Cristian Dumitrașcu: După avansare, unde aveți post?
Sg. Ghiță Gelu: Postul meu este la Batalionul II Călugăreni, comandant /piese aruncător/ 82. Planul meu este să mă pregătesc cât mai bine și să îndeplinesc toate sarcinile pe care o să le am pe viitor.
Bogdan Răducan (realizator): Așa cum se obișnuiește și cum ați auzit mai devreme, la festivitatea de absolvire de la Pitești au fost prezenți și membrii familiilor noilor subofițeri ai Armatei României. Lor li s-a adresat locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Cristian Dan.
Gen. mr. Cristian Dan: Dragi membrii de familie, fie că vorbesc de părinți, frați, surori, soții, copii, pentru cea mai mare parte dintre colegii mei, i-aţi predat familiei armatei acum ceva timp, dar îi predaţi din nou, într-o nouă postură, aceea de subofiţer al Armatei României, şi vă spun cu mâna pe inimă că sunt extrem de onorat să fiu astăzi aici, alături de dumneavoastră. Familia Armatei României va avea grijă de ei.
Bogdan Răducan (realizator): Reporter Cristian Dumitraşcu. Încă o dată, mulţumesc. Tinerilor noştri colegi le dorim şi noi mult succes în carieră.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii celui de-al 11-lea contingent românesc, care acționează în cadrul grupului de luptă din Polonia, continuă procesul de instruire în poligoanele din apropierea bazei din Bemowo Piskie. În această perioadă au participat alături de partenerii americani, la un exerciţiu de antrenament de nivel baterie, de această dată având în teren atât vehicule aeriene fără pilot, de tip Raven, cât şi transportoare blindate de tip Stryker. Căpitanul Liviu Burtică ne vorbeşte despre un alt antrenament la care au participat anterior exerciţiului din teren.
Căpitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii transilvani”: Antrenament în simulatorul de tragere al partenerilor polonezi, pe care militarii români l-au considerat o experienţă inedită, fiind pentru prima dată când au avut ocazia să îl utilizeze. Aici am simulat tragerea cu diverse categorii de armament de infanterie, folosind scenarii cu grade de dificultate diferite.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul european ajungem în Africa, mai precis în Republica Centrafricană. Lansată de Uniunea Europeană în 2016, European Union Training Mission, este o misiune de instruire militară al cărei obiectiv constă în consilierea strategică a autorităţilor politice şi militare din Republica Centraficană. România participă la această misiune cu șapte militari, iar pe perioada mandatului de un an de zile personalul este implicat în activități specifice de patrulare, legătură și consiliere.
Colonelul Olimpiu Golea, senior național al contingentului din Republica Centrafricană: De când nu ne-am mai auzit, situaţia de securitate s-a înrăutăţit. Au fost mai multe incidente, nu la adresa contingentului român, la adresa unor misiuni internaţionale. Nu au fost urmări grave. Deşi situaţia de securitate pornise pe un drum mai bun, din păcate, apar tot timpul incidente, ameninţări din partea grupurilor armate care doresc să ajungă la putere, să răstoarne regimul şi să pună oamenii lor în aceste funcţii.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul ars de soare facem o oprire pe puntea Navei-școală „Mircea”, care a ajuns în Valencia, acesta fiind cel de-al treilea port în care acostează în acest marș internațional. Instrucția și antrenamentele în arboradă s-au intensificat, iar pentru prima dată s-a reușit navigația cu toate velele pătrate întinse, aceasta fiind cea mai bună performanță în ceea ce privește navigația cu vele din actualul marş. Tot în aceste zile a demarat și instrucția la navigația cu sextantul atât ziua, cât și noaptea, astfel încât studenții să își poată consolida cunoștințele despre navigație.
Student caporal Cătălina Soltan de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”: E o experiență unică în viaţa oricărui militar student, chiar marinar, şi nu oricine ar putea trăi așa ceva. E palpitant. Am avut un mic exces de adrenalină la început, dar nu pot să spun că nu ador să fiu acolo. Abia aștept să mai urc și următoarea dată. E mai greu, mai dificil. Depinde şi de starea mării și de vreme şi de cum bate vântul, pentru că vela aia dă peste noi, dar îmi place.
Subiectul săptămânii este, fără îndoială, summit-ul Alianței Nord-Atlantice, desfășurat, la mijlocul săptămânii, la Madrid. Un summit istoric, așa cum a fost anticipat și așa cum s-a și dovedit a fi. Un summit cu decizii adaptate la criza de securitate de pe continentul european. Un summit din care a reieșit soliditatea relației transatlantice în general, dar și importanța regiunii Mării Negre și necesitatea întăriri apărării Alianței pe flancul ei estic, în mod particular. Cristian Dumitrașcu a realizat pe acest subiect, joi, chiar la finalul reuniunii, un interviu, prin telefon, de la Madrid, cu Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general, am onoarea! Bine ați venit la „Jurnal militar”, la „Subiectul săptămânii”!
Gen. Daniel Petrescu: Bună ziua, domnul Dumitrașcu! Bună ziua și ascultătorilor! Vă salut de la Madrid! Sunt exact la încheierea summit-ului NATO, desfășurat aici.
Cristian Dumitrașcu: A fost un summit istoric. Este primul summit NATO care se întâmplă în timpul unui război în Europa și presupun că ați luat pulsul mai bine acum la summit decât, să zicem, la începutul războiului. Lucrurile sunt sub control, toată lumea știe ce are de făcut?
Gen. Daniel Petrescu: A fost un summit cu adevărat istoric, desfășurat pe parcursul a două zile, mai multe sesiuni de lucru, la nivel șefi de stat și de guvern. Un summit în care s-au luat decizii foarte importante, spun eu, pentru viitor. Este o criză de securitate gravă, care este evidentă pentru toată lumea, dar eu spun că alianța este pregătită pentru protejarea celui peste un miliard de cetățeni care există în statele aliate. Suntem pregătiți pentru apărarea teritoriului aliat și mai ales pentru salvgardarea libertății și democrației. A fost subliniată încă o dată soliditatea relației transatlantice. Toți aliații au fost de acord cu noul concept strategic, un concept strategic care va direcționa întreaga activitate a Alianței, cel puțin pentru următorii 10 ani. Pentru noi a fost important că ne-am atins toate obiectivele, a fost subliniată importanța strategică a regiunii Mării Negre și în contextul noului concept strategic, dar și pe timpul discuțiilor desfășurate la nivel de șefi de stat și de guvern și mai ales au fost discutate consecințele pe termen lung ale agresiunii Rusiei în Ucraina, consecințe care se reflectă și în postura de descurajare și apărare a Alianței.
Cristian Dumitrașcu: Care considerați dumneavoastră, domnule general, că sunt principalele lucruri pe care le așteptați și care ne avantajează?
Gen. Daniel Petrescu: Noul concept strategic, cu siguranță, importanța regiunii Mării Negre și organizarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, întărirea apărării aliate în această zonă, coerență de la Marea Baltică până la Marea Neagră și calea lăsată deschisă pentru creșterea valorii grupurilor de luptă aliate, desfășurate și constituite aici, până la nivel brigadă. A fost evidențiat comportamentul antagonist al Rusiei față de vecini, comportamentul antagonist față de comunitatea internațională și au reieșit foarte clar sarcinile Alianței, misiunile principale. Totul este subsumat apărării colective, iar alianța trebuie să fie în măsură să desfășoare descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Cred că este o declarație foarte fermă că noi, aliații, vrem să trăim într-o lume în care suveranitatea, integritatea teritorială, drepturile omului și legea internațională sunt respectate. Iar NATO acționează în această direcție.
Cristian Dumitrașcu: Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Gen. Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și toate cele bune!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 250 de militari din Brigada 1 Mecanizată cu peste 50 de mijloacele tehnice au participat în perioada 20 iunie-1 iulie la exercițiul „Argedava 22”, desfășurat în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, din județul Galați. Exercițiul a avut ca scop validarea nivelului de instruire atins de militari, în acest an, prin exerciții tactice cu trupe în teren și cu trageri de luptă. Comandantul Brigăzii 1 mecanizată, generalul de brigadă Ovidiu Lungu.
Gen. de brig. Ovidiu Lungu: Corpul principal s-a dislocat în Smârdan prin procedeul combinat. Am avut elemente care s-au dislocat pe roți, și aici vorbesc de Batalionul 113 artilerie, dar am avut și o companie de parașutiști, din cadrul Batalionului 495 Parașutiști, care s-a dislocat în poligon pe calea aerului, executând un salt din două aeronave „Spartan”. A fost un exercițiu frumos. Sunt norocos să conduc batalioane cu profesioniști, care au demonstrat că, da, suntem gata să ne îndeplinim misiunea oricând va fi nevoie de noi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a fost vizitat pe 27 iunie de studenți, masteranzi și doctoranzi din mai multe universități din țară, înscriși în programul „Institutul de vară – Descoperă România Instituțională”. Proiectul educațional a avut ca scop familiarizarea tinerilor cu practicile și specificul unor instituții publice. În cadrul întâlnirii cu ministrul Vasile Dîncu, participanții la program au aflat despre rolul și importanța Ministerului Apărării Naționale în administrația publică centrală, în special în actualul context de securitate. Au fost abordate și teme referitoare la relațiile dintre armată și societatea civilă, transparența instituțională, combaterea dezinformării și a știrilor false, precum și oportunitățile oferite de Ministerul Apărării tinerilor care doresc să urmeze o carieră militară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu”, de la Capu Midia, a devenit de la 1 iulie Şcoala de instruire pentru apărare antiaeriană cu aceeaşi denumire onorifică. Instituția va organiza activitățile necesare evoluției în carieră și perfecționării cunoștințelor de specialitate ale militarilor din arma artilerie și rachete antiaeriene din Forțele Terestre și din Forțele Aeriene române. Am aflat de la comandantul școlii, colonelul Viorel Eugen Bitan.
