Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ziua Imnului Național al României, „Deșteaptă-te, române!”, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care în anul 1848 a fost cântat pentru prima dată oficial în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Această zi a fost instituită prin Legea numărul 99 din 1998, care prevede ca aceasta să fie marcată de către autoritățile publice și de către celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Versurile imnului național aparțin lui Andrei Mureșanu, iar muzica a fost compusă de Anton Pann. Imnul de stat al României este alcătuit din 11 strofe, primele două strofe, cea de-a patra și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ei bine, a venit momentul pe care l-am anunțat la început, Dan Ramf, muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române, Secția istorie și muzeografie, rachete și cercetări spațiale „Herman Oberth” din Mediaș, este cu noi prin telefon. Dan Ramf, bună dimineața!
Dan Ramf (muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Bună dimineața și bine v-am găsit pe dumneavoastră și pe toți ascultătorii dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am postat pe pagina „Jurnal militar” by „Ora Armatei”, cum scriem noi acolo, că veți fi invitat și au început să curgă mesajele și să vă felicite pentru tot ceea ce faceți în ultimii 20 de ani.
Aveți interviuri multe, multe cu veteranii de război, mai ales cu cei din zona dumneavoastră de responsabilitate, cum zicem noi la Armată.
Dan Ramf(muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Da, da.
Cristian Dumitrașcu (realizator): „Bunicii noștri, eroii noștri” a ajuns la volumul 2; niște cărți absolut importante, niște cărți document pentru care meritați mulțumirile nu doar ale familiilor veteranilor, ci și ale noastre, ale tuturor celor care vrem să aflăm mai multe și dorim să rămână aceste fapte de viață și de arme pentru posteritate.
Dan Ramf (muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Da. Vreau să vă mulțumesc frumos pentru invitație! Este o mare, mare bucurie pentru mine să pot rosti câteva cuvinte dedicate veteranilor de război.
Într-adevăr, primele două volume au fost tipărite de Editura Militară, se numesc „Bunicii noştri, eroii noştri”. Cu mare bucurie spun, lucrez în aceste zile și sper să trimit în această vară către editură volumul trei, manuscrisul volumului trei.
Volumul trei va avea în jur de 33 de capitole, aşa mi-am propus; este vorba tot despre veteranii de război, despre orfanii de război, despre văduvele de război, despre refugiaţii de război şi inclusiv despre saşii deportaţi.
Arealul cronologic al acestor povestioare, dacă le putem spune așa, pleacă de la 1848 și ajung în 1989. Oarecum, astăzi, sunt chiar o idee mai trist, înainte de emisiune cu doar câteva minute am primit o veste tristă: a plecat către nemurire veteranul, cel despre care am povestit la emisiunea dumneavoastră în urmă cu ani de zile, se numea Pușcă Vasile.
Fusese la Batalionul 8 „Vânători de Munte” de la Aiud și mi-a rămas în suflet prin acele cuvinte. Îmi spunea „Domnule căpitan” în loc de domnule profesor. Spunea: „Domnule căpitan”. Era un drag de om, un suflet bun, un om minunat.
Au fost doi fraţi, fratele dânsului – cel mai mare – a fost sub comanda generalului Mociulschi, în Caucaz, şi dânsul a luptat pe frontul din Moldova şi respectiv în Ungaria și Cehoslovacia.
Şi spunea atât de frumos: „Domnule, domnule căpitan, domnule căpitan, am avut un sublocotenent curajos foc, curajos foc! A distrus pe frontul din Moldova trei tancuri cu faustpatronul.”
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că tot aţi amintit despre generalul Mociulschi, am aici, pe masă, în studio, mai multe cărți legate de veteranii de război, dar și de militarii care au fost încarcerați de comunişti și care tot veterani de război au fost şi aici este vorba, sigur, despre generalul Mociulschi, pe care l-am amintit acum, despre generalul Dumitrache, Ciupercă, Macelariu, aviatorii – Agarici, Greceanu, partizanii – Vatamaniuc, Arnăuțoiu, Arsenescu, Dabija, Uţă, cu ei ce facem? Dumneavoastră, ca istoric.
Dan Ramf(muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Eu… Ştiţi ce… Bun, ce propuneri am faţă de toţi colegii muzeografi, istorici, mă rog, care se ocupă de acest domeniu minunat al istoriei, eu atât îmi doresc, ca noi, cei de astăzi, să fim punte de legătură între trecut, între istoria neamului românesc și cei care vin după noi.
O națiune fără istorie nu are rădăcini, nu are viitor. Noi musai trebuie să ducem aceste istorisiri către noua generaţie.
Este o mare, mare bucurie pentru mine atunci când îmi vine un copil în muzeu, de opt ani, un copilaș de opt ani, și îmi spune că de la trei ani citeşte istoria, asta fiind acum două săptămâni, evenimentul, de la trei ani citeşte istorie şi a citit până acum peste 70 de cărţi de istorie.
Asemenea copii merită îmbrățișări din toată inima și noi musai să transmitem către noua generaţie dragostea de țară pe care au avut-o veteranii noştri dragi. Atât de mult şi-au iubit ţara, într-un mod infinit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Salut, la finalul interviului nostru, încă o iniţiativă a invitatului de săptămâna trecută a generalului maior în rezervă Victor Strîmbeanu, care scrie pe pagina domniei sale: „Cu ocazia Zilei Veteranilor de Război, Liga Aeriană Română lansează public două proiecte obiective de interes naţional: unu – ridicarea de monumente în memoria eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial în toate localităţile din ţară care au înregistrat astfel de pierderi, iar doi – reabilitarea juridică şi morală a unora dintre personalităţile naţionale condamnate pe nedrept după 1945”. Ce spuneţi despre asta?
Dan Ramf(muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Istoria trebuie să ne-o asumăm. Probabil va trebui să o luăm de la zero, să ne asumăm anul 1945, anul 1944, să înţelegem contextul intern şi internaţional al acelor ani şi mai ales trebuie să ne asumăm – spun eu – anii ’50.
Au fost anii cei mai grei din istoria poporului român, încarcerarea şi deţinuţii politici sunt o pagină foarte grea pentru istoria României, trebuie să ne asumăm toate aceste tragedii, să mergem până în anul 1989. Este musai-musai să ne cunoaştem istoria şi să ne-o asumăm. La mulţi ani tuturor veteranilor de război!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulţumesc tare mult domnule profesor Dan Ramf! A fost o bucurie să fiţi împreună cu mine în această dimineaţă, ne vom mai auzi aici, la „Jurnal militar”, până aici a fost.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
