Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ținta privind cheltuielile militare în anul 2022, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Potrivit raportului anual al NATO, Statele Unite ale Americii au alocat pentru apărare 3,46% din produsul intern brut, iar alte șapte țări au depășit pragul de două procente: Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Grecia.
Conform aceleiași surse, anul trecut România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB.
La summitul din Țara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca, în termen de 10 ani, țările membre ale Alianței să atingă obiectivul alocării a două procente din PIB pentru bugetul apărării.
Decizia venea ca o reacție la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situației de securitate în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
La un an de la invazia rusă în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuții despre modul de adaptare a țintei cheltuielilor militare.
O decizie este așteptată la summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede procentul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.
Publicat de Gabriel Stan,
13 februarie 2023, 17:02
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miercuri a avut loc ședința de bilanț a Statului Major al Apărării. Anul 2022 a fost marcat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina, iar, în acest context, prioritățile Armatei au urmărit întărirea posturii de descurajare și apărare, atât pe plan național, cât și în cadru aliat.
În analiza prezentată, șeful apărării, generalul Daniel Petrescu, a punctat ca obiective ale anului trecut consolidarea resursei umane, inclusiv pe linia retenției personalului și a modernizării sistemului de învățământ militar, achiziția de armament și tehnică moderne și accentuarea procesului de instruire a militarilor.
La capitolul înzestrare, în anul 2022 a fost semnat contractul de achiziții a 32 de avioane F-16, au fost recepționate echipamente aferente sistemelor HIMARS și derivatelor Piranha 5, a fost atribuit contractul pentru rachetele de coastă și s-a realizat acordul cadru pentru furnizarea de aeronave fără pilot.
În ceea ce privește apărarea colectivă, a fost întărit dispozitivul defensiv aliat pe flancul estic, grupul de luptă NATO de la Cincu, creșterea efectivelor americane în baza Mihail Kogălniceanu și augmentarea cu noi trupe aliate a Brigăzii Multinaționale de Sud-Est.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din București a găzduit Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României.
Manifestarea a fost organizată de Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României.
Conferința a reunit istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu din România, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.
Şi tot la Cercul Militar Național a avut loc joi o ceremonie dedicată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la 19 mai 1932, în urma unui salt de la înălțimea de 7.233 m.
Smaranda Brăescu a participat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare. Anul 2022 a fost instituit de Parlamentul României ca „Anul Smaranda Brăescu”.
Ştefan Ciochinaru: Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia
Subiectul săptămânii, care poate fi considerat chiar subiectul central al întregului an 2022, chiar dacă suntem doar la jumătatea lunii ianuarie. După cum știm, ochii întregii comunități internaționale sunt ațintiți pe criza de la granița
Federației Ruse cu Ucraina, iar acum ne găsim într-o situație de echilibru precar după negocieri fără precedent între Rusia și NATO și după întâlnirile miniștrilor apărării de la Brest și ale șefilor apărării de la Comitetul Militar al NATO.
Joi, la emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect multiplu cu fostul ministru al apărării și fost vicepreşedinte al Parlamentului European profesorul Ioan Mircea Pașcu și cu analistul de politică externă Ștefan Ciochinaru.
În câteva secunde vă invit să ascultăm un fragment din dezbaterea de joi seara de aici, de la Radio România Actualități.
Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, amenințările lui Vladimir Putin disimulează oare o poziție tot mai slabă, Ucraina reprezentând pentru el o bătălie decisivă în acest moment?
Ioan Mircea Paşcu:Este o bătălie decisivă, pentru că încă de atunci când s-a constituit URSS-ul şi Ucraina a optat să devină o republică în cadrul Uniunii Sovietice, Rusia a făcut un pas uriaș în implicarea ei de putere în Europa. Ucraina, practic, face Rusia o putere europeană în adevăratul înțeles al cuvântului.