Col. Viorel Eugen Bitan: Această schimbare presupune două componente, o componentă care se referă la revenirea la forma de pregătire a militarilor din arma artilerie și rachete într-o singură locație, așa cum a fost până în anul 2003, dar de această dată în locația Capu Midia, iar pentru unitate înseamnă schimbarea statutului fostei unități, ea devenind de la 1 iulie o instituție de învățământ în care se organizează toate cursurile, toate formele de instruire și de pregătire a militarilor din armata artilerie și rachete antiaeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Primul poligonul de pregătire cu acest specific din Armata Română a fost Centrul de Instruire al Apărării contra Aeronavelor, înființat acum 84 de ani la București.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detaşamentul Forţelor Aeriene italiene a desfăşurat marţi, în Baza de la Mihail Kogălniceanu, ceremonia de încheiere a Misiunii de poliţie aeriană întărită, sub comandă NATO, desfăşurată în ţara noastră. La eveniment au participat locţiitorul comandantului Comandamentului pentru Operaţii Întrunite al Forţelor Aeriene Italiene, generalul locotenent Nicola Lanza de Cristoforis, şi locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul de flotilă aeriană Iulian Paţilea. Şase militari italieni au primit în acest cadru emblema de onoare a Forţelor Aeriene Române. Rotaţia actuală a detaşamentului italian a început în luna decembrie a anului trecut, cu patru aeronave Eurofighter Typhoon, la care s-au adăugat în martie alte patru aparate de zbor de acelaşi tip. Misiunile de poliţie aeriană NATO în România sunt desfăşurate în continuare de forţele aeriene britanice, americane şi române.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.
Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:58
Teodora Mazere (realizator rubrică): Spiritul Sărbătorilor de Crăciun se simte și în bazele militare internaționale în care acționează militarii români. Ajuns la cea de-a VI-a ediție, evenimentul caritabil ”Aleargă cu Moș Crăciun” a fost organizat cu intenția de a ajuta 700 de familii din Kosovo aflate în dificultate. Prezent la eveniment, comandantul KFOR, generalul Ferenc Kajári le-a amintit participanților faptul că obiectivul misiunii KFOR nu este doar de a oferi un mediu sigur și securizat, ci și de a fi aproape de toate comunitățile care trăiesc în Kosovo. Căpitan Ștefan Dalbane, ofițer în cadrul comandamentului KFOR. Căpitan Ștefan Dalbane: Peste 200 de militari, în frunte cu comandantul KFOR general maior Ferenc Kajári, au participat la eveniment îmbrăcați în costume de Moș Crăciun sau în uniformă militară, purtând și drapelele naționale ale statelor pe care le reprezintă. Eu am alergat împreună cu mai mulți militari ai contingentului român. Dăruind, activitatea ne ajută să simțim și aici atmosfera sărbătorilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică): România participă cu un efectiv de șapte militari în sprijinul misiunii ONU de menținere a păcii în Republica Sudanul de Sud. Pe durata unui an de zile, personalul militar este implicat în activități specifice de patrulare, observare, asistență, legătură și consiliere. Una dintre misiunile de bază ale militarilor ONU este de a dezvolta, în parteneriat cu autoritățile locale, proiecte și strategii privind dezarmarea, demobilizarea și reintegrarea socială a foștilor combatanți. Îl ascultați pe locotenent-colonelul Olimpiu Golea, observator militar în Republica Centrafricană. Locotenent-colonel Olimpiu Golea: Republica Centrafricană a fost colonie franceză. Bineînțeles, toate instituțiile statului vorbesc limba franceză. Este o condiție pentru cei care vin în armată să vorbească limba franceză. Localnicii vorbesc shango. Toată lumea trebuie să cunoască shango și cu partenerii din armata centrafricană limba franceză. Teodora Mazere (realizator rubrică): Cel de-al 11-lea detașament de apărare antiaeriană constituit în vederea participării la misiunea din Polonia a început pregătirea, urmând ca la începutul lunii aprilie să facă schimbul cu Gheparzii de Fier. Până atunci, militarii dobrogeni care acționează în baza din Bemowo Piskie au participat alături de partenerii americani din compania Cobra la ultima ședință de tragere din acest an cu armamentul ușor de infanterie. Aceste schimburi de experiență au menirea de a menține un nivel ridicat de interoperabilitate între aliații grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de apărare antiaeriană Rotația a X-a. Locotenent Diana Aioanei: Am executat o tragere cu armamentul ușor de infanterie, la care i-am invitat și pe aliații noștri americani, deoarece acum două săptămâni militarii companiei Cobra ne-au invitat pe noi să executăm trageri cu armamentul lor de infanterie. Ei au executat trageri cu pistolul calibru 9 mm și cu pușcă automată 5.45 mm. Feedback-ul militarilor americani a fost foarte bun și ne-au felicitat.
Rațiuni care stau la baza deciziei achiziționării avioanelor F-16 din Norvegia
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:50
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”! General Ștefan Dănilă: Bună dimineaţa şi bun găsit tuturor ascultătorilor dumneavoastră! Cristian Dumitrașcu (realizator): Un subiect al săptămânii foarte fierbinte, un subiect care suscită interes şi foarte multe controverse, chiar în Parlament. Dumneavoastră sunteți unul dintre oamenii de la decizia din momentul în care a fost achiziționată prima flotă de F-16 și mi-ați mărturisit înainte că v-aţi fi dorit avioane de luptă multirol noi. General Ștefan Dănilă: Da. Prima escadrilă de F-16 s-a contractat în perioada 2013-2014, de fapt atunci s-a aprobat o lege în Parlament pentru achiziția acestor avioane. Din păcate, mulţi mi-au atribuit mie această achiziție de avioane în uz, avioane din Portugalia. În acel moment, într-adevăr, a fost o soluție, dar a fost unica soluţie pentru noi pentru achizițiile de F-16. Atunci când s-a discutat legea în Parlament nu m-a întrebat nimeni ce părere am, iar decizia de fapt a fost luată de prim-ministrul de atunci, domnul Victor Ponta. E adevărat că în acel moment exista o hotărâre a CSAT care spunea că România ar trebui să achiziţioneze 32 de avioane noi, hotărâre aprobată la sfârșitul anului 2011. Din păcate, guvernele care au fost în 2011-2012 nu au reușit să identifice fondurile pentru achiziția aceasta. Era și perioada de criză. Imediat după ce s-a terminat criza, în 2012, nu a fost posibilă o achiziţie de avioane noi și, odată cu disponibilizarea unor fonduri prin cedarea unor frecvențe, am reușit să facem această achiziție de F-16 din Portugalia. A fost o soluție de moment. Acum controversele care apar privind achiziţia de F-16 din Norvegia sunt tardive, în condițiile în care noi deja avem o escadrilă de F-16 Block AB MLU, adică modernizate. Cea mai eficientă soluție este să continuăm cu următoarele escadrile, următoarele două escadrile care să fie din aceeași categorie, pentru a păstra lanțul logistic același, să nu avem două canale de logistică sau două procese de mentenanță, pentru că blocuri diferite înseamnă avioane diferite. Cristian Dumitrașcu (realizator): Este un amănunt foarte important, pentru că sunt o mulţime de păreri, după cum spuneam, și de controverse din punctul ăsta de vedere, în care oamenii spun că ar fi fost mai bine să luăm noi. General Ștefan Dănilă: Şi eu spun că cele mai bune avioane pentru noi sau cea mai bună soluţie ar fi fost să avem avioane noi. Şi acum spun că o achiziție de avioane F-16 noi ar fi o soluție, încă o soluție viabilă pentru România, dar decizia ar fi trebuit luată cu ceva mai mulți ani urmă, în condițiile în care avioanele noi sosesc de la data contractării sau în următorul an de la data contractării încep să sosească câte cinci, maximum șase avioane pe an, am avea 30 de avioane în minimum șase ani de la momentul contractării, consider că este deja târziu. Adică aviația de vânătoare în România, aviaţia de luptă în România are nevoie neapărat în momentul ăsta, cât mai rapid, de încă o escadrilă operațională. Nu se mai poate face poliție aeriană cu MIG 21. Este mult forțată această menținere în activitate, menținere în operare a MIG-21. Pe de altă parte, avem piloți, avem personal tehnic pregătit la care ar trebui să renunțăm, dacă am opri MIG-ul 21 de la zbor și nu am avea altceva să punem în loc. Achiziţia unor avioane care deja sunt în operare este o soluție de trecere rapidă pe avioane de luptă, în condițiile în care situaţia de securitate în jurul României nu este tocmai roză şi nu putem să renunțăm acum la pregătirea personalului în aviația de luptă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Să mai spulberăm un mit: se tot vehiculează prin spațiul public faptul că un avion care are 40 de ani, cum ar fi cele din Norvegia, ar fi o adevărată pacoste pentru România şi… General Ștefan Dănilă: Pentru cei care folosesc aceste idei îi invit la Fetești sau îi rog pe cei de la Forţele Aeriene să-i invite la Fetești, să le prezinte avioanele care au într-adevăr 40 de ani, să le vadă cum sunt menținute – pentru că aceste avioane trec printr-un ciclu de lucrări periodice care fac să fie bine verificate, bine întreținute și să vadă cum se prezintă. Credeți-mă că aceste avioane sunt bine întreținute. Deci din acest punct de vedere putem să spunem că piloții se urcă în avioane, nu cu teamă, cum spuneau unii răuvoitori, ci se urcă în avioanele respective cu încredere. Cristian Dumitrașcu (realizator): Din ce știu, domnule general, ați fost și pilot de vânătoare, dar și pilot de transport, spre finalul carierei… General Ștefan Dănilă: Am fost pilot pe MIG 21, MIG 21 Lancer, am făcut parte din prima grupă de trecere pe MIG-21 Lancer și pot să vă spun că de atunci, de când făceam trecerea, se spunea că este o etapă de trecere către altceva, deja de la sfârșitul anilor ’90 trebuia să ne gândim ce avioane de luptă vom lua. Suntem mult întârziați în privința achiziției de avioane de luptă și din cauza asta e necesar să luăm acum, cât mai repede, avioane pentru a ne menține o capacitate suficientă de apărare aeriană, urmând ca în următorii zece ani să se ia o decizie privind viitorul aviației, pentru că trebuie achiziționate. România are nevoie de cel puțin două escadrile de aviație de luptă pentru a face poliția aeriană, adică serviciu de luptă de pace. Cristian Dumitrașcu (realizator): Ar putea să fie și răspunsul pentru cei care vin cu argumentul total nefondat care spune că am fi putut să luăm două avioane noi și nu zece vechi? General Ștefan Dănilă: Şi ce să facem cu ele? Cu două avioane nu ai… Cristian Dumitrașcu (realizator): Oricât de noi ar fi… General Ștefan Dănilă: Nu este eficient. Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact. General Ștefan Dănilă: Mă uitam la achiziția bulgarilor: opt avioane nu înseamnă o achiziție eficientă, pentru că o escadrilă are, dacă vreți, în componența ei și în felul în care este gândită logistica acestei escadrile, un minim de 12 avioane înseamnă o logistică cu o planificare și cu echipamente care să fie utilizate eficient. Dacă avem mai puțin de 12, deja trebuie să intre într-un pachet mai mare și, probabil, vor fi afiliaţi la un pachet de avioane mai mare, în așa fel încât să se asigure logistica lor și mentenanța. Nu este eficientă. Deci de la 16 avioane în sus putem să gândim un sistem de mentenanță mai apropiat, adică să nu apelăm la alte state pentru a face mentenanța de nivel complex, de nivel Depot, cum se va face la F-16, cum s-a făcut la MIG-ul 21 sau cum se va face la F-16, la Aerostar. Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio. General Ștefan Dănilă: Cu mare plăcere. Şi eu mi-aș dori avioane noi, dar nefiind soluția materială pentru achiziția acestor avioane, atunci piloţii militari, aviația militară va ști să le folosească cu eficienţă pe cele care vor fi achiziționate din Norvegia.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Numeroase întâlniri oficiale la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naționale
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în comun și cooperarea militară au fost subiectele întâlnirii dintre șeful statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, cu omologul său grec generalul locotenent Charalampos Lalousis, aflat în vizită în țara noastră. Oficialul grec a fost primit și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Concluzia discuțiilor fiind că participarea militarilor la exercițiile militare comune rămâne cheia pentru creșterea interoperabilității forțelor celor două state. Tot în această săptămână secretarul de stat, Simona Cojocaru și generalul Daniel Petrescu au reafirmat la întâlnirea cu atașații apărării acreditați la București faptul că relațiile dintre Armata României și armatele străine se bazează pe dialog și colaborare. În cadrul acțiunilor de cooperare militară se înscrie și vizita în România a comandantului zonei maritime mediteraneene, viceamiralul Gilles Boidevezi.
Viceamiral Gilles Boidevezi: Cooperarea cu România nu se limitează la zona Mării Negre, ci continuă şi în zona Mării Mediterane, activitățile fiind planificate la nivel global. Relațiile dintre România și Franța trebuie să fie consolidate, dar, bineînțeles, asociind atât ţările riverane, cât şi cele din NATO și Uniunea Europeană. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vizita oficialului militar în țara noastră a avut loc în contextul în care în Marea Neagră își desfășoară misiunea de prezență fregata franceză Auvergne, care va avea și o serie de exerciții comune cu Forțele Navale Române.
Alt lot de autoturisme de teren Dacia Duster a fost achiziționat
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:29
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un nou lot de autoturisme de teren Dacia Duster a fost achiziționat prin programul de stimulare a înnoirii parcului auto național. Vehiculele vor fi folosite în misiunile de poliție militară și la exercițiile de instruire. Iată ce a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, la activitatea de recepție a noilor echipamente. Ministrul Apărării Vasile Dîncu: Participarea la NATO înseamnă și participarea la un nou model de civilizație. MApN a achiziționat autoturisme românești de teren. Acestea sunt destinate misiunilor de poliție militară și participării personalului la exerciții și activități de instruire. Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ultimii șase ani, Ministerul Apărării a cumpărat prin acest program 886 de mașini de acest tip, cu o valoare totală de 78 de milioane de lei.
Forțele Aeriene Române au o nouă aeronavă C-130 Hercules
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:19
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Flota de transport a Forțelor Aeriene Române a fost completată cu o nouă aeronavă C-130 Hercules, primită cu titlu gratuit de la Statele Unite ale Americii. Avionul va intra în înzestrarea Bazei 90 transport aerian Otopeni care mai are în dotare 5 aparate de zbor de acest tip. Aeronavele C-130 Hercules împreună cu modelul C-27 Spartan constituie principalul mijloc de susținere a trupelor românești aflate în teatrele de operații, de intervenție și de ajutor în situații de calamități naturale pe plan intern și internațional. Hercules C-130 este cel mai utilizat avion militar de transport din lume, peste 50 de țări folosind acest tip de aeronavă.
Italia preia misiunea de poliție aeriană întărită din România
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO ale Forțelor Aeriene Române vor fi efectuate în următoarele patru luni, împreună cu aviatorii militari italienii. Detașamentul forțelor aeriene italiene formate din 140 de militari și patru aeronave Eurofighter Typhoon a fost certificat pentru această emisiune miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Serviciul de Poliție aeriană al Alianței Nord Atlantice în zona țării noastre este coordonată de Centrul de Operații Aeriene de la Torrejón, Spania, comandat de generalul locotenent Fernando de la Cruz, prezent la ceremonia de la Mihail Kogălniceanu. General locotenent Fernando de la Cruz: Acesta este un exemplu al spiritului de solidaritate și cooperare pe care îl împărtășim în cadrul Alianței. Vreau să vă transmit aprecierea mea față de nivelul înalt al angajamentului Forțelor Aeriene Române, dar și al forțelor aeriene italiene, în această misiune de poliție aeriană întărită care iată se execută din nou în această zonă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul italian este la a doua rotație în România pentru misiunile de poliție aeriană. Comandantul Comandamentului forțelor de luptă ale Forțelor aeriene italiene, generalul maior Francesco Vestito. General maior Francesco Vestito: Sunt aproape șase ani de când se desfășoară sistemul de poliție aeriană. Este o operațiune obișnuită a forțelor aeriene care se desfășoară zi de zi pentru apărarea spațiului aerian NATO. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dislocarea avioanelor Eurofighter Typhoon în România face parte din planul de acțiune al NATO pentru securizarea flancului estic al alianței și este un răspuns la provocările mediului de securitate actual. Îl ascultăm pe șeful statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, la ceremonialul din Baza 57 aeriană.
General Daniel Petrescu: Creșterea prezenței militare a NATO în România și în regiunea Mării Negre reprezintă o altă punere în fapt a solidarității și unității aliate.
Guvernul are în vedere indexarea pensiilor militare mici
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:04
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Guvernul are în vedere indexarea pensiilor militare mai mici de 2500 de lei, de la începutul anului viitor, după ce în 2021 creșterea acestora a fost amânată în două rânduri. Calitatea vieții militarilor din rezerva armatei este o prioritate pentru conducerea Ministerului Apărării Naționale – a afirmat ministrul Vasile Dîncu, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții militarilor în rezervă și în retragere. Soluțiile posibile pentru problemele ridicate de militarii rezerviști vor fi detaliate în perioada următoare printr-un proces de consultare și colaborare care se va desfășura într-un cadru instituțional.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.
Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.
Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma
Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:
General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.
Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.
Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.
Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule comandant, bună ziua și bun venit la „Jurnal Militar”, bun venit la Radio!
Răducu Moise: Bună ziua, vă salut pe dumneavoastră și ascultătorii dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aş fi putut să mă adresez și cu formula militară „Am onoarea să vă salut!”, pentru că ați fost pilot militar, pilot de avion supersonic pe MIG-21 și, cumva, aș vrea să pornim de aici discuția, după care să mergem către zborul pe care l-ați efectuat dinspre Africa de Sud înapoi, cu românii de acolo. Ați îmbrăcat mai întâi costumul de pilot militar. Când se întâmpla asta?
Răducu Moise: Cariera mea a început în armată, cu Liceul militar, în 1991, apoi Academia Forțelor Aeriene, prima promoţie de la Brașov, pe care am terminat-o în 1999, după care am fost detaşat ca pilot militar de MiG 21 la unitatea militară de la Fetești, de la Borcea.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi cât ați zburat pe MiG?
