Ce îi poţi dărui persoanei dragi, de Ziua Femeii. Cum alegi florile potrivite

Publicat de Dan Boanţă, 8 martie 2019, 11:02

Ziua Internaţională a Femeii sau Ziua Mamei, sărbătorită pe 8 martie, reprezintă un bun prilej să le mulţumim femeilor importante din viaţa noastră prin cuvinte sau prin mici atenţii pentru tot ceea ce fac pentru noi. Soția, iubita, mama, sora sau fiica, fiecare dintre femeile din viața voastră merită o atenţie deosebită cu precădere în această zi specială, vă propunem câteva sugestii de cadouri.

Femeile se bucura întotdeauna când primesc cadouri, o cutie de bomboane de ciocolată, de sortimente asortate sau din sortimentul ei preferat, vor completa alegerea voastră clasică. În acelaşi registru, miresmele florale, fie ele dulci, răcoritoare sau ceva mai tari, pentru femei îndrăzneţe, sunt şi ele un cadou potrivit. Parfumurile sunt apreciate de toate femeile, indiferent de statut. Seturile de baie, cu gel de duş, loţiuni sau uleiuri sunt, de asemenea, o idee bună.

Eşarfele din materiale fine, precum mătasea sau caşmirul, însoţite de broşe cu şnur de mărţişor, sunt cadouri cu care femeia specială din viaţa voastră le poate etala cochetă, iar bijuteriile, daruri tipic feminine, îi vor înveseli garderoba în prag de primăvară.

Pentru că orice femeie, fie ea iubită, mamă, prietenă sau soră, are nevoie de o pauză, cei cu dare de mână care doresc să răsfeţe prezenţa feminină meritoasă din viaţa lor îi pot face cadou o şedinţă de relaxare, la spa, masaj şi tratamente de îngrijire. Tratamentele revigorante o vor ajuta să se umple de energie şi voie bună.

Dacă vă place să gătiţi, îi puteţi face o surpriză, asta în special iubitei dumneavoastră: o cină romantică la lumina lumânărilor. Chiar şi mamei îi puteţi găti, ţineţi-o departe de bucătărie în această zi.

Cupcakes, acestea sunt foarte elegante și chiar le place. Dacă căutaţi, ar trebui să găsiţi la vânzare prin magazine, aceste prăjiturele minunate dedicate zilei festive de 8 martie.

Florile sunt o alegere sigură. Aranjamentele florale, făcute cu migală de cei mai talentaţi florari, îi vor bucura cu siguranţă sufletul femeii speciale din viaţa voastră.

Plantele vii sunt, de asemenea, o alegere potrivită, mai ales că vor constitui o amintire frumoasă pe un timp îndelungat.

Lalelele sunt cele mai populare flori de 8 martie şi sunt asociate cu iubirea şi pasiunea, mai ales dacă sunt roşii. Cele galbene simbolizeaza gânduri pozitive, cele albe – iertare, în timp ce lalelele mov au un caracter nobil.

Zambilele semnifică veselie, tinereţe şi spontaneitate, însă şi culoarea lor contează. Albastru – echilibru. Mov – eleganţă. Roz – veselie. Alb – puritate, sinceritate. Galben – gelozie.

Crinii simbolizează eleganță, speranță, puritate și virtute dacă sunt albi. Cei roz sunt asociați cu sănătatea și prosperitatea. Astfel de flori pot fi oferite mamelor, soacrelor, profesoarelor și șefelor.

Irișii transmit ideea de înțelepciune, încredere, prietenie,valoare și promisiuni. El este bogat în combinații de culori, așa că trebuie să fii atentă și pentru ce nuanță optezi. Mov – înțelepciune și complimente. Albastru – credința și speranță. Galben – pasiune. Alb – puritate.

Trandafirii: De-a lungul veacurilor, trandafirul s-a impletit cu mitologia zeilor si zeitelor, ca simbol al frumusetii, al vietii si al mortii, dar mai presus de toate, ca un simbol al iubirii. Iar trandafirul rosu este cel care azi arata cel mai puternic simbolul iubirii. Bobocul trandafirului roşu semnifica admiratia puritatii si frumusetii celui care-l primeste.

Ghioceii, care vestesc venirea primăverii, incluşi într-un buchet de 8 Martie, semnifică inocenţă, gânduri bune şi speranţă.