Ucraina a fost jucată, ca să spunem aşa. Să nu uităm că după Primul Război Mondial ea a fost cedată, practic, prin Pacea de la Brest-Litovsk, a fost cedată Germaniei. Să nu uităm că Germania a intrat în Al Doilea Război Mondial în primul rând în Ucraina şi a încercat, într-un fel sau altul, să o disocieze de restul Uniunii.
Ucraina independentă imediat a fost contestată şi aţi văzut tot ce s-a întâmplat ulterior acolo. Deci, ea rămâne în continuare contestată şi Rusia, bineînţeles, face tot ce e posibil din punctul ei de vedere să o păstreze în sfera ei de influenţă.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Paşcu, o uniune, o voce comună am remarcat a Occidentului în fața Rusiei, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE, mai ales în această săptămână, au făcut front comun. Cât de importantă este această unitate exprimată în fața Federației Ruse?
Ioan Mircea Paşcu:Eu cred că este foarte importantă, pentru că în felul acesta acest front comun împiedică Rusia să încerce să dividă și să obțină, să spunem așa, anumite lucruri prin această diviziune.
Frontul acesta comun arată, dacă vrem, că Uniunea Europeană, în subsidiar, dar NATO în primul rând nu acceptă ca politica sa și măsurile pe care le ia să îi fie dictate din afară, după cum nici nu acceptă ca Rusia să fie țara care hotărăște opțiunile de politică externă ale unor ţări care, din păcate, sunt prea aproape de ea. Vedeți că Rusia, în momentul de față, nu e atât de mult supărată pe noi că am intrat în NATO, cât pe NATO că ne-a acceptat. Asta e o filosofie de mare putere.
Adică domnule, de ce i-aţi acceptat? Au cerut, au cerut, treaba lor, dar dumneavoastră de ce i-aţi acceptat? Și supărarea lor pe Occident şi ceea ce încearcă să obţină în momentul de faţă este aici, dar, într-adevăr, ea doreşte să îşi creeze sau să îşi declare teritoriile din jurul ei, fosta Uniune Sovietică, şi poate cine ştie, chiar dincolo de graniţele acestea pe direcţii strategice importante pentru ea, sferă de influenţă şi lucrul ăsta vrea să fie recunoscut oficial de NATO. Iar noi, în momentul de faţă, ceea ce au cerut ei a fost să ne aducă din nou la momentul în care a fost prima extindere şi a doua extindere în care noi am intrat în NATO politic, fără să intrăm, ca să spunem aşa, şi militar.
NATO nici nu a avut planuri de apărare a noastră în perioada respectivă. Noi am crezut, la momentul respectiv, că apartenenţa noastră politica la NATO este suficientă să descurajeze nişte măsuri agresive din partea Rusiei. Ne-am înşelat – o dată cu Georgia şi a doua oară cu Crimeea şi cu Ucraina.
De aceea, NATO a luat nişte măsuri de întărire, de reasigurare şi ulterior de descurajare și apărare a flancului estic. Dacă Rusia nu ar fi făcut aceste lucruri, nici NATO nu ar fi răspuns aşa.
În schimb, Rusia uită ce a făcut ea, sau trece în mod intenţionat cu vederea această chestiune, şi spune că NATO, din proprie iniţiativă, a decis să se apropie, să devină agresivă, să devină ameninţătoare la adresa Rusiei. De ce? Pentru că, dacă vine şi spune lucrul ăsta, ea îşi justifică ceea ce a făcut ea din proprie iniţiativă.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, este foarte posibil ca un atac împotriva Ucrainei să agraveze, mai degrabă, situaţia de securitate a Rusiei, cât şi poziţia lui Vladimir Putin pe plan intern, iar dacă un eventual război s-ar prelungi, pierderile umane ale Rusiei ar începe să se acumuleze.
În acelaşi timp, un conflict ar afecta economia şi ar mări izolarea ţării. Cum putem anticipa un posibil scenariu, bineînţeles ipotetic, în acest sens?