Răducu Moise: Şapte ani, între 2000 și 2007. Eu consider că a fost o perioadă extraordinară, perioada imediat următoare în care România a intrat în NATO, iar programul pe care piloții l-au avut la momentul respectiv, programul de pregătire, de training a fost destul de mare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către acest zbor în ajutorul românilor care au fost surprinși de această carantină rapidă, în urma acestui nou tip de virus mutant, presupun că a fost o pregătire rapidă și cu privire la protecția dumneavoastră epidemiologică?
Răducu Moise: Da. Într-adevăr, timpul de pregătire a fost foarte scurt, practic, o zi și o noapte am avut la dispoziție să pregătim această misiune, că a fost o misiune, nu putem spune că a fost un zbor normal. Eforturi au fost făcute din partea tuturor celor implicați, adică toate departamentele, nu numai piloţi sau însoţitori de bord, conducerea companiei, departamentul comercial. Legat de protecție, având în vedere pandemia, pot spune că eram pregătiți din punctul ăsta de vedere, pentru că în ultimii doi ani de zile am încercat să ne protejăm echipajele și nu numai echipajele de zbor, ci şi colegii de la departamentul tehnic, de la departamentul security. Nu a fost o surpriză pentru noi, avem deja experienţă și în ultimul timp, Tarom chiar a făcut eforturi majore să ajute cât se poate la acest gen de misiuni, când a fost solicitat. S-au mai făcut misiuni de transport aerian chiar și a trupelor noastre militare din Mali sau din alte destinaţii. Acum a apărut această cursă din Africa de Sud, care, după părerea mea, a fost destul de dificilă, luând în considerare numai faptul că a fost foarte lungă. Tarom nu operează curse de peste 11, 12 ore în mod normal. Avem avioane mediu curier și e destul de dificil să executăm o cursă așa de lungă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Trebuie să fie un sentiment foarte special. Sigur, dumneavoastră sunteți obișnuiți cu asta, să mergi, practic, în aceeași zi din emisfera sudică în emisfera nordică sau, în fine, din nordică în sudică și înapoi. Este o meserie foarte, foarte frumoasă, sigur că da, a oamenilor care știu carte, care au instrucție și care sunt și curajoși. Această meserie ați deprins-o, după cum spuneam, în armată și voiam să vă întreb dacă la ora asta duceți dorul stilului cu totul diferit de a pilota un avion de vânătoare sau sunteți mai confortabil și mai mulțumit pe un avion de transport pe linia cea mai importantă a României, pe Tarom?
Răducu Moise: Sincer, sper ca colegii pe care îi am acum în aviaţia civilă să nu se supere pe mine, dar, da, simt dorul zborului cu un avion supersonic, cu un avion militar.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru cei care ascultă la radio și nu au neapărat cunoștințe nici militare și nici aviatice, pentru că diferențele mari sunt?
Răducu Moise: Pentru că eu cred că mie mi se potrivea mai bine, da să știți că provocări sunt și de o parte și de cealaltă și frumusețea profesiei o pot vedea și acolo și aici. Gândiţi-vă numai la un singur aspect, și în viaţia militară şi la aviaţia civilă, dacă jos plouă, ai ocazia să vezi soarele în fiecare zi când zbori, iar asta pentru mine este un lucru foarte frumos și foarte important. De fiecare dată când mă urc în avion eu simt că mă rup de absolut orice este jos. Frumuseţea zborului cu un avion militar este că avionul ăsta este numai al tău, dar ai o zonă de antrenament sau de desfășurare a misiunii care îţi este destinată doar ție sau unui grup de avioane, mai multe avioane care desfășoară aceeași misiune. La aviația civilă și acolo, bineînțeles, să nu fiu înţeles greşit, regulile sunt și de o parte și de cealaltă. La aviaţia civilă, într-adevăr, trebuie să urmezi strict niște reguli și e foarte bine că este așa, mai ales că și la Tarom prioritățile sunt în ordine: siguranță, securitate, punctualitate şi confort al pasagerilor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ultima întrebare: dacă nu ați simțit presiunea responsabilității având în vedere că adineauri aţi spus că la aviația militară erați dumneavoastră singur în avion, așa cum este un pilot de vânătoare, și, iată, ați trecut în altă ligă într-un fel, în care aveți în responsabilitatea dumneavoastră sute de oameni la un zbor. A fost o presiune pe care a trebuit să o depășiți?
Răducu Moise: A fost o presiune, este o presiune și acum. Nu pot să spun că nu simt o presiune, chiar şi în momentul de față şi totuşi am o experienţă de peste 10.000 de ore de zbor, dar este o presiune constantă. Presiune era și acolo, responsabilitățile erau aproape la fel și în partea militară și aici în partea civilă. Acolo, să zic, eram singur în avion, dar colaboram cu colegii cu care zburam în formație, cu care desfășuram misiuni, doar că nu erau lângă mine, erau în alte avioane, dar colanorarea era aceeaşi. La aviația civilă în schimb, trebuie să ținem cont și de faptul că pasagerul are nevoie de siguranță, are nevoie de confort și noi trebuie să le oferim lucrurile acestea. Zburaţi cu Tarom!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul pilot la Tarom Răducu Moise. Domnule comandant, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Răducu Moise: Şi eu vă mulțumesc! Vă urez o zi bună!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): A fost modificată și completată Legea numărul 168 din 2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat. Una dintre prevederile noului act normativ elimină condiția realizării unor venituri lunare mai mici de 50% din câștigul salarial mediu brut pentru acordarea unei indemnizații lunare urmașilor personalului decedat, ca urmare a participării la acțiuni militare, misiuni și operații. Legea stabilește și că personalul care a dobândit calitatea de veteran din teatrele de operații și care nu este invalid, rănit ori nu a dobândit afecțiuni în urma participării la acțiuni militare, misiuni și operații să beneficieze de indemnizația lunară neimpozabilă în valoare de 1000 de lei și în cazul încetării raporturilor de muncă sau serviciu, nu numai la trecerea în rezervă sau retragere.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Sprijinul României pentru efortul de modernizare a Armatei Republicii Moldova a fost reconfirmat în cadrul întâlnirii de la București a ministrului apărării ,Vasile Dîncu și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, cu șeful Marelui Stat Major al Armatei naționale din Republica Moldova, colonelul Eduard Ohladciuc. Cele două țări sunt parteneri strategici, iar relațiile solide dintre ele se reflectă și în planul cooperării militare, a afirmat Vasile Dîncu. Potrivit generalului Petrescu, activitățile de cooperare dintre cele două armate sunt o prioritate pentru conducerea Statului Major al Apărării, un exemplu fiind participarea militarilor din Republica Moldova la diferite forme de învățământ militar și la exercițiile comune care s-au desfășurat în România
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un nou maraton de vaccinare a fost organizat de Ministerul Apărării în sprijinul Campaniei naționale de combatere a pandemiei de COVID-19. Centrele de vaccinare din șase spitale militare – Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Constanța și Timișoara – au fost deschise începând cu ora 8:00 a zilei de miercuri, 1 decembrie până joi, ora 16:00. Procesul de vaccinare pentru persoanele planificate prin intermediul platformei electronice s-a desfășurat în regim normal, conform programărilor existente. Timp de o lună, programul de funcționare al centrelor de vaccinare ale Armatei va fi între 8:00 și 16:00 în zilele lucrătoare, iar în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale vor fi vaccinate doar persoanele înscrise în Platforma Națională de Programare pentru Vaccinarea împotriva COVID-19.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata a dat onorul poporului român în toată țara, de Ziua Națională. În capitală, 1500 de militari și specialiști din Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, militari din alte armate și 130 de mijloace tehnice au defilat la parada militară națională. Mii de persoane au urmărit trecerea detașamentelor pe sub Arcul de Triumf.
Dragoș: Dragoş. Mi s-a părut foarte frumos, mi-a plăcut foarte mult. Am văzut multe mașini și mulți soldați pe care nu i-am mai văzut până acum. Mi-a plăcut mult.
Aida: Aida. Armata mi-a plăcut foarte mult, marşul. Abia acum, la 25 de ani, am devenit patrioată. Am stat un an în Anglia și după aceea am apreciat România.
Toma Ion: Toma Ion. A fost bine organizată, cam scurtă, dar e bine că a fost și ne-a primit. Am participat cu drag. Ne bucurăm, am fost în fiecare an. Mă mândresc că sunt român. La mulți ani, România!
Spectatori: La mulţi ani, România, La mulţi ani, români!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot în București, cu ocazia zilei Naționale a României, s-au depus coroane și jerbe de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol. La Alba Iulia, o ceremonie militară cu 550 de militari și personal din Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, mijloace tehnice terestre și aeronave militare, a avut loc pe Bulevardul 1 Decembrie 1918. Festivități similare s-au desfășurat la Buzău, Brașov, Craiova, Cluj-Napoca, Iași, dar și în alte localități unde Armata Română are unități militare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la începerea misiunii în Polonia „Gheparzii de fier” au participat la primul exercițiu tactic cu trageri de luptă pe timp de noapte în poligonul South Hills. Pentru artileriștii antiaerieni dobrogeni a fost un bun prilej de a demonstra că sunt pregătiți să execute cu succes misiunile încredințate în cadrul Grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a X-a.