Puteţi oferi flori şi în funcţie de zodie:

Pentru femeile Berbec: narcisele, genţiana şi forsitia, în culori puternice; caprifoiul, muşcatele, crinii

Pentru femeile Taur: freziile, primula și liliacul alb; trandafirii, macul, violetele şi margaretele

Pentru femeile Gemeni: lalele galbene sau panseluțe multicolore; lavanda, lilicacul, orhideea, crizantema

Pentru femeile Rac: zambile, lăcrămioare, toporași sau bujori; trandafirii albi, muşcatele, lotusul, crinii albi

Pentru femeile Leu: iriși, ghioceii galbeni și fire de gălbenele; floarea-soarelui

Pentru femeile Fecioară: garofițe în culori vesele, mâțișori, năsturașii și orhideea; trandafirii albi, crinii albi

Pentru femeile Balanță: magnolia, florile de cireș si hortensia; trandafiri, hortensii, margarete, clopoţei

Pentru femeiile Scorpion: lalele negre sau violete sau cale vișinii; crizantema, gardenii, cactuşi

Pentru femeile Săgetător: liliacul violet și irisul; narcisa, garoafele roz, păpădii, bujori

Pentru femeile Capricorn: zambilele, lalele bătute sau panseluţele

Pentru femeile Vărsător: freziile, toporașii, anemonele și mixandrele; orhideea, gladiolele, pasărea paradisului, trilium

Pentru femeile Pești: ghioceii, brândușele, lăcrămioarele, macii; orhideea, liliacul.

Semnificaţii, repere istorice, naţionale şi internaţionale pentru Ziua Internațională a Femeii

Publicat de Dan Boanţă, 8 martie 2019, 10:44

Luna martie este prima lună de primăvară, luna în care natura renaște și razele soarelui încep să ne încălzească sufletele. Ziua de 8 Martie este cunoscută în întreaga lume ca sărbătoarea internațională a femeii. Dacă evenimentul coincide, ca perioadă din an, cu un nou început, semnificaţiile acestuia sunt legate şi de lupta femeilor pentru dobândirea unor drepturi, confundându-se ulterior cu o sărbătoare a mamelor în țările din fostul bloc sovietic.

În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emanciparea femeii nu a fost încheiat.

Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie.

Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferințe a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceiași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă însă abia în 1913.

Ziua femeii a fost recunoscută ca sărbătoare internațională în 1977, devenind o tradiție în majoritatea țărilor din Europa și în SUA, fiecare sărbătorind-o așa cum o simte. Ziua de 8 Martie este pe plan internaţional Ziua Femeilor Militante, a celor datorită cărora femeile au drept de vot, dreptul la proprietate, dreptul la educație, la divorț, la asistență medicală, la contracepție.

În Anglia, unde pe 8 Martie au loc marșuri și întruniri în memoria acestor Femei. În România în ziua de 8 Martie se sărbătorește Femeia, bucuria vieții și motivația de a trăi. Până în decembrie 1989 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor.

După Revoluția din 1989 noțiunea de ziua mamei este înlocuită cu ziua femeii. Orice femeie așteaptă cu nerăbdare ziua femeii, zi în care îți dorește să fie răsfățată atât de iubit, soț, cât și de copii, rude și chiar colegi. Este ziua în care femeia este sau ar trebui să fie ridicată pe piedestalul unei regine, să primească flori în semn de respect și mulțumire.

Democrația și tranzacția au făcut ca pretențiile să crească. De la flori s-a ajuns la cadouri cât mai costisitoare și mai extravagante: bijuterii, parfumuri, excursii și sejururi în străinătate prin care bărbații încearcă să-și exprime dragostea față de femeia din viata lor. Mai mult, emanciparea și independența financiară a femeilor au impus ca „moda” de ziua femeii, participarea la spectacole de striptease masculin sau la „petreceri între fete”.

8 martie este sărbătoare oficială în țări precum: Afganistan, Angola, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, China, Croația, Cuba, Georgia, Guinea, Eritrea, Kazakhstan, Kîrgîzstan, Laos, Macedonia, Madagascar, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Rusia, Tajikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam și Zambia, însă este sărbătorită și în alte state, precum Chile, Serbia sau Bulgaria.

Ziua Internaționala a Femeilor în Vest, simbolizează emanciparea femeii, fiind instituită pentru a promova drepturile acestora și egalitatea cu bărbații. Pe de alta parte, sărbătoarea este percepută ca o moștenire comunistă, în estul Europei.

În țările baltice, de 8 martie se pune mai mult accent pe Ziua mamei, sărbătoare marcată prin oferirea de daruri și flori acestora.

Conotația politică din Rusia a dispărut, iar felicitările de 8 martie sunt oferite femeilor din întreaga țară.

În Italia, de 8 martie sunt organizate reuniuni despre afirmarea drepturilor femeilor, a siguranței acestora la locul de muncă, a sănătății.