Ştefan Ciochinaru:Problema adevărată în încercarea de a răspunde întrebării dumneavoastră constă în obscuritatea de la Kremlin: cine conduce, de fapt, astăzi jocul de la Moscova? Dacă sunt maeştri de şah, atunci avem de-a face cu o maskirovka de diplomaţie hibridă, care forţează limitele pentru a obţine totuşi ceva. În această variantă, se va negocia până în ultima clipă, dar va fi pace.
Dar dacă conduce un mare han Putin, tot mai izolat, injectat cu scenarii mesianic dughiniste chiar crede că America e acum vulnerabilă şi că e momentul să o pună cu umerii la pământ? Ei, atunci am putea avea război, s-ar confirma scenariul pe care îl propuneţi dumneavoastră. Problema este ca sunt socoteli foarte greşite, pentru că nu sunt făcute de maeștri de şah, sunt făcute, nu ştiu, emoţional.
Occidentul este ezitant, încearcă să evite războiul, face concesii, discută, înghite prea multe, pentru că vrea pace, are nevoie de linişte, ca afacerile să meargă mai departe, dar, dacă nu are încotro, va face şi război, aşa cum istoria a demonstrat deja; şi, chiar dacă se mobilizează greu democraţiile, atunci când o fac sunt de neoprit şi, atenţie, de neînvins. Vă aduceţi aminte că şi grecii au învins definitiv uriaşul Imperiu Persan.
Deci, întrebarea e dacă Vladimir Vladimirovici Putin e sau nu sinucigaş, pentru că sfârşitul oricărui război cu Occidentul, în ipoteza pe care o propuneţi, oricât de dureros, oricât de catastrofal, Federaţia Rusa nu va mai exista aşa cum o cunoaştem astăzi, şi asta e o certitudine. Pentru că Rusia lui Putin are o economie precară, e în criză, are o populaţie în declin, un deficit uriaş de democraţie şi coeziune internă.
Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia.
Daniel Petrescu: “Vom continua să ne îndeplinim angajamentele în teatrele de operații, prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și activi în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale”
Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.
A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul Săptămânii realizat cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!
Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării:La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.
Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.
Daniel Petrescu:Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.
În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.
În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.
Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.
Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.
De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.
Daniel Petrescu:Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.
Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.
De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.
Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.
De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.
Daniel Petrescu:Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.
Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.
Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.
Daniel Petrescu:Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.
Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.
Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!
Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.
A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul săptămânii pe care l-am realizat cu șeful Statului Major al Apărării, cu generalul Daniel Petrescu.
Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!
Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării:La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.
Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.
Daniel Petrescu:Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.
În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.
În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.
Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.
Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.
De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.
Daniel Petrescu:Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.
Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.
De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.
Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.
De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.
Daniel Petrescu:Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.
Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.
Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.
Daniel Petrescu:Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.
Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.
Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!
Românii vor avea, anul viitor, 15 zile libere legale, conform Codului Muncii, dar nouă vor fi în timpul săptămânii, faţă de şapte în 2021 şi 11 în 2020.
Zilele libere legale în 2022 sunt:
1 şi 2 ianuarie (prima şi a doua zi de Anul Nou) – sâmbătă şi duminică;
24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – luni;
22 aprilie (Vinerea Mare):
24 şi 25 aprilie (Paştele ortodox) – duminică şi luni;
1 mai (Ziua Muncii) – duminică;
1 iunie (Ziua Copilului) – miercuri:
12 şi 13 iunie (prima şi a doua zi de Rusalii) – duminică şi luni;
15 august (Adormirea Maicii Domnului) – luni;
30 noiembrie (Sfântul Andrei) – miercuri;
1 decembrie (Ziua Naţională a României) – joi;
25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – duminică şi luni.
Persoanele care aparţin altor culte religioase legale decât cele creştine beneficiază de două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale.
Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul din sistemul bugetar, zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă şi/ sau care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, precum şi zilele în care se recuperează orele de muncă neefectuate, prevede Codul Muncii.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