Locotenent Diana Aioanei:Desfăşurarea unui exercițiu cu trageri de luptă reale pe timp de noapte a fost principala activitate la care am luat parte. Pe timpul acestuia echipajele complexului antiaerian „Ghepard” au executat foc asupra bombelor de iluminare, lansate de plutonul de aruncătoare al aliaților. Am avut și un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie. Au fost create incidente asemănătoare cu cele reale cu scopul de a ne testa capacitatea de adaptare și de a crește nivelul de pregătire al militarilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999, ca operaţiune de susţinere a păcii, forţa păcii KFOR este desfășurată în prezent în Balcani, pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo şi pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest. Prin proiectele și donațiile sale KFOR continuă să-și dedice eforturile pentru a sprijini orice inițiativă care ar putea îmbunătăți viitorul populației, cu atenție deosebită acordată generației tinere.Căpitanul Ionuț Dincă, ofițer în cadrul Biroului cooperare civil-militară în Comandamentul KAFOR.
Căpitan Ionuț Dincă: Misiunea echipei din care fac parte este de a sprijini inițiativele de proiecte. Ultimul a constat în donarea de instrumente muzicale unei școli din localitatea Drenas, cu scopul de a asigura un viitor mai bun populație din Kosovo, îndeosebi noii generați, copiilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică):Prin participarea la misiuni internaționale sub egida NATO, ONU sau UE România este un contributor important la pacea și securitatea internațională. Desfășurată sub egida Națiunilor Unite ca urmare a adoptării rezoluției Consiliului de Securitate numărul 1996 din 2011, misiunea din Sudanul de Sud are ca obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Colonelul Dan Ruja, observator militar în cadrul misiunii României în Sudanul de Sud.
Colonel Dan Ruja: Noi aici suntem 7 militari români. Mai avem şi membri ai Poliţiei Române, care execută misiuni aici, dacă nu mă înşel în jur de vreo 5. Mai sunt civili, care lucrează pe forţe de protecţie. Noi suntem câţiva români, însă nu prea mulţi. Mai schimbăm o vorbă în limba română în afară de telefon. Ne mai întâlnim, iar acum de 1 Decembrie încercăm să organizăm o întâlnire în capitală.
Teodora Mazere (realizator rubrică):Fregata „Regina Maria” este integrată până la sfârșitul lunii noiembrie în Gruparea navală permanentă a NATO și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană, pentru consolidarea securității Alianţei pe flancul sudic, iar în perioada 25-30 noiembrie navă românească participă la exercițiul multinațional NIRIIS 21.
Petruţa Obrejan(realizator rubrică): Alocarea a 2% din PIB pentru apărare, decisă în urmă cu cinci ani prin acordul tuturor partidelor politice, nu a fost doar un răspuns la o cerinţă a Alianţei Nord-Atlantice, ci trebuie văzută ca o decizie pentru consolidarea capacităţii de apărare a ţării, a susţinut premierul Nicolae Ciucă în cadrul ceremoniei de predare-primire. El a explicat că pe lângă paşii importanţi care s-au făcut în ceea ce priveşte înzestrarea cu echipamente și tehnică militară modernă, factorul uman este de departe cel mai important. Şi în acest sens, se poate spune că Armata Română dispune acum de o resursă umană bine pregătită în școlile militare, dar și cu experiență dobândită atât în cadrul comandamentelor internaționale, cât și în teatrele de operații.
Nicolae Ciucă, premier: Tot pentru oameni am cautat să realizăm tot ceea ce presupune echiparea şi dotarea astfel încât să poată să îşi îndeplinească misiunile. Am avut discuții la nivelul conducerii Statului Major al Apărării, la nivelul ministerului să putem să aplicăm din lecțiile învățate în anii pe care i-am petrecut în teatrele de operații și să avem pentru militari tot ceea ce au nevoie să poată să-și îndeplinească misiunile. Am căutat să găsim tot ceea ce poate să însemne nivelul cel mai potrivit pentru armata română din punct de vedere al dotării cu echipamente și tehnică militară, aveam nevoie și avem nevoie în continuare să modernizăm echipamentele și tehnica pentru a realiza capabilitățile în conformitate cu nivelul de ambiție al țării noastre pentru creșterea capacității de apărare.
Petruţa Obrejan(realizator rubrică): Calitatea şi nivelul de viaţă al personalului militar este fără nici o îndoială o prioritate şi pentru noul ministru al apărării, Vasile Dîncu care a precizat în cadrul ceremoniei de predare-primire că va încerca totodată să asigure şi un parteneriat corect cu societatea civilă, cu cea politică, dar şi cu Parlamentul. Mai mult, Vasile Dîncu crede că actualul cabinet va putea să unească toate ţintele societăţii într-un program guvernamental care să sprijine şi Armata. Marile proiecte pe care în acest moment le are Armata Română vor fi continuate.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Voi sprijini programele de dotare, pentru că oamenii sunt importanți, e adevărat, cea mai importantă armă este mintea omului, dar dincolo de asta, într-o situație cum este cea de-acum, avem nevoie de o dotare la cel mai înalt nivel. Va trebui să convingem, să arătăm societății că parteneriatele, solidaritatea din interiorul NATO sunt lucruri foarte importante, sunt un nivel de civilizațe, sunt o familie modernă care se bazează pe valori, nu numai pe angajamente și pe tratate. Prezența noastră consistentă la NATO și în toate componentele de apărare regionale, zona europeană, înseamnă nu numai o insignă pusă în piept, nu numai un element în CV, ci înseamnă că partajăm împreună o cultură a modernității, fără să ne pierdem identitatea, fără să uităm că avem interese naționale și interesele noastre naționale sunt primul lucru, dar în interesul nostru național intră, în viziunea mea, acest parteneriat cu ceilalți.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Un prejudiciu de două milioane de dolari a fost reclamat de Guvernul federal al Statelor Unite ale Americii în dosarul privind sustragerea de motorină din baza militară de la „Mihail Kogălniceanu”. Potrivit DIICOT, începând cu anul 2017, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de furt calificat prin sustragerea de combustibili lichizi aparţinând Guvernului Statelor Unite ale Americii din Baza militară de la „Mihail Kogălniceanu”, precum şi din zonele dedicate efectuării unor exerciţii tactice militare situate pe raza judeţului Constanţa.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): NATO se implică în combaterea ştirilor false. S-a dat startul unui nou proiect NATO pentru combaterea campaniilor de dezinformare. „Investments in a Safer Future” este titlul proiectului organizat de consorţiul format din Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Universitatea de Vest din Timişoara şi organizaţia nonguvernamentală New Strategy Center. Iniţiativa îşi propune să contribuie la instruirea viitorilor lideri din zona civilă şi militară în cadrul mai multor activităţi ce au drept obiectiv recunoaşterea ştirilor false şi a acţiunilor de propagandă ostilă, precum şi înţelegerea consecinţelor grave ale campaniilor de dezinformare asupra democraţiei, încrederii în NATO şi bunei funcţionări a acestei organizaţii
Camelia Stroiu (realizator rubrică): România reafirmă ferm sprijinul acordat Republicii Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul celei de a șasea reuniuni a Comisiei militare mixte România – Republica Moldova în domeniul apărării, unde au participat din partea României secretarul de stat Simona Cojocaru și șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenență Daniel Petrescu, iar Republica Moldova a fost reprezentată de secretarul de stat Valeriu Mija. Comisia militară mixtă România – Republica Moldova, constituită dintr-un grup de experţi militari, se ocupă cu procesul de transformare şi reformă a sectorului de apărare, precum şi domeniile învăţământ şi instruire, interoperabilitate, apărare cibernetică, respectiv cooperarea bilaterală. În cadrul reuniunii a fost semnat Planul bilateral de cooperare între Ministreul Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova pentru anul 2022.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 01:14
Teodora Mazere (realizator rubrică): Cei aproximativ 130 de militari aparținând detașamentului Batalionului 812 Infanterie Bistrița, aflați la exercițiul multinațional Green Griffin 21 din Germania, au participat la o serie de exerciții într-un scenariu tactic complex, care include acțiuni ale unor detașamente de forțe terestre, forțe aeriene și forțe speciale. Aceste acțiuni fac parte din seria de exerciții Griffin sub egida NATO, în parteneriat cu Germania și presupun desfășurarea de către compania de infanterie a unor operații de stabilitate și sprijin, escortă convoaie, securitate zone și ulterior, spre finalul exercițiului, executarea unei operații de înlocuire a forțelor partenere. Locotenent Neștiut Octavian, ofițerul de legătură al detașamentului bistrițean, participant la exercițiu. Locotenent Neștiut Octavian: Spre finalul scenariului, compania a primit misiunea de a executa un marș tactic pe roți, de aproximativ 70 de km, iar mai apoi de a înlocui forțele Batalionului 11 olandez. Deși unele aspecte ale acestui exercițiu au fost de noutate pentru noi, dat fiind faptul că majoritatea militarilor companiei nu au mai lucrat în comun cu militari germani și olandezi, a fost o experiență foarte bună.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii bateriei Gepard, aparținând detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat, alături de aliații americani și croați, la prima parte a exercițiului Rifle Focus, desfășurat pe perioada a două săptămâni. În primele zile, militarii s-au axat pe planificarea secvențelor de instruire și pe integrarea tuturor capabilităților în scenariul tactic al exercițiului. Este ultimul exercițiu desfășurat împreună cu partenerii în cadrul grupului de luptă din Polonia înainte de întoarcerea detașamentului în țară. Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc din Polonia, rotația a IX-a. Locotenent Mădălina Boboc: S-au format două grupuri de luptă multinaționale, de nivel companie. Au avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a tuturor forțelor de manevră pe toată durata exercițiului. Ne-am integrat foarte bine în scenariul tactic și am colaborat eficient cu partenerii celorlalte națiuni. Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și pașnic. Sergentul major Alexandru Matache, curier în cadrul Comandamentului KFOR din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanți la această misiune. Sergent major Alexandru Matache: La început, când am ajuns aici, mi s-a părut foarte diferit. Au fost câteva provocări din perspectiva lingvistică. Nu toată lumea cunoaște o limbă de circulație internațională, iar relaționarea cu anumite persoane a fost dificilă. Activitatea mea în teatru începe de la ora 7:00 dimineața, de luni până duminică, și mă ocup de tot ce înseamnă corespondența fizică KFOR. E nevoie, chiar și în această epocă a transferului, a internetului, și de transport al unor informații pentru o mai bună securitate.