Bărbații din Italia, oferă de 8 martie femeilor mimoze galbene. Mimozele galbene și ciocolata sunt daruri oferite frecvent și femeilor din Rusia și Albania, în ziua de 8 martie .

În Portugalia și nu numai, femeile sărbătoresc seara zilei de 8 martie în oraș, în grupuri formate numai din femei.

Femeile din Pakistan celebrează în fiecare an, pe data de 8 martie, luptele acestora pentru drepturile femeii și încercările de natură culturală sau religioasă, prin care au trecut acestea.

În România, Ziua Mamei a fost declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.

Ziua mamei se sărbătorea încă de pe vremea zeilor din Olimp, în cadrul festival dedicate zeităţilor pe nume Rhea în Grecia Antică.

Seară de gală pe 8 martie la Cluj – Napoca. Femeia, celebrată la Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj

Publicat de Dan Boanţă, 7 martie 2019, 08:05

Trei lucrări inspirate de iubirea pentru aceasta stau la baza concertului dedicat femeii.

Invitatul serii de 8 martie este pianistul Daniel Kharitonov, considerat unul dintre „copiii-minune” ai pianului. Ultima dată când a cântat alături de Orchestra Filarmoncii, în 2017, tot sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea, a umplut sala până la refuz.

Kharitonov a intrat în atenția lumii muzicale internaţionale odată cu prestaţia strălucită ce i-a adus Premiul III la Concursul Internaţional „Ceaikovski”, la doar 16 ani. La 14 ani, a cântat deja la Carnegie Hall. Vineri va fi iar pe scena Filarmonicii, pentru a vă încânta cu lucrarea scrisă de Bartók pentru soția lui, respectiv Concertul nr. 3.

Când a gândit programul, dirjorul Gabriel Bebeșelea a avut în minte unele dintre cele mai frumoase povești din istoria muzicii. Veți avea ocazia să-l întrebați amănunte după concert, deoarece evenimentul face parte din seria Think Outside the Music Box, serie de concerte urmate de discuții libere cu publicul.

Seara începe cu „Dansurile din Galanta” ale lui Kodály Zoltán. În ceea ce-l privește pe Kodály, el a avut două bone. Una din zona Mureșului, alta din Galánta. Aceste bone i-au cântat în copilărie cântecele pe care le purtau cu ele. Astfel, au reieșit două suite de dansuri. „Dansurile din Mureș” și „Dansurile din Galánta”. Inspirate de copilăria petrecută de Kodály în oraşul Galánta – pe atunci în nordul Ungariei, azi în Slovacia – Galántai táncok stau mărturie pentru preocuparea de o viaţă a compozitorului pentru muzica tradiţională. Ele însă nu sunt doar aranjamente ale unor melodii populare, ci poartă adânc amprenta sa personală.

A doua lucrare a serii „ascunde” și una dintre cele mai dramatice povești de dragoste din istoria muzicii – Concertul nr. 3 pentru pian, de Bartók. Acesta avea leucemie în stadiu terminal și știa că va muri. Dar, în acest timp, lucra la două concerte: unul comandat, de violă, și unul pe care-l făcea fără a fi plătit, respectiv cel pentru pian. Bartók știa că nu mai poate să le termine pe ambele. A ales să-l termine pe cel pentru pian, adică pe cel neplătit, pentru ca soția lui, pianistă, să aibă o platformă cu care să se poată întreține după ce va muri el. Vége (sfârşit) este cuvântul scris după ultima măsură a lucrării. A fost ultima piesă finalizată de compozitor, pe care însă nu a mai apucat s-o şi audă.

Și, cum Bartók a fost fascinat de Brahms, încheiem seara cu Cvartetul cu pian nr. 1, în sol minor de Johannes Brahms, a cărui orchestraţie a fost făcută de de Arnold Schönberg. Compozitor tânăr, foarte talentat şi extrem de promiţător, Brahms era „curtat” de personalităţi ca Berlioz şi Liszt, care sperau să-l atragă în tabăra lor. Dar Brahms a rezistat instinctiv: retorica, exagerată pentru gusturile lui, a acestei şcoli nu era pentru el.

Supranumit „micul Beethoven” de Regele Hanovrei (de-abia începutul unui complex de care nu va reuşi niciodată să se elibereze complet), Brahms simţea deja, la 20 de ani, o legătură strânsă cu maestrul clasic, tot aşa cum, foarte curând, avea să cadă sub vraja lui Robert Schumann. Influenţa celor doi îi va stabili lui Brahms drumul stilistic: clasic romantic.

Concertul Filarmonicii de Stat „Transilvania” va avea loc vineri, 8 martie 2019, de la ora 19.00, la Colegiul Academic.