Universitatea Națională de Apărare este pregătită pentru un nou an universitar
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 01:06
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general de brigadă, rector, bună dimineața și bun venit la ,,Jurnal militar”! General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Bună dimineața și vă mulțumesc! Cristian Dumitrașcu (realizator): Când am ajuns la dumneavoastră, mi-am dat seama că ne-am văzut exact acum un an, sub aceleași auspicii, probleme cu pandemia, probleme și acum cu pandemia. O să vreau să trecem prin această poveste foarte scurt. General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Este al doilea an în care trebuie să ne confruntăm cu pandemia de COVID, ca și anul trecut și în acest an, și iată cifrele nu sunt deloc încurajatoare la acest moment. Suntem mai pregătiți, da, referitor la prevenție. Măsurile au fost întărite. Plus că majoritatea studenților și masteranzilor noștri sunt acum vaccinați. Cadrele didactice sunt vaccinate într-un procent foarte ridicat, datorită lecțiilor învățate din anul anterior. Suntem în măsură să desfășurăm atât orele de predare, cât și cele de seminar sau lucrări practice într-un mod mult mai eficient. În acest an universitar vom continua cu învățământul în format hibrid, sperând că situația pandemică ne va permite să aducem toţi studenții față în față. Programele militare, licența de logistică, masterele de conducere, cursurile de carieră și o parte din cursurile de specializare se vor desfășura în acest an, față în față. Avem toate condițiile create, săli de clasă în care se asigură acea distanță fizică între cursanți, studenți, masteranzi. Avem posibilități de dezinfectare, iar în ceea ce privește partea de transmitere online a informațiilor, şi acolo, urmare a achizițiilor de anul trecut și când spun asta mă refer la servere, softuri – reușim să facem față. Cristian Dumitrașcu (realizator): Particularitatea acestei foste școale de război cum îi spunea înainte, vârful de lance al învățământului militar, ceea ce este și acum, este că pregătește ofițeri într-o altă zonă a carierei.
General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Într-adevăr, Universitatea Națională de Apărare este urmașa Şcolii de război fondată în 1889 la 5 august, prin eforturile generalului Fălcoianu și prin decretul semnat de Regele Carol I. Noi ne-am păstrat misiunea, aceea de a forma lideri militari și civili, comandanți, ofițeri de stat major, iar ceea ce dă specificul acestei instituții de învățământ superior militar este nivelul operativ strategic la care ne pregătim noi, studenții și cursanți. Mă refer la faptul că predominant, în Universitatea Națională de Apărare, sunt studiile de Master, Cursurile postuniversitare de carieră pentru avansare în grad, Cursuri de specializare pe domenii de deosebit interes pentru Ministerul Apărării Naționale și celelalte ministere din sistemul național de securitate, precum și Şcoala doctorală sau studii doctorale, adresate celor care vor să finalizeze cele trei cicluri Bologna și bineînțeles, pe teme de interes pentru Ministerul Apărării Naționale și nu numai. La acest moment, în Universitatea Națională de Apărare, la Masterele de conducere militare avem înscriși un total de 253 de ofițeri masteranzi cu grade de la căpitan, la locotenent colonel. La Cursurile de carieră postuniversitare și cursurile de de specializare, avem un număr de 272 de locuri care am certitudinea că se vor ocupa integral, iar în ceea ce privește studiile civile, aș vrea să scot în evidență că organizăm mastere care nu sunt oferite de alte instituții de învățământ. General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Acestea se adresează atât militarilor, cât și civililor. Vreau doar să menționez masterul de protecție a infrastructurilor critice, masterul de managamentul crizelor și prevenirea conflictelor, masterul de managementul programelor și proiectelor și multe, multe altele. Repet, nivelul de pregătire prin programe de studii în cadrul Universității Naționale de Apărare este de nivel operativ strategic.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi pe lângă aceste cursuri importante pe care le-ați amintit, cred că ar trebui spus și despre acel program de licență, care nu este foarte vechi, este de câțiva ani, cei care ascultă la radio să știe că există și cursuri de licență pentru studenți. General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Aveți perfectă dreptate. Organizăm pentru beneficiarul nostru, Ministerul Apărării Naționale, dar, în același timp, și pentru Ministerul Administrației și Internelor o licenţă de logistică, la care avem, la acest moment, înmatriculaţi 63 de studenți; pe lângă aceasta; mai avem trei licențe care pregătesc tinerii noștri pentru a ocupa funcții în domeniul civil, o licență de securitate și apărare, una de comunicare publică și interculturală în domeniul securității și apărării și o licență de sisteme informaționale adresată, desigur, celor care doresc să aprofundeze cunoștințele în domeniul comunicațiilor, informațiilor, apărării cibernetice. Aceste licențe fac parte din oferta noastră de formare inițială și trebuie să recunosc că în fiecare an locurile se ocupă în totalitate. Cristian Dumitrașcu (realizator): Către finalul interviului, nu pot să nu vă întreb despre ce am văzut, este un întreg șantier în Universitatea Națională de Apărare. Aici este o clădire istorică, este o clădire care apare în toate firmele din vremea războiului, cel de al Doilea Război Mondial. Iată că odată cu trecerea în subordinea Statului Major al Apărării sunt lucrări esenţiale de îmbunătățire a condițiilor de studiu și a condițiilor de trai, până la urmă. General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Vă mărturisesc că la preluarea mandatului meu am avut trei obiective: modernizarea învățământului, îmbunătățirea bazei materiale și îmbunătățirea infrastructurii. Lucrările la care vă referiți dvs fac parte din obiectivul numărul 3: îmbunătățirea infrastructurii. Este vorba de o centrală termică. Noi până în prezent am avut un punct termic de retranslație, să spunem, al agentului termic furnizat din exteriorul Universității Naționale de Apărare. Începând cu acest an, o dată cu finalizarea acestei lucrări, vom avea o centrală termică proprie, care va asigura condițiile necesare tuturor studenților în căminele din curtea Universității. În paralel, am îmbunătățit sistemul de apărare împotriva incendiilor, am mai construit și un bazin, care va alimenta hidranţii din universitate, îmbunătățim împrejmuirea perimetrală, modernizăm parcul, absolvenții Universității Naționale de Apărare se vor bucura aflând că parcul din mijlocul curții Universității va arăta mult mai bine decât în trecut. Urmează să modernizăm sălile de clasă și laboratoarele, din fonduri europene nerambursabile, 15 săli de clasă, un laborator de protecție a infrastructurii critice și apărare cibernetică.
În cursul acestui an, finalizăm contractul cu acel studiu de fezabilitate care să ne permită în cursul anului viitor să consolidăm pavilionul central, cel care se vede dinspre Eroilor. Pavilionul a fost construit în anii 37-39, pavilion care, datorită timpului, prezintă un risc seismic ridicat. Trebuie să ne concentrăm pe menținerea acestui monument istoric și să-l consolidăm, să-l modernizăm atât cât se poate și cât ne va permite avizul Ministerului Culturii. Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ”Subiectul săptămânii” a fost rectorul Universității Naționale de Apărare, generalul de brigadă Dorin Pleșcan. Domnule general, vă mulțumim și vă mai așteptăm la Radio. General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Vă mulțumesc și eu din suflet și vă invit cu proxima ocazie să ne mai faceți o vizită.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
MApN crește capacitatea de acțiune pentru combaterea pandemiei
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:58 / actualizat: 13 octombrie 2021, 13:02
Cristian Dumitrașcu (realizator): MApN ne informează că armata crește capacitatea de acțiune pentru combaterea pandemiei. Va prelua chiar de astăzi managementul Spitalului modular de la Lețcani, din județul Iași, și, de asemenea, Forțele Aeriene Române vor pune la dispoziție capabilitățile de transport aerian necesare, vor efectua, la solicitare, în cel mai scurt timp misiuni în țară sau în afara țării pentru a salva vieți. De asemenea, toate cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara îşi vor extinde capacitatea de tratare a pacienților cu COVID pentru forme ușoare, medii sau severe, iar MApN continuă să asigure zilnic 34 de fluxuri de vaccinare cu vaccinurile Pfizer și Moderna în toate acestea spitale militare. Mai multe găsiți pe mapn.ro.
Recepție lucrări Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial la Bolzano în Italia
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:54
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miercuri, 6 octombrie, a avut loc, în localitatea italiană Bolzano, recepția lucrărilor de construire a Monumentului Eroilor Români din Primul Război Mondial. Proiectul a fost implementat de Ministerul Apărării Naționale prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor cu sprijinul Ministerului italian al Apărării prin Comisariatul General pentru omagierea morților în război. Construcția monumentului s-a derulat în baza prevederilor acordului între Guvernul României și cel al Republicii Italiene privind mormintele de război, semnat la București în anul 2015. Conform datelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, 1.189 de militari români căzuți în Primul Război Mondial sunt înhumați pe teritoriul Italiei.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:49
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a fost partener în organizarea Conferinței „European-American Security Dialog”, desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute. Evenimentul aflat la a doua ediție în țara noastră a avut ca temă consolidarea dialogului transatlantic strategic pentru creșterea securității în regiunea Mării Negre. Participanții la conferință au asistat în raionul Mahmudia din zona Deltei Dunării la un exercițiu naval cu trupe în teren, executat de structuri ale Flotilei Fluviale, Regimentului 307 Infanterie Marină, Centrului 39 Scafandri și Grupului 256 Elicoptere.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:42
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Forțelor Aeriene informează că în perioada 4-8 octombrie a avut loc exercițiul bilateral româno-ungar „INTERCEPTOR 2021”. Exercițiul a avut ca obiectiv principal exersarea tehnicilor, tacticilor și procedurilor NATO specifice misiunilor de poliție aeriană, precum și participarea activă la procesul de pregătire și executare a misiunilor aeriene în comun cu partenerii unguri. Forțele Aeriene Române au participat în cadrul exercițiului cu două aeronave MIG-21 Lancer ale Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii și cu o aeronavă C-27J Spartan, din cadrul Bazei 90 Aeriene Otopeni.
Vizita Șefului Statului Major al Apărării din Grecia în România
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:28
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalulul-locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit miercuri cu șeful Statului Major General din Republica Elenă, general-locotenent Konstantinos Floros, în cadrul vizitei pe care oficialul grec a efectuat-o în România. În urma întrevederii s-a stabilit extinderea participării reciproce la exerciții în context multinațional, creșterea interoperabilității la nivelul categoriilor de forțe și aprofundarea cooperării în formatul inițiativelor regionale, cum ar fi Grupul Tactic de Luptă al Uniunii Europene și Brigada din Europa de Sud-Est. Programul vizitei a mai inclus o întâlnire cu militarii din Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est și participarea la evenimente de instruire ale militarilor din Brigada 2 Vânători de Munte, unul dintre exerciții fiind prezentat de vânătorii de munte din Batalionul 21 din Predeal, comandat de locotenent-colonelul Cristian Popa.
Locotenent-colonel Cristian Popa: Având în vedere caracteristicile terenului, exercițiul a îmbinat elemente de instrucție alpină și elemente de instrucție tactică. Alpinismul se execută în strânsă legătură cu cerințele și obiectivele instrucției tactice, cu misiunile pe care unitățile și subunitățile de vânători de munte le au de îndeplinit în teren greu accesibil, și anume nimicirea inamicului și menținerea raioanelor în care acționează.
Începerea anului universitar în instituțiile militare de învățământ
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:20
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Luni, 4 octombrie, au avut loc festivitățile de deschidere a anului universitar în instituțiile de învățământ superior ale Ministerului Apărării Naționale. Peste 4.800 de studenți, dintre care 1.190 în anul I, sunt înscriși la programele de studii ale Universității Naționale de Apărare, Academiei Tehnice Militare și ale Institutului Medico-Militar, toate din București, și ale academiilor categoriilor de forțe ale Armatei din Sibiu, Brașov și Constanța. Şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a fost prezent la ceremonia desfășurată la Academia Tehnică Militară. General locotenent Daniel Petrescu, Șeful statului Major al Apărării: Avem nevoie de oameni dedicați Armatei și valorilor pe care Armata le reprezintă, valorilor în care credem: datorie, onoare și țară. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot în această săptămână, marți, a început și anul de instruire în școlile de instruire interarme ale Forțelor Terestre, Aeriene și Navale din Pitești, Boboc şi Mangalia, în Şcoala de Instruire a Forțelor pentru Operații Speciale din Vlădeni, în Şcoala de Instruire pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică din Sibiu şi în Şcoala de Instruire pentru Logistică din Chitila.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:06
Olivia Bucioaca (reporter): Bună seara, domnule colonel Marius Gheorghescu, și bine ați venit la Jurnal militar Scutul Dobrogei!
Colonel Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea”: Bună seara dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!
Olivia Bucioaca (reporter): Domnule colonel, Regimentului 307 Infanterie Marină a participat la exercițiul bilateral româno-ucrainean de pe Dunăre, RIVERINE 21, ediția a IV-a și a II-a organizată de România. Directorul exercițiului a precizat faptul că cel mai important aspect a fost participarea infanteriei marine alături de marinari. Ce înseamnă pentru infanteriștii marini acest lucru, această primă participare la exercițiu?
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, participarea infanteriei marine la exercițiul bilateral RIVERINE 21, împreună cu forțele similare ale Ucrainei, reprezintă, în primul rând, o recunoaștere a nivelului de instrucție al pușcașilor marini români, de altfel rezultat și în urma multitudinii de exerciții multinaționale la care am participat în trecut. În al doilea rând, infanteria marină este o capabilitate în plină dezvoltare, iar desfășurarea unui exercițiu în comun cu partenerul ucrainean în zona Deltei Dunării reprezintă încă o oportunitate prin care putem împărtăși cunoașterea, antrenamentul și experiența în domeniul acțiunilor tactice fluviale ca desant amfibiu, având în vedere vecinătatea comună cu Dunărea și, mai ales, cu gurile de vărsare la Marea Neagră. O zonă de maxim interes în această perioadă. În cadrul exercițiului, regimentul a angajat un pluton de infanterie marină, executând activități specifice de instruire alături de plutonul de infanterie marină ucrainean, nave de luptă fluviale românești și ucrainene, exercițiul desfășurându-se pe durata a patru zile în raionul din Delta Dunării, Plauru, Pardina și Ceatalchioi. Simultan, vă pot spune că am fost angajat și într-un alt exercițiu, la exercițiul Danube Protector, cu majoritatea forțelor regimentului, din raionul Mahmudia, tot în Delta Dunării, exercițiu în care am desfășurat o serie de activități specifice acțiunilor tactice fluviale pentru securizarea și apărarea forțelor fluviale împotriva forțelor aeroportate ale unui potențial inamic.
Olivia Bucioaca (reporter): Ce ați făcut concret acolo și cu ce scop ați participat la acest exercițiu de antrenament în teren? Știu că a fost o adevărată desfășurare de forțe, așa cum, de altfel, spuneați.
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr! O mare parte din forțele Flotilei Fluviale au fost angajate. Au fost și nave fluviale de luptă, nave fluviale logistice, elicoptere. A fost un scenariu deosebit de complex și de dinamic, bazat pe o acțiune fluvială ofensivă cu desant amfibiu, cu nave, cu artilerie navală fluvială, cu evenimente de salvare a răniților prin evacuare aeriană. A fost un scenariu relevant pentru o acțiune tipică a forței fluviale în Delta Dunării.
Olivia Bucioaca (reporter): Nici bine nu v-ați întors de la, iată, aceste exerciții, desfășurate pe Dunăre și infanterișii marini au continuat instrucția. Este vorba despre cel de-al treilea marș, sugestiv intitulat marșul Ploii, de altfel cel mai lung marș din acest an, în condiții meteorologice nu tocmai bune, cu tabără de tip bivuac și, cu siguranță, cu multe obstacole.
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, marșul survine după o perioadă de efort intens. Marșul Ploilor așa cum l-am denumit s-a desfășurat săptămâna trecută, pe durata a două zile consecutive, cu staționare în tabără de tip bivuac pe timpul nopții, pe mai multe itinerare, fiecare cu distanță de aproximativ 60 de kilometri. Marșul a acoperit itinerare din cadrul zonei de responsabilitate a infanteriei marine, în județele Tulcea și Constanța, în afara infrastructurii rutiere bineînțeles, în afara șoselelor, că altfel nu se numește marș. De asemeni, ce aș putea să vă precizez este că marșul tactic reprezintă o parte esențială a instrucției pușcașilor marini, dar și un test de anduranță. În cele din urmă, dincolo de înzestrarea cu automobile tactice, cu transportoare blindate, pușcașii marini, trebuie să fie apți, în primul rând să lupte pe propriile picioare și să își care echipamentul individual, în condiții de austeritate logistică, cum îi spunem noi în zona aceasta a Dobrogei.
Olivia Bucioaca (reporter): Echipament care nu este deloc ușor.
Colonel Marius Gheorghescu: Da, echipamentul pușcașului marin, câteodată atinge și, dacă ar fi să facem un inventar complet, jumătate din greutatea lui, și atunci pe o distanță mare devine chiar o dificultate, dar pentru aceasta suntem în marș, ca să ne instruim.
Olivia Bucioaca (reporter): Sigur! Am amintit și ați amintit de această tabără de tip bivuac. Ce înseamnă mai exact?
Colonel Marius Gheorghescu: Ca să vă spun în câteva cuvinte, este o tabără sub cerul liber. Pușcașii marini au în echipament individual, cort individual, sac de dormit, neopren. Noaptea amenajează tabăra, o securizează și-și pregătesc echipamentul pentru seară. Este un echipament auster, fără sursă de căldură, fără facilități de cazare deosebite, e sub cerul liber, în natură.
Olivia Bucioaca (reporter): Iată a fost și un marș de supraviețuire.
Colonel Marius Gheorghescu: Nu exclud și cealaltă serie de beneficii a marșului. Supraviețuirea în câmpul tactic, cunoașterea și cercetarea în detaliu a zonei de responsabilitate, exersarea deprinderilor de deplasare folosind harta, busola sau alte procedee expeditive și, bineînțeles, reacția la situații neprevăzute.
Olivia Bucioaca (reporter): Cum s-au descurcat pușcașii marini, luând în considerare că alături de cei cu experiență, s-au aflat și infanteriști marini care au ajuns în unitatea dumneavoastră la începutul acestui an. A fost acest marș un test de anduranță, așa cum spuneați?
Colonel Marius Gheorghescu: Da, într-adevăr am avut și răniți după acest marș, militari cărora echipamentul le-a mai jucat sau lipsa lor de experiență le-a mai jucat feste, dar în general pușcașii marini s-au descurcat foarte bine.
Olivia Bucioaca (reporter): Ce urmează pentru infanteria marină?
Colonel Marius Gheorghescu: În următoarea perioadă mai avem o serie de exerciții, nu de aceeași amploare ca până acuma, dar continuăm instrucția până către sfârșitul anului, la un ritm de desfășurare mediu. Avem tragerile de luptă de la Sfântu Gheorghe, tot din raionul Deltei, în care vom executa trageri cu artileria fluvială navală și cu aruncătorul de 82. Avem încă un exercițiu de nivel companie în luna noiembrie în poligonul Babadag și zona limitrofă și alte exerciții, dar de mai mică amploare.
Olivia Bucioaca (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații și sperăm să ne vedem curând!
Colonel Marius Gheorghescu: Sperăm și noi și să vă avem în mijlocul nostru în câmpul tactic!
Olivia Bucioaca (reporter): Mulțumesc tare mult!
Colonel Marius Gheorghescu: Și eu vă mulțumesc! La revedere și o seară bună!
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Edi Nicola (realizator rubrică): În această săptămână, șapte militari din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a 9-a, au participat alături de aliații americani, britanici, polonezi și croați, aparținând grupului de luptă din Polonia, la competiția sportivă Norwegian Foot March. Această competiție s-a derulat pentru prima dată în Norvegia în anul 1915, în timpul Primului Război Mondial și avea ca principal obiectiv testarea rezistenței fizice a tinerilor recruți și călirea acestora la rigorile specificului militar.
Locotenent Mădălina Boboc – ofiţer de informae şi relaţii publice al detaşamentului: Participanţii au avut de parcurs un marş pe distanţa de 30 de kilometri, pe un teren împădurit din apropierea Bazei militare Bemowo Piskie, având asupra lor un rucsac militar cu o greutate de 12 kilograme. Marşul s-a desfășurat contratimp, militarii având la dipoziţie patru ore şi 30 de minute pentru a termina cursa. La final, toţi militarii români care au participat la această competiţie au reuşit să termine cursa în baremul acordat şi au primit insigna onorifică Norwegian Foot March.
Edi Nicola (realizator rubrică): Militarii companiei 1 rezervă intermediară, generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”, au participat, zilele trecute, la extracţii ale echipelor de legătură şi observare, patrule de prezență şi au interacţionat cu populaţia locală din Lipno, teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, conform scenariului exerciţiului EUFOR Quick Response 21. Aceştia se instruiesc întrunit sub comandă operaţională a Comandamentului Batalionului Multinaţional din subordinea Comandamentului EUFOR, pentru a fi în măsură să sprijine autorităţile, populaţia locală şi peronalul EUFOR în situaţie de criză.
Adriana Ghiunea – locotenent, comandatul companiei rezervă intermediară, teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina: Mediul operaţional este diferit de cel al Afganistanului, iar misiunile noastre s-au adaptat la specificul ţării. Odată cu participarea în cadrul acestui exerciţiu am demonstrat capabilitatea blindatelor de a executa misiuni în zone urbane şi capabilitatea subunităţilor de infanterie în executarea misiunilor în sprijinul populaţiei civile.
Edi Nicola (realizator rubrică): Detaşmentul Batalionului 812 Infanterie Bistriţa, participant la exerciţiul multinaţional Green Griffin 21, a început în forţă instrucţia în poligonul Klietz din Germania. Militarii bistriţeni derulează, până pe 7 octombrie, o serie de exerciţii într-un scenariu tactic complex, care include intervenţia întrunită a companiei de infanterie, a forţelor ariene şi a operatorilor de forţe speciale. Prezenţa militarilor români alături de parteneri din SUA, Olanda şi Germania are ca obiectiv creşterea nivelului de interoperabilitate şi totodată dezvoltarea reacţiei rapide într-un mediu de forţe interarme. Exerciţiul Green Griffin 21`se derulează sub egida NATO în parteneriat cu Germania.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii, comandantul director general al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, bun venit la ”Jurnal militar”!
General de brigadă Florin Oancea: Bine v-am regăsit. Să sperăm că vom mai purta discuții și în viitor, să fim sănătoși.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem într-o perioadă foarte complicată. E mai complicată decât începutul pandemiei de acum un an?
General de brigadă Florin Oancea: Deja purtatul măștii a devenit un act reflex și ar trebui să rămână un act reflex și pentru viitorul apropiat. Nu pot să spun că este mai greu decât la începutul pandemiei. Acum știm practic ce ne așteaptă, avem experiența acestei perioade, un an și jumătate, în curând poate vor fi doi ani de la debutul acestei pandemii. Părerea mea că sistemul medical este mai bine pregătit în acest moment, nemaiexistând elementul surpriză de la începutul pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Chiar dacă a fost, iată, cea mai complicată săptămână de la începutul pandemiei, cu cele mai multe cazuri, soluția rămâne în continuare vaccinarea.
General de brigadă Florin Oancea: Din fericire în acest moment avem această soluție. Să ne amintim că la începutul pandemiei încă nu știam foarte multe despre acest virus, nu luasem în calcul varianta vaccinării. Acum avem această soluție, posibilitate de a scădea numărul îmbolnăvirilor, de a scădea numărul bolilor grave și a scădea numărul pacienților care ar putea să se îmbolnăvească sau chiar să, să spunem să moară în urma acestei infecții.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunteţi directorul institutului unde a venit prima oară vaccinul în România. La dumneavoastră s-a centralizat, la Cantacuzino, a plecat în toată țara. Lucrurile nu au funcționat chiar așa cum am sperat cu toții, dar iată că cei care s-au vaccinat cu primele două doze sau cu o doză după caz, în funcție de vaccin, pot merge și ați început deja să vaccinați cu a treia doză.
General de brigadă Florin Oancea: Da. Pot spune cu puterea exemplului că probabil că sunt printre primii oameni care s-au vaccinat cu doza a treia. Putem spune că începând cu luna a opta de la rapel anticorpii au scăzut și astfel că protecția pentru infecția cu acest virus am considerat-o minimă și am luat în calcul acest de risc și am ales să mai fac o doză pentru a fi sigur că organismul meu are încă o armă de atac împotriva acestui virus. Ce am observat pe parcursul campaniei de vaccinare este că oamenii nu au înțeles practic ceea ce presupune acest vaccin, probabil că nici noi, personalul medical nu le-am explicat foarte mult ce înseamnă acest vaccin. Oamenii nu au înțeles diferența între infecție cu virusul SARS-CoV-2 și ce presupune boala COVID-19. Au apărut atâtea discuții, că oamenii vaccinaţi s-au infectat, că de ce să ne vaccinăm. Trebuie să înțelegem foarte bine că acest vaccin nu te protejează de infecție, însă îți asigură o armă împotriva luptei cu COVID-19, boala nu va fi la fel de gravă ca pentru persoanele nevaccinate. Asta este marea problemă și cu ce ne-am întâlnit, cel puțin oamenii cu care am intrat eu în contact și am discutat, nu au înțeles foarte bine diferența între infecție și boală. Să sperăm că vom reuși până la urmă să îi facem să înțeleagă, oamenii să poată să prelucreze acest bombardament de informații pe care îl primesc și să înțeleagă că vaccinarea nu te ferește de infecție, însă te ferește de boală.
Cristian Dumitrașcu (realizator): A fost un an şi jumătate foarte greu pentru oamenii din medicină și acum, iată s-a redeschis și aceste spitale suport, cum este ROL 2 de la București și la Cluj și la Constanța. Cum sunt oamenii pe care îi aveţi în subordine, sunt în continuare motivaţi sau sunt și ei cumva dezamăgiţi pe alocuri pentru lipsa de răspuns în multe cazuri a oamenilor față de rigori, față de vaccin?
General de brigadă Florin Oancea: Putem spune că da, sistemul medical militar a răspuns foarte bine la această provocare, la solicitarea mediului civil. În definitiv, noi avem o oarecare rigoare, anumite regulamente, anumite standarde. Pot spune că a fost foarte greu și rămâne să fie foarte greu. Gândiți-vă că sistemul medical militar nu este dimensionat pentru a suplini întreg sistemul medical din România. Aș putea spune ca un sentiment general, cred că este frustrare, că indiferent cât de mult încerci să îi faci pe oameni să înțeleagă că acest vaccin poate să le salveze viața sunt totuși reticenți. Mă întorc la aceeași problemă. Nu cred că avem capacitatea să gestionăm atâtea informaţii. Am întâlnit-o și cred că sunt mulți colegi sunt în asentimentul meu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mesajul dumneavoastră de final, pentru oamenii care ascultă la radio, în plină pandemie, în revenire de pandemie cu foarte multe cazuri, care ar fi?
General de brigadă Florin Oancea: Să menţinem aceste măsuri de protecție, să o numim protecție fizică, acea distanțare socială, portul măștii, măsurile de igienă individuală și colectivă și fiecare om care nu s-a vaccinat să ia în calcul această oportunitate de a-şi salva viața, să spunem să ne îndreptăm către o viață normală.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio!
General de brigadă Florin Oancea: Şi eu vă mulțumesc! Oricând cu plăcere.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.